STAN PETRESCU

Spuse

cu n[duf

rtfr

editura rao

CupnrNs

in egalonul doi (CuvAnt-inainte de Nrcor.er Rorenu) . . . . .' . . . . 5

Argument . ... '. 13

25 deanidegeaba ..... 16

Aceastifarl gicanaliileeipolitice .........22AnalizelegidializeleunuimoderatorTV ... -.....32Ascensiuneagideclinuluneidoamne ..... .......36,,Biie{iideqtepfi"gi,,smartdefense". .......38Brigandajulunor jurnaliqti gi moderatori TV rogii . . . .. . . 41

Candidatqilider ......47CarabinieriiluiOffenbach..... .....49Cariipolitice..... ....51Cazul Turcescu sau furtuna dintr-un pahar cu api aghesmuitn. . . 57

CArdigia .......65Ceartrebuisigtietofipoliticienii .........68Ce nu gtiu prim-minigtrii binecuvintali de Ceaugescu . . . .71

,Comunismulrecidivus' ....,,7tCurteacitrepucigti:,,Niet"! ...,,,.,76Agadar,2O de anidepolitici ........79DelaCarolllasocialismulcufaficumani ....... tlDe lavioaralui Andr6 Rieula cea akriNicolae Botgros. .....,..A7Despreconsiliere. .....91Dihonia politici gi disolufia autoritifii statului

Dinastia Rogie gi circul nafional. . . .

Dragii mei bucureEteni, ,,ca ciinii si v-ave|i!"

SPUSE CU NADUF 363

DumnezeuEioameniipolitici. .....I0gEpistolanonerubescit..... ........ tlOEpistoligioinsuli ... il3Fiecare om trebuie si faci doar ceea ce gtie mai bine . . . . 116FMI gi gisca lui Stalin sau re(eta de condus popoare. . . . . I22Gestincongtient.. ...IZgIarti-l,Doamne,cinuEtieceface ........13Iinlocdestareareal6anatiunii,,,fonfleuri". ...... 136Lavot, cetlteni! Vota(iApusul!..... ...... 138Maior GhifnEi Bau Bac-ul, T6kds gi protectoratul . .. .. .. .. .... 143ManieredAmbovifene .......151Micul Titulescu ftcutKaputlaurne. .. _...154Minciunigimincinogi ......15gMonarhia Cioabi gi rominii rromiza{i . . . . 160Moravuripoliticeddmbovifene .....167Nigtehotidepri-mutanfiipolitici ......t72Numirul doi din partid lipsegte . . . _ tZ7O alegere hulitl gi-o moschee nedoritl . . . . l7gOduminiciobignuitl. ......186Oenclaviincomod[. .......1g9O femeie in toatd firea - doamna Firea . . . . 191O{ariculideri demisionabili..... .......197O{arifbrlideal,fbrimoralgifbrlmandrie.... ........200Oameni de stat qi oameni politici . . .204Oximoronul lui Dogaru sau sindicatul armatei . . .2OZPartidele politice - cancerul guvernirii la romini . . . . . . . 2lOPolitice,politicieni gilideri ........2tgProgtiiluiBrukan ....221Reinviereacenturionilor..... .....225Rivalitatea gi invidia triumvirilor nogtri politici. . . . . . . . . ZZZRominiacao gpagiqi altedorin{e..... ...234Romdnia joac[ dupi muzica lui Kenny Rogers. . . . 24LRominia lamezat gi marii ei birbafi de stat . . . . . .244

364 STANPETRESCU

RomAniivinacas6gicine-i aqteapti? ......250Sacrificiidepolitician .......255Scrisoare intredeschisi adresati unui tinlr om politic . . .258

Serviciiledeinformafiigidemocralia .... .......26ISilogismuljustinian gi colaborafionismul Bisericii . .... - 268

Sindromul mesianic, ciocoii rogii gi ocara publice. . . . . . .276

SRI, apatraputere ...282$tanfepoliticeqimediatice ........289Steagulroguincilumineazi .......291Terorismul ignoranfei contra civilizafiei . . .293

