inul al XC V Mea Nr. 97M u m i i 2

ie

f ie j

istd

ieri

Dr

1

Braşov Vineri 15 Decemvrie

EMOŢIA 31 ADMINISTRAŢIASâŞ0'r. STEADA LINCIA Nr 5. 8 ţitoematograful „ Astra“)

«/KLiawi» £•> .ifcomösat ano»! ' tO I«

800 ■■»;vjcJvwv* danti Hr<f

LAÀpare de treì ori pe săptămână

Dela o adunare irtflatlonisfă :Ţăranul cătră d l lungan : T ot ai spu s [d-ta că a,

f i bună o um flafe . C e a i f i dacă am pu tea fa ce din - b u n alegător o su tă ? / .»

ar

p râ alegatorii noştridin praştii şi jadetnl Braso?

— îndrumări şi lămuriri. —

ii of| ilreg

Retragerea listet candidelor Ifartidului Nnjiohal-Ţârănesc ia ircnmscripţia electorală a Br ­omului n dat prilej p rlidelor, ari au în program fabricarea

buni de hârtie, adecă celor spun că fac dintr’nn lou doi,

tiilru, zece seu mai mnifi atunci âad vor ajunge la cârma tării

adecă la paşlile cailor — Uşi permiiá în faja alegători*

din oraş şi sale să proclame noertea cercului no-lru elec­toral, a acelui cerc curat şi Inândru ca lumina soarelui, sim vl sjânl al hbertăfii cetăţeneşti, ub care s’au făcut pentru prima ară în (ara nooslră alegeri li- \ere şi care a dus la isbândâ Dinţa liber exprimată a cetâţe* iilor tării dorn ci de libertate şi treptate.Ci că cercul curat al nostru spun javrele iunianiste infla-

loniste prin graiul setosului ti- erei după deputăţie Radu Ol* jtanu, advocatul faimosuiu ml W«r Berger-tunel şi apărătorul iomuniştilor evreului Kehana —•

fi zdrobit, că a dispărui, că murit, ier locul lui I ar fi

M cercul lui, cel cu cele «Iru spife.Tot astfel grăiesc poporului şi

jbp/ş/// — povestea lupului în ânâ — cari spun că eu înlo* sul cercul nostru stricat cu ouă cercuri, prin urmare mal

|lihaj decât cercul cu spiţ .Mai întâi să lămurim un lucru, ând s’au introdus prin lege

lemnele electorale la alegeri, Pariidul national-jărănesc a ales 1 a înregistrat ca semn al său «nlru alegeri cercul, adecă un «ngur cerc numit şi roată, ve- figâ sau inel.

Lupiştit, apoi gogişiii $i în «le din urmă la coadă inflatio- «Ştil d lui lunian, văzând dra- |Ş0s!ea jăranllor pentru cerc şi fierea cercului nostru la ale­ile din trecut, s’au îngrozit şi

să zăpăcească pe oamenii sate, pe csri îi cred proşli,

7®u ales şi ei un semn ase* 'ănător cercului nostru şi a* "e: lupiştit 2 cercuri, gogiştii cerc cu doi ochi înholbafi, ianianiştii un cerc împărţit

'Patru, cu doar doar vor pu- Pescut în turbure şi vor pu *§păci lumea.

Jar acum,

lOZ'tfl iácupodd i1

când întâmplător nooslră s’a retras la ale- din judeţul Braşov şi prin

Riare cercul nostru nu mai fi* j!eazâ pe buletinul de votare, J1 flămânzii s’au aruncat ca

J Jje. cânt hămisiti asupra cer- * ,u| nostru, crezând că 1 pot

,r!!Ca Ş i înlocui cu cercurile ‘ pestriţate, furate dela noi.

AŢ noi n-am pus listă la «le*

2«

»te f ~ U« a c u m î n j u d e ţ u l B r a -

astd e treaba nooslră. In Ţ becul < { gazeb i noasire

, unt i« uncini iar aüevom da la vreme po*

rănesc şi precum noi nu ne a* mestecăm în treburile altora, n-are nimeni dreptul să-şi vâre nasul în bucătăria altuia. Prin urmare loji nechemaţii să şi tină flitul !

Dar — întrebăm — poate să se strice şi să moară

| vreodată cercul nostru iu­b it şi curat ca lumina soarelui, care s ’a năs­cut din sufletul neprihănit al ţăranului nostru setos după libertate şi dreptate?!

ir'oate se moară sem nul sfânt, sub care s ’a asigurat tuturor cetăţenilor fără deo­sebire de lunbă şi lege li­bertatea votului şi a d o­rinţei iniraei curate? !

N ic io d a tă !Dacă astăzi m judeţul

nostru n-avem lista noastră din cauzele arătate — în toate judeţele ţării s'au p u tu t de­pune listele Partidului nos­tru şi cercul nestru curat străluceşte p e cerul ţării, iar ţărănim ea noastră din cuprinsul ţării, cu toată te­roarea ce se pregă teşte , va căuta , străbătând şirele de bătăuşi, de jandarm i ş i de argaţi adm inistrativi, s ă şi fa că datoria.

Cercul nostru curat trăeşta şi va trăi cât îtmp va t ă i suflat e n s t t da Rămân sa- tos d u 4 libertâta şi drep­tate.

Acassta să se ştie!

Acum o vorbă cătră alegătorii şi prietinii noştri din oraş şi judeţ

La alegerile, ce se încep Miercurea viitoare în oraşul şi judejul nostru, Partidul Naţionat- ’fărănesc, precum am arătat, şi-a retras listele ia Cameră şi Se­nat. Aceasta înseamnă că pe buletinul de voi, pe căre i pri­meşte fiecare alegător dela preşedintele secţiilor de votare, lista noastră cu un singur cerc nu c trecută, prin ur­mare nu există.

De aici urmează, că partidul nostru neavând listă, alegato­rul credincios şi discip ina a P. N.-Ţ. n-are pe cine să voteze şi deci n-are ce căuta la vot, mai cu seamă că va a* v e a să înfrunte tot .felul de pe- deci şi să treacă panei «‘ u™ de votare, cere poate fi ■9»JŢ raia, prin suliţele jandarmdo- şi domegiie bătăuşilor aduşi de a Bucureşti ş» cari mişună prm toate comunele pe toa murite.

sce| 5 Ţ oamenilor noştri. Asta Priveşte numai şi numai pe Ce' din pariidul national tă­

vi-

Că unii şi alţi vor îi amen n pjeCa{i urechea pe

m * V p . p ' a r j î S * 8 - s i"9e,elegii’ cu 500 lei,

la voţ să nu se sperie meni.

Nimeni, decând trăim şi a- legem în România mare, n-a fost pedepsit, dacă n-a mers la vot.

Aşa va fi şi acum. Aceasta o putem garanta

Dacă unul sau elful va fi în­trebat şi Iras la răspundere pen- teucă n-a votat, să spună în gura mare:

Legea garantează alegă­torilor a le g e r i lib e re . A le­gerile de-acum fâcâodu-se sub teroarea jandarmilor, a bătăuşilor şi agenţilor libe­rali, se calea legea şi prin urmare na ni am dus la vot fiindcă, călcându se legea, nu-mt pun în joc viaţa şi nici familia !

