GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 136, UL 136, UL 136, UL 136, UL 136, SEPTEMBRIE 2017SEPTEMBRIE 2017SEPTEMBRIE 2017SEPTEMBRIE 2017SEPTEMBRIE 2017APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag.3

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 2

ªEZêEZêEZêEZêEZÃTTTTTOOOOOAREA PE VAREA PE VAREA PE VAREA PE VAREA PE VALEAALEAALEAALEAALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIDrãgan NoiºteþeanuDrãgan NoiºteþeanuDrãgan NoiºteþeanuDrãgan NoiºteþeanuDrãgan Noiºteþeanu

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

Portofoliul de obiective istorice ºi culturale alRegiunii Centru se completeazã cu încã un punct deatracþie care se modernizeazã cu resurse europene.Astfel, localnicii ºi turiºtii vor beneficia de condiþii desiguranþã ºi de noi oportunitãþi, dupã procesul dereabilitare a Ansamblului Bisericii Evanghelicefortificate din Agnita. Contractul, în valoare totalã depeste 6,5 milioane lei, fonduri nerambursabile, a fostsemnat recent la sediul ADR Centru din Alba Iulia, decãtre reprezentantul Parohiei Evanghelice CA dinAgnita, prim-preot Reinhardt Boltres ºi Maria Ivan,director Direcþia Coordonare din cadrul ADR Centru.

Cererea de finanþare pentru „Reabilitarea AnsambluluiBisericii Evanghelice fortificate Agnita, oraº Agnita, judeþulSibiu” s-a materializat în cel de-al 19-lea contract de finanþaresemnat la nivelul Regiunii Centru pe prioritatea de investiþii 5.1a POR 2014-2020, care vizeazã „Conservarea, protejarea,promovarea ºi dezvoltarea patrimoniului natural ºi cultural”.Proiectul, care se va implementa pe o duratã de 32 luni, are ovaloare totalã de circa 6,528 milioane lei, din care peste 6,24milioane lei reprezintã fondurile nerambursabile solicitate dinFEDR ºi bugetul de stat pentru realizarea lucrãrilor prevãzute,iar diferenþa dintre cele douã sume reprezintã cofinanþarea ceva fi asiguratã de cãtre beneficiar, la cheltuielile eligibile ºineeligibile.

Se doreºte dezvoltarea turismului

Prin aceastã investiþie se urmãreºte creºterea atractivitãþiituristice a zonei prin punerea în valoare ºi utilizarea durabilã aobiectivului de patrimoniu Ansamblul Bisericii Fortificate Agnitaºi introducerea acesteia în circuitul turistic real ºi virtual.Obiectivele specifice ale proiectului vizeazã, pe de o parte, lucrãride reabilitare a ansamblului bisericii iar, pe de altã parte,digitizarea obiectivului de patrimoniu, precum ºi întocmirea ºioperaþionalizarea unui plan de marketing cu acþiuni socio-culturale care sã consacre obiectivul de patrimoniu ca ºi punctde atracþie turisticã. Pentru atingerea acestor obiective, înprimul rând, se vor derula lucrãri de intervenþie la bisericã ºiturnuri, dar se va ºi amenaja incinta. Aceste lucrãri prevãzuteau ca scop readucerea ansamblului, cel puþin la forma cumarãta în timpul sfârºitului de secol XIX ca spirit, dar cu clãdirireabilitate ºi cu un spaþiu urban corespunzãtor cerinþelorcontemporane. Astfel, sunt prevãzute lucrãri de asanare, lucrãri

Dacã n-ai ajuns niciodatã aici, o sã vrei s-o faci! Sãcuprinzi pe retinã, ca-n palme, un sat, aºa precum copiluljucãria preferatã ori mai cu seamã mâna caldã a bunicii.ªi asta pentru cã din nou, Louis Guermond împreunãcu aparatul sãu de fotografiat a ajuns prin pãrþileHosmanului (satul cu... o grãmadã de lemne) ºi acum nedãruieºte pitorescul acestui colþ de ARDEAL prins învraja unui sfârºit de varã...

Priveºte ºi tu ºi lasã-te purtat prin vraja colinelordomoale ce compun un concert perfect dirijat cumãiestrie duhul clãdirilor ºi al tradiþiilor acompaniate demrejele naturii blânde. ªi nu pregeta! De ai vreme, pune-þi paºii-n traistã ºi ia-o fericit la pas prin PodiºulHârtibaciului, sã te bucuri de frumuseþea lui!...

Biserica Evanghelicã din Agnita va fimodernizatã din fonduri europene

Andra MARINESCU

de consolidãri, lucrãri de îndepãrtare a umezelii din teren ºiziduri, lucrãri de reparaþii, întreþinere ºi conservare, lucrãri dereabilitare structuri, lucrãri de instalaþii interioare ºi exterioare,lucrãri de amenajãri exterioare ºi mobilier urban.

·”Turismul cultural este forma care asigurã o mareatractivitate regiunii noastre, fiind practicat de mulþi turiºti dinþarã ºi din strãinãtate ºi are un aport esenþial în promovareaidentitãþii locale. Astfel se dezvoltã ºi economia regionalã, darse asigurã ºi creºterea pe termen lung a numãrului locurilor demuncã. Practic, în fiecare judeþ din regiune avem mai multecontracte de finanþare semnate pe aceastã prioritate. Prininvestiþia care va fi demaratã acum se vor corecta diverseleintervenþii de-a lungul timpului, care s-au fãcut poate mai puþinprofesionist, cu materiale incompatibile cu structura,materialele ºi tehnica de a construi din secolele în care a fostedificat monumentul. Acum, oraºul Agnita, aflat într-o zonã cumulte monumente istorice de valoare naþionalã, va aveaposibilitatea de revitalizare economicã, prin valorificarea celuimai important monument din patrimoniul local”, a spus MariaIvan, director Direcþia Coordonare ADR Centru.

În secolul XIII, pe locul actualei biserici evanghelice existao bazilicã în stil romanic, însã, pe parcursul secolelor urmãtoare,datoritã invaziilor turceºti, a fost necesarã extinderea ºifortificarea acesteia. În 1466 este menþionatã pentru prima

datã biserica fortificatã din Agnita, care a fost construitã în stilgotic, cu elemente renascentiste ºi baroce. Biserica maipãstreazã ºi astãzi vechile incinte de fortificaþie ºi turnurile deapãrare: Turnul Clopotniþã, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor,Turnul Dulgherilor ºi Turnul Slãninilor, în care, dupã obiceiulsãsesc din Transilvania, breslaºii îºi depozitau slãnina.

HOSMAN: Cuprinde satul în palma sufHOSMAN: Cuprinde satul în palma sufHOSMAN: Cuprinde satul în palma sufHOSMAN: Cuprinde satul în palma sufHOSMAN: Cuprinde satul în palma sufleleleleletului...tului...tului...tului...tului...Ia ºi o porIa ºi o porIa ºi o porIa ºi o porIa ºi o porþie zdrþie zdrþie zdrþie zdrþie zdraaaaavãnã de isvãnã de isvãnã de isvãnã de isvãnã de istttttorie ºi... peisajorie ºi... peisajorie ºi... peisajorie ºi... peisajorie ºi... peisaj

Scris de Nicoleta IONIÞÃ

Atestat încã din 1317, în anul 1456 Hosmanul a fost

distrus în întregime de Vlad Þepeº, deoarece localnicii

s-au opus dorinþei acestuia de a-i supune. Satul a fost

însã refãcut în 1479, conform unui document. Inventarul

mobil al parohiei a fost predat scaunului Nocrich (din

care fãcea parte ºi Hosmanul cu menþiunea pânã la

repopularea comunei).

În anul 1500 satul Hosman a fost refãcut ºi repopulat,

având o populaþie de 14 familii, fiind comuna liberã. În

anul 1532 populaþia Hosmanului a devenit egalã cu cea

din Nocrich, dupã ce în 1528 parohia din comunã a

recãpãtat averea mobilã predatã Nocrichului cu ocazia

evenimentelor din 1479.

Aºa cum aflãm de la istorici, în anul 1764 scaunul

Nocrich hotãrãºte, în înþelegere cu reprezentanþii

Hosmanului, ca nici un om care locuieºte în afara comunei

nu mai are dreptul sã moºteneascã pãmânt aflat în raza

comunei. Aceastã interdicþie se datoreazã situaþiei creatã

de cei care, stabiliþi în altã parte, moºtenind pãmânt ºi

neputând sã îl lucreze, îl vindeau celor care dãdeau mai

mulþi bani, indiferent dacã erau sau nu din Hosman. S-a

ajuns, în acest fel, la înstrãinarea unei pãrþi însemnate

din hotarul comunal, fapt care l-a determinat pe judele

din Nocrich sã dea porunca de mai sus.

La început de Nou AnBisericesc

DE LA PRIETENIIMOCÃNIÞEI

PORÞILE DESCHISE ALE INIMII,LA MERGHINDEAL

O iniþiativã privatã: Muzeulinteretnic al Vãii Hârtibaciului

Protopopiatul Agnita laÎntâlnirea TinerilorOrtodocºi de la Iaºi

Copiii din CoCopiii din CoCopiii din CoCopiii din CoCopiii din Covvvvveº seº seº seº seº spun lapun lapun lapun lapun larrrrreeeeevvvvvederederederederedere ve ve ve ve vacanþei de vacanþei de vacanþei de vacanþei de vacanþei de varãarãarãarãarã

FRAÞII GRECU, ILUªTRIREPREZENTANÞI AI

ICONARILOR ORTODOCªIPE VALEA HÂRTIBACIULUI

„De crescut, creºtem oricum,important este sã creºtem oameni”

Ameninþãrile lumiiAmeninþãrile lumiiAmeninþãrile lumiiAmeninþãrile lumiiAmeninþãrile lumiicontemporane la adresa familieicontemporane la adresa familieicontemporane la adresa familieicontemporane la adresa familieicontemporane la adresa familiei

PLOAIEMaria Daniela Lorinczi

Niketianã toamnãIoan Gligor Stopiþã

O AMINTIREIoan Ghip

PLECGherasim Rusu Togan

- pag. 7

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2017

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Se pare cã, în fiecare an, începutul

toamnei pe Valea Hîrtibaciului este marcat deevenimente rutiere. Nici aceastã toamnã nuface opinie separatã dar prezenþa pe drumurilepublice a patrulelor, de la poliþia Agnita sauposturile de poliþie comunalã, precum ºicontroalele efectuate au scãzut considerabilnumãrul acestora, comparativ cu alþi ani.

În aceastã perioadã a fost înregistratã osituaþie deosebitã la Agnita unde, MCZ de 19ani din localitate, datoritã neadaptãrii vitezeila condiþiile de drum a intrat într-un cap de podºi s-a rãsturnat. Trebuie menþionat cã M.C.Z.avea permisul de conducere doar de un an dezile. O altã situaþie deosebitã a fost înregistratãla Marpod unde, D.V. de 73 de ani din Sibiupersoanã cunoscutã cu afecþiuni medicale, apierdut controlul volanului ºi s-a rãsturnat.

Un eveniment grav a fost înregistrat laMetiº, este adevãrat nu pe carosabil ci pe unteren arabil de pe raza localitãþii. Aici, P.I.L. de17 ani din Copºa Micã, conducea un tractoravând ataºatã o presã de balotat iar în cabinãcu acesta era un minor de 15 ani. P.I.L. aefectuat o manevrã greºitã care a dus larãsturnarea tractorului iar minorul din cabinãa fost prins sub vehiculul, În ciuda manevrelorde resuscitare a fost declarat decesul acestuia.

Cu ocazia controalelor rutiere menþionatemai sus au fost depistaþi conducând vehiculefãrã a poseda permis de conducere, T.G.A. de20 de ani din Brãdeni, C.G. de 20 de ani dinAgnita ºi S.A.C. de 22 de ani din Toarcla.M.F.G. – cetãþean olandez ºi K.G. – cetãþeangerman au fost opriþi în trafic deoarece aveauca ºi copilot pe numitul Bachus, primul avândo alcoolemie de 0,85 mg/l alcool pur în aerulexpirat iar cel de al doilea o alcoolemie de 0,50mg/l alcool pur în aerul expirat. Peliºor a fostlocul unde a fost depistat B.N. de 66 de ani dinlocalitate care conducea un autovehicul a cãruiautorizaþie de circulaþie era expiratã.

Un eveniment cu care poliþiºtii nu s-aumai confruntat de ceva vreme a avut loc laFofeldea. Aici, dintr-o casã care o vreme nu afost locuitã, au fost sustrase bunuri în valoarede aproximativ 1.000 lei. ªi tot ca un evenimentrar, mai degrabã unicat, la Iacobeni a fostdepistat R.J. de 28 de ani din Târgu Mureº carecomercializa parfumuri cu denumiri de marcãdar care nu prezentau caracteristicileoriginalelor, adicã parfumuri false.

