Upload File

o j ( i i a jucat kgb / ^ / anul xiii nr. 3181...

  • Home
  • Documents
  • O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a
16
Uirjgil Mpgureanu a> d e c l a r a t că Radu Timofte nu a fost^ agent KGB / ^ / O j ( i i ^ http://www.dntcj.ro/adevanil ] ANUL XIII NR. 3181 ISSN 1220*3203 JO I, 26 APRILIE 2001 16 PAGINI 3.000 LEI Bbo(Slfc«i ESI ILIE CALIAN f/ u un avantaj de doar 1,5% la recentele alegeri, partizanii separării Muntenegrului de Iugoslavia nu prea au şanse în cazul unui referendum. Cei circa 650.000 de muntenegreni (dacă ne strimtorăm puţin, îi cazăm în judeţul Cluj) se arată a fi profund divizaţi în privinţa viitorului lor. Dacă mediile şi politicienii din Occident priveau chiar cu simpatie tendinţele separatiste muntenegrene în timpul lui Miloşevici, acum au “schimbat foaia”. Mai ales că, cu un Kosovo aberant, o Macedonie ameninţată de teroriştii albanezi pînă nu de mult glorificaţi, o Bosnie-Herţegovina care dă acum în clocot din câuza separatiştilor croaţi, numai beleaua asta nu mai trebuia să cadă peste capetele strategilor occidentali. Un lucru a devenit limpede chiar şi pentru cei care-şi acopereau ochii şi-şi înfundau urechile ca să nu vadă şi să nu audă adevărul: destrămarea Iugoslaviei - începînd cu desprinderea Croaţiei şi a Sloveniei - nu a avut nimic de a face cu Miloşevici. Cauzele sînt altele, mult mai profunde, şi interne, şi externe. Dacă ne întoarcem la al doilea război mondial, trebuie să ne amintimcă sîrbii nu.au uitat că croaţii şi albanezii au luptat de partea nemţilor, ambii cu dorinţa de a înfrînge Serbia şi, nu în ultimul rînd, de a-şi impune şi ambiţiile religioase - catolică, respectiv musulmană. Ceea ce i-a ţinut uniţi pe toţi sub Tito pare să fi fost tocmai regimul său socialist “original”, poziţia specifică în Europa, posibilitatea de a munci în Occident şi de a beneficia de alte libertăţi, pe care celelalte ţări socialiste nu le aveau. Am putea compara destrămarea Iugoslaviei cu o explozie “prin simpatie” după destrămarea URSS. Dar probabil explicaţia nu este suficientă şi trebuie să-i adăugăm poziţia geostrategică: ia Vest ademenitoarele porturi la Marea Adriatică, la Nord vechii săi duşmani din primul şi al doilea război mondial (Austro-Ungaria şi Germania), la Est Bulgaria, rusofilă ca şi Serbia. Dacă îi acordăm încredere lui A. Huntington, teoriei sale despre ciocnirea civilizaţiilor ăr trebui să credem că Iugoslavia era predestinată la destrămare. Pe aici trece linia de despărţire dintre catolicism, ortodoxism şi islamism, astfel că presiunea celor trei religii/civilizaţii, asemenea unor plăci tectonice, n-ar fi putut duce decît la un cutremur care să lase în urma sa numai dărîmături. Dar explicaţia nu este suficientă. Dacă era de înţeles ca albanezii şi macedonenii, vorbitori de alte limbi, sâ aibă motive să se despartă de vorbitorii de sîrbo-croatâ; dacă era de înţeles ca islamiştii şi catolicii să dorească să se despartă de ortodocşi - e mai greu să afli- de ce doresc să se despartă ortodocşii sîrbi muntenegreni de ortodocşii sîrbi din Serbia. Simplele deosebiri de naţiune, limbă şi religie nu sînt suficiente pentru a explica fenomenul, întrucît cele trei se suprapun, se întretaie şi se îmbrăţişează de o manieră foarte ciudată. continuare în pagina a 16-a Guvernul se întruneşte astăzi în şedinţă extraordinară Guvernul se va întruni, astăzi, într-o şedinţă extraordinară la icare va participa comisarul european pentru extinderea UE, Giinther Verhetigen, în cadrul căreia va fi analizat stadiul procesului de' aderare a României la Uniunea Europeană, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Executivului, Claudiu Lucaci. Lucaci a adăugat că vor fi studiate măsurile adoptate de autorităţile române pentru îndeplinirea » i acquis-ului comunitar, în special în domeniul copiilor instituţionalizaţi şi a rromilor, capitolele de negociere deschise, precum şi celelalte acţiuni întreprinse de Ia începutul anului pentru accelerarea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Comisarul UE pentru extindere, Giinther Verheugen, face o vizită de două zile în România, în timpul căreia se va întîlni cu oficialităţi din administraţia centrală si va face o vizită la Timişoara. Preşedintele Ion lliescu l-a primit pe setul delegaţiei Comisiei Europene România poate şi trebuie să demonstreze că face progrese semnificative pentru dezvoltare durabilă şi pentru asimilarea acquis- ului comunitar, a declarat, ieri, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Fokion Fotiadis, în timpul întîlnirii cu preşedintele Ion lliescu. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele lliescu l-a primit pe Fotiadis în vizită de rămas bun. Potrivit comunicatului, preşedintele lliescu şi Fokion Fotiadis au discutat o serie de probleme legate de situaţia actuală a României şi de găsirea unor soluţii viabile în vederea realizării creşterii economice, care să asigure desfăşurarea coerentă şi eficientă a proceselor de restructurare şi privatizare. Preşedintele lliescu i-a mulţumit lui Fokion Fotiadis pentru activitatea sa în România şi pentru sprijinul acordat în relaţiile cu organismele europene. NOGPÎGG în care România a jucat pentru Hagi . A .• " ? .vi ► ‘ A * Judecătorii Călin şi Sanda Todea sînt cercetaţi pentru trafic de influentă Judecătorii pentru care ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a dispus avizarea cercetării penale sînt soţii Sanda şi Călin iTodea. Cei doi magistraţi sînt cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit pe lîngă instanţă să dea soluţii favorabile în cauza lui Gabor Lajos. Potrivit cercetărilor, Sanda şi Călin Todea ar fi primit, în schimbul acestor servicii, de la ţiganul din Someşeni suma de 15.000 DM. Soţii Todea au fost audiaţi în cursul zilei de ieri de un procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, ocazie cu care au susţinut că respectiva sumă era de fapt un mai vechi împrumut dat lui Gabor Lajos şi pe care au reuşit în cele din urmă să-l recupereze. Menţionăm că, în cursul anului 1999, Călin Todea alături de judecătorul Zoltan Haltec de la aceeaşi instanţă au fost cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă, însă, printr-o ordonanţă s-a dispus scoaterea celor doi de sub urmărire penală. Cosmin PURIS F i m i îl sprijină în conţii [j rlci / ii 7 •J; ] frTTTli i măumămumtmmmmmfi M ocal 'Yvy? ■L, :\i/ Preşedintele în exerciţiu al Partidului Democrat, Petre Roman, a sosit la Cluj. El â făcut, în cursul zilei.de marţi, o vizită la Oradea însoţit de Constantin Bălâlău, senator de Ilfov, Viorel Pană, senator de Constanţa, şi Mihai Stănişoarâ, deputat de Mehedinţi. Clujul a reprezentat doar o etapă din turneul pe care îl întreprinde Roman prin ţară în căutare de susţinători. După o întîrziere anunţată de aproximativ 45 de minute, Petre Roman şi-a făcut apariţia, după ce a lăsat asistenţa sâ aştepte alte 30 de minute „academice”. Sala în care urma să se desfăşoare întîlnirea cu membrii PD Cluj era pe jumătate goală, iar asistenţa plictisită de atîta aşteptare. Petre Roman a intrat în „sala de şedinţe” foarte surprins de numărul mic de simpatizanţi pe care îi are Ia Cluj. Unele voci din sală (membrii PD Cluj) spuneau că ar fi trebuit sâ vină mai mulţi la întîlnire deoarece este ultima ocazie de a-1 mai vedea pe Petre Roman în calitate de preşedinte al Partidului Democrat. Preşedintele PD a început să-şi ţină discursul, o' încercare lamentabilă de a convinge puţinii membri PD Cluj şi pe jurnaliştii prezenţi Ia dezbatere că strategia politică pe care a propus-o în moţiunea lui este cea mai bună. El şi-a asumat răspunderea pentru scorul slab de la alegerile generale din toamna anului trecut, spunînd că'„în noiembrie 1998 am luat nefericita decizie de a reveni la guvernare”. Insă, preşedintele PD nu se consideră unicul responsabil pentru eşecul din noiembrie 2000, fiind de părere că şi membrii PD care au dezertat din partid au o mare parte din vină. Petre Roman a venit. în faţa activiştilor democraţi locali cu o strategie a PD ca partid de Opoziţie. Moţiunea pe care Mihaela LĂPUŞAN continuare în pagina a 4-a Scandalul^pelHofeălSJcontinuă Conflictul iscat în urmă cu doi ani între proprietarii clădirii-monument istoric, situat pe strada Horea nr. 2, şi Claudiu Mărginean, cel care a închiriat subsolul imobilului cu scopul de a-1 transforma în Centru de întreţinere corporală, este din nou în actualitate.. Ieri, 25 aprilie a.c., în cadrul unei întîlniri dintre reprezentanţii proprietarilor şi presă, protopopul greco- catolic Petra Rebreanu, Care locuieşte exact deasupra subsolului, a afirmat că cele 23 de apartamente ale imobilului cu pricina, vechi de peste 100 de ani, ar putea să se surpe datorită lucrărilor de la subsol, care afectează structura de rezistenţă a clădirii. Locatarii spun că, în urmă cu doi ani, Primăria a închiriat societăţii comerciale, reprezentată de CJaudiu Mărginean, spaţiul de la subsol, cu o suprafaţă de 500 mp pentru a deschide un Centru de întreţinere corporală. Numai că, între timp, Mărginean şi-a schimbat planurile', adăugind şi o pizzerie, restaurant şi terasă la Someş. Oamenii spun că Mărginean a obţinut autorizaţie de la Primărie prin falsificarea listei cu acordul proprietarilor, fapt pentru care au făcut sesizare la Parchet. Lucrările au fost suspendate o perioadă, însă s'-au reluat şi sînt aproape de finalizare. Curtea Constituţională a respins sesizările privind neconstituţionalitatea Legii bugetului Curtea Constituţională a respins, ieri, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2001 depusă de 53 de deputaţi PD şi PNL, precum şi sesizarea la adresa aceleiaşi legi formulată de Curtea Supremă de Justiţie, a declarat preşedintele Curţii, Lucian Mihai. Drept urmare, Legea bugetului de stat pe anul 2001 va merge la Preşedinţie pentru promulgare. îEbiTRALĂ UF 317 Viorica GAJI TRANSPARENŢA LA FRCCF Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF) şi-a lansat, ieri, în premieră, Raportul anual pe 2000. Dovadă de transparenţă (nu prea întîlnită la alte organizaţii nonguvemamentale), raportul conţine o sumedenie de date despre fundaţie, despre programele acesteia, despre zonele în care FRCCF este activă, despre sponsori şi, extrem de important, despre sumele cheltuite pentru fiecare proiect. continuare în pagina a 8 -a

