Anul XVI. Arad, Joi 23 Februarie v. (7 Martie n.) 1912 Nr. 43

ABONAMENTUL Щ | • H f e . • Я A . • № * S S j « • Pe un an . 2 8 Cor. ^ ™ ^ ^ ^ ^ ™ І^^^^І^Л H ^^^ИШ Ш. H И І В И І І Strada Deák Ferenc Nr. 20 • I I Ы I 1 1 % | П . ä s * Numărul de zi pentru Ro- ЕЯ^^В I НІ̂ ^Ш& B Hl HB ^ | Ш Ш IWultămite publice şi Loc шлпіа şi străinătate pe Н̂Ж H HB И̂Вк НН Щ ^ВшЕ Ш Щк deschis costă fiecare şir

an 40 franci. W И Д М Ё НРІ JJB ЩШ j H l№IBfflB| 20 fiieri. relefon^pentrn^o.aţ ţi | < VB. I B™̂ • Ш-іШ WÄ la*".

0 garantă ce se distramä. . Ь ш / ; 6 M a r t i e .

hi ofensiva ci s t ă r u i t o a r e şi .s is tema­tică, poli t ica u n g u r e a s c ă a r ă z b i t să slă­b e a s c ă de -acum şi s i ngu ra s t av i l ă ce m a i rés i s ta t e n d i n ţ e l o r de p r e v a l e n t ă m a g h i a r ă in poli t ica m o n a r c h i e i .

Ş t i m c ă a c e a s t ă s tav i lă o fo rma pană a c u m u n i t a t e a o r g a n i z m u h i i m i l i t a r al m o n a r c h i e i . g a r a n t a t ă de p r e r o g a t i v e l e s u v e r a n e ale co roane i şi an i v ă z u t , c u m , d u p ă a t a c u r i n e o b o s i t e , u n i t a t e a a c e a s t a ц fost ş t i r b i t ă în m o d fa ta l prin r e fo rme le m i l i t a r e d e p u s e de c o n t e l e K h u e n - l l é d e r -v ă r y .

La t i m p u l său n e - a m o c u p a t pe l a r g cu c o n s e c i n ţ e l e ma i î n d e p ă r t a t e a le aces ­t o r r e f o r m e , ca r i a s i g u r ă l imbi i ungureş t i un m a r e t e ren in via ţa a r m a t e i şi a m de­m o n s t r a t , că n ă v a l a u n g u r e a s c ă , d u p ă c e a izbut i t o d a t ă , — prin c u c e r i r e a u n u i te­ren legal pe s e a m a l imbii u n g u r e ş t i . •— să i n t r o d u c ă un i iHMi . s tn i d a n a i c în o r g a n i z a ­ţia a r m a t e i , nu s e va opr i decâ t c â n d spi­r i tul t radi t ion;!I al a r m a t e i va fi d i s p ă r u t def ini t iv , i a r c a r a c t e r u l ei m o n a r c h i e pre­s c h i m b a t în un c a r a c t e r i m p r e g n a t de superposiţiunou e l e m e n t u l u i m a g h i a r în m o n a r c h i e .

C i n e u r m ă r e ş t e s t a t o r n i c şi cu pr ice ­pe re p r o g r e s e l e c o n t r a r i l o r n o ş t r i în t o a t e d o m e n i i l e de inf luenţă pol i t ică şi c ine poa ­t e s ă c â n t ă r e a s c ă g r e u t a t e a lor ca f ac to r

^ c o m p o n e n t al i n t e re se lo r d inas t i ce , ş t ie c ă nu e x a g e r ă m p ropor ţ i i l e p r ime jd ie i ce a-m e n i n ţ ă a r m a t a . C o n ş t i i n ţ a i so la ţ iun i i lor

Càtrà Soare*). li axai ! in ochii ei aprinde. Aceiaş flacără cerească, Ce mi-a ' ndreptat, in alte vremuri Privirile spre infinit. Dă sufletulwi ei căldură. Putere dă-i să înflorească Mai alb si mai bogat ca crin ui La margine de rai sădit.

Hasat ! coroana biruinţei Pe fruntea albă i-o aşează. Dă gutei ei surîsul dulce Al dalbelor iviri de zori, in inima-i înfiorată Trimite-i a nădejdei rază, Dă-i cântecul cel plin de farmec Al primelor priceghitori!

Mt-e dragă şi-i a mea. Mic dragă. Pe mine chinul ei mă doare, Suspinul ei coboară noaptea In sufletul şi 'n jurul meu. ! ii ori ce lacrimă ce-i pită fi-o primăvară care moare, 0 lume ce se prăbuşeşte Sub trăsnetul lui Dumnezeu.

Băsai! şi luminează noaptea Ce gândun lanţuri îi cuprinse. Revarsă trandafiri pe calea

*) Din volumul „Florile Dalbii" ce va aiiare îu vu-lind, îu editura revistei ,.Hamuri" diu Craiovu.

în mi j locu l c o n t i n e n t u l u i şi s i t u a ţ i a de a b s o l u t ă i n f e r io r i t a t e po l i t i că a p o p o a r e l o r cu car i l ocuesc î m p r e u n ă , f avo r i zează as­p i ra ţ i i l e lor d e p r e v a l e n t ă în i m p e r i u şi dacă ei c e a r c ă a c u m să u t i l izeze t o a t e a v a n t a g i i l e aces t e i s i t ua ţ i i , o fac î n d e m ­na ţ i de-o s u p r e m ă î n g r i j o r a r e p e n t r u vi i to­rul lor p r o b l e m a t i c .

De a c e e a a sa l tu r i l e lor a s u p r a s i n g u r e i f o r t ă r e ţ e c a r e mai g a r a n t e a z ă o desvol -t a r e n o r m a l ă imper iu lu i , a s u p r a a r m a t e i . — s e a m ă n ă a ac t e de d i s p e r a r e . E v o l u ţ i a f i rească a 'popoare]oi ' din m o n a r c h i e , ade­v ă r a t că va s tabi l i în cele din u r m ă singu­rul echi l ibru de forţe cu p u t i n ţ ă în m o n a r ­chie , cu o s i n g u r a n ţ a i r educ t ib i l ă . — suc­cesele e f emere ale a s p i r a ţ i i l o r m a h g i a r e a r î n t â rz i a t o t u ş i b i ru in ţa legi lor f ireşt i şi a r e x p u n e in t e rese le de v i a ţ ă ale p o p o a r e l o r la f luc tua ţ i i î n d e l u n g a t e î ncă .

Noi n ' a m î n c e t a t o s ingură clipă să, s e m n a l ă m in tenţ i i le pol i t icei m a g h i a r e şi ne facem iluzia, că f ac to r i i de c ă d e r e se vor fi c u m i n ţ i t diu e x p e r i e n ţ e l e a t â t de b o g a t e ce au f ăcu t î ncepând delà r evo lu ţ i e şi până a s t ă z i şi că v o r p u t e a să r e c u n o a s c ă a d e v ă r a t a t e n d i n ţ ă a aces t e i polit ici sul» t o a t e a p a r e n ţ e l e ei a t â t de v a r i a t e .

Şi. în a d e v ă r , se p ă r e a că echi l ibru l de in f luen ţă a celor d o u ă s t a t e j u x t a p u s e e a p ă r a t cu ene r g i a n e c e s a r ă şi la a d e p o s t de o r ă s t u r n a r e din p a r t e a c o n t r a r i l o r n o ­ş t r i . A r m a t a c o m u n ă , cu o r g a n i z m u l ei de b ronz , pă rea a sfida p e n t r u t o a t e t i m p u ­rile a sa l t u r i l e p a n m a g h i a r e .

Dar . da t no-a fost să ni-se s p u l b e r e şi a c e a s t ă i luzie. S l ă b i c i u n e a c o r o a n e i de-a fi a d m i s o ş t i r b i r e în u n i t a t e a a r m a t e i , a

Spre lumea dorurilor ei, S'o cheme iarăşi poezia Cărărilor de floare ninse, Să-şi ţeasă haina de mireasă Din firul basmelor cu zmei.

Rasat! In ochii ei aprinde Aceiaşi flacără cerească Ce gândul mi-a 'nfrăţit cu cerul Si m'a 'nvâţfll să mă închin. Kasai şi visului ei tînăr Putere dă-i să înflorească Mai alb ca nuferii pe lacul CV oglindeşlc-u.n cer senin'...

. I I. U. Soricu.

La іиіо£Ві*©еі*е. De C. Spiridonescu.

Măriei.

In tren. In apa r t amen t ui de a lă tu r i câţiva e-vrei discuta apr ins bévé ce rămâne neînţeles pen­tru mine.

S imt cum goana aceea de cuvinte însoţită, de pr iv i r i ce trădează ş iretenia, ges tur i l e acele re­pezi , măsura te larg, sau un deget dua inst inct iv la f run te , semn c'a înţeles ' o tu l , îmi t u lbu rau vi­sul de iubire t ră i t câ teva : i ipe mai înainte . . .

Voiam să ţes mai depar te f i u l acelui \ i s , de teamă să nu-i simt des t rămarea .

Asemenea unei flori , ce-şi leagă pot i rul în vântul toamnei , trozindu-si parfumul nebămrit .

fos t î ncepu tu l unu i lung şi n e p r e v ă z u t p ro ­ces de s g u d u i r i şi p re face r i i n t e r n e . S e îm­p l ineş t e a b i a a n u l delà e l a b o r a r e a r e f o r m e ­lo r m i l i t a r e şi i a t ă c ă în ofenziva ei imp la ­cabi lă pol i t ica u n g u r e a s c ă e p e ca le să dea o n o u ă şi nu m a i p u ţ i n f a t a l ă l o v i t u r ă ar­m a t e i c o m u n e . A m văzu t , zi lele aces te , , c u m pol i t ica m a g h i a r ă c o n s e c v e n t ă s t r a ­t a g e m e i ei t r a d i ţ i o n a l e , a t a c ă cu puter i un i t e un ca rd ina l d rep t al c o r o a n e i , d rep­tu l de a c h e m a sub a r m e r e z e r v e l e . P a r ­t idul g u v e r n a m e n t a l şi cel d e sub şef ia lui F r a n c i s e Kossu th , au p ă r ă s i t p e n t r u o clipă pol i t ica ro lur i lo r î m p ă r ţ i t e şi s 'au uni t . — la a p a r e n ţ ă p e n t r u r e s t a b i l i r e a ac­t iv i t ă ţ i i în p a r l e m e n t . în r e a l i t a t e î n s ă pen­t ru ca să s m u l g ă c o r o a n e i tui d rep t , c a r e cons t i t u i a s ingura g a r a n ţ ă p e n t r u cursu l n o r m a l aj vieţii de s tat în U n g a r i a . Infăp-tu indu - se . a n u m e , r e fo rme le m i l i t a r e , în forma lor a d o p t a t ă şi de p a r t i d u l kossu-th i s t . ş t i m că d rep lu l co roane i de-a c h e m a sub a r m e rezerve le , va a t â r n a delà v o i n ţ a p a r l a m e n t u l u i ungar , c a r e p o a t e să în tâ r ­zie ori ,şi c ând v o t a r e a p r o i e c t e l o r de re­c r u t a r e .

<> m a r e pr imejdi i 1 a c e a s t a , p e n t r u c ă se dă frâu liber a sp i r a ţ i i l o r u n g u r e ş t i .şi pentru că îu m o m e n t e hotărâtoare, pu te ­rea co roane i p o a t e să fie i luzor ie în Un­g a r i a .

Fa t a lu l p roces de d i so lu ţ i e a u n i t ă ţ i i a r m a t e i pa re . deci , a fi fost p o r n i t î n c ă î n a i n t e de în făp tu i r ea r e f o r m e l o r m i l i t a r e şi c ine ş t ie d a c ă va m a i p u t e a Ci o p r i t la t i m p , în a c e s t e v remi de n e s i g u r a n ţ ă , c â n d n u m a i a r m a t a m a i pa re a g a r a n t a v i i to ru l nos t ru al t u t u r o r .

cercam să simt fiorul t u lbu ră to r я cl ipelor neui­ta te , când suf le te le noas t re îşi să rbă tor i se ră înfră­ţirea prin s ă ru t ă r i fără amnar. . . .

Desfăeui un ziar.... Inş i ra rea s lovelor negre se în ţesa într'utn chip c iudat . U r m ă r e a m dunga, de în tunerec ce-o lasă -aceste ch inu i toa re l inii , cer­cam să-mi lămuresc taina ce închideau en igmat i -cile semne, da r totul ?ra înzadar. . .

Gândul mă purta îndără t la satul de mun te , înecat în t r ' un ostrov de verdea ţă , de unde casa ei răsuria la ii margine , ca <> barcă scăpată d i n t r ' u n nauf rag iu , ca un val d e .-puma ce-şi a lunga spre mal dantelele , ca o minuna tă şi fantezis tă brode­rie smulsă de pe umeri i une i zeiţe înecate.. .

Pe re ţ i i albi r id totdeauna, şi pr ivesc soarele când apune. . . U n capricios şi fantezis t joc de co­lori se desenează atunci pe pereţ i i ei, umbre proee-teazâ s t reş inele , iar când fu r tuna a t recu t şi ca u n br îu de foc, încinge curcubeul nemărg in i r ea de azur, mai luminoasă , t ă ia tă în marmoră; de u n sculptor maes t ru «pare cuibul acela de dragos te

v i ; - - v Spre Apu*, ca n t r u n tablou minuna t achitai

in grabă de un pic tor ne în t recut , scânteiază argin­tul plopilor do pe coastă. . .

Mai depa r t e , câţiva copaci mărginesc, zarea şi spun că mai e un sat . cu alţi oameni şi al te taine. . .

* In l ăun t ru l pere ţ i lor ace lora împodobiţ i cu

s-corţuri grele pe care s t ră lucesc buchete de flori ca î n t r ' u n s t ra t , învălu i t în parfumul vag al flori­lor presa te p r i n a lbumur i , asemenea unor amin­t ir i ce dorm în suflet , auzi toată ziua glasul e i ce picură ca un cântec de iubire, ca un vers mângâ­ietor de durere . . .

Pag. 2 7 Martie n 1912

Ministrul de externe la Maj. Sa. Din Viena se te legraf iază : ЛГіnisî.rui comun de ex te rne

contele Berchtold a io , p r i m i t de Ma j . Sa, e r i , în aud ien ţă specială.

Azi, Miercuri, , noul m i n i s t r u d e externe a pr i ­mi t fe l ic i tăr i le corpulu i d ip lomat ic din Viena .

*

împăratul Germanie' în Viena, . .Freuuieu-blafct este informat că împăra tu l Wilhelm al Oer-•Ti uiei va sosi la Viena ... dimincaţ:'. zilei de 23 M— Împăra tu l Willielm v;i [petrece à u a în j al iin íáchönbrunn, unde va avea loc un di neu familiar, iar seara, p r i n s de curte.

Aceiaş zi seara, împăra tu l 'Wilhelm va paraşi Viena, plecând la Ven< çia.

Insulte la adresa Coroanei. Deputa tu l Rie-niissl. membru al par t iduhi i ereştin-social a adre­sat min is t ru lu i aust r iac de jus t i ţ i e o in te rpe la te în chestia confiscări i z iaru lu i „Reichspost" , inter­pelare , la care s a u asociat toţ i r eprezen tan ţ i i a-cestui (partid în Reichsra th .

Iu des voi t a rea in terpe lăr i i -sale RieimssJ ci­tează t ex tu l confiscat, al z iarului , ,Reichspost" care n ' a făcut altceva decât a în reg i s t ra t purtai rea nedemnă a membr i lor adunăr i i lilierale ţ inută sub prezidiul consi l ierului in t im 1 lohens inner .

I n t r e al tele in te rpe la to ru l spune, că unii din­t re par t ic ipanţ i ar fi î n t r ebu in ţ a t expresi i mur­dare la adresa Casei Imper ia le , expresi i î n t ă r i t e prin rîsnl celor, ca re le auzeau. Fap tu l acesta a fost c r i t i ca t de ziarul „Reiohepost" care tocmai pen t ru aceasta loiali tate, a fost surghiuni t .

Rienössl î n t r eabă |pe min is t ru , dacă «are cuno­ştinţa1 de aceasta confiscare şi dacă este dispus să ia măsur i le necesare, ca* presa să'şi aibă l iberta­tea ei şi să n u fie prezentat un organ în favorul unu i pa r t i d opoziţ ional .

* Deputat kossuthist huiduit de alegătorii săi.

Fostul s e c r e t a r de s t a t Tóth Iános, depu­tat şi v i c e p r e ş e d i n t e l e p a r t i d u l u i kossu­th i s t . ti fost zilele t r e c u t e in c e r c u l său e-leetoral. lu Turketiè cetăţenii au fost atât d e revoltaţi împotrivii dépu ta i ului lor . în­cât s ' a u a d u n a t vre-o 3000 de inşi i u p i a ţ ă , pen t ru a manifesta împo t r iva d e p u t a t u l u i . F i ind spiritele p rea agitate, a u t o r i t ă ţ i l e au in terz is a d u n a r e a .