Este de menþionat reuºita poliþiºtilor de laIacobeni care au depistat ºi reþinut la Netuº peSandu Constantin-Vasile de 29 de ani dinSoleºti judeþul Vaslui care avea pe numele sãuun mandat de executare a pedepsei cuînchisoarea. Acesta a fost depus în arestulInspectoratului de Poliþie al judeþului Sibiu.

Poate cã vi se par puþine evenimenteleacestei luni dar este o dovadã a bunei colaborãridintre cetãþeni ºi poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului care sunt, ca de obicei …

… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Cu puþin timp în urmã guvernul a decissã introducã amenzi pentru persoanelecare pleacã din þarã pentru mai mult deºase luni ºi nu anunþã acest lucru la ANAF.Respectiv aceste persoane nu-ºi declarãdomiciliul fiscal. Mãsura a generat reacþiinegative din partea unor organizaþii ce aulegãturi cu românii de afarã acesteaconsiderând mãsura ca o modalitate aguvernului de a impozita încã o datãveniturile pe care românii le fac înstrãinãtate.

De fapt, orice cetãþean român areobligaþia de a declara veniturile pe care leface, indiferent dacã le face în þarã saustrãinãtate. Prevederea este valabilã din2012 ºi a fost actualizatã în 2016. Dacã nuse depunea aceastã declaraþie erauinstituite amenzi de la 500 la 1.000 lei.Prin recenta decizie aceste amenzi au fostreduse de zece ori. ºi totuºi avem cevade comentat.

Oricum românul are mereu ceva decomentat cu privire la legislaþie, guvernsau stat, în general. În relaþia cu statulconsiderãm, de regulã, cã avem doardrepturi. Plecãm din þarã pentru cã nu nise respectã drepturile. Dar obligaþiile? Cuele ce facem? Ni se pare normal sã plecãmîn strãinãtate ºi sã respectãm fãrã mofturilegislaþia statului în care trãim. ªi, ni separe la fel de normal, sã tragem în pieptlegislaþia din þarã ori de câte ori se poate.De ce acolo suntem cetãþeni model iar cupropria þarã ne purtãm de parcã ar fiduºmanul? Sã ºtiþi cã pe cei care ne conductot noi i-am ales iar ei fac legile aºa cumvor pentru cã noi i-am pus acolo ca sã lefacã. A fost alegerea noastrã. Deci, dacãlucrurile stau prost stau pentru cã noi amfãcut alegeri proaste. ªi nu, nu cei care auvotat au ales prost, ci cei care au ales sãnu meargã la vot.

Dacã dupã 1990, atunci când au plecatdin þarã, saºii au ales sã nu mai aibã de aface cu România asta a pãrut un lucrufiresc, datã fiind dorinþa lor de a seîntoarce în þara natalã. Ceea ce estenefiresc este modul în care au ales sã ofacã. Au plecat ca cetãþeni români, turiºti,au ajuns în Germania unde au primitcetãþenie germanã ºi au uitat complet deRomânia. Nu i-a mai interesat cã trebuiesã plãteascã taxe, cã trebuie sã-ºireînnoiascã acte, cã sunt încã cetãþeniromâni cu domiciliul în România ºi auobligaþii faþã de statul român.

De ce cetãþeni români cu domiciliulîn România? Chiar dacã au plecat„definitiv”? La fel cum au plecat milioanede români dupã 2000?

Pentru cã atâta timp cât deþii un actde identitate – nu paºaport, act deidentitate – în care scrie cã domiciliul tãueste în România nu conteazã dacãlocuieºti efectiv în altã þarã. Oficial, faptrecunoscut de orice þarã dacã îi arãþi actulde identitate, locuieºti în România. Caatare acea þarã te va trata ca turist nu ca opersoanã rezidentã, care stã permanentacolo. Chiar dacã în urma tratatelorinternaþionale avem drept de muncã înacea þarã (ca o parantezã, tot statul româncare „nu ne respectã drepturile”, a încheiataceste tratate ºi tot el ne-a asigurat dreptulde a cãlãtori liber în acea þarã) chiar dacãacel stat ne permite sã stãm ºi sã muncimlegal pe teritoriul acelei þãri, atâta timpcât avem actul de identitate pe care scriedomiciliul în România avem ºi obligaþii(nu doar drepturi) faþã de statul român.Trebuie sã ne plãtim taxe, impozite, sãanunþãm cã avem copii nãscuþi înstrãinãtate (care, apropos, tot cetãþeniromâni sunt chiar dacã, poate, nu vremasta), sã depunem declaraþiile prevãzute

de legi, sã ne prezentãm la mobilizare încaz de rãzboi ...

Avem obligaþii faþã de statul român,pe care refuzãm sã ni le onorãm sau chiarsã le recunoaºtem, dar obligaþii pe care leacceptãm cu zâmbetul pe buze dacã acesteasunt ale patriei adoptive. Nu vi se pare cãsuntem ipocriþi, puþin?

Ne-ar fi foarte uºor sã punem lucrurileîn ordine dacã am respecta legea. Amputea scãpa de obligaþia declarãriidomiciliului fiscal, precum ºi alte obligaþii,în mod legal. Cum? Foarte simplu.Renunþãm la domiciliul în România. Nu,nu la cetãþenia românã, ci doar la domiciliu.Adicã, nu mai locuiesc în România cioriunde în altã parte, în strãinãtate. Îmipãstrez cetãþenia românã, sunt român încontinuare. Doar cã nu stau în þarã. Iarasta se face cu un paºaport de cetãþeanromân cu domiciliul în strãinãtate. Iar astaînseamnã cã statul român mã recunoaºteca cetãþean ºi recunoaºte, în acelaºi timp,cã nu mai locuiesc pe teritoriul României.Automat recunoaºte ºi faptul cã nu maiam obligaþii faþã de statul român (cu miciexcepþii) ºi cã pot face ce vreau, undevreau, pentru cã el, statul român, nu maiare nici o treabã cu mine.

S-ar rezolva astfel multe probleme pecare voit sau nevoit le creãm autoritãþilor.Dacã suntem plecaþi în strãinãtate ºi neexpirã actul de identitate, o armatã defuncþionari ne verificã ºi ne cautã ca sãne punã în legalitate. Pentru cã avemobligaþia de a avea actul de identitate întermen. Dacã nu ne plãtim taxele cãtre stat,o armatã de funcþionari ne cautã ca sãrecupereze acele taxe. Pentru cã avemobligaþia sã ne plãtim taxele. Alegeþi oricealtã obligaþie legalã ºi veþi constata cã omulþime de funcþionari se miºcã ca tu sãfaci ce spune legea.

Partea interesantã este cã, lucrând înaltã þarã îi plãteºti pe funcþionarii de acoloiar pe funcþionarii din þarã, nu. Pentru cãnu te achiþi de obligaþiile pe care le ai.Dar, dacã ai vreo problemã de rezolvat înþarã, vii ºi baþi cu pumnul în biroulfuncþionarului cã ai drepturi. Ai ºi obligaþii.Te-ai achitat de ele?

Aº avea de pus o întrebare. ªi o punnu doar pentru cei dintre noi care suntplecaþi în strãinãtate ci ºi pentru cei caresuntem aici, în þarã.

Ce ar fi dacã ne-am respecta întâiobligaþiile ºi apoi ne-am cere drepturile?

Cãtã V.

La început de Nou An Bisericesc, oprea blândã ºi prea-cuminte poezie -priceasnã

Asemãnãtoare unei sfinte ºiispãºitoare rugãciuni! Auzitã nu mai ºtiunici unde ºi nici când anume. Oricum, seprea poate sã fi fost gânditã, spusã sauscrisã de un autor necunoscut. Cel care arfi putut fi un vrednic plugar sau odestoinicã þãrancã româncã; un dascãl deþarã sau o mãicuþã stareþã de schit monahal;un pãstor de vite sau un cioban-oier; unblând preot într-o cuminte bisericã de satsau un îngândurat pãdurar; un om bãtrânºi trist sau un tânãr optimist; un bãrbatdestoinic sau o bunicuþã iubitoare acopiilor copiilor sãi! Aºadar, n-am decâtsã le mulþumesc tuturor pentru aceastãpatrioticã, dulce ºi Dumnezeiascã visareîn meºteºugite versuri!

„Doamne, Prea Sfinte Doamne, care-ai creat Pãmântul / ªi Muntele ºi Marea,ºi Soarele ºi Vântul / Acum când nu ºtiuîncã ce zile-mi mai rãmân / Dã-mi,Doamne, iar mândria cã m-am nãscutROMÂN! / Nu-þi cer nici bogãþie, niciglorie, nici avere, / Pãmânturi, acareturisau slavã ºi putere. / Un singur lucru,Doamne, îmi este de ajuns: / Sã amfericirea sã mor cu fruntea sus! / De ce-ailãsat Tu, Doamne, acest popor blajin / Cete-a slãvit de-a pururi cu cuget de creºtin

Stimaþi locuitori de pe Valea Hîrtibaciului!

ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi obligaþia

de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 de zile înainte de aceastã datã, la ServiciulPublic Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãrii acestuia. Nu lãsaþi sãtreacã acest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitate la medic, la bancã, lanotar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nu vã este de folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identitate trebuie sã aveþi asupra dumneavoastrã:· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare,

contract de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la primãria loculuide domiciliu etc.)

ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 ani

Aþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu auîncã act de identitate? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtia pentru a-i pune în legalitate, cu cel mult15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazãîn sediul Poliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul program cu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

La început de Nou AnBisericesc

/ Ce þi-a’nchinat biserici în fiecare sat /S’ajungã azi sã umble cu capul aplecat? /Când astãzi totul se vinde ºi cumpãrã pebani, / Când Þara e condusã de hoþi ºiºarlatani, / Ascultã, Doamne Sfinte ºi ultimamea rugã: / Fã, Doamne-n Þara asta sã fiustãpân, nu slugã! / Dã-mi, Doamne, iar tãriasã lupt cu toþi duºmanii / Ce cred cã suntputernici fiindc’au furat toþi banii. / Cândconºtiinþa tace în Þara Româneascã, / Dã,Doamne, ca poporul din somn sã setrezeascã!”.

Aºadar, rogu-te pe tine cititorule sãþii minte ºi sã iei aminte la înþelepciunileºi la îndemnurile acestei cântãri de preatemute vremi ºi vremuri! Cuvinte plinede mult dor ºi jele; de deznãdejde ºiîntristare; de încredere ºi îmbãrbãtare! Iarde vei vrea ºi putea, povesteºte-o ºi altorromâni adevãraþi ca tine! Ba chiar dã-o maideparte, sã cãlãtoreascã pe aripilenevãzute ale vântului în toatã MareaRomânie Mare! ªi încã ceva: ce-ar fi fostsã fi avut acest gând-îndemn în chiar ziuacea mai nimeritã a unui astfel de demerspatriotic: cea de vineri, 1 septembrie 2017!Atunci când, în faþa altarelor sfintelorbiserici, românii ortodocºi ºi cei greco-catolici au mulþumit lui Dumnezeu cã i-auajutat ca din nou sã treacã cu bine pragulnevãzut al Noului An Bisericesc!

Notã: κi asumã rãspundereapresupusului plagiat poetic, Ioan Vulcan-Agniþeanul!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2017 3

Emoþiile celor care au organizat „Ziua porþilor deschise” la „Centrul pentru seniori Merghindeal”, au trecut cândau vãzut cã norii se plimbau pe cer fãrã sã arunce stropi de ploaie ºi sã umbreascã evenimentul pregãtit pentru cei25 de beneficiari ºi pentru cei veniþi sã le fie alãturi.

Prima parte a acestei sãrbãtori a avut loc la biserica „Buna Vestire” unde, cei care s-au putut deplasa singuri oriajutaþi de rude, au luat parte la Sfânta Liturghie oficiatã de preotul Cristian Nicolae Sasu. Aspectul de ºantier dinbiserica pregãtitã sã fie împodobitã cu o picturã nouã, dupã ce a fost refãcutã total în exterior, nu a diminuat emoþiilecelor ce pãºeau cu smerenie în faþa altarului pentru a se ruga.

În cuvântul sãu deînvãþãturã, pãrintele Cristiana subliniat încãrcãturaemoþionalã a liturghiei,datoratã prezenþei înbisericã a pensionarilor dela Centrul pentru seniori, pecare de obicei îi cautã el lanoul lor domiciliu. Le-a uratca Dumnezeu sã-iîntãreascã ºi sã-i ajute sã-ºipoarte cu uºurinþã ºicredinþã crucea datã ºi le-amulþumit celor care i-auadus ºi le sunt alãturi.

Partea a doua aevenimentului a avut loc încurtea Centrului undeoameni cu suflet mare auorganizat o masã comunãpentru locatari ºi pentruoaspeþii lor.