Dacă cumoa totuşi alegăto­rul ua fi împins la uot, el să ia în primire buletinul de vot, să în­tre în cuşca de voi, şi fără să-l noteze sau mâzgălească buleti­nul, fie cu creion, fie cu altceoa, să-l aducă împăturat înapoi aşa curat cu n l-a primit şi să l pre­dea preşedintelui, care n are dreptul de-al desface, ci e dator să I deoună în' urnă

Voiul e secret şi elegăforul poate să facă ce vrea, să pună stampila pe listă sau nu.

Ni se mai spune că unii din­tre alegătorii noştri ar fi atât de îndârji|i în conlra guvernului li­beral al bătăuşilor, încât or vrea cu orice prej să 1 bală cu votul şi prin urmare să voteze cu unul dîn partidele opozijiei.

Dacă aceasta este adevărat şi daca unii dintre alegătorii no ştri vreau să pună siamnila pe una din listele opoziţiei, în nici un caz să nu pună stampila pelista săsească-românească a lui Radu Olteanu, care — precum se ştie — a fost dat afară din partidul nostru a- cum trei ani, şi nici pe lista lui Lupu, Goga sau altuia.

Mai cuminte şi cinstit este însă, ca să nu meargă nimeni la vot sau dacă tocmai merge cineva să lase buletinul de vot nestam pilat aşa cum l*a primit din mâna d lui judecător.

Până la aii ordin, fiecare ale­gător credincios al P. N. Ţ. să urmeze îndrumările de mei sus.

Aceasta spre lămurire şi luare la cunoştinţă.

Citim pe un afiş electoral: „Partidul Nnţonal-Liberal, ve­

nit la cârma Ţârei prin încre­derea M. S. Regelui şi prin sim­patia întregei suflări româ­neşti etc.

Ai crede că sfidarea şi cinis­mul în Ţara Românească nu mai cunosc margini.

„Simpatia înhvgei suflări ro­mâneşti* alături de partidul te- roarei inchizitoriale, alături de haiducia electorală, alături de negrii cavaleri ai furtului de urne!

Cine nu înţelege batjocura cinică a acestei afirmări, trebue să fie compiect lipsit de me­morie, să nu aibă nici ochi, nici urechi ca să nu poată vedea şi auzi ce se pelrece în fare.

Sfidarea, cu care partidul li­beral caulă să se apropie de inima alegătorilor nu este mai pu|in desguslătoare decât mur­dăria ce se scurge de pe corpul porcului în lăturile, din care a- cesta îşi potoleşte foamea.

Pentrucă lături a ajuns sufra­giul universal în concepjia şi procedeurile acestui partid! Cinstea şi cuvântul curat al a- legătorilor, murdărite cu teroare şi jaf şi terciuite cu mestecau! bătăuşilor electoral*, partidul li­beral le a prefăcut în lăiuri pen­tru îngrăşarea flămânzilor par-iidului! -

Simpatia suflam romaneşti / întreb o Ji cimitirele, spitalele

Si închisorile, în care zace do­vada simpatiilor acestui partid, care, ajuns la putere, se con­fundă cu iupui pătruns in strunga° ‘*or' -** pământul

martirilor

romaneşti”...Unirii româneşti şi veji rămâne îngrozifi de gemetele celor-ce de câteva săptămâni preamă­resc bucuria votului liber!

Başbuzucismul schimbării Domnilor sub Turci, nu umplea pământul românesc de fiorii, cu care’şi scrie meritele partidul liberal 1

Turcii Fanarului îşi jucau jo­cul desmăţului pe pământ strein; liberalii întind hora urii şi bat­jocurii pe pământul propriei lor jări!

Şi Ministerul? de Inlerne co­munică liniştit şi nepăsător că „în toată fara e linişte si ordine“ 1

împinsă mai d‘>pfrie linişîea şi ordinea liberală ar atinge un record: sub giasui ucigătoare­lor guri de foc ar emuli orice glas, căci n’er msi rămâne ţi­penie de om în |ară.

Daji deci, cetăţeni, votul vos­tru partidului de ordine şi li­nişte, care va revărsa asupra tării fericirea cimitirului !

întrebăm dacă Partidul Neţ • nai-Liberal venit Ia cârmă pr n încrederea M. Sile Regelui, — săvârşeşte tot în numele aceki încrederi isprava de piraterie a drepturilor şi vitjii cetăţenii, r {ar i ? !

A compromite această încre­dere, făcând-o paravan al ban­ditismelor liberale, însemnează a fe pleca în fata Capului Su­prem al Ţării, cu acelaşi res­pect şi dragoste cu care par­tidul liberal L-a onorat în anul „chestiunei închise“ şi mai târ­ziu în timpul Restauraţiei.

Şi-atunci, cum rămânem cu „simpatia îniregei suflări româ­neşti,“ fejă de partidul, care chemat la putere, a umplut ci­mitirele şi spitalele fari! cu or­dine şi linişte ? !

Albul zăpezii esle acoperit de roşul credinţei liberale, ?n în­treagă {ara, deaiungul căreia r,u se mai aude azi decât răsbuf- nitul înfundat a! cioinegeior de bătăuşi şi râsuneiul isprăvilor jan- darmereşti, amestecate cu vas­tele victimelor, deasupra cărora lichelele Puterii îşi aşteaptă cio­lanul cu lăcomia paserilor pră­dătoare deasupra unui câmp al morţii.

Peniru că „Partidul National- Liberal a venit la putere „prin încrederea M. Sale Regelui şi prin simpelia întregei suflări româneşti“! !

N’ar face oare bine d 1 Duca să invite în ţară reprezentanţi ai presei streine, ca să se con­vingă şi sireinătaten£ de liber­tatea, în care se fac alegerile li­berale?

Consolidarea pScii în Balcani

Vizita Suveranilor Bulgariei la Belgrad

Duminecă după masă a des­cins în capitala Iugoslaviei pe­rechea regală bulgară.

Un eveniment viu comentat de întreaga prese, căruia i se dă o deosebită importanţă.

Vizita Suveranilor bulgari la Curtea regală jugoslavă şi pre­zenţa primului ministru bulgar Muşanoff la Belgrad, trece mult cadrele unei vizite de curtoasie. însufleţirea cu care pariicipă la această vizită cele două popoare este expresia dorinţei de apro­piere între ele.

Judecată însă din punctul de vedere al politicei generale, în­trevederea regală dela Belgrad prezintă o semnificaţie şi mai mare. Ea este un pas înainte al mişcării statelor balcanice, spre organizarea păcii prin colabo­rare între popoarele din sudes- tul Europei.