Aşezaţ i în fundul unui pat împodobit cu lâvi-cere înf lor i te , ce amintesc de p r i m ă v a r ă cu pa­jişt i verzi şi grădin i în f loare, pe. când afară pi­cura ciaţa în s t ropi gre i şi curcanul! îşi stâ m parase mândria măsu r i ud og rada cu paşi melancolici , ne spuneam noi cuvinte de iubire şi ne topiam dorul focul un id să ru t p re lung , cé-аш fi v ru t să ţie o veşnicie...

I n t u n e r e c sa se fi lăsat pe lume, lumina de ajuns sen inu l d i n ochii ei... F lo r i l e ce au radia t s t ră lucir i to tdeauna să se fi s t ins deodată , ajun­gea buzele ei, care le să ru tam p r e l u n g ca pe nişte garoafe împurpura te . . . Ori ce zvon de cântec; dacă ai- fi amuţi t , era destulă armonie în glasul ei...

* I a r acum, când fiece cl ipă mă depărtează de

ea, număr clipele pe cari le-am t ră i t , deşir f irul amint i r i lor , ce pare că n u sfârşeşte niciodată, văd ca într 'um vis casa ei >şi plopii ce s t ră juiesc pe culme.

R e g r e t că n u le-am ascul tat doina... Pes legan i poate în f reamătul lor, cân tecu l iubirei ttOitstr*. .Mă orbia a r g i n t u l t rur ichiur i lor lot, aduna t par 'că din toată zarea, ea să s t ră lucească anume îu preaj­ma casei ei.. .

Toa te le văd p r i n perst|>ectivă ur iaşă a visului , care te face să s imţ i f iorul desrobi re i , îţi a scute­şte p r iv i r ea ca săi s t r ăba t ă departe. . .

F ă r ă voie s imt cum buzele se desfac, închi­puind u n sărut pre lung. . . Asemeni unei flori , ce se s t inge în arş i ţa perei de dorul unui s t rop de rouă, s imţ iam cum ard buzele mele pale, căutând î m p r e u n a r e a aceea, care răscoleşte sufletele, l in val de că ldură îmi po rnea prin vine, asemenea u-nei ape ce-a bir zăgazul . îmi năvă lea în obraji împurpur îndu- i uşor, o d e s t r ă m a r e de umbre îmi împaiangenea pr iv i rea . Pleoapele îmi cădeau obo­site, cercând ca odată cu lacr ima, ce s tă ru ia să is-vorască să închidă şi imaginea ei. ce lumina ca o icoană despr insă d in cadru. . .

Tóth a ini ral în c o m u n ă incun j u r a i de 8 j a n d a r m i .

Căderea guvernului austriac? Din Viena se telegrafiazâ : In culoarele Reichsra thulu i s'a răs­pândi t azi ştirea că şi contele 8l.ii.vglh îşi va da demisia, uefiind îu stare să obţie votarea refor­melor mi l i t a re . At i tudinea duşmănoasă a opoziţiei îi va servi ca pretext .

Ş t i r ea aceasta n'a fost până acum confirmată din nici o par te .

* Şedinţa camerei. Veri f icarea sumarului .şedin­

ţei de ieri n'a în t impina t nici ft dif icultate, f i ind­că azi s'a adus în discuţie văzul redactorului Péty K<lc care a intrat în incinta oamerei în cursul şedinţei , violând astfel suverani ta tea par lamen­tului .

Îndată după deschiderea şedinţei , preşedintele Nápay a declarat că imediat după constatarea fap­telor a luat toate măsur i le ca /Vi/// pent ru viitor să fie exclus din par lament . In aceiaş t i m p a anunţat că preşedintele s indicalului presei i-a a-dresat o scrisoare in care sindicatul îşi expr imă camerei regre te le pentru incidentul provocat de Раіц.

In ju ru l declara ţ i i lor preşedintelui se înc inge o discuţie vie. Opoziţ ia ia cunoşt in ţă despre mă­sur i l e prea labi le ale preşedinte lui , dar cerc ca im potriva lui I ' á ly să ee facă proces c r imina l .

Minis t ru l de jus t i ţ i e Székéig declară că va da procuraţii rei ord in i le cuvenite.

Căderea guvernului Khuen. Consiliul de miniştri a hotcfit; demisia.

Noul guvern al yotului universal. Arad. (i Mar t i e a.

Ani a juns în pragul crizei de g u v e r n . Nici p resa g u v e r n a m e n t a l ă nu ma i face taină din s i t ua ţ i a g r a v ă în c a r e a a juns g u v e r n u l con te lu i Kliaea-ll édercáry.

Dacă a r mai fi fost nevo i e de vre-o do­vadă , şi a c e a s t ă u l t i m ă d o v a d ă ni-o d ă se-miof ic ioşul „Fester Lloyd'', c a r e la loc de frunte publ ică u r m ă t o r u l t a b l o u al s i tua­ţ i e i :

..In m o m e n t u l aces t a nu es te încă cri­ză, da r se p o a t e ivi pe n e s i m ţ i t e . C o n t e l e Khuen-llédevvéry nu face p a r t e din ace i b ă r b a ţ i de s t a t ca r i o p e r e a z ă cu p res iune şi vrea s ă se fe r icească c h i a r şi de a p a r e n ţ a că a r voi să ini ' luinţeze h o t ă r â r e a C o r o a ­nei . Se p o a t e , însă, î n t â m p l a ca d u p ă h o t ă ­rârea C o r o a n e i contele l\huen-H éderváry şi colegii xăi din cabinet, să-şi tragă conse­cinţele. R e p e t ă m , lucrur i le n ' a u a juns încă până a ic i . d a r î n t o r s ă t u r a a c e a s t a ne p o a t e s u r p r i n d e m u l t n i a i de t i m p u r i u de­cât am fi a ş t e p f a t ' o . Pe t eme iu l a d e v ă r u ­r i lo r s t ab i l i t e t a b l o u l s i t u a ţ i e i a c t u a l e e s t e u r m ă t o r u l :

Min i s t ru l -p reşed in te şi min i s t ru l Hazai au sosii la B u d a p e s t a . F ă c â n d o b s t r u c ţ i e delà a u d i e n ţ a îna in tea Ma j . Sa l e , cei doi b ă r b a ţ i de s ta l n 'au a v u t t r a t a t i v e mer i ­tor i i eu bă rb ţ i poli t ici . Desp re a u d i e n ţ a s a . m in i s t ru l -p r e şed in t e n'a c o m u n i c a t ni­m i c . Azi d i m i n e a ţ ă a avut o î n t r e v e d e r e cu min i s t ru l de f inanţe Lakács. Apoi s'a dus în p a r l a m e n t , u n d e a c o n f é r â t cu con­te le Tisza şi min is t ru l de cu l t e Zichy. In v r e m e a aceasta min i ş t r i Hazai şi Serényi .iu avut o î n t r e v e d e r e în c a b i n e t u l lui Lu­

kács. T o a t e a c e s t e m o m e n t e dovedesc c u m e m b r i c a b i n e t u l u i au avut să-şi c o m u ­nice ceva .

Ministrul-preşedinte azi nu se va mai duce la \ iena. dar este probabil ea mâne seară să se ducă Şl Joi să se prezinte Ы audientă la Maj. Sa. In c e r c u r i l e n o a s t r e pol i t ice se a t r i b u i e oa reca re i m p o r t a n ţ ă a-cestei petreceri de două zile în B u d a p e s t a . In v remea a c e a s t a ѴДепа poate să и п т і п с -

n e a s r ă sil n a ţ i a .

După c e c o a i e l e lléderráig nu ope­rează cu mijloace d r a s t i c e , se pare c ă îu Viena s'a format c r e d i n ţ a că: min i s t ru l -p reşed in te u n g a r va înce rca să ob ţ i e delà partidele ungure ş i i desărcinarea lui de sub obliga ment ele lua te a sup ra sa . Aceas tă , p r e s u p u n e r e nu e n u m a i n e î n t e m i a l ă . СІ r le-adreptul i n s u l t ă t o a r e . Contele Khucn-II éderváry în ] iena n a Iratai CÛ nimeni afară de Maj. Sa. fiindcă, n'a siu:otil-o ne­cesar. Toi astfel n'a re de gând să înceapă Iralatire în Dudapestu nici cu acei Uăfbaţi politiei cu cari a con renii asupra modifi­cărilor reformei militare, pentru n cere delà ei a desărcinare. Aceasta na se ra în­tâmpla, penlruca guvernat stă şi rade cu obliçpimeulele la a căror împlinire sa an-gajal.

S t â n d astfel lucrur i le , trebuie să ţ i n e m s e a m a şi de verosimilitatea, că după cea mai a p r o p i a t ă a u d i e n ţ ă a minis! rului-pre-şedinte, a ces t a va fi nevoi t să î n ţ e l e a g ă că el si colegii săi din cabinet na mai pul reţine frânele guvernării.

Acesta ar fi însă n u m a i î ncepu tu l cri­zei şi n ' a r î n s e m n a şi rezolvi rea ei . Nu p u t e m fi alai de u ş u r a t e e i ca colegi i noş t r i din Viena, car i de pe a c u m spun n u m e l e e v e n t u a l u l u i u r m a ş al c o n t e l u i Kliaev. N u m a i când cr iza va fi a j u n s în a c e s t s ta ­diu, va înţelege toată gravitatea ei. Ln Un­garia nu se poate opera c u m se o p e r e a z ă în A u s t r i a . Aici trebuie să Iii seama de majoritatea parlamentară şi de actualii ei lorarăşi, fără să nesocoteşti în aceiaş timp dispoziţia naţiunii,

Vin zile g re le . I ' ugar ia t r e b u i e să do­vedească că poprul său e m a t u r şi ma jo r . ' '

In cercur i le pol i t ice c a r i c u n o s c rela­ţiile z iarului g e r m a n cu g u v e r n u l nu se îndoieş te n imen i c ă acest: a r t i c o l expr imă, vederile g u v e r n u l u i şi e s t e p r e g ă t i r e a opi­niei publice p e n t r u a p r o p i a t a demis i e a g u v e r n u l u i .

m

Eri, c a b i n e t u l î n t r eg s 'a î n t run i i la un consi l iu i n t im . în c a r e s'a d i s c u t a t s i tua ­ţ i a pol i t ică . Se pretinde că în cel n ia i ap ro ­p ia t consi l iu se va r e d a c t a t e x t u l demi­siei pe ca re g u v e r n u l îl va p r e z i n t ă Ma j . Sa l e .

Asupra s i tua ţ i e i pub l i căm u r m ă t o a r e l e

r a p o a r t e :

Tisza şi Khuen. 1

„'Neues Wiener Abendblatt" pub l i că următoa­rele declaraţ i i ale contelui Tisza despre conflic­tul in j u r u l reformelor m i l i t a r e :

„Pă re r ea mea oste că s tăm în faţa unei ne în ­ţelegeri . Suni de c red in ţa că Aus t r i a n'a re nici dreptul să intervină, n i c i mo t ive să fie nedume­ri tă. I n t e rp re t a r ea dată de contele Khuen artico­lului despre chiemarea la a rme a rezervelor spe­ciale nu poate da pr i le j la. î n g r i j o r ă r i . Fac to r i i

7 Martie n. 1912 Pag. 8

oampeten ţ i am Austria ar face bine dacă ar con­t r i b u i la lămurirea acestei ne în ţe leger i , căci a/f. minïèri vor face cu neputinţă orice guvern б'7-is/. m Viu/aria''.

Căderea tui Auffenberg. 1 Se pare ca demisia octotelui Khuen VA fi ur-tuată şi de demisia m i n i s t r u l u i comuti dfi răebpi Auffenberg. a cărui a t i t ud ine a provocat conflic­tul. Dini iei a jaceaet» ar fi eă tic o repara ţ ie -pen­tru guvernul unga r .

Ziarul „ U n i o n " din l ' r aga este informat că acesta è şi motivul că genera lu l Au.ffenberg n ' a huit p a r t e la dineul dat de min i s t ru l comun de f inan ţe Bitirisfci,

Demisia guvernului liotărită.

Din Budapesta u i - s e telefonează: Consiliul dr miniştri a discului noua

situaţie politică şi II ajun* Iu rezulta tul cu nu poate síi vecie asujiiu intclcijcrit itt-tdteinlc cu partidul l;<issutliisl. Consiliul Va autorizai pe ministrul-presedinte cu iu caz cuiul Muj. Su nu ru aproba punctul de ve­dere al ţjueeruului uncjuresc să prezinte Muj. Sule demisia 'mirajului cubinel.

Contele Kittien a pledat uzi scară la \ietiu. unde mùue ru fi pvimil in audientă. In cercurile bine informate se afirmă că Mai. Sa eu primi demisia cabinei ui ui un­gar, dur pânà Iu cbnstiiuivea noului e'ftbî-nei conltde h'liuen-ílcdereúrji eu fi vuc/ut să conducă mui departe ujueerile. Mßj. Sa. potrivit obiceiului. ІІ vu vurpi să-i re­comande un nou miuisl vn-pvcşedivle. Con­tele 1\ liuen-tlédercărţj cu propune insă numai jivimiveu In audientă u câtorva băr­baţi politiei.

..Xcttes Hienei- T Utp'hlu 11" este infor­mât că ministrul-preşedinIe ru propune Muj. Sule să ceură ucizul următorilor :

I iukáes L á s z l ó . ( ' o t i t e l e Tisza l.st v ú n . Contele C s á k v A l b i n . C o n t e l e A n d r á . s s y G y u l a . Navay Lajos .şi W e k e r l e Sándöir. lUírbali politici o p o z i ţ i o n a l i nu cor fi

pviiititj in audienţă.

Demisia în Cameră.

In cercurile iîin ernameoitale se af i rma eă uii-n is t ru l -preşcdin te va anunţa demisia cabinetului in şedinţa <le Vineri a Camere i . In aeeiaş vreme va p ropune a jurnarca şedinţelor pană după con­st i tuirea noulu i guvern .

Un guvern al votului universal.

...Xeue Cveie l'resse" d in \ i ena e s t e in­f o r m a t c ă n o u l guvern va fi a l c ă t u i t d e ministrul d e f i n a n ţ e Lukncs.

in programul n o u l u i guvern vá li în­f ă p t u i r e a v o t u l u i u n i v e r s a l şi votarea pro­v i z o r i e a reformelor militare. V o t a r e a de ­f i n i t i v ă a r r ă m â n e a n o u l u i p a r l a m e n t al votului u n i v e r s a l .

V e ş i i d i n M a r a m u r i ş . /I dona prelegere poporală în Inul. şi a 4-a in

seria pre leger i lor «'a ţugat in 4 Faur n. după іішіа/.ăy.i la 2 ceasur i . Sala m a r e a şcoalei confesio­nale , era a rh ip l ină de .nomd, oare de azi dată nu s'a înfricat de loc, .şi n'a băgat îm seamă amenin­ţăr i le ••anti.stiei comunale . DelegatulI. preotul Miluit Holen. în o scurtă cuvântare deschide prelegerea şi <lă euvân tu l eapi\lan ut ui Ion Harten, care vorbeşte la înţelesul tutuirora despre nule şi irteştcşny. in­dem nandu-i ca să iee pildă delà cei 25 de prunci car i s'a dus la tot fel iu 1 de nieşleş ugar i , .si «ă sc. înşt i inţeze cat de mul ţ i , pe cari apoi îi va aşeza la măeStrii români , Apoi, pveolul Etait Bran: des­pre creşterea ni ţi-o iudă a vitelor, o eoufer in ţă foar­te вео ішкЫа şi pract ică, a fost ascultata eu cea mai mare i n t e n t a r e . Í >uf>Д aceea capetanul Ion Beulen: despre ţinerea cursurilor de analfabeţi. modul cum vor percurge<?şi i i rua ga să se înscr ie cât de mulţ i . De fapt s :au înscr is vre-o 30, d.ir durere , după cum am anunţa t ma i sus. admiu i s t r a -\Ktt'\i\ parohiei l e u d : Aurel Zolkás a oprit ţ inerea cu r su r i lo r acelora. Propune să se înfi inţeze o a-gentiirn II Asortat/unei. t> fiiiiltolera poporală şi o reuniune de le taperai iţă. Ceeace se pr imeş te eu cea mai mare bucurie , şi îndată sc alege comitetul caire va conduce •aucutura -şi biblioteca popora lă : p r e şed in t e : capelanul Г. Bar lea; b ibl io tecar : înv. (4. T i p i c a : casar : ( lăvri lă ( ' leş ; no ta r : .Ştefan Marin, ţănani fruntaşi , Pări-nlcle I. Hmn. ceteşte slut ut ele re im in nej île tempe rantă, cari cu unele modif icăr i se primesc, şi se liotăreşte ca pentru aprobare să se t r imi t ă la inaltul miuis ter i i i .

Astfel <i decurs a doua prelegere din leud. un­de s'a [ms o bază solidă pentru deşteptarea şi îna in ta rea mândr i lo r ieudeui. cari cu buni ciudu-cători ar deveni , în puţ ină v reme fruntea Mara-muvăşului . /// loial s'au înscris până nentii l'i<) de ini'-iiilirt ajatălori foţi ţărani.