Pe porþile deschise ale Centrului au pãtruns membrii ansamblului „Cununa ” de la Casa de Culturã „IlarionCociºiu” din Agnita care le-au oferit celor prezenþi un minunat spectacol folcloric sub conducerea profesoarei Doina

Pãrãu.În afarã de minunaþii

dansatori, spectatorii s-aubucurat de cânteceleinterpretate de grupul vocalpregãtit de Doina Pãrãu ºide soliºtii vocali IoanaBogdan, Teodora Sasu, PaulaMoldovan, Edith Todor ºiRoxana Ioana Agârbicean.

De menþionat spuseledoamnei Elena Barbu, unadin inimoasele susþinãtoareale acestui minunateveniment de laMerghindeal;

„Nu mai au o casã a lor,deci nu te pot invita acasã.Nu mai cumpãrã bilete laspectacol, deoarece nu maipot merge. Nu mai

povestesc cu nepoþii, fiindcã aceºtia nu-i mai cautã. Dar duminicã, 24.09.2017, la Casa seniorilor din Merghindeal,toate NU-urile au dispãrut. Am fost invitaþi în casa lor ºi am mâncat împreunã, dupã ce s-au întors de la bisericã. Avenit spectacolul acasã la ei, cu muzicã ºi dansuri. Curtea s-a umplut de copii ºi ochii lor de lacrimi. A fost minunat!A fost Ziua porþilor deschise la Casa seniorilor din Merghindeal. Felicitãri organizatorilor ºi personalului.

Ar trebui sã meargãfiecare ºi sã ia aminte cãnici unul nu a vrut sã fiebolnav ºi singur. Cã nimicnu ne garanteazã cã mâinenu ni se poate întâmpla ºinouã.

Invitaþii, oameniadevãraþi, au adus fiecaremâncare, prãjituri, apã,sucuri, cafea, s-a fãcut unbufet suedez. S-au scosmesele afarã, s-a aprinsgrãtarul. Au fost chemaþi ºicopiii lor, rudele. Una pestealta, o asemenea întâlnire,nu are cum sã nu-þi dea degândit, când nu suntemsuficient de atenþi lanecazurile semenilornoºtrii!”

Ioan Bârsan, preºedintele fundaþiei „B&B Adept”, care administreazã centrul de la Merghindeal, principalulorganizator al evenimentului, le-a mulþumit celor care au dat curs invitaþiei ºi au participat la aceastã sãrbãtoareprecum ºi sponsorilor care au contribuit la realizarea ei, carmangeria „Imperial” din Agnita ºi Primãria comuneiMerghindeal.

A fost reuºitã prima ediþie a „Porþilor deschise” la Centrul seniorilor din Merghindeal, fapt ce creeazã premiselecontinuãrii acestei iniþiative benefice pentru locatarii acestuia.

I. Bârsan

Sfârºitul de sãptãmânã care tocmai a trecut a fost unulfoarte important pentru noi. Sosirea primului tren la Hosmanîncununeazã munca pe care am depus-o în timpul nostru liberdin ultimul an ºi marcheazã prima legãturã dintre douã staþiidin istoria recentã a mocãniþei.

Voluntarii noºtri ºi colegii britanici de la SARUK au fãcutminuni în cursul sãptãmânii trecute, reparând ultimele sute demetri de linie ca sã putem intra cu trenul în Halta Hosman. Amreuºit astfel pentru prima datã sã întoarcem locomotiva încapãtul trenului.

DE LA PRIETENIIMOCÃNIÞEI

PORÞILE DESCHISE ALE INIMII,LA MERGHINDEAL

Dacã ne luãm dupã viteza cu care s-au rezervat locurile ºiatmosfera de la mocãniþã, evenimentul nostru a fost un succes.Cãlãtorii mocãniþei au avut ocazia sã viziteze þiglãria tradiþionalãde la Hosman ºi sã-ºi modeleze propria þiglã, au putut cumpãraproduse de la producãtori locali de pe valea Hârtibaciului, savurao cafea sau un suc natural ºi au putut pleca acasã cu suveniruricu mocãniþa pictate de MezoartArts sau Jonathan Clay.

Atmosfera a fost întreþinutã de cabina foto TakeaSmile.ro,Hanu’ cu Bragã ºi de vrãjitorii de la Sanctuarul Culorilor.

În cele douã zile s-au plimbat cu Mocãniþa peste 800 depersoane, pe o distanþã de 7 km, majoritatea copii. De plimbareacu mocãniþa s-au bucurat ºi copiii de la centrul de plasament dinOrlat, aduºi de voluntarii de la „Asociaþia De Poveste”.

În prezenþa ambasadorului Marii Britanii în România,Excelenþa Sa Paul Brummel, am avut sâmbãtã, la Nucet, oîntâlnire de lucru legatã de demersurile necesare pentru a daviaþã Mocãniþei. Au participat Daniela Câmpean preºedintaConsiliului Judeþean Sibiu, Rãzvan Pop viceprimar al municipiuluiSibiu, Sebastian Dotcoº administratorul judeþului Sibiu,reprezentanþii Asociaþiei Prietenii Mocãniþei ºi ai AsociaþieiValea Hârtibaciului, primarii comunelor Chirpãr ºi Marpod, darºi reprezentan�i de la Ministerul Transporturilor. Am realizatun plan de acþiuni cu ce avem de întreprins fiecare pentru adebloca proiectul Mocãniþei.

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2017

Text: Mugur GrosuFoto: Vlad Petri ºi Muzeul interetnic al Vãii

HârtibaciuluiAm remarcat zidul care urma panta drumului, ºi

acoperiºul primului corp, care cobora lin peste el, darnu ne-am gândit cã aici era casa pe care-o cãutam,pentru cã nu avea nici un semn. Ce-i drept, la drumulprincipal era un indicator rutier, pe care l-am remarcatmai târziu, dar nimic altceva, nici mãcar o plãcuþã laintrare. Aºa cã ne-am foit ºi-am întrebat mai mulþisãteni pânã am dibuit-o. Apoi am aflat cã era cu intenþie,pentru ca cei veniþi special pentru muzeu sã fie nevoiþisã întrebe, sã interacþioneze puþin ºi cu comunitatea,nu doar sã coboare ºi sã urce înapoi în maºinile cucare-au venit.

Când ne-a deschis, era clar cã l-am întrerupt dintreabã, aºa cã, fãrã prea multe vorbe, l-am urmat repejorprin curtea mare ºi verde. Ne-am îndreptat spre-o cãsuþãaflatã lângã un pârâiaº despre care-am aflat, mai târziu,cã se varsã în râul Hârtibaciul (Harbach, în germanã),la rândul sãu afluent al Cibinului, care se varsã-n Olt.

Cândva, Podiºul Hârtibaciului era strãbãtut decea mai lungã cale feratã îngustã din România, carelega Sibiul de Sighiºoara. Satul în care ne-aflãm, Alþâna(Alzen – în dialectul sãsesc) era a 12-a staþie, cam lajumãtatea distanþei. Saºii numeau acea mocãniþãWusch. Calea, clasatã ca monument istoric, a fostînchisã în 2001 ºi-aproape toatã istoria sa a ajuns la fiervechi. În ultimii ani, un grup de voluntari reuniþi înasociaþia Prietenii Mocãniþei s-a cãznit sã mai refacãceva ºi-a reuºit sã organizeze transporturi ocazionalepe o micã porþiune de drum, pe care încearcã sã oextindã. Iniþiativa privatã pare cam singura opþiuneaici, pentru cine vrea musai sã salveze rãmãºiþele aureilocului. Ca ºi povestea acestui muzeu privat.

– Am un bãiat cu care lucrez, ºi mi-a arãtat otehnicã veche de tencuit, cu bãlegar de cal cu lut.

Am ajuns la cãsuþã, unde un tânãr mãturã nisipulrãmas peste o pardosealã proaspãtã de cãrãmidã.

– Azi avem musafiri, mã bãiete, sã vadã dac-amfãcut bine!

- Am niºte studenþi de la Sibiu în august, care stau10 zile aici ºi fac un workshop de restaurare. Restaurarede picturã. Studenþii ºi profesorii sunt specialiºti înpicturã pe lemn, care-i ºi specializarea mea, cã-s colegi.ªi o sã luãm câteva obiecte din colecþie, pe careîncercãm sã le finalizãm. ªi trebuie sã-i cazez aºa, înlocuri improvizate; în pod am mai fãcut…

Acum asta am fãcut-o din reciclare, cu tot ce mi-a rãmas din ultimii ani de construcþie, cãrãmizi, pietre,þigle, uºi, geamuri… (Mãturând) Întâi am avut colecþia,cã de vreo 20 de ani tot adunãm. (n.r. peste 1000 deobiecte din 25 de localitãþi). E practic o colecþie privatã,nu-i muzeu oficial. ªi dupã vreo 10 ani dupã ce-amadunat, cu frate-miu, am observat cã ne trebuie locaþie.Cã nu mai aveam loc acasã la ai mei. Aºa am cumpãratcurtea asta, acum 10 ani, ºi de 10 ani lucrez la ea ºi n-am terminat. Am pus o parte din obiecte aici, c-amlucrat la casã vreo câþiva ani, ºi aºa vreun sfert din elesunt expuse. Restul sunt depozitate-ntr-un fost grajd deporci, cã n-am alt depozit.

ªi traiul cum e, cã bãnuim cã asta nu aducevenituri?

– Pãi dupã 20 de ani de investiþii, acum aduce ºiun pic de profit. Profit în sensul cã mai întreþin. Cu cecâºtig la muzeu investesc aici ca sã întreþin. ªi bani detrai, aºa, îmi dã nevastã-mea. (Râde) Nu, n-am nevastã,glumesc, am numai prietenã, e din Germania, ºi nu-midã bani. S-a mutat din Germania în Sibiu. N-o vrut sãvinã la Alþâna direct, aºa trebe, un pic mai aproape,mai aproape, mai aproape pânã se mai obiºnuieºte.

Râdem ºi-i povestim cum am ajuns ºi noi acolo, ºisurpriza de-a gãsi aºa ceva dupã ce survolasem atâteasate din Valea Hârtibaciului. Dupã al zecelea le-ampierdut numãrul, încep sã parã toate la fel. ªi aproapepustii – când soarele bate atât de puternic ºi oameniise-adãpostesc în case, nu ºtii care mai sunt încã locuiteºi care semi-abandonate. Cu cei care mai ies în poartãca sã-ºi alunge urâtul, discuþiile sunt cam la fel: camaceleaºi probleme, cu muncile pe aici ºi pe dincolo –

O iniþiativã privatã: Muzeul interetnic al Vãii Hârtibaciuluide vorbã cu ªtefan Vaida

cam toþi au neamuri plecate afarã la munci sezoniere,mai ales prin Germania. Ironic, aceste sate au fostcândva locuite în majoritate de saºi, care-au plecat înGermania (cei mai mulþi imediat dupã revoluþie), iaracum sunt, încet, încet, pãrãsite ºi de români, care-ajung tot acolo, unde încep sã regrete cã nu le-auînvãþat limba. Îi povestim cã la casa galbenã de pestrada principalã am cunoscut niºte saºi care doar ceveniserã din Germania pentru douã sãptãmâni, ºi odoamnã ne îndrumase încoace, doar ce îl vizitase ºirãmãsese foarte impresionatã.

O casã ºi-o meserieNe îndreptãm spre casa de la intrare ºi, cât noi

studiem obiectele vechi din curte, unele pregãtite chiarpentru atelierul de restaurare, îºi verificã telefonul ºifaþa i se lumineazã.

Ne povesteºte, cu voce joasã, despre ajutorul lui,care acum se odihneºte în curte:

– Bãiatul ãsta are 6 copii, ºi stau 8 inºi într-ocamerã. Cum e cãsuþa aia, dar mai micã. ªi-acum mamalui se ia de nevastã-sa ºi vrea sã-i scoatã afarã. ªi-npartea aia, care-i locuitã de romi, i s-a oferit spre vânzareo casã mai mare, cu douã camere, care costã 6000 delei. Are ºi curent electric, terenul are vreo 2000 mp,dar el n-are bani. ªi i-am scris cuiva în Elveþia, dacãvrea sã-i dea un credit pe 2 ani, bineînþeles, fãrãdobândã, ºi el sã plãteascã în fiecare lunã 50 de euro.ªi-a fãcut calculul cã 50 de euro poate, iarnã, varã, atâtpoate sã plãteascã. ªi-acum am primit rãspuns favorabil.ªi-o sã aibã omul casa lui. Ar fi 1350 de euro. E ieftin,dar pentru el pãrea imposibil. ªi-acum abia aºtept sã îispun, sã vedem ce reacþie, cã deja de câteva zile nuºtie ce sã facã, azi o venit ºi soþia pe-aici, cã soacrã-sao certat-o ºi-o alungat-o… ªi-am zis cã cu asta pot sã-lajut, cã lucrez deja de 2 luni cu el. O venit la muzeu sãvândã ceva vechituri ºi nu erau bune, n-o câºtigatnimic ºi i-am zis: dar mâine ce faci? Nimic. No, vrei sãlucrezi cu mine o lunã? Da. ªi de-atunci vine în fiecarezi, punctual, n-o-ntârziat niciodatã, este foarte decaracter, ºi-am zis cã vara asta o sã lucrez cu el. Înfiecare zi îi dau de lucru, construim. O lunã am lucratla vecinul, i-am fãcut ºura, amândoi. Toatã ºura aiamare, i-am dat jos 10.000 de þigle, am refãcut structurade stejar, am pus þiglele la loc, cam 3 sãptãmâni amlucrat. ªi-acum avem asta, ºi cred c-o sã-i propun sã iael singur o lucrare. Pentru cã el e zilier, adicã-i obiºnuitsã-i dai ceva de lucru, sã-i spui ce are de fãcut, ºi-acumca sã se dezvolte ºi la el un pic iniþiativa ºi (surâde)antreprenoriatul, am zis sã-i dau sã tencuiascã toatãcãsuþa singur, sã se gândeascã cât dureazã, sã-ºi facãun plan, pentru cã nu are exerciþiul ãsta. Sã-ºi facã unplan ºi cât costã ºi sã-mi spunã. Sã fie lucrarea lui, astam-am gândit. Fãrã sã stau eu sã lucrãm împreunã, sãfie patron.