Torfionariipoporuluifurat.. ......301UncelmaipenibilpregedintealSenatului ....... 311

VisulqiblestemulEminescului .....314,,DeBellolsllamicd' ........316Migranfii ilegali sosesc in valuri, dar moscheea promisi

nu este gata .. . . . .324Guverne de lagi Ei ucigagi. .. .329

$ocqigroazlinEuropa .....336O sirbitoare nafionali cu romini instriinafi . . . . . 340

Si ajungi de risul lumii - o noui gtiinfi la romAni . . . . . . 344

AdeviruldoamneiKovesi ...348Pas cu pas, cap compas, Unirea. . . . . 355

Eorruna RAO vi orunl

-eii

IS**lk*

UItimuI bal la $arpele Rogu;Carnavalul citu;elor

DINU SARARU

siULTI,!{UL BAL

LA.iARpI{f Ro.r{/

CARNAVALUTcXluSt loR

il

Ultimul b al la garp ele Ro Su Ei Carnavalul cdtuSelor (roman_pamfl et)incheie deja faimoasa Trilogie a ciocoilor reluind unele personaje dinprima parte, Ciocoii noi cu bodyguard, $i introducind tipuri noi, dar lafel de iscusit gi savuros desenate.

,,Dinu Siraru este cel mai mare romancier politic, de fapt, cred cieste singurul, pentru ci atdt din anii comunismului, cA.t gi din aniipost-decembrismului, Domnia Sa sesizeazi, descrie cu o minufiozitatehalucinanti, dar gi cu o rdceal[ de gen caragiale, lumea inalti a politicii.Lumea politic[ din romanele anterioare ale lui Dinu Siraru qi din cele deacum este o lume in care niqte oameni se bat pentru binele lor, incercindsl ne convingi ci ei se bat pentru binele altora", caracteiza jurnalistullon Cristoiu opera maestrului SIraru.

25 de ani degeaba

De Ia Duminica Orbului din anii'90Ia surata ei din 2015, poli-tic vorbind, Romdnia gi rominii nu au fbcut mare scofali in materiede schimbare politici.

Totuqi, credeam ci s-au produs mari gi lucide transformiri,lanivelul liderului gi ,,lideran{ei" politice, la cel al partidelor politicerimase, din picate, nelustrate, credeam ci nevom apropia de demo-crafiile consolidate gi vom alinia {ara la familiile statelor apusene,

credeam c[ vom da un qut straqnic in fund tuturor comunigtilorcare au tinut fara ingenuncheatl ani de zile gi vom construi institu-

fii noi, cu oameni noi, credeam ci vom devansa ordinea de priori-tate a Politicului gi Economicului, pundndu-l pe primul loc pe cel

de-al doilea, credeam ci vom uita acel trecut sinistru, ci vom rein-noi fara gi poporul iegit din noaptea lungi a deznidejdii absolute,

credeam ci vom scipa de blestemele traiului concentrafionar sovie-

tic, credeam ci vom scipa, definitiv, de furtuna stepei rusegti, rece

qi viniti, care inoculase, in mintea rominilor, sindromul fricii tra-dus prin celebra zicere cinici: ,,Atunci cind ploui la Moscola se

deschid umbrelele la Bucuregti". Nu s-a intAmplat nimic.Privesc grotescul gi bizareriile politicii rogii de azi si nu mi mir,

ziresc, pe sub streaqina ochilor trigti, secera gi ciocanul, realipite, pe

congtiinfele uzurpatorilor de stinga si nu tresar, s-a revitalizat defi-larea comandourilor comuniste intr-o campanie electorall deqln-

fat-ofensivi qi nimeni nu vede, asistim, impasibili, cum fantomeleAnei Pauket Brukan gi Iliescu reocupi, cu ajutor slav, intreaga farl,asurzind cu sloganuri colectiviste gi minie proletari milioane gi mili-oane de aleg[tori, chiorili, dupi ce, mai intii, au fost bine amigifi cu