A 5-a prelegere poporală, ia ţi uni in f runtaşa comună : Sălişte. S a t u l e i m p a r t i t în 2 -parohii, cji 3 p reo ţ i : Vasile Vla-d .şi Milmi Hoţea . Acum s'a zidit o şcoală măireaţa de pia t ră , care face cin­stea Săliijtenilor. Sun t -2 -ale mari pent ru 2 în­văţa t o n , şi locuinţă pentru unul . iTu ştiu din ce cauză, postul a! 2-lea de învăţător s ' a abandonat , d a r credem că cât de eu r înd voi' fi baraşi 2 înv. ea mai de mult. l.audă vouă preoţi lor hamiiei, cari v'aţi t r u d i t cu edificarea şcoalei. Din satul acesta a esit <> mul/ţimc mare de in te l igen tă : preoţi , la&meaţi, juz i , învă ţă tor i , car i tiu toţii ipoi fi m ui­tăm i tori harn icu lu i îuvăţatur pens ionat : ІЛчііеігіи t}hiş.

Î n a i n t e de prelegerea poporală se 'Sluţeşte şcoala nouă. Actul sf inţ i re i se săvârşeşte de cătră (> vreoţi. La sfârşitul s f inţ i re i preotul Yaisile. Vlad mulţumeşte 'norodului săliştean. penl.ru a jutorul ce Ui dat preoţi lor , ca sa -poa tă ridica zidul acest mândru , unde p r u n c u ţ i i t iner i , se vor adăpa din izvorul cul tur i i româneş t i . După aceasta îndată K iucepe prelegerea }K>porală. Ă'orod foarte mult Sta adunat încât n'a încăput îm sala. de tot mare a şcoalei. ci stăteau pe. afară. Y re--o 2000 de oa­meni au Eget.

1 leiegatnI : /neolit/ lonn Turta, p r i n cuvinte bine .simţite ara tă -ce -.scop a re Asociaţi unea. Ur ­mează: I)t. Găurită lu-ga advocat în Vişănl-de-.ѵм. Dânsul , este fiu al Săl iş te i , şi e unul d i n t r e cei ma i activi fruntaşi ai Maramurasu lu i . Vorbeşte d e s p r e : Pàiàsûl cărţii, aducând pi lde din satul lor. pe oarei cunoaşte şi dânsul foarte bine . Le aminteş te că neşt i iuţei d e car te pot m u l ţ ă m i eă j idan i i îi eoot d in 'moşiile h«r, şi că s'an îngrăşa t j idan i i aşa de tare, în satul loi-, ii îndeamnă să aboneze foi cât de. mul te , la mulţ i Ie abonează el s i n g u r din banii lu i . (Conferinţa frumoasă şi po­pulară я fost r ă sp lă t i t ă cu aplauze. Preotul Buni Bran: despre beţie şi ti ratările ei. î ndemnând ca eă ieie pildă delà ieudeni şi să faeă şi dânşii o reu­n iune de te inperanţă . Apoi. capelanul Ion Bârlea: despre folosul meşteşugarilor. Cuvântu l său n'a

sunat în pust iu, căei până. acum s 'au în ş t i i n ţ a t vre-o 20 de băieţi d i n Săl iş te , ca r i vreau să niear-jrii de meşteşugar i . E semn învedera t că să.lişreuii -unt oameni deştepţi şi w e a u să. îna in teze şi pe că ră r i l e meşteşugului . Preotul Vasile Vlad. în tramele poporului mul ţămeş te conferenţ ia r i lor , si îi roagă ca şi de altădată să nu pregete a veni iu mijlocul lor. De pe feţele tu tu ro r se vedea o mul ţ ămi re şi însufleţ i re , şi astfel s'au înscr i s din­tre ţ ă ran i , foarte mulţi membri a jută tor i ai Aso-ciaţ imii i .

A 6-a prelegere poporală s'a ţinut în l'tşănt iţe mijloc i,n 25 I-'atiT ii. E situat, din jos de orăşe­lul Yişăul-de-sns. la • 4) •) km. S. Misă se ser­veşte de eăt-ră pr io tn l Ьоаш Ta r t a , şi Miha i l u -ga. preotul local.

Are o biserică de p i a t r ă din 1827, şi e pic ta tă l'oaTie frumos de cătră pictorul Ottocar Cutn ic în JH74. Casă parocliialâ ca un palat , şcoală de p ia­tră conform legii.

După sfânta Misă u-u-udn] so - t r inge la şcoala cojif. im n u m ă r foar te imiaire. Delegatul : Dv. Ilie Cltiittlitş. advocat, prin O voi lure scurtă deschide prelegerea. Apoi urmează conferinţa foarte folosi-mare a advix'atului Dr. Petru Vaulu: despre po­nturi!. Dânsul, mai hitiii f i ind preot hi Să la j , aşa .-i' vede că s'a ocupat cu pomări tul iu mod ra ţ ionai , căei foarte temeinic şi la -înţelesul t u t u r o r a a vor­bit despre tema de mai sus. Murindiu-i soţia, s 'a lăsat de preoţie, .astăzi e advocat in Yişănl-de-sus. Oupă aceia preoi.nl Ipan Tarta, vorbeşte despre stupărif . c.\plicându-le atât despre coşniţele cele vechi de spetează cât şi despre coşniţele sistem ..dzierzon". Ne spun bătui ui i, că mai de mult, erau. •stupind multe pe câmpur i , astăzi n u sunt mai de loc. Şi daeă-i în t rebi că de ce nu. sunt, răspund, că n'an noroc aşa ca .părinţ i i lor. Noroc ca Noroc, dur ni iu ş t i inţă in ale s tupă r i îu lu i . Cu conferin­ţe de felini lacesta, poate că va reînvia din nou s tupăr i tu î în .\Га.гашиrâs.

L're..t-ul loca] Mihai Iuf/a. mul ţămeşte t u tu ro ra in numele săteni lor , şi îndeamnă norodul să se înscrie cât. de mulţi de membri a ju tă tor i al Aso-cki ţ iuni i . Î n d a t ă se scoală f igura marcantă a. bi-răului Vasite ('iulian şi foarte emoţionat vorbeşte, ninlţăniimd domnilor români că nu u i tă îşi de ei. şi se coboară în mijlocul lor dândm-le poveţe şi •sfatu ri filositoare.

Ciătându-se prelegerea , se înscriu foarte 'mulţi d in i r e ţ ă ran i , ca mcmbii a ju tă tor i .

A n a r h i a î n C h i u i . o t e l e g r a m ă dki Peking eu data de 5

c. a n u n ţ ă , eă Soldaţii r e v o l u ţ i o n a r i au d e ­vas ta i r ra i iee le de t u t u n engleză şi fran­c e z ă şi au furai p e s t e nn sfert d e milion d e franci . A.poi an i lă râ tua t ma i m u l t e e d i ­ficii j a p o n e z e . Mai m u l t e t r enu r i .speciale an [decai spre Peking şub e sco r t a trupelor f ranceze şi japonezi» pen t ru a scăpa pe co­na ţ iona l i i lor din o r a ş . Mai multe t r u p e de so lda ţ i chinezi r e v o l u ţ i o n a r i au intrat în l ' e k i i i o - • n t r i i a d e v a s t a . Au fost însă imedia t pr inse şi e x e c u t a t e fără nici o jn-d e e a t r

P o l i t i a şi j a n d a r m e r i a c h i n e z ă îşi dă cea mai m a r e o s t e n e a l ă p e n t r u a s c ă p a p e s t r ă in i de furia so ldur i lo r a n a r c h i ş t i .

Un medic german ucis. .

Вегіщ, li M a r t i e . Ultimele .ştiri p r i m i t e din China spun eă 'a noaptea de S M a r t i e s 'au pe t recut i nc iden t e g r o z a v e la P e k i n g .

D e t a ş a m e n t e din g a r d a s t r ă i n ă an par -

O ES 1 TARI, LUCRATE CU GUST Şl IEFTINE să pot|căpăta numai la fabrica de mobile alui

Marosvásárhely, Széchenyi-tér 47 Székely és Réti,

Lucrufsolid şi preturile ieftine e cauza că numărul cumpărătorilor tios*ri ziinc să înmuliesc. SSSS" T r u s o u r i c o m p l e t e p e n t r u m i r e s e . "ШШ Aranjamente admirabile pentru prânzitoare, dormitoare, saloane şi odăi etc. M o b i l e eng lezeaş t i cu p ie le . Preţuri de tot ieft ine.

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă plătire în rate. în provincie la dorinţă mergem în persoană şi arătăm bogatul nostru catalog ilustrat.

T E L E F O N rVr. 31-*.

Рщ. 4 7 Martie n. 1012

cuns s t răz i l e o r a ş u l u i eeeaoe a avut urmări fo los i toa re .

La T i en t s i n med icu l g e n n a n Sohreyor mergând în ca r t i e ru l ch inezesc a fost ucis de so lda ţ i ch inez i . De i i iginer g e r m a n a fost r ăn i i .

öbrpul cousubi r din Tieiifsin ( i inter­venit , în u rma cerere i autorităţilor chine­ze, ca şi în ca r t i e ru l ch inezesc din T i e n i -sin să se s t ab i l ea scă im serviciu de sigu­r a n ţ ă .

Strafe de-ale meseriaşilor noştri.

( Sibiiu, Februa r i e 1912.

Pr ima şedinţă l i t e ra ră festivă a Reun iune i meseriaşi lor s ibi ieni , ţ i n u t ă J o i la 26 I a n u a r i e n. 1912, se n u m ă r ă î n t r e cele mai i s b u t k e şi mai în-nâl ţă toare d in toate punctele de vedere. P r o g r a ­mul var ia t şi bogat a fost iurmăirit cu viu in teres de nuniăroşi i pa r t i c ipan ţ i , apa r ţ i nă to r i celor 8 clase a le noas t re , al căror n u m ă r s'a m e a t la 200. Prez i ­dentul nos t ru Tiordăşianu, scoţând la iveală impor­tanţa cul tura lă socială a şedinţelor l i te rare , ne vorbeşte cu un fel de p i e t a t e înduioşetoare despre şedinţa inaugura lă , despre cea d in tâ i şedinţă , ţi­nută la 24 Mar t i e 1898 în localul nes impat ic , să­răcăcios, scund, umed, neîncăpăitor şi în tunecos din localul de pe v r e m u r i , ce-1 avea R e u n i u n e a in strada „Pieschen' ' şi în faţa a câtorva membr i din comitet, ia câtorva învăţăcei meseriaşi şi şcolari, p e ca r i îi găzduia casa m l P . C m c i ţ ă cu m â n d r i e •şi cu m u l ţ u m i r e sufletească a munci to ru lu i desin-teresat, cum Reun iunea în res t imp a progresat şi cu ea a lă tu rea s'au desvoltat şi şedinţele "l i terare, d i n t r e car i eea de astăzi, care e a 161-a, abia mai încape numărosu l aud i to r . Vorbeşte cu m â n d r i e despre apostolaimI ce-1 săvârşesc î n această direc­ţ iune şi ceilalţi conducător i ai Reun iun i lo r suror i , mujnumai din difer te le cen t re d in ţară , ci şi din s t r ă ină t a t e , car i , însuf le ţ i ţ i de isprăvi le noastre, tie-an u r m ă r i t şi imi ta t în (ele b u n e şi folositoare i n t ru desăvârşirea oultuirei min ţ i i ş i a ini mei mese­r iaşului nos t ru . Aduce vii mul ţumi te tu tu ro r in­telectuali lor şi în deosebi lumina ţ i lo r noştr i pro­fesori sibiieni , car i pă t runş i de impor tan ţa , ce o are p e n t r u neamul 'românesc, clasa de mijloc lu-animată şi ins t rua tă , s 'au pus p e calea şedinţelor l i terare şi cu tot devotamentul în serviciul acestei clase. Chia r în şedinţa de faţă, zice Tordăş ianu , avem fer ic i rea de a asculta şi b ineventa tu m i j ­locul nos t ru pe dis t insul profesor sémin ar ial d. Dr . Pavel Roşea, care împ ins de dragoste cătră noi , o s ă n e în t r e ţ i nă cu ö conferenţă ins t ruc t ivă . De Încheiere d. Tordăş ianu chianiă la împreună lucra­re pe toţi cei butoi ai noştr i , deoarece n e găsim în preajma câtorva se rbă r i înă l ţă toare , ce le p u n e la cale R e u n i u n e a meser iaş i lor a l ă tu r ea de Reun iu ­nea agr icolă sibiiiană în cursul anulu i de faţă, Voriba este de serbarea jub i leu lu i de 25 ani delà înf i in ţarea R e u n i u n e i agricole şi de să rbă tor i rea datei de 20 a n i delà organizarea p r in R e u n i u n e a meser iaş i lor s ibi ieni , la 1892, a pr imei expoziţii i ndus t r i a l e româneşt i şi a datei de 10 ani delà a-ranjaroa, la 1902, pr in arabe R e u n i u n i l e a pr imei expoziţi i româneşti cu lucră r i d in indus t r i a de casă ( lucru de m â n ă femeiesc) şi din indus t r i a profesională, (meser i i ) .

D u p ă oştire pr in no t a ru l Duca. a sumare lor şe­dinţelor admin i s t r a t ive şi după o frumoasă cân­tare , executată, de corul bravi lor clerici d i n cursul ПТ smb conducerea dini i g n a t o n , d. profesor Dr . Pavel Roşea u r c ă t r i buna spre a n e vorbi despre starea munci tor i lor îna in te de I l r i s tos şi despre Moartea ce lKs'a c rea t p r i n inf luenţa creş t in ismu­lui şi având î n vedere m a i ales s tăr i le din impe­r iu l roman , d. Roşea a t ractat cu m u l t ă competenţă despre or ig inea eclavismului , derivându-1, par te d in drep tu l n e ţ ă r m u r i t al pă r in ţ i l o r , de-a dispune asupra copiilor, p a r t e d in exploa ta rea forţei bra­chiale a capt iv i lor câş t iga t în răisboL Soa r t ea sclavilor la începu t destul de tolerabi lă , a devenit tot mai rea, în m ă s u r ă ce, p r i n expans iunea conti­nuă, une le fami l i i a u ajuns î n s tăpân i rea î n t i n ­selor l a t i fund i i . Po po ru l roman cel veehiu, care t r ă ia în condi ţ i i le modeste a ш о г mici posesori

ru ra l i , deveni astfel o societate foar te d i ferenţ ia tă . Concurenţa cu m a r i i p r o p r i e t a r i î n scur t ă vreme л cauzat ru inarea micilor posesori . Ou toate ace­stea însă pănâ ce a dura t t end in ţa de expans iune a l - imper iu lu i , ci n'au fost spre daună, ci mai eu-rîjid spre folos, î n t r u cât din şirul loi- s'au u á t edf mai mulţi colonişti , car i au romaniza t o mul ­ţ ime de provincii . Cu încetarea poli t icei de ex-pasiune mulţimea, cea in are a oamenilor f ă r ă ocu-paţ iune , a g rav i t a t spre Roma, fo rmând acolo clientela trînda-vă a multor pat roni vani toşi , şi dând contingentul necesar de g lad ia tor i pen t ru .-ângeroasele lupte , a c a r i publiculiroman fără deo­sebire de stare şi sex asista cu cea mai marc plă­cere. Conferenţ ia ru l comunică apoi câteva din pr incip i i le , pe ca r i Cato le-a profesat cu p r i v i r e la sclavi, precum că sclavul să nu f i e prăs i t pe moşie ci să fie cumpăra t în t â r g u r i , tocmai când se află în floarea vieţ i i , iar când s tăpânul nu- i mai poate lua folosul să-l vân'dă. Sclavii să f ie h r ă n i ţ i numai până ce sun t capabil i de muncă, să f ie ocupaţ i ne­conteni t , căci sclavul sau să lucreze sau să doarmă. In sărbător i si în zilele de ploaie să odihnească

p lugu l dară nu şi sclavul, p e n t r u că. zice Ca to : „e neraţ ional a lucra în zi de lucru, aceea ce poţi isprăvi în zi de sărbă toare" . Sclavii au fost t ra­taţi întocmai ca vitele. Şi p e n t r u a-şi fo rma o jus­t i f i ca re teoretică p e n t r u această p raxă , chiar şi fifc-zafii învăţau, că sclavii ar nişte oreaţ iuni in­formare .

E drep t că stoicii învăţau , că toţi oamenii sun t egal i , însă filozofia acestora, ca or i care a l t ă fi­lozofie, n ' a p u t u t să devie avântu l comun al tu tu-turor wamenilor, ci ea a rămas n u m a i o eres ie a celor p u ţ i n i . N u m a i o .religie putea să de lă tu re f ic ţ iunea aceasta a deosebir i i oamenilor în t r 'o la l tă , o rel igie , care e în s t a r e să pă t rundă şi în sufletul mul ţ imei . îinbogăţâiidu-l cu elemente de via ţă noui şi sănătoase. Aceasta re l ig iune este creş t in ismul . Jar dacă, pr in m u l t e sute de ani a mai dmtratt insti­tuţia sclarvismului işi după ivirea c reş t in ismului , ba nesocotirea d rep tu r i lo r fireşti asemonilor no­ştri se •menţine încă îşi azi , aceasta însemnează, că nici până acum după 2000 de ani sp i r i tu l adevă­rat, al creş t in ismului încă nu s'a realizat sufleteşte în s ingura t ic i i indivizi şi că nu s'a obiectivat încă în mod adecvat în ins t i tu ţ iun i lc societăţii ome­neşt i , l i incumbă deci f io.ştecăruia da tor in ţa de a contr ibui în cât poate la ajungerea acestui ideal.