– Nu doar învaþã meserie….– Învaþã meserie, da-n cazul ãsta el m-a-nvãþat.

Cã noi de regulã tencuim în var. ªi-am tencuit totinteriorul cãsuþei, ºi sus în pod, zidurile, cã-i un pic demansardã. ªi-am tencuit cu pãmânt galben, de caregãseºti oriunde-aici, ºi o treime bãlegar proaspãt, careare fibre ºi care leagã, din cauza asta nu apar crãpãturiprea multe. Tehnica-i veche, ºi-n Muntenia ºi Moldovas-o folosit pânã târziu. Aici tot cartierul ãla sãrac efãcut din chirpici. Deci el acolo stã într-o casã debãlegar, practic.

Nu ne putem abþine sã ne uitãm iar spre bãiat,prilej cu care admirãm zgomotos curtea largã.

– Tot locul ãsta… Am lucrat 10 ani. Curtea astaera numai pânã la jumate, adicã se ducea costiº directîn vale, nu era platoul ãsta. ªi-am bãgat zeci de remorci,de moloz, pãmânt, ca sã fac un zid acolo, sã-ndrept câtde cât.

Dar cum de-a ajuns aici, de ce s-a mutat din Sibiu?– Io-s nãscut aici, în sat. Dupã ce-am terminat

facultatea, acum zece ani, mi s-a oferit un post la MuzeulSatului din Sibiu. ªi-am zis cã nu mã intereseazã, cãera ºi prost plãtit. ªi-am venit acasã, ºi întâmplarea afãcut cã am gãsit pe o casã, în centru, o inscripþie din1508, ºi-am început sã adun informaþii despre ea, ºi-aºaam intrat în legãturã cu fundaþia MET, care era

patronatã de Prinþul Charles (n.r. Mihai EminescuTrust – fondatã la Londra în 1987, ºi care din 2000 areºi o filialã roma�neascã, ce coordoneaza� proiecte deconservare a patrimoniului ºi de revitalizare a satelordin Transilvania). ªi mi-au dat, aºa, câte 2-3000 dedolari în fiecare an, ºi-am lucrat cu oameni din sat. ªiîn bisericã s-o descoperit frescã de la 1400 (n.r. bisericaevanghelicã fortificatã din Alþâna), ºi-am lucrat acolo3 veri, ºi-aºa dintr-odatã s-a ivit ceva de lucru. ªi-amrãmas aici. ªi-acum de 10 ani tot lucru ºi nu se mai gatãlucrul.

„Lucrezi cu conserve la un restaurant!”Îi povestim cã am întâlnit ºi în satul Vãrd, într-o

familie de þãrani, care lucrau cu porumbul în curte, ofatã de 21 de ani care studiazã tot restaurare la Sibiu.ªi ne-a întrebat taicã-su dacã noi credem cã are vreunviitor, ce-o sã facã fata asta. Îi plãtea chirie la Sibiu darnu avea încredere în treaba asta.

– Pãi na, pe-aici lumea nici mãcar nu ºtie ce-i aiarestaurare. Pe mine m-o-ntrebat când am ajuns acasã –cã am plecat din clasa a IV-a la Sibiu la ºcoalã – ºi dupã13 ani, dupã ce-am absolvit ºi-am venit m-o-ntrebat: no,ce-ai fãcut atâta timp? ªi le-am zis: conservare,restaurare. Aaa, lucrezi cu conserve la restaurant! No,pãi dacã mã-ntreabã lumea acum le zic cã-s pictor. Cãºtie toatã lumea ce e, pictor de biserici ºi-aºa, toatãlumea a vãzut pe cineva pictând. ªi mai facem dincând în când intervenþii de urgenþã la biserici fortificate,acoperiºuri, þigle, poate-aþi auzit de proiectul ãlaAmbulanþa pentru patrimoniu: avem o asociaþie aici însat, Monumentum, frate-miu e preºedinte, ºi am depusla AFCN acum doi ani un proiect, ni s-a acreditat, ºi-am cumpãrat o „ambulanþã”, de fapt o camionetã,echipatã cu scule, ºi cu aia intervenim, cu voluntari, lamonumente care-s în stare criticã.

Saºii: o obsesie pentru datareIntrãm în muzeu, despre a cãrui tematicã aflãm

cã urmãreºte relaþiile dintre grupurile etnice: români,romi, maghiari ºi, evident, saºi.

– Cam de 800 de ani stau îngrãmãdiþi aici, ºi dinrelaþiile astea s-a nãscut ceva, n-au trãit chiar separat.Deºi fiecare avea ºcoala, cimitirul, biserica lui, totuºiau interferat, s-au influenþat foarte mult reciproc.Bineînþeles cã saºii, fiind dominanþi în zonã politic, i-au influenþat pe ceilalþi mai mult. Nu s-au amestecatdecât foarte târziu, în perioada comunistã când s-aîncercat un pic, cãci regimul transmitea ideea deegalitate ºi diferenþele nu mai erau chiar aºa de

sãseascã din perioada aia, care era foarte emancipatã,erau convertiþi la luteranism din 1500, ºi princonvertirea asta au renunþat la multe superstiþii, s-auconsiderat mai iluminaþi. ªi totuºi au recurs la aºa opracticã primitivã. Doar cã în toatã Transilvania nu s-a gãsit încã ceva similar, ca sã am o comparaþie. Maiare niºte iniþiale, B ºi H, ºi anul construcþiei casei,care coincide cu o grindã. Legat de ani, gãsiþi datareaoriunde vã uitaþi ºi iniþialele. Patul – 1852. Prospopul –1929. Suportul de prosop – 1929. Peria – 1939. Da,inclusiv peria.

Dar de ce obsesia asta a datãrii?– Din douã motive. Odatã pentru cã erau conºtienþi

de calitatea obiectelor pe care le fãceau, ºi ºtiau cãobiectul ãsta þine 100 de ani, sau 200, ºi are sens sãscrii ceva pe el. Dar ºi o formã de naþionalism, de aþine foarte strâns grupul, ºi de a puncta cine a fãcutobiectul, care era menit a fi transmis mai departe.

1 gram de aur pe 1 gram de pigmentInterioarele au o luminã plãcutã, uºor irealã,

pentru cã toate camerele sunt albastre. Mai exact,ultramarin. Ne spune cã asta era ºi cea mai folositãculoare.

– În Evul Mediu, pictorii europeni o foloseau înpicturã sub formã naturalã, de pigment, care-i fãcutãdin lapislazuli (n.r. sau lazuritul, amestec de mineralede culoare albastrã intensã, folosit de peste 7000 deani). ªi pentru cã tehnologia era aºa complicatã, plãteaugreutatea ei în aur. Mergeau în Afganistan, ºi plãteau1 gram de aur pe 1 gram de pigment. Era statut social– culoarea. ªi nemþii cu francezii au reuºit pe la 1800sã o producã sintetic. ªi-atunci s-a rãspândit pânã-npartea asta a Europei, foarte ieftin, încât toþi oameniiºi-au zugrãvit interiorul ºi exteriorul cu albastruultramarin. La orice casã din sudul Transilvaniei dacãdai un ciocan gãseºti ultramarin, interior ºi exterior.

Nu existã casã la care sã fi lucrat sã nu fi gãsitalbastrul ãsta. Românii pânã… în Mãrginime, dacãºtiþi casa albastrã de la Muzeul Satului din Sibiu, care-i pur ultramarin, era încã pe la 1900 când reprezentaîncã statutul social….

– Era ca ºi cum þi-ai pune aur pe casã, doar cãsintetic.

– Cu cât mai mult, cât mai coloratã. În ziua deazi, culoarea asta n-o mai vrea nimeni, practic. E exactopusul. E semn de sãrãcie ºi de vechime. E rece ºivechi.

importante. În schimb, peste 800 de ani saºii au trãitca într-o bulã. Pentru cã regele maghiar care i-a invitataici în 1160 le-a dat niºte privilegii. ªi, ca sã nu-ºipiardã privilegiile, nu s-au amestecat. ªi ºi-au pãstratstatutul ãsta de privilegiaþi.

Noi constatãm, la toate obiectele sãseºti pe carele gãsim, o obsesie pentru datare.

Îi spunem cã am observat ani marcaþi ºi pe unelegrinzi din biserici fortificate, ºi ne aratã o þiglã pe care-i marcat anul 1797, gãsitã pe-o casã, alta din 1821 pecare-i inscripþionatã ºi silueta lui Napoleon Bonapartecãlare pe cal (e chiar anul în care-a murit, precizeazã,probabil vestea asta a avut un impact foarte mare), darºi-o þiglã marcatã 2015, din noua þiglãrie de la Apoº,prima fiind fãcutã chiar de Prinþul Charles.

Sesizând pericolul dispariþiei învelitorilor istoricedin Transilvania adus de expansiunea produselorindustriale, Asociaþia Monumentum a început în 2013construirea unei þiglãrii tradiþionale la Apoº. Cele 14tipuri diferite de forme ale þiglelor istorice transilvãnenedin colecþia asociaþiei au primit o nouã viaþã în vara lui2015, când þiglãria a început sã producã.

Ana – piatra de sacrificiu– Ea e Ana. 1746. Nu vã mai povestesc legenda

Meºterului Manole, c-o ºtiþi. Am gãsit-o într-o casãsãseascã pe care a dãrâmat-o cineva, era ziditã-nfundaþie. Singurul indiciu-i legenda, deºi ea e sãsoaicã.N-am ºtiut nici eu exact ce e, dar a venit directoarea dela Muzeul Transilvãnean din Gundelsheim, dinGermania, ºi ei au presupus cã-i o piatrã de sacrificiu.ªi având trãsãturi feminine, o leg de legenda meºteruluiManole.

Putea fi o practicã. Se ºtie din cele mai primitiveculturi obiceiul sacrificiului de temelie. Oricum, e foarteciudat o superstiþie atât de puternicã pentru populaþia

*foto: Vlad PetriNotã: Am ajuns în satul Alþâna, din judeþul Sibiu,

în luna iulie, când am explorat satele de pe ValeaHârtibaciului împreunã cu o echipã interdisciplinarã:alãturi de Vlad Petri, cu care-am lucrat în tandem, i-ammai avut colegi pe Mihai Sibianu, Daniel Popa, IoanaMoldovan, Adi Bulboacã, Maria Balabaº, Maria Rãdanºi Rãzvan Papasima. Aceasta a fost o primã rezidenþãdin cadrul proiectului People of Romania, despre careMihai Sibianu, unul dintre iniþiatori, ne-a scrisurmãtoarele rânduri:

Iniþiat de TATAIA ºi Doctor’s Studio, People ofRomania este mai mult decât un exerciþiu de fotografiesau de documentare fotograficã, proiectul îºi propunesã devinã o radiografie a românilor de astãzi. Este unstudiu de caz cu sute ºi sute de subiecþi, un catalog allocuitorilor României din toate categoriile sociale, unrecensãmânt al poveºtilor românilor, supravieþuitoriai vremurilor noastre. Ne vom raporta la locuitoriiacestor meleaguri ca forme vii culturale ”autentice”,moºtenitori ai unor trãsãturi culturale arhaice.

Fiecare dintre noi are o poveste, fiecare dintrenoi a fost mic ºi a avut un vis. Unora li s-a împlinit,altora nu. Ne propunem sã facem o antologie de por-trete ºi poveºti contemporane fãrã sã cãutamsenzaþionalul de dragul artei. Suntem convinºi cãpoveºtile sau frânturile de viaþã pe care le vom afla încadrul acestui proiect vor fi de ajuns pentru a captiva olume întreagã.