Upload: others

Post on 23-Feb-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

U ir jg i l M p g u r e a n u a> d e c l a r a t c ă R a d u T i m o f t e n u a f o s t ^ a g e n tK G B / ^ /

O j ( i i http ://w w w .dntc j.ro /adevan il ]

ANUL XIII NR. 3181 ISSN 1220*3203

JO I, 26 APRILIE 2001

16 PAGINI 3.000 LEI

Bbo(Slfc«iE S I

ILIE CALIANf/ u un avantaj de doar 1,5% la

recentele alegeri, partizanii separării Muntenegrului de

Iugoslavia nu prea au şanse în cazul unui referendum. Cei circa 650.000 de muntenegreni (dacă ne strimtorăm puţin, îi cazăm în judeţul Cluj) se arată a fi profund divizaţi în privinţa viitorului lor. Dacă mediile şi politicienii din Occident priveau chiar cu simpatie tendinţele separatiste muntenegrene în timpul lui Miloşevici, acum au “schimbat foaia”. Mai ales că, cu un Kosovo aberant, o Macedonie ameninţată de teroriştii albanezi pînă nu de mult glorificaţi, o Bosnie-Herţegovina care dă acum în clocot din câuza separatiştilor croaţi, numai beleaua asta nu mai trebuia să cadă peste capetele strategilor occidentali.