După încetarea aplauzelor, de cari s'a împăr- ţ

tăş i t dis t insul conferenţ iar , a u rmat dialogul? „Despre bun acu vii n ţă" , predat la înţeles de Elenaj Sazer şi Parasch iva Tă lmăe ian , apoi numeroase deolamaţiuini î n t r e cari s'a remarca t D i e Bufnea cu „ O r f a n i i - ' de G. S imu , P a t r i c i u N e g r u ţ i u şi a l ţ i i. „învingătorul".

Greva minerilor englezi. Dezastre economice. - Declaraţiile ministrului preşedinte. — Proporţiile grevei. — Foamete. —

Ameninţări.

T e l e g r a m e l e ce ne sosesc din Angl ia a r a t ă în t o a t ă g r o z ă v e n i a lui d e z a s t r u l e c o n o m i c p r o v o c a t de g reva minor i lo r . In f iecare ceas să închid po r ţ i l e c â t e une i fa­brici si zeci şi s u t e de mii de m u n c i t o r i ră­m â n în stradă., fără idei un a j u t o r şi fără pane p e n t r u familie pe z iua de m â n e . Şi pen t ru ca n e n o r o c i r e a să.-şi a jungă apo­geul , şi m u n c i t o r i i să-şi frângă, mani le în d e s p e r a r e a lor. vin c o m e r c i a n ţ i i a r t i co le ­l o r dc c o n s u m a ţ i e , pane . z a h ă r . cea i . ca­fea, ouă , l ap t e , l e g u m e , t o a t e luc ru r i l e ce le mai n e c e s a r e căsnic ie i să s c u m p e a s c ă d e m u l t e ori îndoi t p r e ţ u l mărf i i . Din c a u z a lipsei de c ă r b u n i c i r c u l a ţ i a t r e n u r i l o r e în­t r e r u p t ă , t ran-spor tul a r t i co l e lo r impos ib i l şi oeeace se g ă s e ş t e e ă v inde eu p r e ţ u r i fa­b u l o a s e . Min i s t ru l p r e ş e d i n t e A s q u i t a ca­r a c t e r i z a t m a i b i n e g reva a c e a s t a , c â n d a d e c l a r a t în fa ţa p a r l a m e n t u l u i , c ă es te cea m a i î n g r o z i t o a r e n e n o r o c i r e a n a ţ i o n a l ă . El a a r u n c a t t o a t ă r ă s p u n d e r e a a s u p r a a-ce lora , c a r i v o r fi p u t u t ' o î m p i e d e c a , n ' a u

făcut*o însă, p e n t r u a-şi servi a m b i ţ i a şi a-şi a r ă t a p u t e r e a .

D e a l t c u m inf luinţa g reve i eng leze să s â n t e şi pes te h o t a r ă l o ţ ă r i i . In G e r m a n i a 'în pă r ţ i l e Vis tu lu i de jos şi a l e Elbei lipsa de c ă r b u n i a început a deaçh i l ib ra situaţia e c o n o m i c ă .

Minerii g e r m a i n la exemplu l t o v a r ă ş i ­lor lor englezi incl ina şi ei spre grevă, şi cei- u r c a r e a sa la r i i lo r . In D o r t m u n d de pildă băuţii a u d e p u s c iocane le . F r a n ţ a es te de a s e m e n e a a m e n i n ţ a t ă de g r e v ă şi c u r e n t u l a î n c e p u t deja a b â n t u i şi aci.

( i u v e e n u l eng lez e s t e c â t să poa t e dc n e p u t i n c i o s în faţa a c e s t e i s i t u a ţ i i . Să re­curgă la m i j l o a c e de r e p e s i u n e e g r eu , peii-t r u eă sila n a ş t e t o t d e a u n a r e a c ţ i u n e şi mine r i i s ' a r deda. a t u n c i la a c t e de r e v o l t ă şi v a n d a l i s m . Desp re r e î n c e p e r e a t r a t a t i ­ve lo r nici vo rbă nu e s t e d e o c a m d a t ă .

A s u p r a e v e n i m e n t e l o r din u r m ă pri-m im u r m ă t o a re le t e l e g r a m e :

Greva ia proporţii. ÍAjndra. 6 Mart ie . — Comi te te le execut ive

ale asoeiaţ iuni i băieşi lar sunt. înş t i in ţa te zi de zi despre, mersul grevei . D i n toate cent re le indu­s t r ie i de cărbuni vin şt ir i despre în t inderea gre­vei.

Greviştii ameninţă. Leverpool, 6 Mar t ie . — Din iz voi- demn de

toată încrederea s'a lăţ i t vestea, că, în cazul când se vor în t r ebu in ţ a soldaţi la încărcarea şi t ranspor ­tul cărbuni lor , g rev iş t i i se vor înş i ra în l in ie de bătaie şi vor forma coa mai îngroz i toa re a rmată gata pentru orice acţiune.

Oprirea circulaţiei şi foamete. Londra, 6 Mart ie . — in păr ţ i l e m a i sărace ale

oraşului art icolele de consum 'sunt a t â t de scumpe încât populaţia să racă n u le mai poate cumpăra . Foametea amen in ţă cu groaza ei zeci de mi i . Bute de mi i de suflete.

Ci rcu la ţ ia d imînuiază din ceas în ceas. In Manchester s 'au o p r i t 720 de t r e n u r i . Societatea Nord-Eastern a p o r n i t cu 530 de t r e n u r i mai pu ­ţ in ca de obicei. D i n cauza aceasta mulţi munc i ­tori dola căile f e ra te au r ă m a s pe d r u m u r i ş i la 70 de mii de funcţ ionar i dc t ren li-s'au redus lefu­rile.

Londra, 6 Mar t ie . — Din cauza înce tă r i i t rans­por tu lu i de că rbun i 270 de mi i de m r n e i t o r i au rămas fără luo.ru, afară de băioşi. Socie tă ţ i le d e căi fera te pornesc, actualmente cu două mi i de t r e n u r i mai pu ţ in pe zi.

Londra, 6 Mart ie . —• S e p u n e mare înc redere în hotăr î rea guvernului de a p u n e cât mai cur ind capăt grevei. Se crede , că în t impul cel mai scur t — cam (pe la sfârş i tu l acestei s ăp t ămân i — se vor încheia t ra ta t ivele .

Primul ministru despre grevă. LonxLm, 6 Mart ie . — In şedinţa dc ieri a ca­

merei p r i m u l m i n i s t r u Asqui th a arătat. î n t r e g u l mers al t ra ta t ive lor de împăciu i re , dec la r înd că guvernu l u rmăreş te cu toată a ten ţ i a dezvoltarea acestor t ra ta t ive . Desmin te vers iunea, că a r f l i r ta cn socialiştii şi spune, că. n u ascunde în faţa n i ­m ă n u i cu oe'şi petrece vremea.

A arătat, apoi motivul s t agnă r i i tratativelor .spunând, că miner i i nu au fost- de loc dispuşi s ă supună pre ten ţ i i l e lor cercetăr i i delegaţilor. P r i n ­cipiul fundamenta l pe ca r e t rebuie preiei m i n i ­mul de. salar, — a zis mai depar te minis t ru l — este ho tă r î t de două condi ţ i i : Mai întâi m i n i m u l de sa la r t r ebu ie f ixa t în mod diferit d u p ă d i fe r i ­tele, ţ i n u t u r i , al doilea trebuie să. se dea g a r a n ţ i i ca băioşii n u vor abuza dc bunăvoin ţa propr ie­ta r i lo r , apoi să se dea garanţ i i că. l u c r ă r i l e n u se vor mai î n t r e rupe , ceeaee per ic l i tează industr ia şi păgubeş te pe cei interesaţi .

Min ie r i i au declarat , că p r i m e s c p u n c t u l d in u r m ă ; în ce priveşte m i n i m u l de salar ei cor să fie p r i m i t aşa cum s'a fo rmula t î n l is ta făcută în şedinţa comitetului delà 21 F e b r u a r i e , asupra că­reia nu pr imesc nici o discuţie,

î n t r e a g ă inf lu in ţa şi-a pus4> p e n t r u real izarea

7 Martie n. 1912 . . T R I B Ü N A" Pag. 5

împăcăr i i . T ra ta t ive le ce e drept s'ait î n t r e r u p t ; e le ш г fi ав*8 i n eurînd r e lua t e .

M i n i s t r u l şi-a încheiat vorb i rea eu următoa­r e l e cuv in te :

•„O răspundere fără pereche în istorie cade a supra acelora, în puterea c ă r o r a. « stat să împie­dece aceasta îngroz i toare nenoroci re naţ ională ş i nu şi-au ' în t rebuin ţa t infiniţ i ţa în acest scop".

Cronică externă Răsboiui i ta to- turc . Ziarele g e r m a n e d in Ber­

lin scr iu : Se vede eă genera lu l Caneva a a r ă t a t guver ­

nului i t a l i an , că nu e s t e c u put in ţă de cucer i t par ­tea d in lăuintru a Tr ipol i tanie i şi Ci rena ice i d in pr ic ina năs ipulu i , pustiei fi împot r iv i re i Tnreo-АгаЪіІют, care poate dă inui ani de zile. S e spune « S s t a tu l major i tal ian a dat d r e p t a t e lui Cane va. încheierea este că I ta l ieni i s 'a r fi hotă rît a bom­barda por tu r i l e asiat ice şi etfföpene ale Turc ie i . Işi îiiohipue că vor sili p e puter i eă s t ă r u i e de Turei , ba ch ia r ,să-i nevoiască. a încheia pace. So­cotea la însă e greş i tă , căci Turc i i nu vor să auză (ie paee , pe câtă vreme Ital ienii nu vor pleca, din Tr ipo l i t an ia . Iar puter i le , văzâ.ndu-şi in terese le

comerc ia le amenin ţa te , se poate a ă e e amestece, dar spre a opri pe I ta l ia .de pe calea pe care a apucat .

In adevăr ş t i r ea eă A.ustro-Umgaria ş i Ger­mania s 'ar fi un i t cu puter i le în ţe îegere i î n t r e i t e spre «i face .pc T u r e i sa încheie pace , se desmin te . A m t r o - U n g a r i a şi G e r m a n i a n 'an îndemnat pe I ta l ieni să înceapă; acest răsboi, ci, d impotr ivă , e l s'a porn i t fără ş t i rea lor. F r a n ţ a şi Ang l i a au îndemnat, ipe I ta l ia să ia Tr ipo l i tan ia . îndată ce F r a n ţ a s'a hotăr î t a lina. Mrocul . Deci cele două puter i delà Miază -Noap te ale Al ianţe i în t re i t e nu a u nici o1 pr ic ină de a-şi p ierde p r ie ten ia Turc ie i , silind-o să piarză .provinciile a f r i c a n e ; nu fac, ni­mic nici împotr iva I tal iei , i n t r u cât nn v a tur­bura pacea Еигоцюі şi se va ţinea de f ă g ă d u i n ţ a că răsboiui va r ă m â n e a m ă r g i n i t în Afr ica. F i reş te nici p r i e t en ia Italiei nu vor e'o p ia rză .

Pr in u r m a r e e d e crezut că I tal ia şi Turc ia vor more-e îna in te cu răsboiui şi că bombarda rea Heiruthuihii va fi un incident fă ră în semnă ta t e pentru încheierea păcei .

Se pare , zic ziarele ge rmane , că I ta l ia a c rezut că bombardând Bciru thul va face să isbueuească fur ia mahomedani lo r împotr iva c reş t in i lo r de a-colo , car i , fiind în m a r e p a r t e supuşi ai p u t e r i l o r euTopene, acestea se vor grăbi a se amesteca . Dar g u v e r n u l turcesc a, fost destul de t a r e şi a ţ inut în frîn p e -mahomedani, l iniştea n 'a fost t u r b u r a t ă . Pagube le le-au sufer i t şi le vor sufer i supuşi i pu­tori lor eu ropene , cari fac negoţ, şi deci locuese în­deosebi în por tu r i .

N u poate fi vorba ea I t a l i en i i să debarce t ru­p e -undeva în T u r c i a asiatică sau europeană , deoa­rece în aceste păr ţ i supe r io r i t a t ea mi l i t a r ă a Tur ­

c i e i e s t e aşa de covârşi toare, âncâ t în f r îngeroa Ita­l ieni lor este în afară de orice îndoială .

Í ) u r m a r e , de bună seamă nedor i t ă de i t a l i a , va fi ca mahomedan i i d in Turc ia vor lăsa la o par te cear ta d i n t r e ei şi se vor uni împo t r iva duş­manului , ceea ce va în tă r i pozi ţ ia guvernullui şi deci va face şi ma i e u neputinţă: încheierea păcei eu părăsirea p rov inc i i lo r af r icane .

î nve r şuna rea Mahomedan i lo r împotriva Ita­l ieni lor era mare şi până acuma, lesne este de în­ch ipu i t la ee aspr ime va a junge , când d u p ă atacul delà Beirut.h vor u rma al te le . E'e zeci de ani n u va m a i fi ç,n put in ţă l egă tu r i pr ie teneş t i în t re Turei şi I ta l ien i . De bună s e a m ă guvernu l tur­

cesc a re a c n m a pricină b inecuvân ta tă de-a izgoni p e I tal ieni n u numai din Sir ia , d a r d i n toa te ţ inu­tur i le împără ţ i e i . Nici (puterile ira se vor mai pu­ţi-a împotr ivi , oda t ă ce Italia, nu se ţ ine d e făgă ­duin ţa dată la începu t că nu va s t r ă m u t a răsboiui în Asia şi F u r o p a .

Proiecte de pace. in ul t imul tiimp p r i m i m următoare le infor­

maţi i telegrafice asupra încercăr i i de paci f icare :

Londra, fi Mar t ie . — Ambasadorul englez la Roma a în t rebai în numele t u tu ro r cabinetelor pe m i n i s t r u l de ex terne i tal ian, Sai>-Gi/iilinno, sub ce condi ţ i i ar fi dispusă I ta l ia să in t r e eu gu­vernul tu rcesc în t ra ta t ive de pace.

— Guvernu l i ta l ian — a răspuns Sau Giu l i ano este d i spus eă i n t r e în t ra ta t ive de pace însă îşi m e n ţ i n e condi ţ i i l e puse mai îna in te . In terven­ţ ia aceasta nouă a r ă m a s iarăşi fără. rezul tat .

Roma, (i Mart ie . — „Tribuna" ' în număru l «au ul t im scrie u rmătoare le : Assin hey. min i s t ru l de ex t e rne al Turc ie i a conferit în mod confiden­ţial cu ambasadoru l rus la ConstantinojH)! Cia-rrvkow, căru ia i-a comunicat , că îna in te de proxi ­mele alegeri pen t ru par lament nu va mai face nici o încercare de pace, deoarece vrea să lase deslega-rea acestei .chestiunii în sarcina vii toarelor corpur i legiuitoare.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 6 Martie n. 1912

— Săirbătorirea teologilor orădani în România. Din liucareşti .se scrie: Comitetul de ini­ţiativă pentru sărbătorirea teologilor eli­minaţi din seminarul rom. cal. orădan a hotărît în mod definitiv, ca serbarea să aibă, loc Duminecă 26 Febr. v. Programul va fi afişat Joi. In cursul acesei săptămâni se nor ţine mai mutic întruniri în acest sens.

— Noul palat al Senatului român. Din Bu­cureşt i ni-se scr ie : Couiis iunea aleasă de Senat pent ru a. se ocupa de chestiunea elădirei unui pa­lat ipentru Sena t a fost pusă în cunoş t in ţă că s 'au ivit î n semna te d i f icul tă ţ i pent ru dobândirea tere­nului propus de d. minis t ru de in te rne pe care u r m a a se aşeza .noul pa l a t , adecă cel din str . 1. C. B r ă t i a u u

Oomisiumoa având do r in ţ a d e a se începe câ t mai curând acea clădire, a a juns la pă re rea că. t r ebu ie să se în toarcă la p r ima sa soluţ iuno adecă! ca să se const ruiască pa la tu l Sena tu lu i pe terenul cumpăra t delà pr incipele Gh. Bibescu, p e malul d r e p t al Dâmboviţe i , eumpărându-se şi res tul din terenul pr incipelui Bibescu:, (pentru ca. c lădirea să fie complect dega ja tă .

— Hotel românesc în Sibîîu. S u b t i t lu l acesta cet ini în „Siebenb. Deutsches T g b i t " o rganu l sa­şilor din S ib i iu o scur tă no t i ţ ă in fo rmat ivă î n ca re se s t recoară p r i n t r e ş i re mul tă gelozie şi c h i a r o leenţă d e ind ignare , p e n t r u mot ivu l p ro­babi l , că „131ochul" a început să'şi ridice capul . I a t ă ee zice ziarul în ches t i une :

„Ce t im î n t r ' u n ziar din Budapes ta u n a n u n ţ al Oonsis torului me t ropo l i t an din Sibi iu , p r in care cau t ă u n a n t r e p r e n o r p e n t r u hotelul cu trei etaje, ce se va zidi p r i n t r ans fo rmarea ac tua lu lu i pa la t l l a b e r m a n n . I iotelul va avea 80 d e odăi, locuinţă, p e n t r u a n t r e p r e n o r şi pe rsona l , o sală, de mâncare , g răd ină de ia rnă , cafenea, ascenzoriu, calor ifer şi se va deschide la 1 A u g u s t 1913. Chi­ria anuală va f i 53 d e mi i d e coroane . Deoarece anunţul .s'a da t n u m a i î n t r ' o foaie din Budapesta, şi deoarece p lanur i le se po t de asemenea vedea, numai la u n a rch i t ec t din Budapes ta , rezul tă , că

în t repr inderea va fi d a t ă unui amator s t r ă in , i a r n u din Sibi iu ori din j u r " .