Vizitele d-!ui minisiru Titulescu la Ankara şi în capitalele sta­telor din Balcani, au fost prelu­diul elâlor întâlniri înire Suve­ranii şi bărbaţii politici ai aces­tor ţări. La Vama regele Bulga­riei a primit vizita Regelui Alee- sendru al Serbiei, pe Dunăre a avut ioc întâlnirea Suveranilor României şi Bulgariei. Iar întâl­nirea de Duminecă a Suverani­lor Bulgariei şi Iugoslaviei a fost precedată de vizita ministrului de externe al Turciei Ia Bel­grad.

Nu se poate afirma până a- cum că ar fi un fapt împlinii în­ţelegerea balcanică. S-a făcut însă începutul şi se continuă cu stăruinţă drumul apropierii între naţiunile balcanice, însu­fleţite de gândul păcii şi cola­borării.

Trebue dală importanţa cuve-

Pagina 2 íETA TRAN^LVWN»Hj_ Nr

nifă şi fapfu'u», că din prilejul vizatei dela Belgrad, Milropolilul Ştefan al Bulgariei a oficial în acea zi slujba religioasă în bi­serica română din Sofia, unde capul b’sericei bulgare a rosti! cuvinte de pace şi prietenie pen­tru România,

Luna viitoare Bucureştii vor primi vizita Regelui Boris al Bul­gariei, însojit de primul ministru Muşanolf.

Moarteamarei luptătoare naţional- fem eniste Ecaterina căpitan

Gârneaţă.Ni se scrie .-O mare durere sufere socie­

tatea astăzi, prin dispariţia pe veci a Ecaterinei Gârneafă una dintre cele mai animatoare fe­mei in viafa politică şl socială a Ardeaiului şi Banalului.

Cruda boală a cancerului a răpus această vie{ă, care câjiva ani dearândul a produs răsunet în rândurile militantelor feme- nişte ale Banatului.

O viată model dusă în căs*

Congresul pensionarilorpublici la Braşov

nicie, virtuoasă în orice împre­jurare, cu multe talente artistice, aceasta femee timp de mai mulţi ani a {inul la Timişoara facla luminoasă a presei nafionale, care în timp ce ea scria la zia­rele româneşti făcea toi mai im­portantă ideea naţională, patrio ti că şi socială care se năştea din toate scrierile sale, şi care vibra cu alât mai muli cu câl pornia dela o femee dela gra­niţa de Vest a României-Mari.

A făcut epocă acea campa­nie dusă prin ziare, referitoare la »Demnitatea naţională8 şi »Monumentul Un’rii8, articole pline de avânt, cari au dat tonul naţionalismului real românesc în Metropola Banatului.

Sunt memorabile acele adu­nări cari le finea şi cărora le da viată această femeie, ceri prin felul ei de a fi şi de a se comporta radia numai bunătate, inteligentă şt socialitale demo­cratice.

A fost o femeie dozată cu cel mai mere democratism prea bine cunoscută în rândurile marilor femeniste din fără şi care, ori de câteori simfia nevoia unui ajutor moral snu material, era cea dintâiu, cum sunt daniile făcute de ea Sf. mănăstiri Tis mana şi ajutoarele date sinis­traţilor din Banal.

Pe terenul politic, legală de foarte multe asociaţii a militat ca secretară generală la asociaţiile din Banat, unde prin capacitatea de care a dat dovadă, prin con ferinfele {inute, sfaturile date şi a creiat în timp scurt un adevărat cenaclu literar şi politic de fe­meniste cu care a lucrat tot timpul, activând neîntrerupt pen­tru câştigarea tuturor drepturi lor politice pentru femei, prin viu graiu şi prin articolele sale scrise în ziarele »Vestul8, .Uni rea8 şi „Gazeta Transilvaniei" din Banat şi Ardeal.

fa veci amintirea e i !

Duminecă 10 Decembrie a. c., a avut loc în sala palatului Ca merei de Comerţ din oraşul nosfru, congresul general ai pensionarilor publici din fără. Au pariicipaf mulţi congresişti, veniţi din toate unghiurile t®re* aşa încât frumoasa sală a pa­latului Camerei de Comerţ de­venise neîncăpătoare. Ersu pre zenfi şi membrii comitetului de conducere al Centrului din Bu­cureşti, în frunte cu d l Nico- lae Schîna vrednicul preşedinte al organizaţiilor pensionare? f din Jare, cum şi d 1 Craiove^nu comisarul guvernului ataşat pe lângă centrala acestor organi­zaţii.

La acest congres a mal par­ticipat şi Federaţia gener-dă a asociaţiilor profesionale de sa- lariafi publici din întreaga {ară, reprezentată prin însuşi vred nicul luptător al cauzei salaria­ţilor — d 1 Sl-'ncu Brâdişteanu Invalizii de război prin preşe­dintele lor d.1 colonel Slan- covschi şi d 1 căpitan Văduva,

Prefeclul judeţului a fost re­prezentat prin directorul prefec- turei d-l căpitan invalid Vasi- lescu. Primăria prin primarul de­legat Polony. Camera de Co­rner} prin d-l prim-secretar dr. Tändler. Curtea de Apel prin d 1 consilier Gavrilescu, Tribu naiul prin d-l preşedinte Baiu- lescu etc. etc.

La ora 10 dim. şedinţa a fost deschisă de d-l Const. Soco- lescu preşedintele Asoc. Pen­sionarilor din Braşov, care sa­lută pe congresişti şl aducând omagii de recunoştinţă Suvera­nului, deciară desbaterile des­chise.

După desbaferi îndelungi şi după expunerea oratorilor din ioete centrale mai importante: Bucureşti, Chişinâu, Cernău(i, Ploeşti, Bacău, Focşani, Giur­giu, Cluj, Oradea, Dej, Sibiu, Făgăraş etc. etc. s’a votat votat următoarea mofiune :

1. Să se revizuiască, să se normalizeze şi să se armonizeze toate pensiile existente, indife­rent de epoca pensionarei.

2. Să se întocmească un nou proiect de lege al pensiilor în colaborare cu reprezentanţii Aso­ciaţiei solidare a pensionarilor şi cu reprezentanţii Federaţiei generale a Asociaţiilor profesio­nale de salariaţi publici.

3. Să se reorganizeze Cassa generală a pensiilor cu partici­parea la conducere a reprezen­tanţilor Asociaţiei solidare a pen­sionarilor.

4. Să se plătească în nume­rar toate restantele salariilor şi pensiilor.

5. Să se întocmească de ur­gentă anuare ale tuturor pensio­narilor şi funcţionarilor publici de toate categoriile.

6. Să se scutească de taxe şcolare copiii pensionarilor şi funcţionarilor publici.

Pentru respectarea97- •toţ fir. 97'

7. Să se desfiinţeze diferen- fierele de saiarii s> pensii pe Cilegorii de localităţi» p!5findu-se to(i în mod uniform.

8. Pensionarii publici de toate categoriile : civili, eclesiastici şi militari, din toată fara, sunt ru­gaţi să se organizeze de ur­gentă, în mod unitar, pe judeţe, sub conducerea unică a Mare­lui consiliu a pensionarilor pu­blici din România cu sediul în Bucureşti.