People of Romania este un proiect cultural finanþatde Administraþia Fondului Cultural Naþional

Pânã la expoziþiile ce vor avea loc in toamnã înCluj, Sibiu ºi Bucureºti vã invitãm sã aruncaþi un ochila fb.com/blog.peopleofromania

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iX, nr. 109, SEPTEMBRIE 2017Anul iX, nr. 109, SEPTEMBRIE 2017Anul iX, nr. 109, SEPTEMBRIE 2017Anul iX, nr. 109, SEPTEMBRIE 2017Anul iX, nr. 109, SEPTEMBRIE 2017

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

În perioada 1-4 septembrie anul curent,începutul anului bisericesc a fost marcat de odeclaraþie a tinereþii. Timp de patru zile, Iaºi-ula fost gazda unui eveniment ortodox la nivelmondial, dedicat tineretului (7000 departicipanþi). Nu doresc sã narez în continuareîntr-un mod formal, ci în funcþie de trãireaprodusã de acest eveniment în sufletelenoastre, ale participanþilor (un numãr de cincipersoane), din partea Protpopiatului Agnita.Încep, aºadar prin a vã spune cã ºiProtopopiatul s-a bucurat ºi a rãspuns cu unDA plin de emoþie ºi nerãbdare de-a onorainvitaþia de-a fi alãturi de alþi tineri din lumeaîntreagã în oraºul începuturilor lucrurilorfrumoase din þarã (Iaºi). Da! Primul teatru dinþarã, apoi primul premiu nobel din þarã care afost luat de ieºeanul George Emil Palade,Unirea Micã de la 1859- care a fost primul pasîn realizarea Statului Naþional Român suntcâteva care denotã aceasta… Ar fi o grãmadãde povestit pe acest subiect: Iaºi-ul începutullucrurilor frumoase ale României. Apropo, ºtiaþicã cea mai frumoasã bibliotecã din lume seaflã la Iaºi? Sau cã Grãdina Botanicã de aicieste cea mai mare din Europa?! Ei, acum cã v-am introdus un pic în acest spaþiu încãrcat delucruri frumoase, care poartã pecetea marilortitani care au adus o contribuþie enormãRomâniei, mergem acum mai departe… Dupã

A mai trecut o varã cu peripeþii, jocuri,timp liber fãrã constrângeri cu privire lateme aºa cum se întâmpla în timpul anuluiºcolar! Un pic cam greu parcã sã reîncepiºcoala în situaþia aceasta... Dar cu voioºie,puºi în privinþa faptului dat te gândeºti ºila frumuseþea orelor de la ºcoalã, la sunetulclopoþelului, la profesorii, învãþãtorii,educatorii de care ai prins drag, la colegiicu care ai legat prietenii ºi la multe altele.Aºa cã stai pe gânduri ºi te întrebi cum aiputea sã-i entuziasmezi pe copii ºi sã-iintroduci în sfera activitãþilor de ºcoalã.Ei bine, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-amadunat pe copiii dornici de frumuseþe ºiam dorit sã începem anul ºcolar cuDumnezeu în sufletele noastre. În acestsens, în data de 09 septembrie, începândcu orele 08:00, 27 de copii s-au adunat înbisericã cu Pãrintele ºi d-na Preoteasã cudorinþa de a-i aduce lui Dumnezeu atât ceamai înaltã formã de mulþumire - Liturghia,cât ºi pentru a-L ruga sã lumineze minþileºi sã vegheze asupra noastrã. Strana

Protopopiatul Agnita la ÎntâlnireaTinerilor Ortodocºi de la Iaºi

cum vã spuneam, ne-am bucurat sã particiipãmalãturi de alþi reprezentanþi ai MitropolieiArdealui ºi din alte colþuri ale României ºi alelumii la acest eveniment colosal. Ajungândacolo, dupã o zi care a durat pe drum nu maimult ºi nici mai puþin de 10 ore de mers cuautocarul, ne-a luat cu asalt energia exprimatãde cei 7000 de participanþi, încât n-am maisimþit nicio obosealã mergând pe strãzileIaºiului pânã la Grãdina Palas unde s-a adusîncununatã de un ceremonial superb torþapreluatã de anul trecut de la Bucureºti. Atunci,ca mai toþi tinerii am fost surprinºi în mod foarteplãcut, când pe scenã era în persoanã nimenialtul decât Daniel Buzdugan de la Radio Zu,care a moderat intr-un stil captivant alãturi deRoxana Chebac toate activitãþile desfãºurateîn cadrul acestei întâlniri. Ziua de doiseptembrie a fost marcatã de dezbateri pe grupepe tema libertãþii, unde am înþeles fiecaredintre noi cã adevãrata libertate nu o poateoferi decât Adevãrul care nu este un ce ci unCine- Hristos! Bucuria datã de aceastã zi s-aamplificat foarte tare pentru toþi tinerii maiales prin prezenþa neobositului purureabucurosului Pãrinte Profesor ConstantinNecula, care a rãspuns tinerilor cu bucuriatinereþii lui Hristos. Urmãtoarea zi - Duminica,a fost una de-a dreptul impresionantã; mii detineri au luat parte la dumnezeiasca Liturghie.

Dumnezeu este viu ºi lucrul acesta l-am simþitfiecare dintre noi cu precãdere în timpul SfinteiLiturghii, când 7000 de tineri s-au rugat pentruþarã, pentru bolnavi, pentru toþi cei care aufost fãcuþi sã devinã asemãnare cu Dumnezeu.Ziua s-a desfãºurat, urmând un lung marº altinereþii pe strãzile oraºului. S-a vãzut în timpulacestuia forþa pentru care Dumnezeu probabilmai þine lumea aceasta - pentru cã se bucurãde tinereþea celor care pot realiza ºi pe pãmântintr-o oarecare mãsurã Împãrãþia Sa. Toþi ne-am adunat dupã aceea în faþa Palas-ului, undene-au încântat diferite formaþii în frunte cuHolograf. În continuare voi puncta pãrerileparticipanþilor din Protpopiatul Agnita vis-à-visde aceastã frumoasã declaraþie a tinereþii: Laîntâlnirea internaþionalã a tinerilor ortodocºi,am constatat cã libertatea omului este deplinãdoar atunci când omul crede cu adevãrat înDumnezeu. A fost o experienþã de neuitat, carem-a fãcut mândru cã sunt ortodox (a spus IlieLup). A fost minunat! Nu credeam cã o sã vãdatâta bucurie în jur! Am vãzut cã noi tinerii

suntem mulþi ºi cã toþi ne dorim o þarã maibunã ºi am înþeles cã nu se poate aceasta decâtdacã-L lãsãm pe Dumnezeu sã lucreze în vieþilenoastre (Viorel Ghizãºan). Mi-a plãcut foartemult! Aºtept cu nerãbdare ºi întâlnirea de laSibiu unde de data aceasta vom fi gazde (SilviuBortiº). Am rãmas surprins de cât de mulþitineri au participat! A fost foarte frumos! Amsocializat cu mulþi tineri ºi mi-am fãcut mulþiprieteni care iubesc biserica, ca mine (DorianMîþ). Mulþumim Pãrintelui Protopop MihaiNiacu pentru susþinerea financiarã ºi curajulde-a se alãtura tinereþii, reprezentând acoloValea Hârtibaciului în frunte cu ProtopopiatulAgnita! Mulþumim Iaºi-ului, dar mai ale BunuluiDumnezeu care ne-a purtat ºi ne poartã degrijã! La anul, în septembrie aceeaºi frumoasãreprezentare a tinereþii se va desfãºura ºi laSibiu. Veþi intra în posesia informaþiilor cuprivire la aceasta, accesând deocamdatã site-ul www.ito2018.ro. Dãm Slavã lui Dumnezeupentru toate!

Pr Andrei Iancu, Coveº

Copiii din CoCopiii din CoCopiii din CoCopiii din CoCopiii din Covvvvveº seº seº seº seº spun lapun lapun lapun lapun larrrrreeeeevvvvvederederederederedere ve ve ve ve vacanþei de vacanþei de vacanþei de vacanþei de vacanþei de varãarãarãarãarã

bisericii din Coveº a fost de data aceastaspecialã, fiindcã rãspunsurile au fost datela slujbã de cãtre toþi copii participanþi.Frumuseþea cântãrilor a fost încununatãde inocenþa sufletelor lor. Fiecare dintreei au dorit sã devinã purtãtori deDumnezeu, împãrtãºindu-se cu Trupul ºiSângele lui Hristos. Ziua a continuat cujocuri în aer liber, încadrate în cadrultrandafirilor ºi a curþii frumoase a bisericii.Ce mai, distracþie ºi voie bunã am puteaspune! Pentru ca sã rãmânã în amintire ºisã se lase cu ceva dulce, toþi participanþiiau fost serviþi cu câte o felie de tort, iar lafinalul activitãþii fiecare dintre ei au primitghiozdan ºi rechizite. Mulþumim BunuluiDumnezeu pentru aceastã frumoasãîntâlnire de final de vacanþã ºi-L rugãmsã-i þinã atât pe copii, cât ºi pe dascãlii lorsãnãtoºi ºi frumoºi! Mulþumirile seîndreaptã de asemenea ºi cãtre cei careau donat ghiozdanele! Un an nou plin deroade!

Pr. Andrei IancuCoveº

Pictura româneascã în Þara Româneascãs-a inspirat din cea bizantinã ºi s-a dezvoltatodatã cu trecerea timpului primind modelãrinoi moºtenite din trecutul istoric al þãriinoastre.

Prin arta brâncoveneascã s-au intensificatlegãturile culturale dintre þãrile române. Noilelãcaºe de cult ridicate în aceste vremuri tulburipentru credincioºii ortodocsi din Ardeal aveaunevoie sã fie înfrumuseþate de pictori pricepuþi.Astfel au apãrut mici dinastii de zugravi þãrani,care în secolele XVIII-XIX, prin râvna lor, vorîmpodobi sute de biserici ºi vor fãurinenumãrate icoane, cu un meºteºuginconfundabil.

Arta brâncoveneascã se întâlneºte cugeniul creator popular în opera pictorilor Grecucare o vor transfigura într-o formã nouãpopularã. Pictura lor poate fi pusã în directãlegãturã cu tradiþia post-brâncoveneascã acentrelor artistice de la sudul Carpaþilor. Nu secunoaºte în mod cert obârºia familiei Grecudar tradiþia satului Sãsãuº aratã cã ar fioriginari din satul Arpaºul de Jos de unde ar fivenit sã picteze biserica din Sãsãuº, stabilindu-se în cele din urmã în acest sat, fapt arãtat ºidin modul lor de a se semna:”Grecu ot Sãsãuj”.

Din acest loc au dezvoltat stilul local alpicturii mural-religioase, un stil propriu, dinîmbinarea celui bizantin cu elementedecorative transilvãnene. Timp de aproape unsec. (cca.1780-1783) trei generaþii din aceastãfamilie au zugrãvit biserici din zona Ardealului(Valea Hârtibaciului ºi Þara Oltului).

Din prima generaþie, care activeazãconform cercetãtorilor „încã înainte de anul1800 fac parte fraþii Nicolae ºi Alexandru Grecuinstruiþi la Hurezu pe lângã PantelimonZugravu care a pictat ºi în Ardeal, activitatealor prelungindu-se pânã în cel de-al doileadeceniu al secolului XIX”.

A doua generaþie formatã din descendenþiºi în acelaºi timp elevi ai primilor pictori dinfamilia Grecu este formatã din fiul lui Nicolae,„Nicolae Zugravul” ºi Gheorghe ºi vor acþiona

FRAÞII GRECU, ILUªTRIREPREZENTANÞI AI ICONARILOR

ORTODOCªI PE VALEA HÂRTIBACIULUIdin primul deceniu al sec. XIX ca pictoriindependenþi.

În a doua jumãtate a sec. XIX activeazãultimul descendent al familiei Grecu, Vasile „acãrui picturã este de facturã popularã” ºi cãruiai se mai spunea ºi „spãtarul”pentru cã lucraspete de rãzboi.

Dintre operele pãstrate de la aceastãfamilie de artiºti conform puþinelor informaþiioferite de literatura de specialitate prezentãmpicturile murale de la bisericile din Sãsãuº,Mohu, Sãrata, Colun, Fofeldea, Arpaºul de Susºi de Jos, Þichindeal, Voievodenii Mici,Cornãþel, Streza-Cârþiºoara ºi porþiuni dinbisericile din Sadu, Ilimbav, Axente-Sever ºiCârþa. Amintim câteva caracteristici dinpictura renumiþilor zugrafi referindu-ne la stil,culoare ºi scene biblice la unele biserici în careþi-au transpus arta.

Tehnica de execuþie a picturii este in„fresco” cu o vioaie gamã cromaticã în carepredominã roºul ºi griul ºi în care galbenul areo strãlucire cu totul aparte motiv pentru careDr. Elena Popescu, muzeograf la MuzeulBrukenthal apropie galbenul celor din familiaGrecu de albastrul de Voroneþ.