Reiese din această notiţă-, eă: in ten ţ i i le Gonsi-s to ru lu i d e a preda o în t r ep r inde re românească din Sibi iu unui s t r ă in , a r e d a r u i d e a supă ra p e vecinii noş t r i saşi. E d r e p t că pe noi n n ne poa t e s u p ă r a acest fapt, deoarece d i n nenoroc i re nu a-vcm oameni de specia l i ta te p e n t r u nici o b ranşă , a fa ră bine în ţe les de advoca tura , î n spa te le că­re ia cad şi sarcini le poli t ice, u n d e t a g m a aceasta, es te p r in f i rea lucrur i lo r in i ţ ia tă . Căci î n a r ena polit ică luptă pa rag ra f ii i a r n u suf le tu l . Cel pu ţ in la noi cazul acesta se poa te aplica.

— Un zbor tragic. In oraşul Johan is tha l (Ger­mania) s'a în tâmpla t u n caz de zbor or iginal , ca re cu toată t r aged i a lu i n u es te l ipsi t de umor. Balontt. Parseva l VI voia să ateriseze în aprop ie re de oraşul amint i t . Maestrul Nobers , .a sărit, să p r i n d ă funia de ancorat , pen t ru a lega balonul de un pom. şi a'l f ixa în felul acesta p e n t r u a se putea începe luc ră r i l e "de a ter is i re . Deodată un curen t pu te rn i c a luat balonul cu dânsul , r idicând în văzduh şi pe bietul maes t ru , care îşi înfăşurase din impru­d e n ţ ă funia după mână. Corpul lui făcea în u r m a balonului ba lansăr i enorme, c a r i cu toa te aces tea n u a u pu tu t îndupleca pe nenoroci tu l . ,Avia tor" să 'şi d ea d rumul .

P lu t i r e a balonului fiind la o înă l ţ ime mică, corpul b ie tului ..Nobers a fost s că rmăna t d e crăc i le a rbor i lor unei pădur i , ca r i au rup t ha ine le şi car­nea după dânsul . Toa te s t r igă te le lui de spe ra t e au fost zadarnice . Cei din nacelă erau şi ei î ng r i ­jo ra ţ i de soar tea lor. După: câ t ăva v reme ba lonu l a a te r i sa t în eondi ţ iuni bune . Nauf rag ia tu l a fost numai bie tul maes t ru , c a r e încă î n aer înce tase din viaţă.

— Conferinţe literare. I ns t i tu ţ iun i le cu l tu­rale din Sebeşul-săsesc anume D e s p ă r ţ ă m â n t u l „ A s t r e i " , Casina română şi R e u n i u n e a română! de cân tă r i vor aranja împreună în decursul a n u l u i mai mul te şezător i l i terare , al că ro r p rogram va fi compus din confer in ţe , dec lamăr i , c â n t ă r i ş i pred ac ţ iuni tea t ra le . La aceste şezători l i t e r a r e pot par t ic ipa toţi membri i numi te lor ins t i tu i ţun i precum şi acele persoane, cari vor p r i m i invi tăr i speciale.

P r i m a şeză toa re l i terară se va ţinea Dumi­necă în 10 Mar t ie 1912 în sala cea mică! sau î n pavilionul de vară delà hotelul ,,La leul d e aur'% Începu tu l la o re le 8 seara . Pre ţu l de i n t r a r e : 50 fi Ieri.

— Răspuns „Orăviceanului". Indignaţ i de a ta­cur i le „Orăv i ceanu lu i " apă ru te în „Foa ia P o p o r u ­lui Român" Nr. 10 din 14 (27) F e b r u a r i e 1912 cu p r iv i rea la Reun iunea gr.-or de cet ire ;şi cân­tăr i „Doina"' subser iş i i răspunderi) u r m ă t o a r e l e :

E s t e un neadevăr când „Orăviceanul , , a f i r m ă că coru l „ D o i n a " da tează numai le p e v r e m e a coa­l i ţ iei , deoarece coru l e în f i in ţa t încă î n a n u l 1880, d a r după ce, în a n u l 1908 a fost diisolvat n e a v â n d s t a t u t e ne-am cons t i tu i t în reun iune dându-i nu ­mele de „ D o i n a " a cărei s t a t u t e au şi fost a p r o b a t « în anul 1909. Credem că. p r i n câş t iga rea s t a t u t e ­lor d u p ă im r e s t imp de a p r o a p e 30 d e ani , n u s'a! comis nici un păcat , când ş t i u t este, că şi s t a tu ­te le a l to r reuni uni-suror i sunt câ ş t iga t e tocmai de unde s u n t ale noastre .

Că de ce avem şi eontra-eor , îi lăsăm l iberă voc a răispunde „Orăv iceanu l " din Tufă .

I n ce pr iveş te p a r t e a aceea d i n corespondenţ i i unde se z ice : „ In schimb p e n t r u concursu l ee l ' au d a t câţ iva burdiş t i din Caeova dini Siegescu, gu­vernu l a aprobat s t a tu t e l e societăţ i i co ra le „ D o i n a " .

L a punctul acesta, n e rezervăm drep tu l a răs ­p u n d e n u m a i după ce „Orăv i ceanu l " ne va răs ­p u n d e la o în t reba re , şi a n u m e : î n v ă ţ ă t o r u l pen­sionat Tra i an Lin t ia şi măcelarul Cons tant in No-văcesen, c a r i ambii au fost î n soc ie ta tea dini N e -dclciu în depu ta ţ i une Ia Vene ra tu l Consis tor dini Caransebeş epre a ne opri d in biserică, oa re ce aii

A U ! y I Avizez on. public, că ATELIERUL D E SPĂLAT RUFE ŞI DE CURĂŢIT de sub firma BETTELHEIM K. UTÓDA din strada -*V V I i-^ \ AULICH LAJOS 2, — l-am renovat, introducând MAŞINI ŞI MOTOARE necesare, prin cari pot satisface tuturor cerinţelor —

schimbând cu această ocaziune şi personalul. — Conform cerinţelor moderne, necruţând nici o jertfă materială, am nizuinţa ca să-mi asigur şi pe mai departe sprijinul on. public. Ori-ce lucrare o execut la timp şi prompt. Ori-ce specialitate, fie cât de migăloasă şi fină, trusouri dantele etc. le curăţ admirabil. PENTRU TRANSPORTAREA RUFELOR am la dispoziţie oamenii mei, cari aduc şi duc albiturile gratuit. — Comande

din provincie se execută la timp. — Cu deosebită stimă : T e l e f o n 851. V ă t l i i v F I S C H E R L I P O T , Arad, str. Aulich Lajos Nr. 2.

„v в і л и д л

fost pe vremea alegeri lor , Iwrdişt i ori naţ iona­l iş t i? i

F a ţ ă de d. JSedelcu — ca să ten i de ai dsale — n u p u t e m să ne expr imăm decâ t numai pă re rea ide rău , căci o faptă ca aceea de a merge la Ve­n e r a t u l Consis ter spre a n e cţpri d in biserică cre­dem că nu es te fap tă creş t inească , când ş t iu t este că biserica din Caeova, s'a ridicat din sudoarea tu tu ro r c reş t in i lo r şi nici decâ t numai d in t r ' a dé­pô t aţi unei.

I a r ea de încheiere , r u g ă m pe „Orăv iceanu l " din tufă să n u ee amestece în t rebi le noastre , ci mai b ine să-şi cau te de t rebşoare le sale d in Ora­r i ţa.

C a c o v a , în 5 Mar t i e 1912. „Consătenii".

— „Noua revista română." Zilele aceste a apăru t Tabla de mater ie genera lă a pr imelor ze­ce volume d in Nona Revistă Română. Colecţ iunea acestor volume formează o excelentă enciclopedie l i te rară ş i ş t i in ţ i f ică ; iar cercetarea Tablei de mater i i în ca<re art icolele sunt. g r u p a t e ]>e specia­l i t ă ţ i , interesează şi foloseşte t u t u r o r ca tegor i i lor noas t re de intelectual i . E a ee poate cere î n chip g r a t u i t delà a d m i n i s t r a ţ i a Nouei Revis te Române , calea Victor iei 62, Bucureş t i .

— Fuziunea „Bihorenei" cu „Arina". Două instutute dc bancă româneşt i ..ВІІюгеапл" d in

(') rodea-mare şi ..Arian" din (•areii-mari la în­demnul consiliilor de admin i s t r a ţ i e s'au ho tă r î t să fuzioneze.

Fuz iunea se va face în ziua de 14 Mar t ie cu pr i le jul adună r i i genera le ale „Bihorene i" .

Condiţ i i le, fuziunei sunt următoare le p a t r u : 1. În t reagă activa .şi pas iva in s t i t u tu lu i de

c red i t şi economii „ A r i n a " din Carei i -mar i trece în p ropr ie ta tea „ B i h o r e n e i " din Onadea-mare,

care, p e n t r u păs t ra rea şi pe mai depar te a terenului de act iv i ta te va deschide în Care i i -mar i o f i l ială.

2. Fiecare acţ ionar al „ A r i n e i " va p r imi câte o acţ iune de a „B iho rene i " în schimbul a 2 acţ i i de ale „ A r i n e i " plus 35 de coroane în n u m ă r a r , ca re se vor p lă t i la fondul de rezervă al băncii ce­lei nouă.

3 . Noile acţ iuni vor forma pen t ru posesorii lor un drept de p r io r i t a t e .

4. Celelalte condi ţ i i vor fi fo rmula te de comun acord în t r e d i rec ţ iuni le c e W două. ins t i tu te .

— Curiozităţi omeneşti. Pol i ţ ia d i n Pe te r s ­b u r g a descoperit un nou club c r imina l i s t , ca re p r i n ex t r avagan ţa sa se deosebeşte, cu totul de ce­lelalte. Noul club n u m i t al s inucigaşi lor e format în cea mai marc par te din femei şi a re o m u l ţ i m e de sucursale în p r inc ipa le le oraşe din Rus ia . Du­pă s ta tu te le clubului c u t a r e m e m b r u semnala t de p rez iden ţ ie p r in t r ' o t r a g e r e de eoerte în şedinţă secretă, e obl igat eă se s inuc idă p â n ă la un anu­mit t e rmen. Dacă aceasta n u se î n t â m p l ă a tunci c omor î t de membrii c lubului .

— Promovare. D . A u g u s t i n G i u r g i u preo t în arhidieceza Bla ju lu i doctor din dreptu l canonic a fost promovat S â m b ă t a t recută de doctor în şt i in­ţele j u r i d i c e la un ivers i t a t ea din C l u j .

— Mari lucrări tehnice. Mar i l e luc ră r i teh­nice, ce se fac în Amer i ca sunt ch ia r şi p e n t r u E u r o p a — surpr ize . P ropor ţ i i l e , ce le iau construc­ţ i i le mai nouă, de or ice fel, p u n în mi ra re în­t reaga lume. Cu ani îna in te dacă cineva ar fi fă­cut v.re-uu astfel de plan ar fi fost socotit, de b u n ă seamă, a t ins la minte . »Şi azi... lumea t rece uşor ch i a r şi peste cele mai î n d r ă s n e ţ e p l ă n u i r i a le min ţ i i omeneşt i spunând p a r ' c ă : „Ce. este im­posibil ?"! Ş i are drepta te . Noile inven ţ i i î nd rep­tăţesc la această în t rebare .

„ F r a n k f u r t e r Ze i tung" aduce o da re de seamă ult imelor const rucţ i i mar i din America . Reţ i ­

nem u rmătoare le : La uzina „Edison Co" din New-5 ork s'a lucrat io maşină dinamică, a căre i p ro­porţi i trec peste niarginele unei g â n d i r i laice. -Maşina dă un ci icul electric, de un mi l ion şi şase-sprezöce lumini şi este î n s ta re să lumineze sin­g u r ă un oraş cu don. su te de mii de locuitori . So­cotită această energ ie în vaft-i dă rezultatul de 7.200.000 kilo-vatt-i pe o zi, ceeace este egal cu

30.000 cai putere . P e n t r u densiunoa. aburu lu i se cere pumpairea zilnică a 84 'de mil ioane de gallon-i (1 g a l o n = 4 1 / , l i t r i ) iar p e n t r u răc i rea osii lor 115 mil ioane met r i cubici de aer . Cu toate acestea, maş ina , care poate da 6600 d e volţi a r e o înă l ţ ime numa i de 35'/;, p icioare, g r eu t a t e dc 420 tone, d ia -u ie t ru l roţilor 13 pic ioare şi lopeţi 7200. O lopată fac* pe m i n u t un d r u m de 6, iar la zi u n d r u m de 8600 mi lu r i . .Energia acestei maşini este egală cu puterea a 35 de locomotive de cea mai m a r e iu­ţeală, ori a unei herghel i i de cai , care a r e 6 cai într'um r înd şi a junge d is tanţa de 6 m i l u r i engle­zeşti.

Ca construcţ ie maşina dinamică , eu toată pro­por ţ i a ei m a r e , n u a t i n g e const rucţ ia nou lu i apa-due t al New-Yorcu lu i , care îşi a re bazinul la 150 miluiri de oraş . Apa condusă nu este s ter i l izată , ci «apă cura tă de izvor. Noul a p a r a t î n t r e ţ i n e cu apa lu i o popula ţ ie de 10 mil ioane. Lucră r i l e le îndeplinesc' de ani de zile 16 mii de munc i t o r i . P e n t r u aşezarea conductulu i a t rebui t să ee facă tunele , p e n t r u cari a fost în t rebu in ţa t 250.000 ch i -logramé d e d inami t ă .

— Cauzele emigrării. Prefectul S ă t m a r u l u i . a ches t ionat .pe toţi subprefecţi i din comitat, asu­pra cauzelor , ca r i de te rmină populaţia la emi­gra re . Din răspunsur i le date ,un z iar d in 'oraşul S ă t m a r t r age u rmă toa re l e eoncluz iuni :

Toţ i subprefecţ i i sun t de acord în a găs i cau­zele e m i g r ă r i i în împre ju ră r i ex te rne . -Reduc emi­grarea din comi ta t la mişcările gene ra l e d in în­t reaga ţară , cari ,se fac pentru emig ră r i . lAsta o adevereş te şi faptul că par tea cea mai m a r e a ce­lor plecaţi a t recu t din îndemn propriu şi nu ho­tă râ ţ i de agenţ i . .Sunt atraşi în deosebi d c poves­t i r i le celor emigra ţ i , cari descr iu oú b ine toate cele d in Amer i ca . O -altă cauză este şi l u p t a .pen­t r u pămân t . î n a i n t e dc plecare cumpără î n preţ. u r c a t pământ , r idicând banii de lipsă de là bănci , .pe car i î i plătesc d in agoniseala în noua ţ a ră . As t ­fel numără, subprefe ţ i i şi băncile între, aces te cauze. Contra emigrăr i i — zic mai d e p a r t e —• nu se ]x>ate lua aici acasă nici o măsură , adeve-rindu-se toate dispoziţ i i le legei despre e m i g r a r e , ca necorăspi inzătoaro r e a l i t a t e ! Ar fi d c d a t o r i a guvernu lu i amer ican ca să împideee el imigra­rea . "

Atâ t scrie ziarul . Din răspunsur i le subprefee-ţ i lor au rămas însă multe a l t e cauze, car i înş i răm şi noi câ teva : în t insele -latifudii, cari l ipsesc pe ţă rani dc pământ , aluziile chiar a acestor d o m n i subprefect i , mari le dă r i ce s torc viaţa şi apoi n e ­buna, p r igoni re în vederea ideii de stat . . .

— Executare cu cloroform. Din Newyork se comunică, că o comisie a p a r l a m e n t u l u i diu M a r y ­land a vizitat zilele t r ecu te peni tenciarul d in Bal­t imore . Directorul pen i tenc ia ru lu i a ruga t p e de­putaţi i prezenţ i să: in terv ină , ca să se aducă lege, ca re să schimbe execu ta rea prin e lec t r ic i ta te în-locuindu-o cit luarea dc c loroform, care a r avea astfel menirea să îndepăr teze grozave le ch inur i , ce le su fe r condamnaţ i i la execu ta re şi î na in t e d e ea. S u n t cazur i a spus d i rec to ru l , când v e d e r e a apa ra tu lu i îi înf ioară î n t r ' a t â t pe c o n d a m n a ţ i , că aceştia îşi p ie rd conş t i in ţa . Legislaţ ia ţă r i i a r t rebui să se gândească la facerea câ t mai uşoară, a execuţ i i lor .