9. Se proclamă desăvârşita solidaritate şi colaborare perma­nentă între Asociaţia solidară a | pensionarilor publici şi Federa­ţia generală a asociaţiilor pro­fesionale de salariaţi publici pen- jru apărarea şi promovarea in­tereselor profesionale şi ale in­tereselor superioare de sal.

10. Congresul da depline pu­teri d lor Nicolae Schina preşe­dintele Asociaţiei solidare a pen­sionarilor şi Siancu Brâdişteanu, preşedintele Federaţiei generale a asociat ilor profesionale de salariaţi publici, pentru aducerea la îndeplinire a dezideratelor de mai sus.

Apel călră d-nii magistrali, ofiţeri de janţi funcţionari poliţieneşti şi administrat*

campanie deAni de a rândul s’a dus <.a>n^nie ae ponearir Partidului National Ţărănesc, prezentându-1 f|e Cn răe ,niPolriJ ordinei sociale8, fie ca »instrument al străinilor8 ! Murnălor

Izbutind să formeze o astfel de atmosferă impotri» guvernele vechi au pulul să şi îngădue a da ordine — ra,Il08s,rJ verbale, uneori chiar formale — către funcţionarii polii- administrativi, către jandarmi şi chiar căire magistrali nesocotească legile tării, şi să se procedeze fjţă de 7 -S® 1 faţă de nişte duşmani ai patriei. 001 cj,

Fără de a vorbi de excesul de zel al unora, s’au 0* tionari şi magistraţi de bună credinţă, care au socotit căi-ctarea unor astfel de ordine sau de dispoziţii este datori. c- . __ _ _»____ X J.IX ___ ■ .

respJPatrioti,s a spus de ofjeri de V„

furai voturile; am n(it.•>ri

ordine fi

După şedinţă a avut loc o masă comună a congresiştilor la restaurantul Transilvania, unde d l preşedinte Const. Socolescu, deschizânnd seria toasturilor a adus din nou omagii de recu­noştinţă Suveranului.

Congresul a avut un frumos succes moral, mulţumită intere­sului depus de d l preşedinte Socolescu pentru a’l organiza.

Expoziţia de tablouri Lucia Carolina Remer

pentru ei. Şi nu o singură dală nişi de magistraţi: „eu însu mi v'am ----- «,m cr -o datorie de tară să procedez aşa, neuilându mă |a lege“ Ca

Au trecut de atunci două guvernări notional-Jărăniste'Nici străinii n’au făcui unealte din noi, nici ordinea n’

răsturnată. D.mpolrivă: Am ştiul s’o păşirăm cu respelulieJj 01 libertăţilor. Iar în timpul alegerilor am avut o perfectă ' °f jandarmi şi cu politie şi armată minimă.

Mai mult: socotind încheiat odată pentru totdeauna cam I fărădelegilor şi abuzurilor, am crezut de datoria noastră să pedepsim pe cd-ce fuseseră călăii noştri prin călcări de leni riscul de a fi consideraţi slabi. Minişlril noştri, cu prilejul ara . rllor, n’au (inul socoteală şi s’u condus exclusiv după recoman rile şefilor ierarhici.

O dovadă mai mere de spiritul nostru legálist şi |jpsj( egoism nu s’a pulul vedea.

Suntem eci în drept să aşteptăm după atâtea dovezi, ca data aceast-i orice fuactionar, poliţist, jandarm sau magistrat rămână exclusiv in lege şi s i reluze a executo orice ordin împotriva textelor categorice ale legilor.

Le facem acest apel.In caz cănd totuşi s’ar mai găsi şi de rândul acesta astl,

de elemente, vom socoii ca o datorie elementară a le pedepsi timp în mod exemplar şi fără nici o cruţare.

In acest sens trebuesc Interpretate instrucţiunile ce am d| oamenilor noştri pentru observare şi documentare; obligândui acelaş timp sa şi apere drepturile cu orice mijloace îngădue dre tul de legitimi apărare şi de rezis'entă cetăţenească proclami de însuş acest guvern în ajunul venirii sale ia cârmă.

B ir o u l p a r t id u lu i naţionai-ţărănesc.

i

Numai până Sâmbătă în 16 1. c. mai putem admira in sala de sus a clădirii »Asfrei" o expo­ziţie de tablouri din cele mai originale şi reuşite, atât prin ta­lentul special at exposanlei, cât şi prin originalitatea însăşi a peisajiilor. prezentate în uleiuri, tempera şi gravuri de linoleum, şi reprezentând pitorescul variat şl vio al oraşului Cairo. Tablou­rile toate fac dovada nu numai a unei execuţii technice, impe­cabile, dificilă în speciei le gra­vurile în lmoleu, dar şi a unei sensibilităţi artistice deosebite, cu inepuisabile resurse pentru culori, montări, pitoresc, mişcări şi ritmul vioi ai vieţii.

Căldura şi sinceritatea, care se deg jează din toate cele 21 de tablouri, sunt o nouă dovadă de talentul cu toiul remarcabil al picturei vieneze, care merită întreaga noastră apreciere. Ama­torii de artă bună picturală, să nu se priveze de plăcerea vizi tării expoziţiei. Totuşi menţionăm cu aplomb numerii 1, 3, 4, 6, 9. 10, 14. 16, 21 etc.

L,

Vânătoarea regală de Duminecă

Cu prilejui jubileului de 50 de ani de existentă a Societăţii vânătorilor din Braşov, bceasta va aranja o mare vânătoare lângă Sftrnpetru, Duminecă in 17 Decemvrie a. c.

Suntem informaţi, că M. Sa Regele, care este înaltul protec­tor al societ&tii, va onora vână­toarea cu prezenta Sa. Menţio­năm, că Societatea vânătorilor din Braşov, prezidată de d I Bittermann, este cea mai veche de acest fel din {ară, precum a fost cea mai veche şi in fosta monerchie austro-ungară. Sun­tem siguri, că manifestaţia vână- torească, festivă, de Duminecă va fi la înălţimea bunului nume al societăţii, precum a contribuit mult, în decursul anilor şi la desvoltarea economică a tării.

L.

N o i t o ţ i a t e s t ă mcă Tabletele Togal s’au dovedit neîntrecute la

Reumatism | Sciatică j Nevralgii, Răceli Gută |Gripă {Dureri de cap

La Bucureşti ca şi în par­tea de vest a tării a bântuit azi noapte un mare viscol. Nu­meroase trenuri au sosit din eeuza zăpezii cu mari întârzieri Ia Bucureşti.

Să aveţi totdeauna

în casă.

Dacă mii de medici, intre cari şi profesori de seamă,recu­nosc în mod cu totul deosebit efectul bun al Togal-ului, atunci şi Dv. îl puteţi întrebuinţa cu încredere! Togal dizolvă acidul uric, are efect imediat şi mai are şi avanta­jul că este cu totul nevătămător pentru stomac, inimă şi celelalte organe ale corpului.Tabletele Togal s'au răspân­dit atât de mult numai graţie recomandărilor celor vinde­caţi! Togal nu poate fi înlocuit! O încercare vă va con­vinge şi pe Dv. Le găsiţi la farmacii şi droguerii. Lei 52.-

Tabletele Togal sunt un produs elveţian.