SPUSE CU NADUF 17

uni mincinoase dulci, cum ci numai ei ar fi rom6ni adevi-nimeni nu vede, suntem asaltali pe toate frecvenfele, zi gi noap-

texte qi imagini vitriolate, manipulatorii, indreptate impotrivapirfi a populafiei, 4ealiniati ciumei rogii gi nimeni nu vede,

consternafi in fala unor cohorte de propagandiqti de

revopsifi, care obligi un popor, inci bezmetic gi confuz, sIpe nemestecate, sloganul insidios ,,Dreptate pAni la capit"

nu vede gi nimeni nu se revolti.mi tem ci, la ceas de tainl, acolo sus, in Dealul cu mitro-

in nrmzet de psalmi marxigti gi pastorale de sezon electoral,

acum, de Duminica Orbului, o alti zi neagri, in sinaxaruls-a pus la cale, cu cevazTlein urmi, un act necurat de citre

Toaca, ceva ce inseamni binecuvintare toviriqeasci pentrualegerilor.scurs (25 de ani) a irosit toate visurile unei generafii, o

ie minliti gi pierduti care, din'pd:cate, citeqte, din nou, pe

uriaqe, risipite prin toati !ara, minciuni dintr-astea: ,,Suntci sunt romdn'.

Scandalurile zilnice interminabile ale puterii bicefale de laau ajuns pAni acolo, cu imprecaliile lor murdare, incdt au

un mare taifun diplomatic intre o Rominie gemind sub mocir-pfiei gi o temuti putere din apropiere - Federafia Rusi. Liderii

ai politicii dimbovifene, nu au reuqit dupi atAta amar de

si se adreseze unei lumi, chiar ostili fiind, cu acele cuvintepivite gi nu cu ce-i vine fieciruia la gura lui picitoasi' Ei nu pricep

ad-au pus in cap intreaga Rusie putiniani, un neo-imperiu, ca silw un clasic sereist in viafi, care are o tendinp general-istorici,

fteiva qi constanti, de a acumula Putere nemisuratd, de a le riglui

Enilor, cind gi cind, cite un petic de pimdnt sau api, tendinli care

3 va putea fi opriti decit de o alte forfe cu mult mai mare ca a lor,

pilru cn forfa unor amfictionii, precum NATO, se urnegte greu.' Acegti gunoieri valahi, tlrzii, ai diplomaliei noastre nu au nici

il$titatea de a gti si minti, pentru fara lor, 9i nici nu stipinesc arta

l$d6rii, a tactului diplomatic in discursul politic. Ei cultivl, sau

ilttt lndemnali si cultive, arta de a pune in dificultate destinul unei

18 STANPETRESCU

firi qi aqa destul de si.rac[, de nesolidarizatl, de neuniti,lipsiti de

lideri valoroqi, de patriofi petriofi neaoqi, ca Putin, de voci de sten-

tor puternice cu ecouri in lumea toati.Glorioqii ruqi au oblinut ceea ce qi-au dorit in spafiul

al politicii, deoarece puternicele lor servicii de informafii 9i-ficut treaba qi la Bucuregti, dirijdnd, prin criptafii lor agenfi, liturilingvistice politice citre finte bine alese qi bine studiate.

impardonabile replici gi duplicitare politici rostite la Bucureqti

produs disconfort in mai toate cancelariile statelor euro-atlanti

specialigtii rugi ai rizboiului intelligence reuqind arta sublimi de

diviza puterea politici gi [ara, strecurAnd, subtil, dihonia intre pa

tide gi printre politicieni, bineinfeles, cu implicafii dureroase asu

pra siguranlei statahtelii noastre.

Rusia post-Rizboi Rece qi-a reformat gi intirit puterea armatide an, fiind de necontestat qi trezind fiori de la Beijing lagi Bruxelles.