— Mulţămită publică. Adunarea genera lă a „Agr ico le i " bancă popora lă în Sebeşul-săsosc din venitul anului 1911 >a votat la zidirea bisericei g r . or. d in Sp r ing u n ajutor de 100 cor. ceeace î n numele comi te tu lu i pa roh ia l aduc cea mai că l ­duroasă mu l ţumi t ă . loan Crăc iun paroh, prez.

— Contrarevoluţia chineză. Si tuaţ ia în C h i n a es te foar te nelinişt i tă . Din Tients in se to legra -f iază: î n t r e g comer ţu l s tagnează. Devas t ă r i l e a u făcut p a g u b e enorme, mai ales la casele dc a m a n e t . U r m e l e revoluţ ie i se văd până şi p ce le mi nofrec-vèn ta te s t răz i . P e marginea d r u m u r i l o r Zzac ca da vre în d i fer i te s tă r i .

In Peking- s 'a p roc lamat s ta rea de asediu. Că­lăii şi-au început act ivi tatea. Soldaţ i i revoluţ io­na r i u executat până acum vr 'o câteva su te de persoane .

Mare sonsaţie a s târni t zvonul adever i t mai în urmă:, că t rupele chineze se apropie de c a r t i e r u l s t ră in i lor , — cu toate că conform unei convenţ i i nu este i e r t a t armatei chineze să se aprop ie dc •acest car t ie r mai mult decâ t la o d i s t an ţ ă d e sapn-milc.

Din cauza aceasta t rupe le puter i lor s t r ă ine a u Trebuit, să h i te rv ie pen t ru a împiedeca un even­tual a t a c a s u p r a «ces tu i car t ie r .

Mai m u l t e compani i engleze, nemţeş t i , f ran­ceze, ruse şi j aponeze au debarcat, p e n t r u a opr i î na iuta rea chinezii or.

Si tua ţ i a este cu a t â t mai cr i t ică , eu câ t t rupe le delà sud se alătură şi e l e la mişcarea revoluţ io­n a r ă .

— La o pertractare. T r i b u n a l u l pe r t r ac t ează cauza d e înşelă tor ie a unui incu lpa t , oaze a sus­t ras suma de 2000 cor. delà un al tul . î n t r e b â n d judecă to ru l pe inculpa t de se s imte v inova t d e a-cuza adusa , aces ta a răspuns : „Nu mă s imt vino­vat d i e judecă to r . E adevăra t că l ' am înşela t pe G r ü n s t e i n (.împricinaţii sunt, jidani) d a r faptul a fost mai m u l t o răzbunare a încrederi i , a mân­dr ie i ce işi-o arogase p e nedrept . Anume, în t r 'o după amiază e r a m la o cafenea, când un cunoscu t mi-1 prezintă pe acest G r ü n s t e m . De abia îl cu­noscusem şi el a şi început să se laude cu i s te ţ i ­mea lui că ştie t rage şap te piei de pe u n om, scă ­p â n d în to tdeauna să fie şi el înşela t de c ineva. Trag ş ap t e piei zicea el, căci dacă .nu t r ag eu, le t r a g e al tul . Mie nu-mi plăcea lauda as ta şi m 'am g â n d i t -să-i fac festa. Mi-a reuşit, l-am t r a s şi lui •o piele. îf.u-e vinovat d ie judecător . Mai are încă şase piei" .

— Cu toa tă apă ra rea asta spi r i tua lă j idovul ( î r i ins te in a înfundat duba .

— Greva studenţilor din Petersburg. Din Pe­t e r s b u r g se anun ţă , că s tudenţ i i au luat hotă.rîrca, ea să nu meargă la cursur i t imp de 3 luni, demoai-s t r înd astfel c o n t r a guvernu lu i , care a numi t pen­t r u ca tedre le vacante profesori ne r ecomanda ţ i de. sena tu l un ivers i ta r . O altă: cauză a acestei greve os te ne respec ta rea l iber tă ţ i lo r univers i ta re d in partea poliţiei, ca re a in t ra t în mai multe r î ndur i î n pala tu l univers i tă ţ i i fîindu-i Oprită această in­t r a r e p r in lege. Decre tarea grevei a fost adusă la cunoş t in ţa în t regei s tudenţ imi , care a făcut eu acest prilej • marc manifestaţ ie de s t radă . Poli ţ ia a de ţ inut pe unii d in t r e s tuden ţ i .

— La fondul casei împreunate cu hală de vân­zare al „Societăţ i i meseriaşi lor români d in Bla j " au c o n t r i b u i t : 11. Sa episcopul Dr. Vasile I lossu 30 c o r o a n e ; Dr.Bela Cosmuţa medic Budapesta, i î i co iae »So|,,iniin protopop Ludoe câte 10 c o r o a n e ; L Magde, preot Drâmbar , Dr . O. Bulcu , c anon i -Oradea . Ii. Marchiş, vicar Oare i c â t e 2 c o r o a n e : Dr . 1. Ra t , p rofesor Blaj , 1. Moldovan, casar Blaj , 1. 1'uşca.ş. a r enda to r Blaj , I. Moldovan, no ta r Bö­be-halma! C. Domş-a, învă ţă to r Poiana A iudu lu i , Dr. O. Donüde, canonic Ghe r l a , Dr. Vaier F ren ţ , protopop Orăs t ic câ te 1 cor. Candidaţii de preoţ i d i n pri lejul h i ro ton i re i : I. Bărbat 2 cor. O. Ger­man , Sáliad, A. Folea, ( l iuhi , N. Pop, Făgă raş , P . G r a m a , Miheş, S. I lă ţcgan , Seuşa. câ te 1 cor .

Serată literară în Cluj. T i n e r i m e a univer­s i t a ră t o m â n ă din Clu j învi tă la s e r a t a l i t e ra ră , ce o va aranja Sâmbă tă în 9 Mar t ie n. la 8 orc seara în localul „Cas ine i r o m â n e " (Unio 12). cu următoru l progrem ;

1. Deschiderea şedinţei. •2. Din v ia ţa unui a r t i s t " — loan Luca Ca ra -

giele TT eonferenţă de d. Fmil Isac. 3. Wîen iavsky Legende: solo de v io l ina ön

acomp . d e pian dc dnii Nicolae P u t i l e a n şi Eugen l lossu-Longin .

4. CetiTe d i n -Caragiale de d. V a i e r P o p . 5. „Cât. aş d o r i " de Vasi ţ iu , due t de dni i l oan

Lup şi loan Solomon, cu acomp. de pian a aha Eugen I lossu-Longin .

0. închiderea . Preţul de i n t r a r e după voie.

Producţia radiului în Austria. G u v e r n u l aus t r i ac a cumpărat , terene radiofere în . loachims-thai în pre ţ de, 1,900,000 cor. S u s t r a g e r e a radiu­lui din uraniu a dat anul trecut, o can t i t a te do 1 şi juni . g ram. ( ïuvcmul c r ede că la anul va pu­tea sns t rge patru g rame , car i ar fi de ajuns pen­t r u exper imentăr i le ş t i in ţ i f ice din în t reagă lu­mea. (Valoarea unui g r a m de radin este M -0)0,000 cor.)

— Maşină de scris îa aeroplan. L a ae rodromul «ie lângă. P a r i s s'a făcut încercare , dacă se poa t e "scriè la maşină În t impul aeccnsiunei . P r o b a a ' r e u ş i t de minime. De aci î na in t e aviator i i , o r i - e în însoţeşte pot t r age la maş ină impresii le, l in i i mai uşor decât cu aerieni.

— Nenorocire. I n Zombor o fetiţă cura ţ ise niş te pete de p e ha ine cu . te rpent in . ca re se vede

vărsasc în p i c ă t u r i şi pe rochia ei. Umblând pe la sobă, o scânte ie a sărit pe haină, c a r e a luat •foc. cupr inzând în flăcări fata. Pierzându-şi pré­senta de spi r i t , copiki a fost făcută în scurtă v re ­me sc rum.

— In tox icăr i in massă. Din Berlin se c o i r u r -

. ciica -ştirea despre noi intoxicăr i m masă , la еан - a r m a de infanter ie din Nassau. Luni d u p ă c ină . mul ţ ime de soldaţi a căzut la pat , p roducând smnp-î o m e de intoxicare. Douăzeci ş i p a t r u d i n t r e bol­navi ajunseră în agonie , când an fost t r anspor ta ţ i la spi ta l , unde s'a constatat intoxicarea de pto­rnáin.

— T u n e l pr in Caucaz. I >í11 Pe t e r sbu rg se a n u n ţ ă eă guvernul msesc va depune în cur înd p e biroul Dumei p r o i e c t u l pent ru votarea sumei •necesare ,1a a o r i s trui r e » unui tunel , cè ar trece pr in O » ucaz, legând astfel Rus ia de Transcau-I »zia. Tunelu l va avea l u n g i m e a ' d e 23 şi j u m . km. fiind astfel cel mai lung tune! din în t r eaga Iunie.

— Ziarul „Tribuna" se află de vân­zare în Bucureşti la Librăria ..Neamul Românesc" Calea Victoriei No 107.

X Gustav Tátray — Oradea-mare , s t r . E á -koczy, p răvă l ia pen t ru elită, unde se pot cum­p ă r a l uc ru r i de mână , pen t ru dame precum şi ne­cesari i , cu p re ţu r i foa r t e ieft ine. Te le fon 783.

X Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas 'lângă edificiul cel vechiu al teatrului). Pregăteşte pe Şângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat şi de magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat. Fiind in pragul proiectelor de reformă a înTăţământului ju­ridic, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre "binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advoeaţială.

X Numai sămânţe de a lui Mauthner târguiesc econo­mii şi grădinarii, cari să ştiu cugeta bine asupra lucru-iui; şi atunci dacă altfel de sămânţe ar fi mai ieftine, Sientru că ştim din experienţă, că acele nu corespund şi aumai paguba lor o să fie la urmă.

ECONOMIE. Delà „Banca gene ra l ă de as igura re" . D u p ă

С Ш П aflăm, în 2 1. c. C o m i t e t u l d i r igent al „Băn­cii generale de a s i g u r a r e " a ţ inu t şedinţa l u n a r ă . і-л

• c a r e s'a r a p o r t a t asupra a facer i lo r curente ş i s'au adus mai multe hotăr î r i î n semna te . Cunoscând interesül p u b l i c u l u i nos t ru faţă d e aceasta noua rns t i tu ţ iune financiară, c redem că ne îndepl in im numai o datorinţăl când venim s ă comtmic&m ra­poar te le şi lmtăr î r i le şedinţei, de ca re v o r b i m .

I. Cu privire hi afacerile d i n luna tre-j cută з'а raportai că în ramura ásígürarik>ij c o n t r a l o c u l u i în d e c u r s u l l u n c i F e b r u a r i e s ' a u e m i s 3 7 8 p o l i ţ e , p r i n c a r i s'au asigurat obiecte d é valoare <iè K 1,341.000 cu u n in­c a s s o d e K 3 .903 l37 . Faţă d e luna precej « l e n t ă d e c i . în c a r e s*au e m i s 180 p o l i ţ e p e n ­t r u v a l o r i d e K 1,007.900 c u un i n c a s s o d e

K 2 .180 .30 rezultă, u n p lus de K 1.723.07. In total î n d e c u r s u l c e l o r d o u ă luni t r e c u t e ale a n u l u i c u r e n t s ' a u e m i s 567 pol i ţe , pen­t r u v a l o r i d e K 2 ,348 .900 , cu u n i n c a s s o de 6 .083 .67 . i n r a m u r a a s i g u r ă r i l o r a s u p r a v ie ţ i i , a u i n t r a t în l u n a t r e c u t ă o fe r te de cor . 184 .000 .— fa ţă de K 132.000 clin I a ­n u a r i e , deci u n p l u s de K 52 .000 . —• I n to ­t a l în d e c u r s u l luni lor I a n u a r i e şi F e b r u a r i e au i n t r a t ofer te în v a l o a r e de K 3 1 6 . 0 0 0 d i n t r e car i s ' au rezolvi t def in i t iv K 163.500 şi au r ă m a s în s t ad iu de rezo lv i re K 152 mii 5 0 0 . I n c a s s o a n u a l al a face r i lo r rezol-v i te l'ace K 7.853.40. I n c a s s o to t a l l a asi­m i l ă r i l e de foc şi v i a ţ ă face deci fv 13 .937 7 iii.

Din acest raport rezultă deci că afaceri le băn­cii île as igura re au crescut în măsură suf ic ientă şi mul ţumi toa re , mai cu seamă dacă cons iderăm, că banca noas t ră de a s igu ra re abia de aci îna in te va putea lucra eu un început de orgn iza re cores-puză toare .

II. Cu p r iv i r e 1« lucrăr i le de o rgan iza re s'a ra­po r t a t :

a) în Braşov — mulţumită spr i j inu lu i larg şi generos al „Alb ine i " — s'a ins t i tu i t o a g e n t u r ă principală în legătură c u f i l iala „Alb ina" , agen­tură cu a căre i conducere a fost încred in ţa t d. Va­ier t ' veges . Această agen tu ră lucrează pe î n t r e g terenul de ac ţ i une al filialei „Alb ine i " din n u m i ­tul oraş. Oa delegat d i recţ ional funcţ ionează d. adv. Nieolae Garoiu , membru în d i rec ţ iunea băn­cii de a s i g u r a r e :

b) ín Făgăraş deasemene» s'a ins t i tu i t o agen­tură principială în l egă tu ră cu banca „ F u r n i c a " . Conducerea acestei agen tu r i a fost lua tă d e d. Matei C. .liga, di rectorul „ F u r n i c e i " , iar e a dele­g a t d i rec ţ ional funcţionează d. adv. Nieolae Ser­bau, membru în d i rec ţ iunea băncii de a s i g u r a r e ;

c) la Mediaş şi Ibaşfalău s'au organiza t agen­tur i în legătură cu cele două filiale ale „Alb ine i " din aceste oraşe : tot asemenea s'a. organizat la Mereu rea în legătura eu „Oassa de p ă s t r a r e " ş i la Poiana cu cele două bănci de aco lo : „Mie lu l " si . . .Mărginean»".

•S'a r apo r t a t în f ine eă în al te c e n t r e s 'au ini­ţiat pe r t rac tă r i p e n t r u o rgan iza rea dc agen tur i , d a r că acestea numai mai târziu vor .putea fi inact i ­vate .

I I I . In legătură cu lucrăr i le dc o rgan iza re s'a decis ca păr ţ i le bănă ţene şi ungurene să fie deta­şate de te r i to ru l de acţ iune a l cent ra le i bănci i d e as igurare şi că pen t ru aceste ţ inu tu r i să fie orga­nizate două reprezen tan ţe pr incipale , după p u t i n ţ ă în Arad şi Timiş»«ara. P e n t r u o rgan iza rea şi con­ducerea lucră r i lo r din aceste ţ i nu tu r i a fost anga­ja t d. Anas tas iu Dem ian, sec re ta r la „ S t a n d a r d " , un bărbat eu p raxă frumoasă pe t e r enu l afaceri­l o r de as igura re . Ou începutul lunci v i i toare , se crede, că reprezentanţele principale, amint i te mai sus. să-şi poată începe act ivi ta tea .

I V Tot în şed in ţa de care vorbim, comite tu l a luat act că s'a pus bază u n u i fond special pen t ru ga ran ţ i a a s igu ră r i l o r asupra vieţi i , fond ca re se a l imentează în p r i m a linie din acele provizi i de afaceri , car i se cedează societăţ i i . S'a cons ta ta t că din afaceri le p â n ă azi rezol vi te fondul acesta a fost dotat c u suma de cor. 1,002.38 o sumă care s igur se va spor i d in lună în lună .

Şedinţa s'a sfârşi t după ce s'au mai rezolvit şi al te afaceri adminis t ra t ive de mai puţină impor­tan ţă .

BIBLIOGRAFII. La L i b r ă r i a Tr ibuna, din A r a d se află de vân­

zare 10 fascicole din compozi ţ iuni le lui ,,Ciprini> Parumbescv,".

Fasc. I-a. 8 corur i bărbă teş t i : „Deviza" (Pe-a! n o s t r u s teag. . . ) , „ L a un mor", „ I n p ă d u r e " , „ D u p un veac de su fe r in ţ ă " , „O, zi f rumoasă , a i isosit!" „ M a r ş u l că lăraş i lor" , „ I e r i , o f loare radioasă" . „ S u n t Arbores" , „Sos i rea p r imave re i " , á 2 cor .

Fasc. II-A 6 corur i bă rbă t e ş t i : „ L a c r i m a " . „ P a t r i a română" , „ L u n a Ma i " , „ N o a p t e consola-toare" , „Cântec s ic i l ian" , „ R o m a n ţ ă " ( L i m a s u rîde. . .) á 1.50 cor.

Fasc. II 1-a 7 co ru r i bă rbă teş t i : ' ,1mm" ( P e ce­ru l Bucov ine i ) , „Cântec vână toresc" , „ S e r e n a d ă " (Zefir i i u melodie) , „Sa lu t a r e " , „ N u m e l e tău . „ R o m â n u l " , „ I m n fes t iv" á 1.50 cor.

Fasc. VI-a 4 corur i m i x t e : „Oda ostaşi lor ro­m â n i " , „ F r u n z ă ve rde foi de na lbă" , „Cântecul Margaretei" ' , „ S e r e n a d ă " (Dormi uşor ) , á 1.2 ' coroane.