Din public*).

Proces verbalAstăzi, Miercuri, 13 Dec. 1933. Subsemnezi I. Al. Bran-Le-

meny, publicist şi Petru I. Teo* dorescu, profesor, însărcinaţi de d-l Ioan iordache, secretar la Camera de Muncă din Braşov, de a-î apăra onoarea în con­flictul, pe care l-a avu! cu d-l M. Iordache (Iorda), corespon­dent şi redactor pentru Braşov al ziarului »Universul8, în ziua de29Noemvrie a. c. avem onoa­rea a aduce la cunoştinţa d-lui Ioan Iordache, următoarele:

In termenul prevăzut de co­dul onoarei, adică în intervalul de cel mulj de două ori 48 ore dela ofensă, am căutat sa luăm contact cu d-nii advocat Radu Olteenu şi locot. Zira, martorii d-lui M. Iorda, La repetatele noasire încercări ni s’a comu­nicat dela casa d-lui Radu Ol- teanu, câ d-sa este grav bolnav şi că se află în imposibilitate de a părăsi casaglimp de mai multe zile. Acest fapt a impus

*) Pentru cele publicate sub această lubrică răspund autorii.

CU

Prim i

o amânare forjată a rezolvi diferendului 1

După însănătoşarea d-lui i Radu Oltaanu, am încerci i nou ai luăm contact cu d- D-l Radu O teanu Insă o -W- rat în trei rânduri, subsemnai lui Petru I. Teodorescu, căe; ocupat de dimineaţa până sei cu propaganda electorala. ■R. Olleanu şl-a exprimat chi dorinfa ca rezolvlrea acestui ferend să fie amânată p’ după alegeri.,

Această nouă amânare, pen cere noi, martorii d-lui lcanlj dachv, nu ne putem lua nic răspundere, ar fi pulul poate obiectul unei cerceii spre a găsi un »modus agen In conformitate cu codul de noare, dacă In acest iniervs ar fi intervenit un fapt « pune capăt încercării n°âsr a tranşa acest diferend pe cavalerească. Acest fap ■ divulgarea prin Prf ssă ~ r »Viforul8, No. 17 din 1* J 1933) in lumină 8U iec . |fS Ireguiui diferend, de c»M. Iorda, care * n r i 1931, apară şi .cuprinsul “ 1 1 8rend<pe care d sa ne-ar fi «flre » •subsemnaţilor, de*Jn0Ş|j,noi nu avem nici o pentru simplul molie»

' T f i - e -* 3 » -5 .calea cavalerească aimposibilă pentru ^dache din vina P*r i* S»<în consecinţă, dec ară» * J L.cidura cavalereascăpunem mandatul, a old voastră stimate d-l® |1(1 ci Mice dache să vă lua|. *a*isfa |« ă ! e . venită pe altă cale. c| «iţo,

(ss) /- A L PT"0dore4 (ss) Petru I. 1e0i,u

Se I Mică «

ofertepú

ft)s“ pPre|

fetida18.000

l-Ca ei 2cin

T , urmaExcrocherxe. în tai in< reclametiuni a tos din 4 vidul Bule >o».îrf f « o l»I Buie ,0A rT.Br > ,iova, franar CIR- <j0u| tru-că a excroce V b#n,. mei cu sume men , îna—- actele dresate a aiului 1

t C I N E M A „ASTRA*

miVi

IriJor

ss!r|Miti

funi'PeloMìarJCài

ui

iiloti á n J'.c >si

« j

,Nu mai aveţi nevoie de şo­şoni şi galoşi

pe vreme rea ploioasă şi cu ninsoare,

îmbrăcând numai încălţămintea

Mociornifăcare este impermiabila, solidă, elegantă şi eftină.

Depozitul de vânzare al Fabricelor B r a ş o v , Str. Voevodul Mihai Nr. 14 {Vămii),

Nu vindem încălţăminte lipită, nici de pânză sau imitaţiuni, ci numai din piele veritabilă, box sau chevreux

cu talpă de prima calitate.Feriţi-vă de imitaţiuni şi observaţi pe fiecar e încălţăminte stampila Fabricei Mociornifă.

D e là 15 Dec.

U n m are f i lm U fa Ş la g ă r

Bársony Rózsi, Georg Alexanderin

B R M O S T i 6 « l l l l D Í IC u ; W o lf A ib a ch -R é ty , H t id e H tld eb ra tid , O s k á r

Szabó, O s z k á r S im a. Muzica W íi l i K o lio

A T E N Ţ I U N EDomnii cari doresc să se îm­brace după ultima modă, îşi con-

: fecţionează hainele la :—:

Croitoria StoicaBraşov. Str. Hirscher No. 7.

576 1 -0cere confecţionează la prejuri :—: absolut convenabile. :—:

T E L E F O N 70. 471 3-0

Atrag binevoitoarea atenţie a Onor. public, cunoscuţilor şi prietenilor mei tsupra magazinului de coloniale, deii* catese şi specialităţi

ST1NGHE şi PA1ZS(fost Gât Albert) din Str. Porţii No. 69, unde pe lângă un serviciu prompt şi conşlientios, stau ia dispoziţia publicului cumpărător articoli de prima calitate.

Zilnic cafea pră­jită, proaspătă !

Rog binevoitorul concurs

R. S t in g h eDe două ori la săptămână peşte

proaspăt !

Eftinc u ra t

fru m o sse d e sg h la ţă conducta îngheţată de apă prin

Protoscu transformatorul de

deserheţare.615 1-1

Costume elegante de toamnă

Baltoane de iarnă, haine de stofă şi mătase se execută în salonul „Margareta“.

Preţuri solide.Roagă binevoitorul concursS a lo nu l „M a rg a re ta “

Palatul Marmorosch Piaţa Libertăţii No. 10

563 1-10

BggZg-flBSBSSaSlS

Primăria Municipiului Braşov.

«d. No. 31607—933.4210 D. C.Serv. Silvic

Pobi caţiune de I citaţieSe aduce la cunoştinţa pu­

dică că în ziua de 9 Ianuarie 1934, ora 11 dimineaţa, se va

1 arenda prin licitaţie publică cu oferte închise, sigilate cariera

piatră din pădurea „Honte- fos* pe 3 ani.Preţul de strigare pentru a- ronda pe un an este de lei18.000.

Ca garanţie se cere suma de| je* 2 000 in numerar sau 4000

j* 1« hârtii de valoare, garantate& Sfat.Licitaţia se va |ine în contor- f'ale cu dispoziţiunile Art. 88

■ îi® legea contabilităţii pu- * :icc şi ale condiţiunilor spe- iciele, de cari amatorii pot lua I Cur5oştinlă dela Serviciul silvic ® .Municipiului Braşov, în o- i e de serviciu.

m Metegaţia Consiliului a deda-* r®{ urgenţa.