κi preparau culorile singuri ºi nu lucraucu ºablonul sau dupã modele. Le cumpãrau subformã de pulbere, prafuri ºi le prelucrau singuri,amestecându-le cu apã. La unele culori adãugauºi albuº de ou. Dupã ce pictura muralã se usca,era frecatã cu un corn alb, ca sã strãluceascã.Aplicau apoi un strat de firnais (denumireaveche a petrosinului), sã fixeze ºi sã protejezepictura.

Inventivitatea, simþul narativ, fanteziacreatoare la redarea scenelor biblice dãruiesco luminã deosebitã lucrãrii acestor pictoriarãtând cã respectau în general planuliconografic ºi canonul ortodox. Sunt redate cuexpresivitate aspecte din viaþa contemporanãcu ipostaze sufleteºti de credinþã, adoraþie,milã, cãinþã, durere ºi sentimente negative ca:viclenie, trãdare, lãcomie, îndoialã. etc.

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2017

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Marius RebegelColectivul de redacþie: Pr. Iancu Andrei (Coveº), Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Dolea Aurel (Stejariºu), Pr. Briscan Marius Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº George (Ghijasa de Sus).Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Simona Olteanu este doctor în psihologiadezvoltãrii copilului, psihoterapeut specialist, psihologclinician specialist, logoped ºi preºedintele Asociaþieipentru dezvoltarea copilului ºi a familiei. „Rolulpãrinþilor în dezvoltarea copiilor de la naºtere lamaturitate” este denumirea celui mai recent programdesfãºurat în cadrul proiectului naþional ªcoala Familieicoordonat de doamna psiholog, care a avut amabilitateasã ne ofere mai multe detalii despre acest modul lacare ar fi bine sã participe cât mai mulþi pãrinþi. La cetrebuie sã fie atenþi pãrinþii în educaþia copiilor pentruca aceºtia sã se dezvolte frumos? Venirea pe lume aunui copil este un dar pe care Dumnezeu îl face înprimul rând pãrinþilor, familiei extinse, comunitãþii ºiulterior lumii. Fiecare dintre noi are un impact mareasupra dezvoltãrii unui copil, dar primii care intervinºi determinã profund devenirea lui umanã sunt pãrinþiiºi mediul familial creat de aceºtia. De crescut, creºtemoricum, important este sã creºtem oameni. Un copil sedezvoltã armonios atunci când ambii pãrinþi se implicã,se completeazã ºi se susþin reciproc. Rolurile pãrinþilorse schimbã, se amplificã, se complicã ºi scad caintensitate în funcþie de vârsta, de etapa de viaþã pecare copilul o traverseazã ºi de genul acestuia. Înaceeaºi perioadã de vârstã a copilului, mama are unrol, iar tatãl un altul, iar ele diferã de la un copil laaltul, de la un nivel la altul al dezvoltãrii. De exemplu:fetele au nevoie mare de taþi între 3 ºi 6 ani pentru a seidentifica cu partea lor femininã, bãieþii au nevoie deprezenþa lor în acelaºi interval de timp, ºi mai cuseamã dupã vârsta de 7 ani, când jocul, activitãþile ºicomunicarea cu tatãl sunt esenþiale pentru devenirealor masculinã. O dezvoltare armonioasã implicãmenþinerea echilibrului între dezvoltarea fizicã,dezvoltarea emoþionalã, cognitivã, socialã, culturalã ºispiritualã pe toatã durata vieþii. Este bine sã necunoaºtem copilul ºi sã ºtim exact cum ºi când puteminterveni pentru a-l ajuta, fiindcã uneori cu cele maibune dorinþe ºi intenþii realizãm exact contrariul: netrezim prea târziu ºi îi oferim prea mult „dintr-un ceva”de care „el”, aflat acum la o altã vârstã, nu mai arenevoie. Cel mai frecvent, pãrinþii ajung mai devremesau mai târziu sã se întrebe unde au greºit sau sã sesimtã vinovaþi. Vinovãþia nu ajutã pe nimeni ºi cu atâtmai puþin pe cel mic. Este doar un sentimentîmpovãrãtor. Important este sã ceri ajutorul ºi sã aflice ai putea face în mod util ºi constructiv pe viitor.Fiecare etapã a dezvoltãrii umane construieºte ºifundamenteazã etapele ulterioare. Dacã punem încãde la temelie ceea ce trebuie, atunci ºi constructulfinal va fi trainic, sãnãtos, echilibrat. Aºa cum nuîncepem o casã cu acoperiºul (în arhitecturã, unacoperiº prea greu, disproporþionat faþã de temelie,determinã în timp prãbuºirea casei), nici în creºtereacopilului nu acordãm mai multã atenþie anumitoraspecte, în detrimentul celor de bazã. Cum sã îþi cunoºtipropriul copil ºi sã îþi modelezi stilul parental conformnevoilor sale? Ce ºi când ar fi bine sã faci ca pãrinte,în funcþie de vârsta copilului tãu? Care suntcomportamentele actuale care semnaleazã ceea ce nuai fãcut la timp ºi cum poþi interveni prompt? Toateaceste rãspunsuri le gãsiþi în modulul „Rolul pãrinþilor

„De crescut, creºtem oricum,important este sã creºtem oameni”

Unirea dintre un bãrbat ºi o femeie,cãsãtoria, este cea mai veche instituþie dedrept divin binecuvântatã de Dumnezeuîn Rai odatã cu crearea primilor oameni ºiinstituitã ca Tainã de Hristos Domnul lanunta din Cana Galileii.

Sfinþii Pãrinþi au lãudat la fel de multcãsãtoria ca ºi monahismul, spuneaPãrintele Dumitru Stãniloae. Omul întregeste bãrbat ºi femeie. Bãrbatul singur nue om întreg; femeia singurã nu e omîntreg; numai împreunã sunt omul întreg.

pierdut familiaritatea cu Dumnezeu,sensul sacru al vieþii ºi iubirea smeritãfaþã de semeni, constatã Sinodul BisericiiOrtodoxe Române.

Ignorarea preceptelor morale:modelul familiei tradiþionale esteconsiderat de unii ca fiind învechit sauperimat. Mulþi copii se nasc în afaracãsãtoriilor, pentru cã tinerii preferã sãtrãiascã împreunã fãrã binecuvântare sauunire sfântã în faþa lui Dumnezeu ºi aBisericii prin Taina Cununiei, fãrã a-ºi

Raluca Brodner Andreea

în dezvoltarea copiilor de la naºtere la maturitate”, dincadrul programului ªcoala Familiei. Ceea ce trebuie sãºtiþi este cã v-ar fi real de folos sã 33 veniþi împreunã,atât mama, cât ºi tatãl. Astfel, informaþia este primitãîn mod direct de fiecare în parte ºi poate fi aplicatãimediat. Spuneþi-ne mai multe despre modulul pe careîl coordonaþi. „Rolul pãrinþilor în dezvoltarea copiilorde la naºtere la maturitate” este titlul modulului deînceput din cadrul ªcolii Familiei. El s-a nãscut spontan,cu ocazia unei întâlniri a formatorilor, la MãnãstireaCaraiman, când am prezentat un preambul al dezvoltãriiumane cu etapele, nevoile ºi necesitãþile sale. Aceastãprezentare de ghidare în formarea modulelor a devenitulterior un modul de îndrumare pentru pãrinþi. Unmodul în care sã afli ca pãrinte unde te situezi, ce artrebui sã faci în prezent ºi în viitor, pentru a susþinedezvoltarea armonioasã a copilului tãu. Te ajutã sã aflicare sunt celelalte module pe care le poþi aprofunda înfuncþie de vârsta copilului (copiilor). Unul dintre motto-urile asociaþiei al cãrei preºedinte sunt este: „Pentru aoferi ceea ce are nevoie copilul tãu este important sã tedeprinzi ºi cu meseria de pãrinte. Aceasta nu semoºteneºte, ci se învaþã”. Aceste cuvinte în care credmomentan, precum ºi experienþa de aproape 20 de aniîn lucrul cu copiii ºi cu familiile acestora, mã determinãsã cred cã dacã ne-am cunoaºte ºi am conºtientiza dintimp rolul ºi impactul colosal pe care le avem în viaþacopiilor noºtri, dar ºi a semenilor din jurul nostru, amputea face lucrurile, poate, în mod diferit, mai cumpãnitºi mai funcþional pentru toatã lumea ºi, în special,pentru fiecare dintre noi. De ce aþi ales sã vã alãturaþiechipei de specialiºti care formeazã ªcoala Familiei?ºcoala Familiei este un proiect deosebit, pentru cã oreþea de oameni deosebiþi din toatã þara, care suntpregãtiþi sã jertfeascã din experienþa, timpul ºidragostea lor, colaboreazã ºi pun la dispoziþia pãrinþilorun model de viaþã familialã autentic românesc. Suntdornici sã împãrtãºeascã aspecte din experienþa lorprofesionalã ºi din viaþa de familie, îºi îndeplinescsarcinile în mod conºtiincios ºi fac eforturi sã aducã oschimbare beneficã în zonele din care provin. Cred înnecesitatea acestui proiect, pentru cã nu putem realizao transformare pozitivã în noi ºi apoi în copiii noºtrifãrã a face abstracþie de mediul social ºi de comunitateadin care facem parte. Eu, ca psiholog, pot crea uncadru în care sã aparã o schimbare, dar, dacã aceastanu este menþinutã de mediul din care vine subiectultratat, munca ºi tratamentul realizate sunt în zadar.Aºa cum noi, ca psihologi, nu putem face psihoterapieîntr-o altã þarã (deoarece existã un fond socio-culturaldiferit ºi este greu de pãtruns în toate aspecteleinconºtiente ale unei populaþii în care nu am crescut),tot aºa modelele de parenting importate nu se potrivescpopulaþiei din România cu o istorie ºi cu valoritransgeneraþionale specifice. Avem nevoie de unparenting ºi de modele autentice româneºti, conformecu nevoile noastre ºi cu structura copiilor noºtri.Proiectul ªcoala Familiei îºi propune sã îndeplineascãaceste obiective ºi de aceea doresc din tot sufletul sã îlsusþin.

http://ziarullumina.ro/de-crescut-crestem-oricum-important-este-sa-crestem-oameni-125472.html

Ameninþãrile lumii contAmeninþãrile lumii contAmeninþãrile lumii contAmeninþãrile lumii contAmeninþãrile lumii contemememememporporporporporaneaneaneaneanela adresa familieila adresa familieila adresa familieila adresa familieila adresa familiei

Din pãcate, traversãm în continuare ocrizã a familiei, aºa cum conchideaEnciclica Sfântului ºi Marelui Sinod alBisericii Ortodoxe reunit anul trecut înCreta:

Criza contemporanã a cãsãtoriei ºifamiliei este rezultatul crizei libertãþii caresponsabilitate, al restrângerii acesteiala o realizare de sine orientatã spreplãcere, al identificãrii ei cu mulþumireade sine individualistã, cu autosuficienþaºi autonomia, ºi al pierderii caracteruluisacramental al unirii bãrbatului cu femeia,precum ºi al neglijãrii etosului jertfelnical iubirii.(§7)

Criza familiei este o consecinþã aeducaþiei ateiste din timpul regimuluicomunist, dar ºi a secularizãrii prezente,avertiza Sinodul Bisericii noastre, cuprilejul Anului omagial al Sfântului Botezºi al Sfintei Cununii în Patriarhia Românã.

Principalele ameninþãri asuprafamiliei creºtine vin din societatea actualã.Ele au la bazã pãcatul ºi degradarea moralã.Între acestea se numãrã:

Individualismul, manifestat prinviolenþã domesticã, divorþ, avort, abandonulcopiilor de pãrinþi ºi al pãrinþilor vârstniciºi bolnavi de copii, delincvenþã juvenilã,indiferenþã faþã de suferinþa altora, suicid,dorinþã de câºtig material imediat ºi cuorice preþ, alcoolism ºi droguri, concubinajetc.

Dar, de fapt, egoismul sauindividualismul este o luptã a omuluiîmpotriva propriei sale fiinþe, care a

asuma toate responsabilitãþile vieþiiconjugale ºi fãrã a cãuta sfinþirea vieþiiprin rugãciune ºi prin fapte bune.

Fenomenul emigraþiei, motivat decãutarea în alte þãri a unui trai mai bun,este o altã ameninþare pentru viaþa defamilie. Plecarea unuia dintre soþi înstrãinãtate, pe o perioadã mai lungã, acondus adesea la destrãmarea multorfamilii sau la infidelitate conjugalã.

Între pãrintele plecat peste graniþe ºicopiii sãi, legãtura de iubire familialãslãbeºte în mod considerabil. Scoþi dinmediul firesc al familiei, copiii pot aveaprobleme de ordin afectiv sau pot suferiderapaje sociale, precum sãvârºirea unorinfracþiuni, deprinderea unor vicii saupatimi, comportamente dãunãtoare lor ºisocietãþii în care trãiesc, avertizeazãierarhii Bisericii noastre.