Fasc. V-a „La malur i l e P r u t u l u i , vale pen t ru cor bărb. cu acompaniament de p i an á 1.50 cor.

Fasc. VI-a :3 corur i m i x t e : „ F r u n z ă verd • m ă r g ă r i t " (cu sopran solo şi acompan ie re d e p ian :. „Câ t îi ţ a r a românească" ou a comp. de pia i ; „Noap te d e p r i m ă v a r ă " (mezzo-sopran, tenor i bas cu aeompan ia re de p i a n ş iv ioară) á 1.50.

Fasc.VII-a „Bă t r îneasca" , horă p e n t r u pi;; > 50 bani.

Fasc. VIII-a „ H o r a de t runehia ţ i lo r" , pent r . i p i a n , 50 bani .

Fasc. IX-a „Peues Curcanu l" , horă pen t r ; i p ian , á 1 cor.

Fasc. X-a „ P o t p o u r i de cântece naţionale." per>-tru pian, á 2 cor.

La comande să ee adaoge câte 5 fii. po r t i pen t ru fiecare eaet.

*

A a p ă r u t revista l i terară i lus t ra tă , săptăm, nală „Cos inzeana" Nr . 8—9, 1 0 1 2 c u u rmător i ! cup r in s :

Ion. A g â r b i c e a n u : Căsnicia lui Ludovic P -trescu, nuvelă. I. U. So r i cu : Ceta tea blestemat . poezie. C. Ş. Făgeţe l : O anomalie l i t e ra ră , i. Bo rc i a : Ce c iub i r ea? , poezie. M. G a ş p a r : Sub Stefan Vodă. nuvelă istorică. Sebas t ian Born misa: Şcoala noast ră , poezie. T. Livin B l a g a : M ter i i explosive. Vic tor Ef t imiu : Ba lada voevodo-Jui Fă rădenoroc . Ion C o r a n : Sa lcâmul , -schit.!. Dr . M. I l â r s u : Des infec ţ iunea ge rmeni lo r möli s i toare . L e o n t i n a : Modă.

F lo r i de-o z i : A i d e O l impuDA. C i u r a ; P r -b Iernă i m p o r t a n t ă ; D a r e pe bur lac i ; Cr is tosul (i. ,i Chicago.

Rânduri m ă r u n t e . Sr isor i delà Redacţ ie . Ghic i tur i i lus t ra te . I lu s t r a ţ i i : N i a g a r a : Scenă din răsboiul ita* -

t u r c : Por t na ţ ional d i n O r ă ş t i e ; M ă r g i n e a n ; i oiţele sa le ; Românul acasă ; R o m â n u l în Amer i '

* Л a p ă r a t revis ta l i t e ra ră , a r t i s t ică şi polit ; Д

„Luceafărul" Nr . 8, 1912 cu u rmăto ru l e u p r : -bogat şi var ia t :

Ulysse : A t e n t a t u l delà Oradea-mare . Octav; ;i Gogia: Lacul (poezie). A l . C i u r a : Bă t r î n i i . 1 Onisifor G h i b u : Şcoala românească din U n g a i în anul 1911. Mar i a C u n ţ a n : Cântec (poezie) . . A g â r b i c e a n u : Povestea unei vieţi ( r o m a n ) . I . ' . Pârv idoscu : Sonet (poezie) .

Cron ic i : M a r i n 'Simionescii-Rîmneeanu : S tu l şi l i t e r a tu ra . Adr i an C o r b u l : P i c to r i i f i r -rişti . Casa lui Cornei l le . Casa poe ţ i lo r la P a ; ' . Divorţul lui Edmond Rostand. î n s e m n ă r i : Ex•••• -zi ţ ia p ic to ru lu i M. Teişanu. Episcopia greeo-«r : lică' magh ia ră . P r ivcgh i toa rea Suediei . Expozi ! de indus t r i e casnică românească .

Г lustra/ţ. iu ni : M. Te i şanu : Copil în flori ,-: Colţ, de pr idvor .

4

1 I

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI

„ K R I S T Á L Y " Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályauúfar.

Yăpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La soma da paste 10 Cor., р а & Ш sa retrimite francat. i

T R I B U N A 7 Martie 1912

Povestiri pentru copii şi tinerime. S ă p t ă m â n a aceasta a a p ă r u t în t ipograf ia „Gazeta Trans i lva­nie i" o broşur ică de 2 coaie, con ţ inând 3 povest ir i pen t ru cctpii şi duJ ţ i , p re lucra te d u p ă i svoare s t ră ine , de învăţă tor i i de là «coaiele noastre p r i ­mare d in loc, dn i i R a d u P r i ş c u şi Didi Muşlea. Broşur ică aceasta, ca re pare-mi-se e începutu l unei (••erai în t reg i de poves t i r i , deoarece am văzut pe ea ea, î n t r ' u n cerc N r u l 1. — conţ ine t re i povest i r i d r ă g u ţ e , scr ise î n t r ' un stil c u r a t românesc şi c â t se poate de uşor, pot r iv i t ipricepcrii copilaşi lor no ­ştr i . A r e cinci i lus t ra ţ i i f rumuşe le şi se v inde pen­t r u b a g a telul preţ d e 12- bani . Broşura aceasta se deosebeşte mu l t de al tele d e felul ei, pr in fap tu l , că î i dă copi lului pos ib i l i ta tea de-a p ă t r u n d e cu mul t mai uşor înţelesul (povestirilor, cu ajutorul ilustraţiuniilor, ceea ce până acum nu s'a făcut la noi : ca poveşti bune ins t ruc t ive , ş i c u p r e ţ a tâ t de ieftin, «ă fie p revăzu te şi cu i lus t ra ţ iun i . Sco­pul au to r i l o r n u e — cum vor c rede mul ţ i — să facă concuren ţă a l tor scr ier i d e felul acesta, ci de a d a în manile copiilor şi a t iner imei o lec tură in­s t ruc t ivă şi sănătoasă , apoi mai cu seamă de a schimba obiceiul vechiu, ce domneş te mai ales la şeoalele noas t r e p r imare d e aici, da r şi la a l t e scoale, de a n u d a e levi lor la f inea anului căr ţ i ,

H , e car i le cunosc deja din şcoală ci povestir i nouă si ins t ruc t ive , în u r m a cărora să se aleagă şi cu <• unoşt inţe frumoaBe.

Aceas tă broşură , cât şi cele ce i vor u r m a — poate fi folosi tă cui m u l t succes .şi ca lectură pen-t ru înmul ţ i rea cunoş t in ţe lo r d in i s tor ia na tu ra lă — în clasele I I I — I V şi V I , dându-se elevilor po­sibi l i ta tea d e a cunoaş te mai de aproape d i fe r i t e an imale ca de ex. cocostârcul , iepurele , ar iciul , ursul , lupu l , impa ră tuşul etc.

Nru l 2 va con ţ inea 4 povest i r i : Credin ţe le de­şar te , S o a r t e a unu i ccipil c inst i t şi 2 poveşt i f ru­moase din domeniul is toriei na tu ra l e .

S e po t comanda la au to r i , în Braşov. І , •

Viata Românească Nr. I. anul Vil, apare mano cu următorul bogat sumar:

C. Hogaş, Ion Riisu. Alice Călugării, Cântec do plasă (versuri). Artur G oro vei. Comisia delà Buhaliniţa (Do­cumente cu privire la istoria ţăranului român). M. Sa­doveanu, Doi vecini ai mei. T. A. Bădărău, Unde se pre-jiară ridicarea lanţurile de munţi. Gh. din Moldova, Vi­nei doamne cernite. — Răsplată. — Epigraf. — Feme-nism. — Epitaf (versuri). 1. Al. Brăteseu-Voineşti. Moş Niţă Hârieţ. Sanieleviei, (coane fugare (Impresii din Dobrogea). Spi.ru Har et. Mecanica Socială (Răspuns la unele observaţiuni). (i. Galaction, La Vulturi! Colabora­torii revistei, Documente omeneşti (Simptome sociale), (î. Ibrăileanu, Caragiale. Colaboratorii revistei, Note pe marginea cărţilor (Cetind istoria, vietei Jui Napoleon 1.)

Lyon Tolstoi . 231

EĂSBOIU ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul. ÍUrmare).

• î — 11 va pedepsi pe trădător! Cine îndrăznea sa лрие că e francez? strigară maii multe glasuri, ca. pen­du a-şi reproşa unii altora neîncrederea. Jor.

După câteva minute, un ofiţer ieşi la uşa de intrare si porunci dragonilor să se alinieze. Mulţimea năvăli pe peren, unde o aştepta Rostopşin iritat; el căuta parcă, pe cineva.

•— Unde este el? întrebă contele. Mai înainte de a-şi fi sfârşit fraza el zări înaintând

latră dânsul între doi dragoni un tlnăr cu gâtul lung si subţire, cu capul pe jumătate ras, dar pe care părul incepea deja să .crească. El era, îmbrăcat cu o elegantă blană de vulpe, iscurtă, deja roasă, altă dată căptuşită cn postav albastru, şi юи pantaloni largi de prizonier. murdai1! şi înfundaţi în nişte ghete fine dar uzate şi rupte. Picioarele Jui lungi şa' slabe erau ferecate cu lanţuri cari stînjeneau imensul lui şovăitor.

— A! făcu Rostopşin, întorcând u-şi privirea delà prizonier şi arătând cea dintâi treaptă a srărei: unea ţi -l aici.

Tînărul uncă cu greutate scările, cu an zăngănit de lanţuri şi ţinând icu degetul gulerul hlănei, care-1 stân-goiwa, îşi întoarse de două ori gâtul subţire, suspină, apón încrucişa pe pântece mâniile lui fine, neobişnuite cu ititoea. Câteva clipe se scurseră în tăcere: în ultimele

Ö. Sima, Scrisori din Ardeal (Chestiunea şcolară). Р. Cubolteami, Scrisori din Basarabia. T. A. Bădăran, Cro­nica ştiinţifică (Din mişcarea ştiinţifică). T. Arghezi, Cronica teatrală — Bucureşti (Teatrul Modern: „Ce ştie satul", S i n g u r a cale..." — Teatrul Naţionali: Festi­valul Caragiale. — Teatrul Comedia: „Hanul го«"). Р. Nicanor et. Co., Miscellanea (Cu prilejul sărbătorire! lui Caragiale. — „Revista Catolică". — Pentru „Flaeăra". — O rectificări!. — Apoteoza dlui Sadoveanu iu „Convor­biri Literaro". — Delà redacţie).

*

Din oeîebruî roman al contelui Leo Tolstoi a apărut

„RÄSBOIU ŞI PACE" volumul II.

Preţul 1 coroană 20 fii. Preţul volumului I este 1 cor. 50 fii. Ambeie

volume ee găsesc de vânzare la „Librăria Tri­buna".

Volumul I I I va apărea în curînd.

Cărţi mai nou apărute. L a „L ib ră r i a T r i b u n a " se găsese de vânzare: Selma Lagerlöf: Legendele lui Isus Hristos.

Traduce re d u p ă or iginal d e D . N . Ciotr i , á 1 cor . plus 5 fii. po r t e .

D. Anghel: Ogl inda fe rmecată á 1.50 cor . p lus 10 fii. por to .

M. Sadoveanu: U n ins t iga tor á 1.25 cor. plus 10 fi i . por to .

Radu D. Rosetti: Raena. . . Cu o scrisoare de N . l o r g a , á 3 cor. p lus 10 fil. (porto.

De pe tron la eşafod. Tragi^nd roman al Re­ginei Maria AiUoaneta á 60 f i l . p l u s 5 fil. porto.

P/incesa Elena de Racovitza: Fun i i l e amoru­lui , á 90 fil. plus 5 fil. por to .

G. Rotică: Poezi i , edi ţ ia I L , á 2 cor. p lus 10 fil por to .

„însemnările unui trecător" crâmpeie din sbuciumările delà noi

de Octavian Goga. Preţul 3 Cor. în România Lei 350 plus ЗѲ

fii. porto, recomandat 60 fii. *

La Librăria „Tribunei" să află de vânzare „Po­melnicul viilor şi morţilor" legat in pânză, aurit

cu preţul de 50 filerî plus 5 fileri porto. *

rlnduti aJe mulţimei se auzeau gemete, lovituri de imunii şi mişcările oamenilor cari voiau e i vadă şi ei.

— Copii! strigă Rostopşin cu o voce •care vibra cd un metal: omul acesta este Vereşaghin, trădătorul că­ruia îi datorăm perderea Moscovei.

Tînărul păstra mereu atitudinea-i resemnată : el ţi­nea plecată faţa-i tînără, slăbită, desperată, pe care lipsa ilarului o făcea să pară mai urîtă. Le cele dintâi vorbe ale .contelui el îşi ridică încetinel capul ,şi-l privi de jos, ea şi cum ar fi voit să-i spună ceva ori să-i în­tâlnească privirea: dar Rostopşin întoarse capul. Ar­tera de pe gâtul tînărnlui, se umflă în dosul urecliei, se fă,cu albastră şi prizonierul se roşi la chip.

Toate privirile mulţimei erau aţintite asupra-i. El se uită ia aceşti oameni şi ca şi cum expresia ne care o citea pe fetele lor i-ar fi dat speranţă, el zîuibi cu timi­ditate apoi. plecând din nou napul, el îşi deplasă încet picioarele pe treapta unde sta.

— L'a trădat pe ţar, a trădat patria. s"a supus lui Bonaparte; el este singurul rus care a pângărit numele de rus: el este cauza pierderei Moscovei, făc-u Rostopşin cu o voce egală dar puternică.

Deodată îl privi pe Vereşaghin care-şi păstra mereu atitudinea-i resemnată şi ca şi cum privirea tiuărultii i-ar fi exasperat mânia, el ridică mâna şi strigă cătră mulţime:

— Judeoaţi-1 voi înşi-vă, vi-1 dau vouă! Mulţimea tăcea înghesuindu-so din ce in ce mai mult.

Era aproape imposibil de respirat în acea căildură îm­puţită, era imposibil să te mişti şi cu toţii erau în aştep­tarea, unui eveniment necunoscut, inexplicabil şi teri­bil. Qamenii «ari ise aflau in primele rânduri, cari vă­zuseră şi auziseră cele întâmplate cu toţii aveau gura întredeschisă şi privirea holbată, in vreme ce se înţe-

— Cine vrea s i câştige frumoase cusături roma neştl să cumpere lozuri de ale loteriei organizate de-Reuniunea femeilor din Arad.

Preţul unui loz 1 cor., comandele să se adreseze 1&. „Librăria Tribuna", adăugându-se si portul postai.

Biblioteca „Lumina" â 30 baui plus 5 fa. porte. .Nr. 18. Ion Dragoslav: Povestea trăsnetului. Nr. 19. Rudolf von Gott-schiall: Trădătorul. Traducere'

din limba germană de A. Frenzesou. Nr. 20. Théophile Gauthier: Aria Marcella. Trad. de

N. David es cu. Nr. 21. N. N. Beldiceanu: Neguri. Nr. 22—23. Octavian Minar: Cum a iubit Eminesc*...

Pagini intime. (Amintiri, scrisori şi poezii inedite). *

Spiridon Papc«ta, profesor: Contribuţiune la munc» pentru ridicarea poporului. (Scrisori cătră înTăţători, preoţi ţi cătră cei ee vor să-,şi cunoască neamul) Lucrare premiată de Academia Română, á 2 cor. plus 20 fi), portic

*

Cărţi mai nouă apărute: S. Mehedinţi. C ă t r ă „Popeş t i i " pa r t idu lu i li­

beral a 20 bani -f- 3 bani por to . S. Mehedinţi. C ă t r ă n o n a genera ţ ie . ( E d i t u r a

M mérve i ) a 1.50 + 10 fii. po r to . Іоя Gorun. Lume năcăj i tă . Poves t i r i . (Ed i tu ra .

Minerva) a 2 .— -f- 20 fii po r to . Theodor Simons. P a g i n i romane . T r a d . de L

Constant in eseu-Del a ba ia a 30 fii ~f 5 fii. po r to . Teodor Romul. P r i n T u r n u - R o ş u spre R o m â ­

nia a 1.20 - f 5 fii . por to . Teodor Romul Popescu. D i n Carpa ţ i a 1.50>

- f 10 fii. po r to . I. L. Caragiale. Momente , schi ţe , amint i r i a

2 cor -f- 20 fii. po r to . Novele , poves t i r i a cor. 1.50 - f 20 fii. p o r t o .

Tea t ru , opere comple te a cor. 2 - f 20 fii p o r t o . G. Coşbue Ba lade şi Idi le (1883—1890) E d i ­

ţ ia V (1912) . P r e ţ u l 3 cor. + 20 fii . po r to . Alfredo Bacceli. SpTe ţ in tă . (La Meta ) ro ­

m a n ţ t r adus dhl i ta l ieneşte P r e ţ u l 2 cor. 50 f i i . -f 20 fii. po r to .

Tit Li viu. Legende eroice a 30 fii. + 5 -fii. po r to . I

Edgar Poe. Poves t i r i e x t r a o r d i n a r e . T r a d . d o N. Daşcovici a 30 fii. -f 5 fii. p o r t o .