ăraşov, la 9 Dec. 1953.| n P Primar :‘ r' ^ Polony.

p. Secretar general: Dr. P o p o v ic i.

Şeful Serviciului:In g . A lb r ic h . l “- *

Hi

Primăria Municipiului Braşov.

ad. No. 31607—933.Serv. silvic.

Pub leaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că în zma de 9 Ianuarie 1934, ora 10 dimineaţa, se va vinde prin licitaţie publică cu oferte închise, sigilate o canti­tate de 7.000 m.3 bmne de brad în picioare din pădurea numita „Cărbunari*.

Licitaţia se ta ţine în biroul Serviciului silvicei Municipiului.

Prejul de strigare pe m. în picioare este de 80 lei.

Ca garanţie se cere suma de 36000 lei în numerar, sau lei K 0.000 învârtii de valoare ga rantate de stat.

Licitaţia se va ţine în confor-

' S S S f WC 6 uniă la Serviciul silvic al8 3 5 8 - K » —d DeU0»!“» Consiliului a deci.- rat urgenta.

BruşoSi Iu 9 Dcc. 1933.p. Primar:

Dr. Polony. , ,p. Secretar general.. . . n l Dr. P opoo ici.

Şeful Serviciului:Ing. /• A!brich-

V \é▼ I

ifc»*1k \▼ [A¥A \Vk \v f

¥ |Ai¥Al¥ 1àVA*Â¥Awà%é>¥AfifA¥Awa

O c a z iim e e x c e p ţ io n a lă !

C u p o a n e d e s t o f ăcu 50 la sută reducere

n u m a i p â n ă la 2 4 D e c e m v tela

P o s f ă v ă r i a

„ V E S T 1 S “ S . A .B R A Ş O V

PIAŢA LIBERTĂŢII No. 22.

C u p o a n e d e s t o l e

la ju m ă ta te p r e ţ !

¥AVAVA,VAlAVkIV k T A 1k¥kfÂfk¥A¥k¥k¥k¥krk¥krk

O e w â n a s a ^ s _mobilă stejar pentru sufragerie, n masă de scris şi doua lampe « f i le te din lemn pentru elec- frlcăP Informalluni Str. Ecaten-

. ei No. 45. 612 1

Reclama este sufletul co merţului. „Gazeta Transil vaniei“ publică cele mai ieftine anunţuri şi reclame

la poziţiebună în

Velea-Cetăţii (Răcădău), cu o suprafaţă de 500 m. □. Se poate cumpăra şi cu libele Băncii Al­bina. Inform, Str, Prundului 15

Pagina 4 GAZETA TRANSILVAN!»

Ce faci d-le prefect Strat?Nr, 97

După ce ai strălucit prin ebsenjă dela serbarea din 1 De- centurie 9 öniv^rsarii Unirii ArdGöluluí, CÍ6Í9 care nu era psrmis să lipsească un prefect conştient numit într’un judeţ al Ardealului şi mai cu seamă în judeţul istoric al Braşovului, cu mari tradiţii naţionale, pe care poate nu le cunoşti nefiind dela noi, şi după ce la iniţiativa luată de d-ta a fost bruscat primarul ardelean în funcţie a; Municipiului Braşov Dr. C. Voicu, fiind poftit afară din loja autorităţilor unde avea locul de onoare de drept — fapte pe cari le-am publicat acum 10 zile în ziarul nostru cerând să ţi lă­mureşti în faţa opiniei publice atitudinea profund regretabilă — n-ai răspuns nimic deşi după ce apăruseră în presa locală ma- ghiarâ aceleaşi observări, te ai grăbit să le răspunzi a doua zi căutând să faci pe Chinezu.

Această atitudine de sfidare a opiniei publice româneşti, — frăim doar în România mare şi nu în Ungaria revizionistă — este şi mai profund regretabilă pentru d-ta, despre care până ia acest incident aveam elte păreri.

Sub oblăduirea d-tale s’a mai întâmplat însă recent încă un caz nemaipomenit de revoltător. Un templu sfânt ridicat culturii neamului sub guvernarea P. N. Ţ., monumentala şcoală primară de stat din Iniorsura Buzăului, a fost pângărită, d-ta, cap de judeţ şi reprezentantul guvernului actual în acest colţ de ţară, tolerând ca în prezenţa unor membrii inconştienţi ai comitetului şcolar, la or­dinul revizorului numit sub prefectura d tale, în prezenţa jandar­milor şi a unei cete de bătăuşi, să fie rasă ziua mare ornemen lica de pe frontispijiul şcoalei: două inele, trecute în planul de construcţie aprobat de forurile în drept, pe motiv că ar simboliza semnul electoral al P. N.-Ţ. Culmea ridicolului şi inconştienţei!

Aceasta, a doua, şi mai ruşinoasă întâmplare a produs o slupoare generală înregistrată cu revollă chiar şi de ziarele mi­noritare (Brassói Napló). .

Şi nici în cazul acesta n-ai găsit măcar un cuvinţd de pro­test sau măcar de lămurire. •«

După loale acesle gafe, nu crezi că nu mai ai ce căuta în &ynl?0 prefeclurei istoricului judeţ ardelean, care este Braşovul Cti aíaíéa tradiţii mari trecute în istoria neamului românesc de dincoace şi dincolo de Carpaţi.

Dacă nu înţelege guvernui să fe dimită, dacă nu înţelegi d la să pleci de bună voie, dacă opinia publică nu ie poate înlătura, aduţi aminte de mucenicii neamului, de bardul redeşteptării noas­tre naţionale Andreiu Mureşianu, care şi doarme somnul de veci la poalele Tâmpii, cari, daca s’ar putea scula din morminte, le-ar blăstăma. . . .

ultimelor deciziunî alo consiliu­lui permanent al Micei înţele­geri, situaţia generală a proble­mei dezarmării, cu toate ches­tiunile conexe şi cu toate con secinţeîe politice pe care le comporta, â fost examinată.

„Pe de altă parte, conformân- du-se d; ciziitHitor anterioare ale consiliului Meii înţelegeri, cei doi miniştri oi Micii Înţelegeri au exprimat odată mai mult iden­titatea punctelor de vedere asu­pra neces taţii intangibilftÎlÎi pactului Societăţii Naţiunilor în forma Iui actuală, inîangibilitate care va trebui să fie apărată şi contra amendamentelor even­tuale, şi contra tendinţei de a

j adopta o practică sau o proce­dură contrară ceiti prevăzuta de pact.

„De acord d-1 ministru Jeftici, viitoarea întrunire a consiliului permanent al Micii înţelegeri a fost fixată pentru începutul lu- nei Ianuarie 1934 !a Zagreb.

„Cei doi miniştri oi afacerilor străine şi-au terminat lucrările şi eu părăsit Kosice în seara de 11 Decembrie 1933".