Un lucru a devenit limpede chiar şi pentru cei care-şi acopereau ochii şi-şi înfundau urechile ca să nu vadă şi să nu audă adevărul: destrămarea Iugoslaviei - începînd cu desprinderea Croaţiei şi a Sloveniei - nu a avut nimic de a face cu Miloşevici. Cauzele sînt altele, mult mai profunde, şi interne, şi externe. Dacă ne întoarcem la al doilea război mondial, trebuie să ne amintim că sîrbii nu.au uitat că croaţii şi albanezii au luptat de partea nemţilor, ambii cu dorinţa de a înfrînge Serbia şi, nu în ultimul rînd, de a-şi impune şi ambiţiile religioase - catolică, respectiv musulmană. Ceea ce i-a ţinut uniţi pe toţi sub Tito pare să fi fost tocmai regimul său socialist “original”, poziţia specifică în Europa, posibilitatea de a munci în Occident şi de a beneficia de alte libertăţi, pe care celelalte ţări socialiste nu le aveau.

Am putea compara destrămarea Iugoslaviei cu o explozie “prin simpatie” după destrămarea URSS. Dar probabil explicaţia nu este suficientă şi trebuie să-i adăugăm poziţia geostrategică: ia Vest ademenitoarele porturi la Marea Adriatică, la Nord vechii săi duşmani din primul şi al doilea război mondial (Austro-Ungaria şi Germania), la Est Bulgaria, rusofilă ca şi Serbia. Dacă îi acordăm încredere lui A. Huntington, teoriei sale despre ciocnirea civilizaţiilor ăr trebui să credem că Iugoslavia era predestinată la destrămare. Pe aici trece linia de despărţire dintre catolicism, ortodoxism şi islamism, astfel că presiunea celor trei religii/civilizaţii, asemenea unor plăci tectonice, n-ar fi putut duce decît la un cutremur care să lase în urma sa numai dărîmături.

Dar explicaţia nu este suficientă. Dacă era de înţeles ca albanezii şi macedonenii, vorbitori de alte limbi, sâ aibă motive să se despartă de vorbitorii de sîrbo-croatâ; dacă era de înţeles ca islamiştii şi catolicii să dorească să se despartă de ortodocşi - e mai greu să afli- de ce doresc să se despartă ortodocşii sîrbi muntenegreni de ortodocşii sîrbi din Serbia. Simplele deosebiri de naţiune, limbă şi religie nu sînt suficiente pentru a explica fenomenul, întrucît cele trei se suprapun, se întretaie şi se îmbrăţişează de o manieră foarte ciudată.

continuare în pagina a 16-a

Guvernul se întruneşte astăzi în şedinţă extraordinarăGuvernul se va întruni, astăzi, într-o şedinţă

extraordinară la icare va participa comisarul european pentru extinderea UE, Giinther Verhetigen, în cadrul căreia va fi analizat stadiul procesului de' aderare a României la Uniunea Europeană, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al Executivului, Claudiu Lucaci.

Lucaci a adăugat că vor fi studiate măsurile adoptate de autorităţile române pentru îndeplinirea

» iacquis-ului comunitar, în special în domeniul copiilor instituţionalizaţi şi a rromilor, capitolele de negociere deschise, precum şi celelalte acţiuni întreprinse de Ia începutul anului pentru accelerarea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Comisarul UE pentru extindere, Giinther Verheugen, face o vizită de două zile în România, în timpul căreia se va întîlni cu oficialităţi din administraţia centrală si va face o vizită la Timişoara.

Preşedintele Ion lliescu l-a primit pe setul delegaţiei Comisiei Europene

România poate şi trebuie să demonstreze că face progrese semnificative pentru dezvoltare durabilă şi pentru asimilarea acquis- ului comunitar, a declarat, ieri, şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Fokion Fotiadis, în timpul întîlnirii cu preşedintele Ion lliescu.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele lliescu l-a primit pe Fotiadis în vizită de rămas bun. Potrivit comunicatului, preşedintele lliescu şi Fokion Fotiadis au discutat o serie de probleme legate de situaţia actuală a României şi de găsirea unor soluţii

viabile în vederea realizării creşterii economice, care să asigure desfăşurarea coerentă şi eficientă a proceselor de restructurare şi privatizare. Preşedintele lliescu i-a mulţumit lui Fokion Fotiadis pentru activitatea sa în România şi pentru sprijinul acordat în relaţiile cu organismele europene.

N O G P Î G Gîn care România a jucat pentru H a g i

. A . • " ? .vi

► ‘ A *

Judecătorii Călin şi Sanda Todea sînt cercetaţi pentru trafic de influentă

Judecătorii pentru care ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a dispus avizarea cercetării penale sînt soţii Sanda şi Călin iTodea. Cei doi magistraţi sînt cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă, pentru că ar fi intervenit pe lîngă instanţă să dea soluţii favorabile în cauza lui Gabor Lajos. Potrivit cercetărilor, Sanda şi Călin Todea ar fi primit, în schimbul acestor servicii, de la ţiganul din Someşeni suma de 15.000 DM. Soţii Todea au fost audiaţi în cursul zilei de ieri de un procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, ocazie cu care au susţinut că respectiva sumă era de fapt un mai vechi împrumut dat lui Gabor Lajos şi pe care au reuşit în cele din urmă să-l recupereze.

Menţionăm că, în cursul anului 1999, Călin Todea alături de judecătorul Zoltan Haltec de la aceeaşi instanţă au fost cercetaţi sub acuzaţia de trafic de influenţă, însă, printr-o ordonanţă s-a dispus scoaterea celor doi de sub urmărire penală.

Cosmin PURIS

F i m i î l s p r i j i n ă î n c o n ţ i i

[j rlci / ii 7 • J; ] frTTTli i măumămumtmmmmmfi M o c a l

'Yvy?