Aqadar, conduita puterii militare ruseqti qi a agenfilor ei de infor'

mafii este extrem de vizibili, iar liderii lor politici, precum qi

mafia lor proactiv-agresivi, actioneazi simbiotic oriunde au inteeconomice qi de securitate in lume.

Moqtenitoarea Armatei Roqii, azi moderna armatl a lui VladimiPutin, continu[ si intrebuinlezewmodel perfecfionat de opera

liune militar[, nemenfionat explicit in manualul tacticilor de

sunt acfiunile sub acoperire. Aceste acliuni gen ,,intelligence"bucuri, in prezent, de o cregtere frrl precedent in rindul arm

moderne. Acfiunea sub acoperire are rolul de a influenfa condipolitice, economice sau militare de peste hotare, acolo undeintenfioneazi ca rolul puterii politice care o gestioneaz[ si nuvizibil, identificat sau recunoscut. Privifi spafiul de lupt[ ucraigi vefi inlelege cele ce-am spus sau aducefi-vi aminte de insintul decembrie 1989 de la Bacureqti.

in mod nechibzuit,liderii nogtri, indeobgte neinspirafi, au tre

cut la ameninfiri impotriva rugilor, pentru ceea ce fac Ai ce au

recent, fbri si le-o ceari nimeni, purtdndu-se, pe la televiziuninigi, precum coteii care latr[ pe sub burta duliilor. Numai ci

SPUSE CU NADUF 19

foe Biden ne-a avertizat gi ne-a spus-o flri ocoliguri ci, inainte de a

hltra inspre ruqi, ar trebui si ne rezolvdm propria apirare, si finali-rilrn revolufia, construind statul de drept, gi si eliminim nivelulloarte ridicat al corupfiei, vulnerabilitate care, din nenorocire pen-lru noi, a ajuns,la ora actuali,la virful institufiilor gi pune in peri-rol grav siguranfa nafionali.

Un alt duliu, danezul Anders Fogh Rasmussen, secretar generalirl Alianlei, ne-a avertizat cu privire la intruziunea serviciilor secre-tc rusegti, sugerAndu-ne ci spionajul lor dispune, in spa{iul rom6-rrcsc, de o agenturi reactivati discret qi foarte puternici:, eficace,agcnfii lor de influenfd fhcdndu-gi cu pricepere gi onestitate datoria.Ii vedem peste tot in fara Miori[ei cum se miqci, vorbesc gi dau sfa-turi ca la ei acasi.

Cind qi-au construit imensa refea de informalii externi,Agentura, rugii l-au avut drept model pe Reinhard Gehlen, generalrlin Wehrmacht, care pe timpul lui Hitler a fost responsabilul acfiu-rrilor militare de spionaj pe uriaqul Front de Est din 1941 pdni inI 945. intreaga re{ea de spionaj lisati in conservare in Europa de Est(peste 6 000 de agenti), care s-a aflat sub ocupafia armatei germane,I fbst pus[ la lucru in ,,folosul" democrafiei occidentale.

Impresionafi de profesionalismul lui Gehlen, acesta a fost pri-nrit la Washington pentru aranjamente la nivel inalt gi operafiona-llt.area,,Organizaliei Gehlen', care a acfionat cu succes in spatele(lortinei de Fier. Gehlen a fost singurul analist care a infeles cd ali-anla dintre URSS gi SUA a fost un accident al istoriei gi, exploatdndlcama americanilor fafi de comunism gi puterea militari a URSS, a

fucat subtil, cu americanii, in interesul nafiunii germane. Spre cinsteaneamului siu, Gehlen gi-a slujit patria cu aceeaqi credinfi gi cu ace-

lagi patriotism in toate imprejuririle istorice, indiferent de formadc putere gi de numele celui care a condus Germania.