D o u ă m ari în tru n ir i p u b lic e . Azi are loc la Cluj o mare întrunire publică a P. N. Ţ .( iar Dum inecă la Bucureşti, la care vor lua cuvântul îutre alţi fruntaşi ai «vieţii noastre politice, d-nii M ia M aniu şi / . Mi- halache.

D eia ministerul muncii

Toate abuzurile şi călcările de legi vor fi denunţate.

Biroul organizaţiei P. N.-Ţ. din oraşul ş i judeţul Braşov roagă organizaţiile noastre comunale şi săteşti să comu­nice imediat foaie abuzurile ce se vor face, (mutări, desti­tuiri, acte de teroare etc. etc.) înaintându se numele tuturor autorităţilor, funcţionarilor judecătoreşti şi ad-livi cari ar executa sau s ’ar face complici la asem enea abuzuri

Toate călcările de legi sau samavolniciile se vor da publicităţii.

Se vor constitui dosare speciale de fiecare caz iar magistraţii sau funcţionarii cari se vor face vinovaţi vor fi pe deoparte daţi judecăţii, iar pe de alta vor fi supuşi la cele mai aspre sancţiuni atunci când situaţia politică se va schimba.

Conducerea de partid şi-a luat sarcina de a expune M. S. Regelui toate încălcările de lege, persoanele ş i abu­zurile ce vor fi făcute de guvern şi agenţii lui în ajunul ca şi în timpul alegerilor.

întrevedereaBeneş-Titulescu

M ica în ţe lege re ş i re o rg a n iza re a L ig i i N a ţ iu n ilo r .

Pe culmi necutm^ m

Sălbătăciile libera^nu mai cun osc

■>%u M l

,r»CÎ

jp a r q Utlînfuriaţi că loale opintelile nefaste de a’şt rămân zadarnice,—liberalii şi-auperdut comoleri h,?'9?ra Puie,» razna pe pustiul abuzului şi ter narei. 'sola. An i„^ iuafj

Ca fiarei, care văzând şi gustând sânge, îi mu!l pofla de sânge, I s-a deschis hiirei li berâi i?'® ,ot J delegii. ac°mia f jj

In furia lor nebună, liberalii au mers până U preşedinte de partid! Şi şi-au găsii victima în însus[eS,Qrea N temeietorulul propriului lor partid. ‘ " nePotu| ţi

Au arestat pe d I George Brâlianu, şeful noului n ,ri^ , I Pe şeful acelui partid, care îngreţoşat şi scârbit Ju ld '‘NI gest al d lui Duca, când acesta defăima şi compromit Pa,riol'Cu ranul tării, a părăsit partidul pângăritorilor Coroanei'6** P® M1T du-se în pariid pentru apărarea E i! ' lnÎ9hebâ

Răsplata 7Oamenii pângăritorului Coroanei, chemat la cârma r -

încrederea M. S. Regelui, orestează, ca pe un netrebnic 8ni pril prin geslul său palriotic, condamna pe acela, care în ’iPecî'cÎ a anului 1930, la revenirea în ţară a M. Sale R..ap!„i r?8 luH II lea, declara furios şt apăsat: " ‘ . ar°t al

„Ar fi o ruşine pentru mine şi mi aş Încărca suflaucu nelcinste şi ocară, dacă eu (— adecă d I Duca —) nu m'a * ""

trial cu toate puterile mele la suirea lui Caro! al doilea n '?P° României. De aceea am să fac tot ce-mi va sta \n pe ron’ca să împiedic această suire şi rămânere pe tron“!PUtla*|

Protestând cu toată tăria sufletului ronânesc îm™ir;„Militili anol oo nni>/t Itk/tnnltl nf: J __V , .. n?isocotitului gest, cu care liberalii sfidează legile tării i„irlnoAÎnc-lo A rAi-rtl in /io a ha. __ . • ■ * \clocoteşte de revolta ce ne o vor stârni momentele dp’ fsts- ■ ■ ■oi,.»,.: .t.i r\..„„ _i.- __ . . _ °i<3ril'Cielatunci când d l Duca şi subalternii săi, vor prezida serbăr ie i ţionale, la cari muzicile vor intona sfântul imn naţional- ns*

„Trăiască Regele*...

I T F O R M A T I U N

Duminecă seara a sosit la Kosice, In Slovacia, d-1 ministru Tilulescu, care încă în seara sosirii a avut o primă confe­rinţă cu d-1 Beneş, ministrul de exferne cehoslovace.

In ziua următoare au avut loc alte două conferinţe, în care s-au discutat pe larg loale pro­blemele, cari interesează sta­tele Micii Înţelegeri.

O grandioasă manifestaţie a avut loc în faţa clădirei, unde cei doi miniştrii eu ţinut confe­rinţele. Peste 10 mii de oameni, au aşteptat terminarea ultimei conferinţe, când au ovaţionat entusiasmat pe cei doi bărbaţi de stat, în timp ce muzica mili­tară intona imnurile naţionale român şi cehoslovac.

Semnificaţia acestei căldu­roase manifeslaţii, făcută în o localitate a Slovaciei confirmă nu numai simpatia faţă de băr­batul de stat român şi servi­ciile aduse de d sa Micei înţe­legeri ci tot odată ea exprimă hotărârea unanimă şi puternică

împotriva revizionismului şi men­ţinerea „siatu-lui-quo“.

Com unicatul oficial.In urma ultimei întrevederi

dintre cei doi miniştri ai aface­rilor streine, s’a dat următorul comunicai:

„Cei doi miniştri ai Afacerilor Străine N. Titulescu şi dr. E- duard Beneş, s’au întrunit la 11 Decembre 1933 la Kosice şi au avut trei conferinţe îndelungate.

„In conversaţiunile lor, ei s’au ocupat îndeosebi de rezultatele ultimului voiaj al d- lui Tituiescu la Sofia, Ankara şi Atena şi au procedat la un schimb de ve­deri asupra acestui subiect în acelaş spirit ca şi cu ocazia ul­timului voiaj al d lui Titulescu la Belgrad.

„Situaţia internaţională actuală şi evenimentele care s’au des­făşurat dela acest voiaj şi până acum au fost deasemeni obiec­tul unui schimb de vederi apro­fundat.

„Toi în acelaş spirit şi în sensul

Prin decizia ministerială No. 80658 din 5 Decembrie 1933 dată de Ministerul Muncii, Sănă­tăţii şi Ocrot rilor Sociale in baza dispoziţiurţii legii pentru reglementarea repaosului dumi­neca! şi al sărbătorilor legale s’a d?cis ca: magaziile comer­ciale să poată f i tinule des­chise în zilele de Duminecă 24 şi 31 Decembrie 1933, în schimb ele vor fi ţinute închise a treia zi de Crăciun (27 Decembrie 1935).

— Prin decizia ministerială No 80442 din 5 Decembrie 1933 dată de Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale în baza dispoziţiunilor leg i pen­tru reglementarea repaosului duminecal şi al sărbătorilor le­gale s’a decis ca: cu începere deia data zisei decizii, magazi­nele cari desfac flori, să Le ţi­nute înch se în zilele de lucru între orele 13Vb — 157a, Iar seara ia ora 20.