■L, : \ i /

Preşedintele în exerciţiu al Partidului Democrat, Petre Roman, a sosit la Cluj. El â făcut, în cursul zilei.de marţi, o vizită la Oradea însoţit de Constantin Bălâlău, senator de Ilfov, Viorel Pană, senator de Constanţa, şi Mihai Stănişoarâ, deputat de Mehedinţi. Clujul a

reprezentat doar o etapă din turneul pe care îl întreprinde Roman prin ţară în căutare de susţinători. După o întîrziere anunţată de aproximativ 45 de minute, Petre Roman şi-a făcut apariţia, după ce a lăsat asistenţa sâ aştepte alte 30 de minute „academice”. Sala în care urma să se desfăşoare întîlnirea cu membrii PD Cluj era pe jumătate goală, iar asistenţa plictisită de atîta aşteptare. Petre Roman a intrat în „sala de şedinţe” foarte surprins de numărul mic de simpatizanţi pe care îi are Ia Cluj. Unele voci din sală (membrii PD Cluj) spuneau că ar fi trebuit sâ vină mai mulţi la întîlnire deoarece este ultima ocazie de a-1 mai vedea pe Petre Roman în calitate de preşedinte al Partidului Democrat. Preşedintele PD a început să-şi ţină discursul, o'

încercare lamentabilă de a convinge puţinii membri PD Cluj şi pe jurnaliştii prezenţi Ia dezbatere că strategia politică pe care a propus-o în moţiunea lui este cea mai bună. El şi-a asumat răspunderea pentru scorul slab de la alegerile generale din toamna anului trecut, spunînd că'„în noiembrie 1998 am luat nefericita decizie de a reveni la guvernare”. Insă, preşedintele PD nu se consideră unicul responsabil pentru eşecul din noiembrie 2000, fiind de părere că şi membrii PD care au dezertat din partid au o mare parte din vină. Petre Roman a venit. în faţa activiştilor democraţi locali cu o strategie a PD ca partid de Opoziţie. Moţiunea pe care

Mihaela LĂPUŞAN

continuare în pagina a 4-a

S c a n d a l u l ^ p e l H o f e ă l S J c o n t i n u ăConflictul iscat în urmă cu doi ani

între proprietarii clădirii-monument istoric, situat pe strada Horea nr. 2, şi Claudiu Mărginean, cel care a închiriat subsolul imobilului cu scopul de a-1 transforma în Centru de întreţinere corporală, este din nou în actualitate.. Ieri, 25 aprilie a.c., în cadrul unei întîlniri dintre reprezentanţii proprietarilor şi presă, protopopul greco- catolic Petra Rebreanu, Care locuieşte exact deasupra subsolului, a afirmat că cele 23 de apartamente ale imobilului cu pricina, vechi de peste 100 de ani, ar putea să se surpe datorită lucrărilor de la subsol, care afectează structura de rezistenţă a clădirii. Locatarii spun că,

în urmă cu doi ani, Primăria a închiriat societăţii comerciale, reprezentată de CJaudiu Mărginean, spaţiul de la subsol, cu o suprafaţă de 500 mp pentru a deschide un Centru de întreţinere corporală. Numai că, între timp, Mărginean şi-a schimbat planurile', adăugind şi o pizzerie, restaurant şi terasă la Someş. Oamenii spun că Mărginean a obţinut autorizaţie de la Primărie prin falsificarea listei cu acordul proprietarilor, fapt pentru care au făcut sesizare la Parchet. Lucrările au fost suspendate o perioadă, însă s'-au reluat şi sînt aproape de finalizare.

Curtea Constituţională a re spins s e s iză rile privind neconstituţionalitatea L e g ii bugetului

Curtea Constituţională a respins, ieri, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2001 depusă de 53 de deputaţi PD şi PNL, precum şi sesizarea la adresa aceleiaşi legi formulată de Curtea Supremă de Justiţie, a declarat preşedintele Curţii, Lucian Mihai.

Drept urmare, Legea bugetului de stat pe anul 2001 va merge la Preşedinţie pentru promulgare.

îEbiTRALĂ UF317V io r ic a G A JI

TRANSPARENŢA LA FRCCFFundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie

(FRCCF) şi-a lansat, ieri, în premieră, Raportul anual pe 2000. Dovadă de transparenţă (nu prea întîlnită la alte organizaţii nonguvemamentale), raportul conţine o sumedenie de date despre fundaţie, despre programele acesteia, despre zonele în care FRCCF este activă, despre sponsori şi, extrem de important, despre sumele cheltuite pentru fiecare proiect.

continuare în pagina a 8-a

http://www.dntcj.ro/adevanil
Page 2: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

Vasile' « P ^ A m a s ie i ; Sf Cuv. G la ^ • Calendarul greco-catotic. S. Vasile, ep.. m. ( t 322V 5

Sf.Cuv.'«

ţ m

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMĂRIACLUJ-NAPOCA: 19-60-30 ' PRIMÂRIADEJ: 21-17-90

• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60. p r im ă r ia c îm p ia t u r z il 36-so-oi .PRIMĂRIAHUEDIN: ' 25-15-48. PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:• 955 si 43-27-27

POLIŢIA FEROVIARĂ• CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 ■•POLIŢIA DEJ: 21-21-21•POLITIA TURDA: - 31-21-21• p o l i t i a c îm p ia t u r z i l 36-82-22 • p o l i t i a HUEDIN: 25-15-38

POLITIA GHERLAr 24-14-14.POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILA: 982.G ARD A FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, im. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI• PROTECŢIEI SOCIALE: 197,125

EXIMTUR^AGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION | muim v ă o f e r S :

BIBLIOTECI

• SALVAREA: ■ 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN’: 991• in f o r m a ţ ie 931* DERANJAMENTE: 921*ORA EXACTĂ: 958. R.A. TERMOFICARE: 19-8748. R.A. APA CANĂL: 19-63-02

S.C. "SALPREST- S.A.: 19-55-22SC PRISAL: 42-34-36

• DISTRIBUŢIA GAZELOR• NATURALE: - INTERVENŢII G.AZE• 92S: 433424

JANDARMI: 956•GARA Cluj-Szpccz: 952• a g e n ţ ia CFR 43-20-01:

Turda-,11-17.62: D e j-2 1-20-22ALIANŢA ANTISUCID: 19-1647DIRECŢIA GEN. JUD PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPiLULLT 9S3