Soluþii la aceste probleme gãsim înBisericã atât prin programele sociale desprijinire a celor vulnerabili ºi aflaþi înnevoi, cât ºi prin sfaturile ierarhilor,preoþilor, pãrinþilor ºi scriitorilorduhovniceºti din trecut ºi din prezent.

Cu toþii suntem datori sã preþuimfamilia. Sfântul ºi Marele Sinod a subliniatfaptul cã aceste ameninþãri constituie omare provocare pentru misiunea Bisericiiîn lumea contemporanã: Biserica Ortodoxãcheamã cu dragoste pe fiii ei ºi pe toþioamenii de bunãvoinþã sã apere fidelitateafaþã de sacralitatea familiei.(DocumentulSfânta Tainã a Cununiei ºi impedimentelela aceasta(§ I,11).

Sursa: basilica.ro

Deosebit de interesantã în iconografia picturiimurale a pictorilor Grecu este inserarea deelemente laice ce conferã un caracter narativpicturii, ilustrând stãri sufleteºti de înãlþare saudimpotrivã sentimente negative caracterizatepentru personaje sau proteste împotrivaasupririi românilor.

Inventivitatea lor i-a condus la folosirea,în scene sfinte, a unor elemente narativepreluate din istorie, cum ar fi tortura luiGheorge Doja, scenã imaginatã cu mijloacelede torturã a acestui moment istoric ºi PatimileMântuitorului, în bisericile din Fofeldea,Þichindeal ºi Colun, în care soldaþii din scenãsunt îmbrãcaþi în uniforme habsburgice sauturceºti, aspect ce sugereazã intenþia artiºtilorde a prezenta factorul sau cauza suferinþeipoporului român. Tot în aceste biserici, înscena purtãrii crucii, Simon Cireneanul esteun om îmbrãcat în port local românesc, la felca ºi scena din „Duminica Orbului”, iar în scena„Duminica Samarinencei”, în fundal, femeiasamarineancã este îmbrãcatã în haine de epocãca o femeie înstãritã.

Spiritul creativ inspirat din realitatea vieþii„este relevant ºi în pictura care îl prezintã peIosif între cei doi slujitori ai faraonului de labiserica din Mohu.

Unii istorici identificã în cele trei persoanebiblice îmbrãcate în port popular românescepisodul detenþiei lui Horia, Cloºca ºi Criºan.

La biserica Adormirea Maicii Domnuluidin Sãsãuº (1780) ne întâlnim cu prima picturãa fraþilor Grecu din cele cunoscute, terminatãdupã cercetãtori pe la 1800. Ea a fost pictatã

de membrii din prima generaþie Nicolae ºiAlexandru Grecu ºi a constituit un reper înorientarea descendenþilor lor în registrulpicturii murale, pictate de aceºtia în sudulTransilvaniei, formându-se un adevãrat stilGrecu particular ºi originar.

O parte din firidele din exterior sub spoialãprezintã urme de picturã. Sub turn se pãstreazãun fragment cu scena Judecãþii. Este foarteimportant acest fragment, care ferit de fum,de condens ºi de ploi, pãstreazã desenul ºiculorile în toatã prospeþimea lor. Deosebitã estescena pogorârii la iad din naos cu inscripþia înslavonã când au scos pe Adam din cuptor.

Chiar dacã nu se mai pãstreazã picturadin pronaosul acestei biserici datoritãcutremurului din 1944 pictura din Sãsãuº estefrumoasã apropiatã de stilul originar bizantin,constituindu-se ca una din comorile bisericeºtiºi naþionale.

Din armonia de culori se desprind mesajulteologic, temele ºi interpretãrile dogmatice.Spre exemplu cãmaºa albastru volatilizat aîngerului ºi a Tatãlui, simbolizeazã pe cel infinitºi nedefinit, cãmaºa Mântuitorului, roºusângeriu, evocã jertfa iar verdele esteprezentat ca simbol de viaþã pentru DuhulSfânt.

Prin dãruirea ºi efortul depus laînfrumuseþarea bisericilor, fraþii Grecu au lãsatun valoros document istoric-naþional, care vareprezenta un mijloc de creºtere sufleteascã,creºtinã ortodoxã petru toþi cei care se vorbucura de arta lor.

Pr. Copãcianu Alexandru- parohia Sãsãuº

FRAÞII GRECU, ILUªTRIREPREZENTANÞI AI ICONARILOR

ORTODOCªI PE VALEA HÂRTIBACIULUI(continuare din pagina 5)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2017 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EMircea Drãgan Noiºteþeanu

Niketianã toamnãIoan Gligor Stopiþã

A venit toamna…Acopere-ne, Doamne, inimile cu ceva…Cu umbra unui pom de Crãciunplin cu mere ºi nuci ºi turte de halva …Sau cu câteva pene strãlucitoare dintr-o coadã destea …Cu cãmaºa ta, Doamne, însângeratã ºi trasã lasorþi,Aºa cum ne-am tras ºi noi destinul votând ca niºteproºti,nu odatã, nu a doua oarã, ci din greºealã îngreºealã,din smintealã în smintealã pânã la catastrofafinalã…Sau mai bine cu umbra Ta,luminã din luminã, puritate de nea…Sã putem uita pe zâmbãreþul cu gura la urechiun bolºevic sadea cu obiceiuri vechi,de „Þapul” democraþilor creºtinicocoº peste ograda plinã de gãini,de cel ce într-o zi ,,sã trãiþi bine” – a zis –cã de nu, vã ia mama draculuiºi o sã vã dea Domnul ce v-am promisla Judecata de Apoi de la sfârºitul veacului...Sau sasu nost‘, preºedintele lucrului bine fãcut,lucru care-i mort înainte de-a se fi nãscut!

A venit, a venit toamna…Cu toþii ne temem, ne temem uneori,

Ciurar Valeria 02 oct 90 de ani BrãdeniBoca Ilie 02 oct 89 de ani CaºolþGal Sabin 03 oct 82 de ani BrãdeniBârlã Nicolae 03 oct 81 de ani SãsãuºOprean Maria 05 oct 81 de ani Ghijasa de SusLascu Viorica 07 oct 81 de ani Dealu FrumosRafailã Ana 07 oct 80 de ani MerghindealMicloº Rozalia 08 oct 94 de ani Ghijasa de SusBoborodea Elisabeta 09 oct 84 de ani NucetGeanã Zosim 09 oct 84 de ani RetiºMorariu Anica 11 oct 93 de ani NocrichMoldovan Elena 12 oct 83 de ani ÞelineOnea Emil 13 oct 88 de ani RetiºHordobeþ Ironim 14 oct 89 de ani IlimbavPascu Eleonora 15 oct 85 de ani CaºolþSolomon Letiþia 15 oct 84 de ani NocrichTãrean Iosif 16 oct 82 de ani HosmanÞichindelean Maria 17 oct 85 de ani AlþînaAlamã Eleonora 18 oct 88 de ani MarpodBasarabã Paraschiva 19 oct 81 de ani BeneºtiTobiaº Eugenia 19 oct 85 de ani AlþînaScutea Ioan 20 oct 87 de ani ChirpãrMuntean Veniamin 20 oct 86 de ani MerghindealMorar Lazãr Ana 21 oct 86 de ani RoºiaVâju Ana 21 oct 85 de ani SãsãuºIrod Maria 21 oct 85 de ani Ghijasa de SusTatu Lenuþa 21 oct 85 de ani ÞichindealBoghiu Iliana 21 oct 83 de ani DaiaSubþirel Traian 21 oct 80 de ani AlþînaNovac Otilia 22 oct 85 de ani NouPopa Maria 22 oct 82 de ani NouIrod Anica 23 oct 92 de ani Gijasa de SusBãrdaº Ioan 23 oct 91 de ani RetiºBejan Ioan 25 oct 92 de ani MarpodFoloba Victoria 25 oct 83 de ani VãrdTeascu Leonora 27 oct 87 de ani NocrichBârsan Elena 28 oct 91 de ani AlþînaPopovici Susana 28 oct 87 de ani NocrichBârsan Magdalena 28 oct 80 de ani BrãdeniMatei Zmaranda 31 oct 84 de ani Daia

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, ºi bucurii din partea urmaºilorCelor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui.

O AMINTIRELui Vera

Ioan GhipSe juca vântu-n pãrul tãuªi ne ningea petale de cireºPãdurea ne primea în paradisªi fiecare pas era un vers.Lumini ºi umbre ne jucau pe creºtetCând frunzele se legãnau în vântEram copii ne bucuram de viaþãºi fiecare pas era un cânt.ºi-am rãtãcit, ºi-am stat când luna plinãM-a prins când sãrutam doi ochiºoriAm râs de lunã fiindcã aveam în sufletLa fiecare pas câte-un buchet de flori.ªi-am ascultat cântând privighetoareaCând noaptea ne-nvelea încet, încetIar luna ne zâmbea cântând prin frunzeEra întreaga fire un sonet...

1956 lacul Bodi(Mogoºa) Maramureº.

PLECGherasim Rusu Togan

Plec departe, în departePeste drum de câte-s bune –Ce chemãri au sã mã poarte,Ce dureri au sã m-adune?

Plec hai hui din timp afarã,Fãrã umbrã ori durere -Scos din zodia-mi amarãDoamne, câte-avem a-þi cere?

Plec afarã din povesteCãlãtor spre altã stare –Domne –mparte-n lume vesteCã mã ierþi de rea purtare!

PLOAIEMaria Daniela Lorinczi

Valea ºi-a þesut pânzã albãºi plânge ca o mireasã.În vacarmul lumii i se aude respiraþia.E pânzã de iunie amar ºi trist pentru cãlumea e în derivã. κi vede de-ale eiºi nu aude plânsul Vãii de dimineaþã de drumde dor.

Se þese lumina în tristeþea cerului împânzitde grele gânduri goale.Nu se mai vede Frumuseþea Lui.S-a ascuns în cenuºiul lumii.

Valea s-a potopit în tristeþe.Hãuri de valuri inundã Verde crud.Cerul se sloboade înãuntru ºi nu mai poate dape dinafarã.

Plânge Valea ºi pãcãleºte pãcatele celorcare-ar fi trebuit sã fie doar Iubire darau dat lumii nefiresc dispreþ.Plãteºte singurã ale firii neorânduiri care-aurisipitîn mizerii prealumeºti Lumina.Domnul plânge în Vale neputinþa de a maiputea iubi.Îndrãgostitul stã la geam, într-un autobuzTransmixtºi viseazã o iubire ce stã sã jãruiascã lumea.E nevoie-aici de Luminã rãsfãþatã de Paradis.

Multe am câºtigat în epoca modernã, dar poate cã ºi mai multe am pierdut! Impresia cã socializãmpe facebook sau pe telefonul mobil este o ameþealã primejdioasã. Cei vechi într-adevãr socializau, nudoar la sãrbãtori, ci ºi la muncile agricole, unde se ajutau unul pe altul. Din punctul acesta de vedere,ºezãtorile de odinioarã constituiau o fericitã îmbinare între muncã ºi petrecere.

ªezãtoarea a fost o instituþie complexã din mediul rural tradiþional. Ea a rezistat tuturor tentaþiilorvremurilor, fiind, poate, cea mai rãspânditã manifestare din viaþa comunitãþii. Funcþiile ei multiple(funcþia economicã, funcþia socialã, premaritalã, funcþia educativã, satiricã, de petrecere), la care seadaugã unele rituri de fecunditate ºi funerare, cât ºi aspectul mitologic, o recomandã ca fiind mai multdecât un ceremonial din ciclul vieþii – este viaþa însãºi.

Termenul ºezãtoare derivã din verbul a ºedea, lat. sedere. Numele este firesc, cãci fetele ºinevestele ºedeau pe laviþe ºi scaune în casã ca sã lucreze. Se mai spunea ºi cu furca (< lat. furca) sau culucru’ (< lat. lucubrare).

Folcloriºtii susþin cã, iniþial, ºezãtoarea a fost o ceatã a fetelor trecute de vârsta pubertãþii, avândscop de iniþiere, transformându-se treptat într-o instituþie cu funcþii multiple.

Iarna, bãrbaþii aveau mai puþin de lucru, în timp ce activitãþile productive ale femeilor se intensificau,fiind angajate în prelucrarea fibrelor textile. Pânã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, întreagaîmbrãcãminte a familiei ºi a interiorului locuinþei se confecþiona în gospodãrie: boreasa îmbrãca din fustoatã casa. Se torceau cânepa ºi inul din care se þesea pânzã pentru cãmãºi, ºtergare, pleduri. Se torceaºi lânã hugiuitã , din care se þesea pãnurã pentru confecþionat haine, pentru þoale de pat. Era mult delucru ºi totul trebuia terminat pânã în martie, când se reîncepeau muncile agricole. Dacã n-aveai pânzãîn primãvarã, te povestea satul:

Unde nu-i pânza la casã,Îi muierea puturoasã!