Trebuie si recunoaqtem ci deciziile politice, de-a lungul a25 de

ani, au fost luate sub atenta indrumare a agenfilor de influenfi striini.l)in picate pentru noi, agenfii construiesc gi azi politica romdneasci,monitorizA.nd toate miqcirile din planul politicii, ,,consiliind" lideriinoqtri in aga fel incit schimbarea la fap a Rominiei si insemne o

20 STANPETRESCU

lungi intirziere, un lung scandal, institulii slabe aservite

adici exact aqa cum a fbcut tovul Iliescu in modernizarea firii, pri

readucerea comunigtilor la putere'

in cazul lui Putin, el a qtiut si cultive patriotismul poporului

si-l finl sub ascultare, si-i menfini treaz cultul apiririi pat

increderea in forfele sale gi ale liderilor sii, si le cultive fiilorRusia idealul unei firi mari, ca putere militari, in intreaga lume,

pentru toate acestea il prefuiesc qi-l respect.

Rom6nia a ajuns o placi turnanti a agenfilor de informafii

finand marilor puteri qi micilor puteri, prietene sau adversare,

departe cei ruqi fiind cei mai vechi gi mai bine instalafi in toate si

sele conducerii strategice, controlind informativ aproape tohrl.

Unii agenli striini, cu sprijin informativ occidental, au

si cadi: un euro-parlamentar leton este suspectat de spionaj

favoarea Rusiei, euro-deputatul ungur B61a Kovics a avut contac

cu serviciile secrete ruse, sau europarlamentarul partiduluiextremi-dreapta, |obbik, este suspectat, qi el, de spionaj impotriUniunii Europene. Pe teritoriul nafional, asemenea goricioi se

cu ochiul liber cum rod la cagcavalul romdnesc al deciziei poli

dar motanii nogtri de la counterintelligence dorm netulburafi,

scriind prefele de carte gi infierind neoimperialismul rusesc, itimp ce allii ingroagi,,agenturili'. Unii dintre agenfi ne privesc

bitor din afiqele electorale, frcAndu-ne complice cu ochiul qi

,,Fraierilor! Prin noi Moscova controleazi nu numai UniuEuropeani, ci un intreg sistem politic qi economic european!"

finta de intelligence a Rusiei este gi rimine UE, iar agentura

pe intinderea celor peste cinci milioane de kilometri pitrali, este

trei ori mai mare decAt aceea Pe care a construit-o Gehlen

est, in urmi cu 70 de ani.

Aqadar, cu strigite de,Ura", si mergem duminicilavot, orbi,

Duminica Orbului, pentru a salva pornocrafia blondelor,

[ia plagiafilor, mogiile gi conturile baronilor, prelungirea

fluviul de mediocritate in qcoli, Precum gi monarhia roqie. intext, potrivit institutelor de sondaj aservite, un procent de pes

SPUSECUNADUF 21

407o dintre alegitorii turmentafi, dar cinstifi, vor vota duminici, 25rnai, la euro-parlamentare, in favoarea partidelor roqii.

Nu am incotro qi trebuie si-mi iubesc 1ara, luind-o aga cum este

ea, buni sau rea, gi nepirisind-o pentru nimic in lume. Agtept, dacil)umnezeu Bunul va vrea, si vid o schimbare fascinanti in politicadAmbovifeani, de culoarea singelui albastru, fiind increzitor cirrrulli dintre liderii tineri, tot mai prezenlipe scena politicii, tot maiinteligenfi gi tot mai activi in viala publici, se vor bate cu toate arme-lc, democratic vorbind, spre a lua dreapta putere, in toamni.

Triiesc cruda fatalitate ci, aproape 25 de ani, am strigat gi ales

tlegeaba, fiindci nu s-a schimbat nimic. Nu-i nicio pagubi, voi mer-gc la vot Ei-i voi indemna pe tofi rominii si asalteze urnele nu curu16, ci cu inteligenli politici. Deoarece, din picate, asta ne lipseqte:inteligenfa politici de a construi o {ari pe cinste gi de a trii in armo-rrie, mai intAi cu noi ingine gi apoi cu toati lumea.

Ziua Veche

25.05.2014