R e p u b lic a - M a re a h o in ă re a lă . SUA, prem ieră (1 0 .3 0 ; 13; 1 5 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 ; 2 0 ,3 0 ) ; v ineri, s îm b â tâ , d u m in ic ă - sp e c ta co le de noapte cu tarif redus de la ora 2 3 * V ic to ria - Băi, care m i- a i ş u t i t m a ş in a ? , S U A , premieră (11; 13; 15; 17; 19) * A rta - Eurim ages - D inco lo de uşi, Anglia, premieră (12; 14; 16; 18; 20) " F av o rit - L u p ta c u înă lţim ile , SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * M ărăşti - P ro fe s o ru l trăsn it ş i C lanu l K lu m p , SUA (13; 15; 17; 19)

T U R D A - Fox - R e g u la j o c u lu i , S U A (1 3 ; 1 5 ,1 5 ; 17,30; 19,45); vineri, sîmbâtâ, d u m in ic ă - sp e c ta co le de noaptea cu tarif redus de la ora 22

D E J - Arta - N aufrag ia tu l, S U A (1 3 ; 16; 19 ); v in e r i, s îm b â tâ , d u m in ică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

G H E R L A - P acea- Femeia, m ere u deasupra, S U A (vineri, sîm bătă, duminică : 15; 17; 19; spectacole cu tarif redus de la ora 21; luni, marţi, miercuri; 17; 19; joi - închis.)

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 25 MAR. 2001 - 28 OCT. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -» Otopeni 16,35

< marţi Cluj Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

miercuriCluj -> Băneasa 07,00 şi 19,00 Cluj -> Otopeni 16,35

joiCluj -> Băneasa 07,00 şi 21,00 Cluj Otopeni 15,15

vineriCluj Băneasa 08,30 şi 20,10Cluj -> Otopeni 21,35

sîmbătă Cluj -> Băneasa 12,30

duminică Băneasa -> Cluj 19,30

ORARUL CURSELOR EXTERNE PER IO ADA 25 M AR. 2001 - 28 O CT. 2001Cluj Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt -> Cluj

marţi şi joi 14,45Cluj -> Viena "luni, miercuri -11,25, vineri -15,10 Viena -> Clujluni, miercuri -16,35, vineri 19,40 Cfuj -3 Bolognaluni, miercuri -11,15, vineri -16,15 Bologna -3 Clujluni, miercuri -16,05, vineri 21,05

TELEFON: 13-01-16.Razanrărf prii telefon teu la sediul firmei:

E X IM TU R , str. A. Şaguna 34-36 Tel/Fax 064-433569,193442E X IM TU R , str. Napoca 2-4 Tal/Fax 064-198755.199293

FARMACII!Farmacii cu serviciu permanent

Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tet.42.62.72, orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71 -95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, Str. Gh. Doja nr.

37, telefon 19-48-54, orar 20-8.

u .T E L E 7 abc1 •<>. «V II-W»» t> 1 HM A t)im -i„ ■»< ii im t<i e t i iH i i i

Astăzi, de la ora 22,15: VITRINA

cu Tavi Gruian

Cititiy

zilnicADEVĂRULde Cluj ;^

* Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: Sala dc lectură (str, M. Kogâlniccanu nr. 7 , tel. 430.434):Juni - vineri: 9,00.- 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecâ (str, Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195,620): luni - vineri: 11,00 - 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tei. 438.409): luni - vineri: 8,00 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu.nr/27, Bl. V), Zorilor (str. Observatorului nr, 1, tel. 438.409): lupi. miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123,066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secfiilor de împrumut pentm adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provizoriu, în vederea mutării in sediul nou. Rugăm restantierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier.

■ Bibliotecă Germană (strada Universităţii 7 - 9):-luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lunâ: 9-14. Oferim consultanţa pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu H).'Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, marti-vincri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

Biblioteca Centrului Cultural German "H erm ann O bcrth” (str. Memorandumului 18), Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20,

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ “ FAMILIA SFÎNTĂ"• 23 - 27 aprilie •

1 Medicină generală. Or. I. Boilâ - 23,27 (10-12), 25 (11.30-12,30), dr. V. Bodo - 25 (15-18), dr. R. Cotârtâ• 25 (10-12), dr. M. Eşânu - 24 (12-13), dr. S. loga - 27 (9-11), dr. M. Man • 24 (14-16), dr. D. Oltean - 26 (9-11), dr. A.F. Oros - 26 (14-18), dr. D. Piaton - 23 (9-11), dr. L Raşa - 23 (15-17), dr. I. Rt2a - 24 (15-16), dr. M. Suciu - 23 (10-12), dr. V. Tâtam - 27 (10-12), dr. C. Torrea * 24,26 (9-11). dr. A. Varga - 23,27 (9-11),- dr. C. Vtaicu ♦ 23 (11-13); Homeopatie. Dr. I. Barbâaibâ -25.27 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea• 26 (17-18). dr. I. Ivanduc - 23.25 (14-15), dr. I. Pajii)• 25 (11.30-13). dr. T. Popescu - 25 (9-11), dr. N. Prişcâ * 25 (16-16); Interne. Dr. 0. Pârv - 23 (15-17), dr. N. Pop - 26 (14-16). dr. Gh. Rădulescu • 24 (9- 11); Ginecologie. Dr. Al-Refai Moh’d - 23 (15-17), dr.D. Gherman - 26 (15-17), dr. C. Fodor- 24,26 (10-12), dr. M. Alajmi - 25 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă - 26 (17-17.45). dr. P. Pitea - 26 (9-11), dr. M. Simu - 25 (11-13). 27 (9-11); Pediatrie. Dr. M. Frrtea - 25 (11- 13). dr. M. Marino • 26 (11-13), dr. R. Mitea • 24 (14- 15). dr. L Toma - 27 (10-12); Endocrinologie. Dr. I. Duncea • 26 (17-18), dr. E. Popescu - 25 (9-11); Psihologie. Dr. I . Boită - 24 (14-16); Dermatologie.Or. O. Roşea - 23 (16-17), dr. I. Sârbu - 23 (11,30- 12,30). dr. M. Teleagă - 24 (9-11); Toxicologie clinică.Dr. CD. Ursu - 24 (12-13); O.R.t. Dr. S. Bittan - 25 (14-16). dr. E, Plâian - 26 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas • 23 (12-13), dr. I. Ghilean - 25 (14-15.30), dr. L. Negru - 26 (16-18), dr. D. Ursu • 26 (12-13), dr.I.l. Usinevidu - 27 (10-12); Pneumo-ftiziologie. Dr.M. Man • 24 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 24 (9-.10); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuj - 26 (16-18), dr. C. Zotta - 23 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa * 23,26 (12-13); Urologie. Dr. Z. Popa -23,26 (12-13); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo • 23,24,25,26,27 (9-11).

în cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de Iun pînă vineri, între creie 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi. după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică ş l reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe ba2â de bilet de trimitere. Fortificarea bolnavilor se fa » ia sediul Policlinici, str. Moţilor nr. 32 şa la tel. 43- 00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea, bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CiufNapoca.

C • t e l e s p e c t a t o r ® j

m

Joi,7,00 Telematinal; 9,00

.0»**,* Re=ur!. ,a !"°ra|â W:10,00 Fotbal (rezumat);

10,45 TVR Cluj; 11,50 TVR laşi; 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Infomania; 14,30 Districtul (s/r); 15,15 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 15,35 Orice e posibil (s); 16,00 Convieţuiri; 17,30 Avanprem ieră ŞtirJjj 17,35 Medicina pentru toţi; 18,15 Pasiuni ,(s); 19,00 Eu,cetăţeanul; 19,50 Familia... Corect!; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 2 0 ,45 Sub acoperire (s); 21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Scurt pe doi; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Crime şi secrete: Misterul din curtea interioară (thriller Italia 1999, p .ll); 1 ,00 Nocturna melomanului; 2 ,00 Jurnal. Meteo. Sport (r).

tvi€> 7,00 Domnişoara Andrea (s/r); 7,50

Poftă bună cu Petrişor (r); 8,00 Mit şi istorie (r); 8,35 Ferma (r); 9,35 Izolarea ( f /r ) ; . 11,05 Capodopere în pericol: canalele (do); 11,30 Ştiri; 11,35 Tată, am încurcat-o! (s /r); 12,00 în m ijlocul'furtunii (s/r); 12,50 Domnişoara Andrea (s); 13,45 Tribuna partidelor parlamentare;14.15 Aventuri în... patru labe;15.30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; '17.00 Poftă bună cu Petrişor; 17,10 Autograf muzical; 17,30 E dreptul tău!; 18,00 Tată, am încurcat-o! (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,50 Lady, Lady (d.a.);19.15 Toţi, împreună; 20,00 On line; 20 ,30 Ora adevărului;22.00 Oasis în concert; 23,00 Ştiri; 23,305 Captiv în viitor (s); 0,00 Oasis în concert (r); 0,30 Fenomenul „Oasis" (do); 0,55 ■ Ştiri bancare şi bursiere; 1,00 TVM Mesager; 1,40 Trupa DP'2 (r); 3,05 Ora adevărului (r); 4,35 Captiv în viitor (s/r); 5,25 Oasis în concert (r).

7 ,00 BunăBBji’jB S dimineaţa!; 8,00 Ştirile Pro TV - Ziarul dimineţii tale;9.00 T înăr şi neliniştit (s/r);10.00 Taking The Falls (s);11.00 Black Harbour (s/r); 12,00 Spirit de echipă (s); 12,15 Umbrele trecutului (f/r); 14,15 Fuga după comoară (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 •. Ştirile- Pro TV; 20,00 Supravieţuitorul ( f.SUA .1996); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero;'0,30 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,45 Black Harbour (s); 1,15 Jesse (s); 1,45 Atracţie primară (parodie SUA 1996); 3,45 Chestiunea zilei (r);5.30 Teo (r).

2 6 a p r iliepacoste de-frate (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Cascadorii de la Hollywood (do); 14,00 1941 (ii r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări: pătimaşe (s); 19,00 Observator; 19,50 Brigada mobilă; 20,20 Din dragoste (div.); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23.30 TeleEurobingo 2; 1,30 Observator (r); 2,30 Exploratorii viselor (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/r).

C Ţ Ţ K Ţ s 7 ,00 Malcom şi pS jJJ jŞ . Eddie (s/r); 7,30 Poză la minut (s/r); 8,00 Prima Mix; 13,25 Clip Art; 13,30 Creaturi sălbatice; - 14,30 Cronica cîrcotaşilor; 15,30 Cavalerul rătăcitor (s); 16,30 Malcom şi Eddie (s); 17,00 Poză la minut (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,.00 Focus; 19,00 Cele mai puternice explozii din lume (do); 20 ,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 21,00 Impact; 21,45 Obiectiv; 22 ,45 Focus Plus; 23,15 Cavalerul rătăcitor (s/r); 23,55 Clip art (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 Focus Plus (r)

nty y 2/cifc>

«ţntw^ 7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00

Zile din viaţa noastră (s/r); 11,45 Elena, viaţa mea (s); 12,30 O

7,00 Muzică; 8,00 / a l o c Sandwich şi Fetz;

10,00 La ordinea zilei (r); 11,30 As show (r); 12,3 Reporter Tele 7 (r); 13 ,45 Muzică; 14,45 Documentar; 16,00 D'ale lui Cătălin; 18,00 As show; 19,00 Docum entar DW; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal;' 21,30 Documentar DW; 22,00 Telem edicina; 23,00 Loto; Jocker; Pariu Trio; 23,15 D’.ale lui Cătălin (r); 1,15 Muzică.

18 ,00 -19 ,00 Magia cVwcAt peliculei - realizator Dan Duma; 19,00-19,15 Spoturi& ; docum entare; 19 ,30-20 ,00 Microfonul, sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu.

- Redacţia nu îşi asumă responsa-bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Joi, 26 aprilie 06:00-07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-

rtoTi 6:30; Meteo - 6.40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CDSportcu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-14:00 Mesaj FM - Tiberiu Crişan (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu etc.; 13:00 Ştiri + Meteo); 14:00 - 16:00 Caleidoscop CD -cu Tudor Runcanu (13:00 Ş tiri* Meteo, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 - 18:00 Conspiraţia - cu Tudor Runcanu (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct -farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC); 21:00 Ştiri.

Joi, 26 aprilie« ! » j ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 ,15.00 , 16.00;

------ -— BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 -SUPER MATINAL ŞIirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei. Punctul de vedere(10.15); - Concursuri <10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- 18.QO-CALEIDOSCOP fm:13.20 -Engleza pentru afaceri;

20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii);22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea;22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

UNIPLUŞJtadlp b b c :6 ,oo-6,30;8,00-8;20,11,00-12,00, 14,00-14.30; 18,00-18,30:21,00- 21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct., ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Tre/ ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Uniplus nocturn.