Dacã nu torceai, nu te mai lãsau pãrinþii în ºezãtoare. Ziua fiind mai scurtã, muncile se prelungeauîn noapte, pânã cântau cocoºii la miezul nopþii. Dacã ar fi lucrat acasã, pe torcãtoare le-ar fi furat somnulmai repede decât în ºezãtori.

Obiceiul ºezãtorii este, de fapt, unul de lucru comunitar. El se pãstreazã din timpuri strãvechi,când femeile ºi fetele torceau lânã ºi cânepã la lumina opaiþului ºi se încãlzeau la focul din vatrã. Pentrua lucra mai cu spor ºi a face economie de combustibil, se adunau la casa uneia dintre ele. Pe ValeaHârtibaciului obiceiului i se spune ºãzãtoare.

ªEZÃTOAREA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Motto: Era un ghine mare la ºãzãtoare!

cã o sã ne creascã aripi ascuþite ºi negre de ciori,pânã în vârf de Carpaþi ºi pânã la nori,luându-ne zborul din grãdina carpatinãspre alte zãri cu mai multã luminã,aºa, ca niºte pãsãri migratoare,peste alte þinuturi cu alte popoare...ca sã ne ascundem într-un ochi strãin,cât un ort strãbun, cât o frunzã de pelin ...Atunci ne vom apropia de pietre ºi… mucles,Atâta timp cât ºtim cã nu avem de ales ...Poate cã vom avea vreo ºansã,când vom cãdea într-o mega transã,ºi… într-un moment de inspiraþietransfiguraþi de o subitã ºi subtilã revelaþiene-om aºeza lângã pietrele care tac,descoperind cã sfântul este sfânt, dracul drac,hoþul este hoþ ºi demnule demn,cã minciuna ar trebui sã aibe, picioare de lemn,cã promisiunile aleºilor fãcute odinioarã cu carulsã nu se mai ducã pe apa sâmbetei cu amaru ...ªi sã luãm toate cuvintele mincinoaseSã le punem, în loc de ierburi, în faþã la coaseºi toate neîmplinirile noastre la un loccu toate impozitele ºi taxele lui Bocale lui Ponta, micul Titulescu…ale nu mai ºtiu care icsulescucei ce conduc vremelnic guvernul, ei capiice se schimbã-ntre ei mai ceva ca ciorapii…

A venit, a venit toamna…Veniþi sã ºuierãm luna portocalie,cea roºie, cea galbenã, cea mov, cea albastrãcea verde, cea albã ºi mare cãt o colastrãcât o mãmãligã cu pelagrã pe o farfurie,rãsãrind, una cu luminã vie, fãrã veninca sã ne vindece de prostieºi sã numai stãm la Pontul Euxincu gura pungã, mutã ºi cusutãca proºtii ce vin sã vadã flota dispãrutã,þara ruinatã ºi vândutãcu ochii în lacrimi paralizaþi de fricã...În sfârºit, poate vom rãsãri altaºi o vom preface, acum în al noulea ceas,cu mintea românului de pe urmãcare s-a-ntors la credinþa în neamul de-acas‘,un nou pãstor pentru aceastã turmã!...

A venit, a venit Toamna...sã-ºi numere bobocii?...Sãrmana ! ...

ªezãtorile erau organizate în cel puþin douã moduri: fie pentru a ajuta o gospodinã sã termine rapidtorsul lânii sau al cânepii, în acest caz ºezãtoarea numindu-se clacã de tors, fie femeile se strângeauîmpreunã, torcându-ºi fiecare lâna, cânepa sau inul, aduse de acasã. În general, ºezãtorile erau mixte,formate din fete, neveste, femei bãrâne ºi feciori. Astfel, fetele tinere aveau prilejul sã înveþe multelucruri de la cele mai în vârstã. ªezãtoarea avea, aºadar, o valoare de iniþiere ºi era organizatã pe grupuride case mai apropiate. ªezãtorile se organizau ºi pe grupe de vârstã. Mai ales tinerii erau interesaþi sãscape de sub supravegherea pãrinþilor, mai ales a mamelor ºi a bunicelor ºi aºa au apãrut ºezãtorile defete, separat de cele ale boreselor, organizate la casele pãrinteºti, pe rând sau la o casã unde era ofemeie singurã, cãreia îi era drag sã vadã tineretul petrecând-ºi. Supravegherea revenea unei femei sauunei perechi de oameni mai în vârstã, în casa cãrora se desfãºura ºezãtoarea. Acolo mergeau ºi feciorii,iubiþii ºi prietenii fetelor. Femeile se strângeau în ºezãtoare la o altã casã, unde veneau, uneori, ºibãrbaþii, care jucau cãrþi. Ca ºi în alte obiceiuri la care participau tinerii, maturii supravegheau practicareaºi transmiterea corectã a tradiþiei folclorice, ceea ce înseamnã cã o parte din secvenþele ºezãtorii aveaaltãdatã funcþii ritualice precise.

În cele mai multe sate, ºezãtorile se organizau pe vecinãtãþi, pe grupuri de gospodãrii locuite deneamuri ºi prieteni. În Þeline, Ghijasa de Jos... ele se fãceau pe vecinãtãþi, în care intrau 15-20 de casesau tocmeau o gazdã, cãreia îi torceau tot ce avea de tors. Se fãceau ºezãtori de fete, de femei, dar ºimixte, unele fetele mai neîndemânatice veneau însoþite de mame sau de neamuri.

(Va urma)

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2017

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Uliþele Merghindealului, de obiceiliniºtite la ora 10 când sãtenii sunt ocupaþicu muncile agricole, au devenit maianimate în 11 septembrie. Prichindei,þinându-se de mâna mãmicilor sau grupuride copii mai mari, se îndreptau spre ºcoalaunde erau aºteptaþi de învãþãtori ºiprofesori, pentru care au cules buchetede flori din grãdinã, pentru a le dãrui cudragoste.

Dupã o lungã vacanþã, iatã cã se deschiddin nou porþile Colegiului Tehnic „A. T. Laurian”din Agnita.

Ca la fiecare nou început de an ºcolar, cutoþii, fie cã suntem elevi, profesori sau pãrinþi,pãºim cu gânduri de noi ºi mai mari împliniri.Filele calendarului au ajuns încã o datã înseptembrie ºi ne fac sã rememorãm primelezile de ºcoalã din viaþa fiecãruia dintre noi cuemoþiile, sfiala ºi optimismul pe care cu toþii le-am trãit an de an în acest anotimp.

Se întâmplã la Colegiul din Agnita

Ne amintim astfel de prima noastrã zi deºcoalã cu vuietul din curtea plinã de ºcolãrei cepurtau ghiozdane imense ºi buchete de florimulticolore. Ne aducem aminte ºi de primelezile de liceu marcate de mari emoþii, de zâmbetefugare, priviri întrebãtoare dar ºi de teama denecunoscut ºi dorinþa de a explora noul. Atunci,demult, nu ºtiam cã aceste zilele de început dean ºcolar le vom retrãi mereu în fiecaretoamnã, în curtea ºcolii, în care principalii actorisuntem noi, elevii ºi profesorii.

Anul acesta pe 11 septembrie a începutºcoala ºi odatã cu acest nou început sperãm caîn inimile noastre ºi ale elevilor noºtri sãrenascã speranþele într-un viitor mai bun. Unnou început înseamnã o nouã ºansã, înseamnãun drum pe care pornim cu forþe proaspete ºi

cu nãdejdea cã vom reuºi mai multe în acestnou an, decât în cel ce a trecut. Pentru cei maimici dintre ºcolari, emoþiile sunt imense. Eiintrã pentru prima datã într-o lume nouã, olume a cunoaºterii, un univers plin de minunãþii.Pentru ceilalþi, noul an ºcolar înseamnã o nouãtreaptã în procesul educaþiei. Este importantca toþi, împreunã, pãrinþi, profesori ºi copii, sãlucrãm cu hotãrâre ºi multã dãruire.Învãþãtura este mijlocul prin care putem atingecunoaºterea ºi pentru a realiza acest lucru

trebuie depuse eforturi deopotrivã de elevi ºiprofesori, dar cu sprijinul pãrinþilor ºi a întregiisocietãþi. Aceste eforturi vor fi încununate desucces, datoritã noii generaþii de tineri,formatã ºi pregãtitã pentru noile examene alevieþii. Pentru aceste motive, cu toþii, de la elevla pãrinte, de la dascãli ºi educatori avemdatoria ca în ciuda greutãþilor, care se ivescde-a lungul timpului sã ne îndeplinim misiunea.

Fie ca începutul acestui nou an ºcolar sãvã aducã putere de munca, speranþe de maibine, sãnãtate ºi multe, multe împliniri !Multsucces tuturor!

„Natura ne aseamãnã, educaþia nedeosebeºte.” Confucius

Consilier educativ Dana ZgaberceaFoto: Bogdana Lãstun

În perioada mai-septembrie 2017 s-adesfãºurat la ªcoala Gimnazialã Alþâna,proiectul ,,Valorificarea patrimoniului localcultural, prin activitãþi educative”, un proiectde serviciu în folosul comunitãþii, finanþat deFundaþia “Noi Orizonturi”. Scopul principal alproiectului a fost cunoaºterea, valorizarea,aprecierea patrimoniului cultural local. Eleviidin Clubul Green Impact Alþâna, au creat ºivalorificat, sub diverse forme, elemente alepatrimoniului cultural local. Proiectul s-adesfãºurat sub forma atelierelor educative.Astfel, elevii au realizat, prin propriile desene,vederi cu principalele obiective din Alþâna(Biserica Ortodoxã, Biserica Evanghelicã,Casa Gerendi, Muzeul Etnografic al VãiiHârtibaciului); au cules legende despre Alþâna,apoi au alcãtuit o broºurã; au pictat linguri cu

Prima zi de ºcoalã înPrima zi de ºcoalã înPrima zi de ºcoalã înPrima zi de ºcoalã înPrima zi de ºcoalã înMerghindealMerghindealMerghindealMerghindealMerghindeal

Urãri de succes în acest nou începutpentru elevi ºi profesori au fost adresateºi de Primarul Þerbea Aurel – Ioan careºi-a arãtat disponibilitatea de a sprijinibuna desfãºurare a activitãþilor ºcolare dincomuna Merghindeal.

Din partea Poliþiei, agentul principalRãspop Radu a transmis un mesaj cusfaturi pentru elevi ºi urãrile sale desucces în noul an ºcolar.

VVVVVAAAAACCCCCANÞANÞANÞANÞANÞÃ CU PRÃ CU PRÃ CU PRÃ CU PRÃ CU PROFITOFITOFITOFITOFIT, LA AL, LA AL, LA AL, LA AL, LA ALÞÎNÞÎNÞÎNÞÎNÞÎNAAAAAmotive tradiþionale locale; au realizat diverseobiecte din lemn (magneþi, suporturi decreioane). În cadrul proiectului elevii audobândit ºi importante competenþeantreprenoriale, deoarece produsele au fostexpuse, spre vânzare, la festivitatea organizatãcu prilejul întâlnirii saºilor, din august 2017. Auobþinut un profit de 1200RON, utilizaþi apoi, înorganizarea unei excursii la Orºova-CazaneleDunãrii-Drobeta Turnu Severin-BãileHerculane.

Activitatea a fost coordonatã de douãcadre didactice, Muller Rozemari ºi SimionCristina.

Mulþumim, încã o datã, ,,Fundaþiei NoiOrizonturi” pentru susþinere ºi implicare.

A consemnatprof. Cristina Linte

Festivitatea de deschidere a noului anºcolar a fost începutã de preotul CristianNicolae Sasu, prin oficierea unei slujbede binecuvântare pentru elevi ºi profesori.

Dupã oficierea slujbei religioase a luatcuvântul profesorul Lepºa Valentindirectorul ºcolii care i-a salutat pe ceiprezenþi la festivitate ºi le-a urat succesprofesorilor ºi elevilor în acest nou anºcolar. Cei 170 de elevi înscriºi vor fipregãtiþi de 8 profesori, 4 învãþãtori ºi 2educatoare. ªcoala este autorizatã ºi dotatãcu toate cele necesare pentru bunadesfãºurare a activitãþii în noul an deînvãþãmânt.

La festivitatea de la ºcoala dinMerghindeal au participat ºi doireprezentanþi ai Unitãþii Militare „Getica”din Cincu, locotenentul Vuescu Constantinºi ofiþerul Cutler din armata USA. Aceºtiai-au felicitat pe profesori ºi pe elevi ºi ºi-au arãtat disponibilitatea de a dezvoltaparteneriate educaþionale cu ºcoala.Ofi�erul Cutler a vorbit despre bucuria dea cunoaºte România ºi pe români ºi ºi-aexprimat dorinþa de a-i ajuta pe elevi laînvãþarea limbii engleze.

Alãturi de ceilalþi, le urãm ºi noi,succes elevilor din Merghindeal.

I. Bârsan