In zilele de Duminecă şi săr­bători legale, vor fi deschise nu- j mai până la ora 14, în schimb salariaţii lor vor beneficia de V* zi repaus prin rotaţie în cur­sul săptâmânei. Acest repaus — din cursul săptămânei — şi numele salariatului va fi afişat în magazin.

D-1 Dr. Voicu Nife seu, fost ministru, a fo s t primit eri fn au-dien/ă de M. Sa Regele.

înscrieri noui în P. N. Ţ.Din toate centrele ţarii se a- nunţii noul înscrieri in Partidul naţional ţărănesc. La Bucureşti s-au înscris alailăeri pesle 100 cetăţeni în frunte cu distinsul avocat Paul T. Jliescu, f. deputat.

Când preoţii fac politică.Ni £se relatează, că părintele Curcubălă din Budiia, descăle­cării zilele trecute în comuna Budiia, după ce a declarat mortP. N Ţ, fără însă a-i putea mânca coliva, a invitat lumea să voteze cu partidul Regelui, care, după părerea Sfinţiei Sale, ar fi par­tidul d Iui Duca, cel cu decla­raţia faimoasă când cu reîntoar­cerea Maj. Sale din dureroasa sa pribegie în ţară.

Părinţele, oricât de „ocoş* te-ai ţinea, mai bine ar ti să-ţi vezi de Biserică şi de Casa Culturală.

Se aduce mulţumiri miloşi tivei d-ne văd. Paraschiva Zal viei pentru darul de 500 lei, îi loc de parastas în aminlirea fiii Iul ei, pentru văduvele serarl ale Reuniune! văduvelor Braşovf — Maria Burduloi.

P ioasele donaţiuni ale ma|rinimoasei d ne văd. Paraschivc Zavlci, pentru ajutorarea multor instltuţiuni de binefaceri — şi publicata în Nr. 95 ai zia rului nostru, — au fost facuirl in loc de parastas, în amintire! regretatului său fiu f A/ico/flel

Depunerea jurămân­tului ostaşilor cu ier-

redus

Reuniunea Fem eilor româ* ne, şcoala profes onală, de­schide un bazar cu jucării şi cadouri de Crăciun, în sala Sfa­tului orăşenesc, care va putea fi vizitat în zilele de 15—16—17 Decemvrie, Vineri, Sâmbătă şi Duminecă. On. public este invi­tat a cercela acest bazar cu o- biecte lucrate de elevele aces­tei şcoale.

m nCa şi în alţi ani, lot aseme­

nea şi în anul acesta s a săr- bat ziua cea mai însemnată din viaţa ostăşească, în garnizoana Braşov, cu deosebit fast.

Au luat parte toţi ofiţerii di­feritelor unităţi, precum şi preo­ţii reprezentanţi ai confesiunilor din localitale.

După săvârşirea serviciului divin a ţinut părintele protopop lt.-colonel I. Hociotă o cuvân­tare foarte instructivă, inzistând asupra chemării ostăşeşti, mei ales în timpurile acesiea grele.

La regimentul 89 infanterie a vorbit şi d l colonel Gheorghe. La Batalioanele de Vânători de Munte, d-l lt.-col. Constanti- nescu, la reg. 4i art. It.-col. Bellea.

Dar. D na văduva paraschiva Zauici a dăruit, în amintirea fiu­lui său Nicolae, în loc de pa­rastas, suma de 500 lei pentru fetiţele orfane şi sărace ocro­tite de Uniunea femeilor române, pentru cere subsemnata prezi- dentă esprimă generoasei do­natoare cele mai călduroase mul­ţumiri. — Maria B. Baiulescu, preşedintă.

MULŢUMIRE Stimate Domn!

Ţiu să vă fac cunoscut că sunt foarte mulţumit de efectul minunat pe căre i au aceste Tablele Togal asupra feluritelor răceli, dovedindu se ca un bun caimant.

Bucureşti, 24 Sept. 1932.L. Florescu.

Conferinţă. In cadrele /-'sj Culturale", va avea loc V m necă, 17 Decemvrie a. c. o' ■ 11'/,. î„ sala. n»l cenlr-l-.i 1 ui saia, v* ronlliceului „Dr. loan Meşota ,c«»1

Grupul religios or‘Braşov

c o n v o c a r * , rcOnor. membrii a)gr«P^gasljvznur. uremui» — ~ - aS1

ligios-Braşov sunt c,convocaţi la slujba pese va ţinea Dumineca cemvre 1933, ora 4 nraşo!' serica ort. româna ( 1 Cetate (Târgul 9râ,ulu‘);ed5C8 o

Cu prilejul acesta pre casională o va row P biseric| Prişcu, iar corul sfinte' n iQ » esn cla un con«'' « V din incidentul imp' - fjjn|at de ani de când sa - colo capela ort. roi jnecredi

Onor. public t gste •iu .. pu>>lic e sic -]cios cu toată drago5 j stj vitat a lua parie ia viciu d-zeesc. 933.

Tipografìa V'ţş?©r

Braşov, la 12 Dec. ^ loan Broşu, ^^cre'81,

par.-preşed.

dactiaşov, S(Gin611

ÍI pw®**'»«tra « 1 isacţ-rl

UIVsa

Iscrie oii] nouă di Isritia ia iniei: no I şi naţio

import faptele f fma|iune

asupr - *1‘

irolnic, -«rn.

riest! sa seu i proced Constată

Burernul Kco apă, |a porni,

o pr/'g ele el r

ci ale esigui fost fii

riolismu1 I pentru esp, ci »mamei

liber ire vo

încercare de sinucidere! Servitoarea Ecatcrina Tecozerl originară din Sibiu, din serviciul locuitorului Moaşa Tralan • ! Dfirsle-Braşov, in seara zilei ii 13 Decemvrie a încercat sâ sa sinucidă, tăindu-şi beregib un cuţit. In stare gravă a tosj internată cu Salvarea la spitalul Gh. Mârzescu. A lăsat 0 senj soare în limba germană, c"T

1 care rezultă că a vrut să mo5f3| fără să dea alte relaţii.

buzurilf provo

ţksc de ab titli

o m 1 perie nul, a

jţfiinţati pion aii s Idela ] Jsub a< f semav dorală l-au de

Ni făre Mac pm

mişcă

ferinţa cu proiecţiun' a . profesor universitar O. Io 1 Siseşti despre: 9Dunőrea, - | de bogăfier

„ a 1de

Sătiacior-şef ş i girant: Victor

propagaTfdţ'. mc

feselenilor

H titlu. tarii d[dreapta| 8gan<i>nu le 1 "ici c

pulul d. 8»b r< r a de

alilud [poate Ne! b 'ttMver per r c* p; sub sc

tu în Dl|z el(Urere

Iniilor, extr chic

" SU3[nQsc( f cQre