C - Joi, 26 aprilieR A D IO C L U J ll 6,00 Bună dimineaţa/O emisiune cu

- y informaţii/actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Anca Bota. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Ceasul al unsprezecelea. Prezintă Vasile Luca; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,55 Buletin de ştiri. 14,00 Scurt pe doi. Noi spunem lucrurilor pe nume. Talk-show cu Dinu Criste; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Adela Groza; 18,30 Supersound - rock&heavy metal, redactor Cristian Zoicaş; 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe

R A D I O R E N A Ş T E R E A91,2 MHz FM

scena istoriei- redactor Gh. Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu fiori multe. Prezintă Codruţa Aron,Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

Joi, 26 aprilie6,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii;

10,00-10,05 Ştiri; 10.10-10.40 Sfinţii P ă r in ţ i, co n tem p o ran ii noştri

Realizator: Cătălin Pălimaru. Tema: Scrierile paliilice din vremea Sf. Paisie Velicicovschi; 10,40 - 11,00 Cîntări bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - 12,00 Lexicon. Realizator. Elena Chircev. 12,00 - 13,00 File de acatist (r);13.00 - 13,05 Ş tiri Maria Aluaş; 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator: Simona Vlasa: 13,05 - 13,10 Prezentarea emisiunii; 13,10 — 14,00 Concertul amiezii. Realizator Ana Abrudan; 14,00 - 15,00 Informaţii şi muzică; I 5,00 - 16,00 Program religios. Realizator: Cătălin Pălimaru;16.00 - 17,00 Liturghia Darurilor înainte Sfinţite ( înregistrare);17.00 - 18,00 Conferinţele susţinute în cadrul Serilor. Duhovniceşti;18.00 - 18,35 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35 19,00 C întări religioase; 19,00 - 20,00 Bizantion. Realizator: Elena Chircev;20.00 - 20,39 Universul teologic, universul credinţei. Invitat: pr. prof. dr loan Vasiie Leb; 20,30 - 21,00 Păhărelul cu nectar. Realizator: Elena Magher, 21,00 - 22,30 La început a fost Cuvântul... Realizator Radu Preda; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

[551 CABINET MEDICAL D E 1 1 STOMATOLOGIE

Calea Molilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări xQitic fa teLi 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10*13

Penbu studenţLJjmBnsionaxL snmeri.reducereZ0/«.;a ^ ^

■-—7 "----- 6 ,25 Teleshop-f î S a ş a ping; 6,40 Iubire fără limite (s/r); 7,30 Ştirile de'Acasă (r);.8 ,10 îngeraşul (s/r); 9,00 Seducţie (s/r); 10,10 Căsuţa poveştilor (r); 10,20 Acasă-îa bunica (r); 10,30 Dragoste şi putere (s/r); 11,00 De 3 x femeie (r); 11,55 Iubire fără limite (s/r); 12,50 Dragoste nebună (s/r); 13,45 Femei înşelate (s/r); 14,40 la-mă acasă (mag./r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Iubire fără limite (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 19,00 îngeraşul (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 De 3 x femeie; 21,30 Betty cea urîtă (s); 22,20 Fem ei înşe la te (s); "23,15 Dragoste şi putere (s/r); 23,40 De 3 x femeie -(r); 0,30 Ştirile de Acasă (r); 1,35 Muzica de Acasă.

O NCO f*;CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ NAPOCA, str.PROF C/ORTBA nr.9

(cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I : ,

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(G ineco log ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L , M i ; 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 :”

Dr. VALENTIN P O P E S C U " (Chirurgie, O ncologie ) ,

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7V :S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN PO PESC U(Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ™ - 2 0 V : 1 6 -2 0

PROGRAMARE: tel/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în t im p u l o re lo r d e f u n c ţ io n a r e a c a b in e tu lu i

Dispensarul s Policlinic cu Plată §

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan Ludwig. Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARD Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S tr. Prahovei n r. 11(lîngă biserica Bob)

L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; fel/fax:19.14.68

MEDIPRAX C en tru m e d ic a l

Prof. Dr. HUŢANU loan Gluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21' CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENŢE;

CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ;" PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LTO iinm iii: sfflm ; inimii n ustă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Page 3: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

fv'/.v. .‘.v.v.- -u.v. < Ziarul nostru foloseşte ştiri

furnizate de agenţiile RO M PRES şi MEDIAFAX.

~ f wwsmTV1 f ”~ n,~. . V i i i *

SUA NUTRESC TREI ILUZII PERICULOASE“THE WASHINGTON TIM ES”

Nu sînt semne evidente că SUA s-ar îndrepta spre un declin. Şi cum să fie posibil, din moment ce SUA sînt o superputere economică şi militară? Cînd deţin hegemonia în domeniul tehnologiei şi cercetării ştiinţifice? Cînd limba americană este de circulaţie internaţională, iar moneda americană este cea mai puternică valută din lume? Toate aceste succese conferă forţă SUA, dar pot, în acelaşi timp, să transforme această ţară în victima propriilor iluzii. <

SUA nutresc trei mari iluzii riscante. Prima este legată de speranţa că vor putea menţine şi pe viitor o relaţie specială cu Marea Britanie, în ciuda faptului că aceasta din urmă este împinsă tot mai mult spre. Uniunea Europeană (UE). Dar Marea Britanie face parte din Europa, aşadar SUA vor pierde cel mai de încredere aliat al lor din ultimii 60 de ani. Marea Britanie, cu un picior în Europa, cu altul în Alianţa Nord-Atlantică, a fost cea care a oferit SUA pîrghii diplomatice vitale în contextul eforturilor americane de a determina aliatele sale din NATO sâ se alinieze politicii externe americane. Fără sprijinul