M. Lungianu. L a Crne i . I c o a n e de là ţ a ră a 3<> fii. -f 5 fii . po r to .

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu, „Tribuna" institut tipografic, Nichin | i c o m .

peneau din toate puterile lor pentru a rezista celor r.e-i împingeau delà spate.

— La moarte!... Să piară trădătorul, spre a nu ucù pângări numele de rus! strigă Rostopşin. Loviţi-1 cu săbiile voastre!.... Vă poruncesc!....

Mulţimea nu înţelegea cuvintele, ci auzea numai ac­centele iritate ale glasului lui Rostopşin: ea murmura, făcu un pas înainte şi se opri.

•— Conte, zise Vereşaghin in mijlocul tăcere), cn o voce timidă şi teatrală ; conte! Dumnezeu ne va ju­deca.

El îşi ridică capul şi din nou artera se umflă pe gâtul lui subtire, sângele i-se urcă în obraji, apoi ch i ­pul Iui păli. Kl nu sfârşi ce avea. de spus.

— La moarte! V'o poruncesc, strigă din nou Rostop­şin devenind deodată tot aşa de palid ca Vereşaghin.

— Scoateţi săbiile! strigă ofiţerul cătră dragoni, dând el însuşi pildă.

O undă şi mai puternică ridică mulţimea care ajunse astfel până la cea dintâi treaptă a peronului.

Lucrătorul cel înalt, cu fata împietrită şi cu braţul ridicat se văzu deodată alături de Vereşaghin.

— Loviţi! murmuri slab ofiţerul de dragoni. Si unul din soldaţi cu chipul contractat de furie iT

isbî pe Vereşaghin eu latul săbiei în cap. — Ah! exclamă Vereşaghin cu un strigăt scurt şr

mirat, privind în juru-i cu un aer înspăimântat, ca sî cum ii ar fi priceput pentru re era lovit.

Un strigăt la fel de uimire şi de groază trecu |nin mulţime.

— O! Doamne Dumnezeule! murmură cineva din popor.

Dar îndată ce scoase un strigăt de mirare. Veros i -ghin scoa-su un strigăt de durere şi strigătul acesta ii pierdu.

«ь 4 * - 1 9 1 2 , Ш І | 1 Р Fag. 9

F A B R I C Ă D E

B É K É S C S A B A - N A G Y V A R A D Andrássy-üt 4 1 — 4 3 . Rákóczi-üí 14.

(Lângă »Apollo«). • M I M I M I N I — І І И І І І І І І И І И І І І П Ш І И И І I I I II imn U M H I H I H I II IUI II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 »

D e d a t î n a r â n d ă . O caeă cu prăvălie, trafica şi licenţă

d# beutură lângă drumul de ţară e de dat în arândă pe 3—6 ani.

Doritorii să se adreseze lui

Zenovie Hodis, comerciant în Marosborsa.

(Berzova, Comit. Arad.)

U n candidat dc advocat află aplicare momentană în cancelaria lui Dr. Desideriu Fülepp, advocat în Hunedoara (Vajdahunyad, comit. Hunyad). — — m І І І І І І І І І І І И И И І Т И А В М И І И І І — I I M ГААТИАГЯЯИИГАВИГААІИАШ

C À R A M I Z I se capătă la subscrisul din fabrica lui de •ărămizi de lângă apropierea gării.

KIRLE ANTAL, Arad, Florian-u. 6. b.

Szántó Jenő, mehanic în Dés.

Recomandă fabricatele cele mai bune de

maşini de cusut, maşini de scris,

g ramamafoane şi biciclete

precum şi atelierul său pentru reparaţii. Ţine în depozit biciclete nouă şi uzate delà 65 — 110 ff., precum şi diferite piese pentru maşini de cusut, biciclete, gramafoane şi

maşini de scris pe

lângă pre­turi ieftine.

cu motive româ­neşti şi cu vederi din România a. a.

s e pot căpăta Ia «Librăria Tribune?».

w a r ARAD, W E I T Z E R U. 13.

D na SZÁLKAI A R M I N lucrează ín timpul cel mai scurt în atelierul

său de BRODĂRîI ŞI ALBITURI, t r u s o u r i complete pentru femei,

bărbaţi şi copii, lucrate artistic şi cu gust. — B r o d ă r i i

albe şi colorate, lu­crări cu aur, albi­

turi, batiste, şervete, m i II i en uri, perini pentru

divan, se află gata şi se vând cu preţ ieftin, — se află şi nelucrate.

Domnişoare se primesc spre instruare.

B I C I C L E T E de renume mondial :

THE CHAMPION şi PREMIER

cu osie campanilară, roată automată (cu frînă liberă) se vând pe lângă ga­rantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei, fără nici o ridicare de preţ, în rate lunare de 12 şi 15 cor precum şi părţi alcătuitoare pentru biciclete, ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, sonerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus. — In urma circulaţiei mare unde in toată Autro-Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus. — La

cumpărări mari se dă rabat mare.

Láng Jakab és fia mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare

Budapest , VIII., József-körut 41. Filiale: Boross-tér 4 şi în Buda, II, Margit-körűt 6. Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit.

SFAT ŞI A J U T O R celor cari sufer d iregularităţi de stomac, contra stomacului stricat, ardere de sto­mac, încuierea scaunului, sgîrciuri de stomac, greaţă, ameţeală, vomare, in­somnie, colică, anemie, gălbinare, etc.

le recemandărn :

Picăturile de stomac »Brady« mai nainte «picăturile Mariacell«.

Se capătă în fiecare farmacie. O sticlă mare Cor. 160, sticlă mică 90 fii. 6 sticle Cor. 540, 3 sticle mari Cor. 480. — Pentru trimiterea înainte a sumei tri­

mite franco: farmacie la „Regele Ungarie!" in VIENA, I. Fleischmarkt 1/4. BRÂDY K.

FIŢI ATENŢI ! la marca de scutire, care reprezintă pe >Sta Maria de Mariacelb, la împachetarea roşie şi la sub­scriere, care este copie chipului de pe lăture şi să respm-

geţi orice imitaţie.

Cine voieşte

rachie curată să se adreseze direct lat firma cea

mai mare românească

C r ă c i u n & V o d a din Lugoş,

care dispune de căzănării mari pro­prii în Bănat şi Ardeal.

Fabrica de prăjitoare de cafea şi căminuri brevetate a lăcătarului Щ-

I F J . F A Z A K A S F E R E N C Z Szepsiszentgyörgy, Gróf Mikó-u. 18.

Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea brevetate şi c ă m i n u r i l e ',. ——Л (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre

cari până acum s'au comandat peste 400 bucăţi.

ral "Mii Primesc şi ecsecut pelângă preţuri moderate orice

lucrări de strungărie în fier, repararea maşinelor şi mechanismelor de fier, a casselor etc. pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul acesta pretcurent despre prăjitoarele şi căminurile sale brevetate.

MOTOARE ŞI L0C0M0BILE cu olei brut, de là 4—100 HP.

Motoarele mele patentate au regulator cen­tral şi mechanism de aşezat cu mâna. — In urma arderei regulate a oleliului, motoa­rele nu produc nici un miros neplăcut. —

Nu trebue curăţit d e s ! Spese de funcţionare pe oră 11/2 filer.

S u r á n y i V i k t o r , I N G I N E R - M E C H A N I C D I P L O M A T .

Budapest, ¥1 . . L á z á r - u t c a 18. ( Î N D Ă R Ă T U L O P E R E I . )

Condiţiuni favorabile. Preţuri ieftine. Intermediarii primesc recompensă. Motoare cu benzin şi gaz.

Hotelül şi ospätäria „Magyar Király" Am onoare a atrage atenţiunea on. public asupra

hotelului şi ospătari ei mele, unde servesc cu vinuri curate, cu mâncări gustoase

calde şi reci.

Preţuri moderate ! Serviciu conştienţios ! р в Г O d â i c u r a t e !

Retomandându-mă în atenţiunea on. public, sunt cu toată stima

Porczán Lajos, ospătar.

M i z e r a J ó z s e f , m ă i e s t r u z i d s x r - d i p l o m a t .

Biroul: Arad, Ilona-utca 34. Primeşte totfelul de lucrări de branşe pentru edificii,

precum şi efeptuirea de planuri şi expres-nota sau

preliminări de spese atât în localitate cât şi în pro­

vincie. — Tot acolo se pot cumpăra uşi şi ferestre vechi.

Ш

Telefon ІЧГг. Sv>7.

Petrol Antal TWonka János f i i l > r i o & d e p i a n e c e s a r r e g a l e

T e m e s v á r - J ó z s e f v á r o s ,

S t r . S a s i l á - g - y i l í ? . — - M « fi;îiжі и î n H u n y a d i - u t 1 3 . Liferează :

PIANE şi PIANINE efeptuite în stilul cel mai modern şi

execuţie promptă. Profesorii şi instructorii de muzică pri­

mesc favor cuvenit. Catalog ilustrat la dorinţă trimit gra­

tuit şi porto franco.

шшЁтшшштшшшшштішшшшт

• f e e - m<

E D U A R D L E X E M , finichiftiu şi anfepriză de insfalafiani

D A t e l i e r : Strada Lungă Nr. 6 8 . MflŞOV, Pravälie: Strada Gabel Nr. 2 .

T e l e i o n Ptfr. S » 3 4 . Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn. ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spălat şi altele. S p e c i a l i s t î n a p a d u c t e l a c a s e , c a n a l i z ă r i , conducerea de gaz de Iluminat, şi instalarea camerelor de bale .

Lampe de carbid de totfelul delà 3 coroane în sus. Engrosiştilor li-se dau rabat. Depozit bogat în vănl de scăldat, cămine, closete etc. Serviciu conştiinţios. Preţuri moderate. Reparaţie promptă.

шшшшшшшшшшштшші Premiat în 1889 la Paris. 1866 la Budapesta şi încă alte 6 distincţii.

Liferantul Technologie! reg, ung. înfiinţată la 1883

a j r n i w f a b r i c ă d e c a l a p o a d e ,

J U H Á S Z A N T A I , , K é k é s c s a b a Măsura se ia la caz de lipsă după autopsie medicală. Despărţământ separat pentru Ortopedie. Ori-ce comande, chiar şi după formă de gips. Fabricaţiile mele sunt din lemn uscat, bine pregătit. Scânduri de lucrat, scaune, mese de croială şi ace pentru

ciubotari şi pantofari. Brevetele firmei » Universal* :

1. »Universal« pentru lărgirea încăţămintelor. 2. »Universal« calapode, pentru cizme, mai

ales ptru soldaţi, vânători şi agricultori. 3. »Universal« maşini sistem nou.

Cereţi CATALOG.

Atelier de curelărie, şelărle şi coferărie:

Orendt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor)

S i b l i n — ï ï a g y s z e J b e D , Heltauerg. Sír. Cisnădiei 45.

Magazin bogst în art icole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şl voiaj , poclăzl şl procovăţurl , p o r t m o n e e şl brete le s o l i d e şi alte articole de galanterie, cn preţuri foarte moderate. Depozit permanent în curele de maşini , curele de cusut şl legat, Sky (vârzobi). — Recomanda pe urmă cei mai buni jamperl de p ie le fabricaţie proprie, pentru civ 'li şi militari, cari stsu strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare d e p o s l t de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coper l toare (ţolurl) de cal şi cofere de călătorie. — Comandele se eieptuiesc conştiinţios.

FILIALA FABRICEI DE GHETE „ANATOMICE" I 0 S K 0 Y I T S Telefon 218. A R A D , SZABADSÁG-TÉR 18, Telefon 218.

Extras din catalogul űe ghete de primăvară: Ghete bărbăteşti din chewrau brunet cu baiere — — —

» > » » > > » americani — » » > » » cu nasturi, » — » femeieşt i » * a b b é — — — — — — » » » г s p a n g n i s — — — — — > » co loare g a l b e n ă deschisă , americani — — » » jumătăţi, din chewrau brunet cn nasturi —

Cor. 1 0 -. 13 -. 17---. 7-50 » 7 5 0 » 17-— » 1 0 -

O i f e r i t e c a l i t ă ţ i e i e g h e t e b ă r b ă t e ş t i ş i f e * s s e e » t i : C o r . I O - , 1 3 , 1*7- , 2 2 » - ş i _ , 2 _ , Ş : - :

G h e t e p e n t r u c o p i i ş i f e t i ţ e d e l à l ' S O p à n â l a 13*— C o r o a n e . P r e ţ u r i s o l i d f i x a t e ! G h e t e coiiiondc ş i t a r i !

E X E C U Ţ I E D E P R I M A С Л Ы І Л Т Е !

Nr. 43 — 1912 „m s f & ö . ы a » Pag. 11

fiUSTAV S C H M I D T fabrică de ploiere

Sibiiu-Hermannstadt, бгозѳг-Ring No3-5 (Palatul Bodenkredit).

Recomandă magazinul său bogat asortat ca cele mai nouă şi mai moderne

p l o T e r e - e n t o s i i e a s t$t. s o a r e ş î p l o a i e )

precum şi

p l o i e r e de calitate excelentă Ù^^Séti

p a t r u domni şi dame. Лв*йьы C o m a n d e l e s e e x e c u t ă p r o m p t c u ş i p u c t w e t H t a / t e .

ч r n J i f / * f o s - i c £ v £ i o i n d i g e n a ! C A R L H E M P E R

ş i f i i . t l . prăvălie de tricouri şl împletituri,

S I Bl IU, strada Ketnpel 9. Recomandă fabricaţiile sale pentru cari garantează anume : ciorapi, călţiuni, mănuşi, jachete pentru dame şi copii, ciorapi pentru turişti din păr de capră, haine

de copii şi alte multe lucruri:

Ciorapi se pregătesc ieiîtin şi bine. En gros. En detail.

fluimiiiiiinimiiiiH Prima fabrică ungurească de cuţite de maşini şi unelte de o (el. Fondată la 1859.

Bartusek Károly [ Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Un­garia pentru fabricarea de unelte mehanice pentru lu­

crarea lemnului.

Uneltele mele t a i e ca O T R A V A

şi se potrivesc la ori-ee ma­şină pentru lucrarea lemnu­lui, pentru-că sunt fabricate

din oţel de eea mai buna calitate. Astfel sunt: cuţitele pentru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţit, ferestraie de mână (horony) şi lungime; sfredele pentru sfredelirea de găuri adânci; cuţite de şfîşiere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepuri, cu un cuvânt totfelul de unelte mehanice pentru lucrarea lemnului. — Preface şi osiile ţiitoarelor de cuţite în patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, în osie cilindrică şi fabrică, după comandă, nouă osii cilin­drice pentru ţinerea cuţitelor. Cuţite pentru compactem.

Ori-ce desluşiri se dau în cel mai scurt timp.

S a m . W a g n e n Prima turnătorie de fier Sibiiană. Mare fabrică de maşini agricole. Atelier de mori şi prăvălie de fier.

NAGYSZEBEN. Cea mai neîntrecută fabrică de maşini agricole , exe­cutate cu cea mai mare precauţiune. — Maşini de lână diferite mărimi. Darace de lână. Lup pentru scărmănat lână.

Piuă pentru abale (postavuri) Foarte mare export în R o m â n i a şi Orient.

Ins ta lează: mori de orice mărime. Ciiindre la mori pentru asortat făina. — Conducte de apă etc. — Efectuazà : Cele mai bune ţevi turnate pentru conducte de apă. Mare turnă­torie de fier şi alamă. Foarte mare depozit în ţevi de fier de orice dimensiune. — Cel mai mare asortiment în maşini d e treerat de orice mărime. — Foarte mare asortiment de MOTOARE delà 2 HP în sus, — p e lângă cea mai mare garanţie. — Preţuri foarte reduse şi condi ţ îuni le ce le mai avantag ioase . — Explicări şi cataloage la cerere gratis.

I n v e n ţ i e s e n z a ţ i o n a l ă .

Szabadalom { |T3rvényfleg védve 141.

R N T I C O L In atenţia prăsitorilor de vitelt

Brevetat sub No 3956.

Scutit prin lege sub N« 141.

ANTIGOLUL e de un efect uimitor în contra ; COLICEI.

Experienţa de doi ani la regimentul I. de husari arată că în contra colicei nu există un alt leac mai cu efect decât ANTICOLUL, deoarece în toate cazurile şi un prav ajunge ca să producă efectul aşteptat. La cai în cazurile cele mai grave e destul un prav, vindecare la l*|e ore. La vite cornute 1 eventual 2 pravuri, vindecarea 1 oră In propriul interes comandă o cutie, ea să o ai în caz de

lipsă, eostă 4 coroane (2 pravuri). Se poate comanda la:

L A B O R A T O R U L A N T I C O L Mayer Ignácz, med. тефгідаг şef reg. Braşov.

Certificai. Kaiserl. und König!. Husaren-Regiment Kaiser Ne 1.

Subsemnatul am folosit preparatul dlui Mayer Igeáez, medic ve­terinar de stat, la boala aşa numită colica, atât a cailor mici cât şi la ai regimentului, cu un rezultat uimitor, pentru care, precum şi pentru forma uşor de usât îl recomand cu căldură orişicui.

B r a ş o v , 21 Aprilie 1896. (L. S.) ss . Lütke, colonel.

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I S I I I I