Marii Britanii, politica externă a SUA în Europa ar fi fost umbrită de Franţa şi de birocraţii de la Bruxelles. NATO însăşi nu va supravieţui în momentul în care Marea Britanie va fi absorbită în UE. Forţa europeană de intervenţie rapidă pe care Franţa a avut iniţiativa ca UE să o dezvolte, va scoate din scenă NATO. Odată cu dizolvarea NATO şi cu pierderea -identităţii Marii Britanii în UE, va fi anulată şi capacitatea actualelor state membre în Alianţa Nord- Atlantică de a mai asigura o. forţă militară puternică care să intervină în situaţii de criză în orice regiune a lumii.. SUA vor continua să fie un

stat puternic, dar mult mai puţin prosper decît în prezent. Scăderea rezervelor SUA va afecta inerent economia, diplomaţia şi, în general, calitatea politicii externe americane. Pe fondul acestei slăbiciuni, state aflate în plină dezvoltare, vor încerca să-şi urmărească agresiv interesele. China este cel mai la îndemînă exemplu. Actuala politică externă americană faţă de China se bazează pe o iluzie, a doua: China ar putea deveni un partener şi nu un rival al SUA, dacă acestea din urmă i-ar acorda o serie de avantaje. Aşa se explică faptul că SUA au furnizat Chinei tehnologii avansate privind anumite sisteme de rachete şi sateliţi,

permiţîndu-i, în plus, acces la piaţa americană. Această politică de “deschidere” faţă de China-era menită să tempereze comportamentul belicos aj acesteia şi să dezvolte o relaţie de parteneriat între China şi SUA. Numai că autorităţile de la Beijing au perceput această strategie politică ca fiind arogantă, alimentîndu-le, totodată, speranţa * că ascensiunea economică a Chinei va putea reduce pe viitor, sau chiar elimina, hegemonia SUA în regiunea Asia-Pacific. Dacă SUA vor continua sâ practice politici externe care, de fapt, le condamnă la izolare, atît în Europa, cît şi în'Asia, vor fi afectate serios relaţiile comerciale cu statele petroliere din Orientul Mijlociu.

Cea de-a treia iluzie priveşte politica SUA de imigrare, pentru prima dată pusă în aplicare în 1965, de către tabăra democrată aflată atunci la putere. Conform observaţiilor făcute de experţi, asimilarea imigranţilor este compromisă în mare parte din cauza faptului că cei mai numeroşi imigranţi provin din lumea a treia. Există şi alţi doi factori majori care contribuie la compromiterea procesului firesc de asimilare: unul este legat de neaşteptatul impact al politicii SUA privind drepturile civile. 'Cu alte cuvinte, pentru a grăbi integrarea persoanelor de culoare în societatea americană,

“minorităţile favorizate” s-au bucurat (neconstituţional) de un statut legal privilegiat. Acordarea acestor drepturi (privilegii legale) a fost gîndită iniţial să fie temporară, numai că ele au fdst lăsate moştenire timp de 35 de ani, pînă în prezent, îmbinarea dintre politica drepturilor civile şi cea a imigraţiei a generat o situaţie neaşteptată şi nedorită: milioane de imigranţi se bucură de mai multe privilegii comparativ cu cei născuţi cetăţeni americani. Este extrem de îngrijorător acest fenomen al cristalizării unei societăţi în care americanii “pur-sînge” formează de fapt cetăţeni de rangul doi. Cel de-al treilea factor care a împiedicat asimilarea imigranţilor este“pluriculturalismul” practicat la nivel educaţional. în condiţiile în care se pune 'accentul pe diversitate şi pe îndepărtarea “culturii hegemonice europene”, procesul de asimilare a fost compromis chiar şi în rîndul albilor. O ţară a cărei politică de imigrare şi privind drepturile civile a generat o naţiune alcătuită din tabere rivale, delimitate pe criterii rasiale şi ale drepturilor de care beneficiază, nu va mai putea fi un protagonist major pe scena mondială.

âH TO M O M EA U E iN D O M E N IU L A P Ă R Ă R II NU B E N E F IC IA Z Ă D E U N A N IM IT A T E

IN TERNATIO NAL HERALD TRIBUNE

în prima sa întîlnire cu preşedintele SUA, George W. Bush, cancelarul german, Gerhard Schroeder, a reiterat că este important pentru Germania şi partenerii săi din UE-să înlăture temerile-care există în SUA legate de creşterea capacităţilor defensive a Europei, văzute ca o competiţie pentru NATO. Problema este că nu există un consens între Germania, Franţa şi Marea Britanie cu privire la modul în care va evolua procesul de luare a deciziilor. Pentru moment, nici unul dintre - guvernele statelor membre UE nu consideră, că are ceva de cîştigat din explicarea modului în care va fi definit ’ în termeni de distanţă şi independenţă faţă de SUA şi de NATO, autonomia Europei în domeniul apărării. Dar, problema este că cele trei ţări mari care vor conduce o forţă europeană de reacţie rapidă, alcătuită din 60.000 de soldaţi şi care va fi operaţională în 2003, au motivaţii strategice diferite şi interpretări proprii ale Politicii Europene de Apărare şi Securitate (ESDP), document care se referă la procesul respectiv.

în ţimp ce Administraţia Bush jr. îşi formulează încă politicile în domeniul securităţii, opinia sa definitivă cu privire la angajamentul militar

american în 'Europa şi încercarea Europei de a-şi mări capacitatea defensivă, este încă incertă. în timp ce Germania nu doreşte o dublare inutilă a capacităţilor militare europene, Franţa are o'opinie contrară. Charles Grant, expert britanic, este de părere că “Marea Britanie ar putea fi nesinceră”. Dl Grant este autorul unei monografii, intitulată “Revoluţia militară europeană”, scrisă în colaborare cu Gilles Andreani (francez) şi Christophe Bertram (german). Cartea susţine o entitate

; defensivă europeană distinctă şi oferă o serie de soluţii guvernelor statelor europene implicate în acest proiect pentru realizarea sa. Cartea mai susţine că o politică europeană în domeniul apărării trebuie să se bazeze pe principiul că UE poate opera autonom, din moment ce Europa trebuie să înveţe să-şi dezvolte mentalitatea de putere majoră în care s-a transformat.

Autorii resping ideea că o Europă care beneficiază de o putere militară credibilă să aibă viziuni şi strategii similare celor ale SUA. în opinia celor trei autori, din moment ce resursele europene în domeniul apărării sînt inadecvate, iar dezvoltarea unei forţe europene necesită instalaţiile şi echipamentele NATO pentru operaţiunile sale, Alianţa Nord-Atlantică şi SUA trebuie să-şi dea consimţămîntul pentru acest lucru. Pe termen lung, susţin autorii, autonomia trebuie să devină realitate, iar

liderii americani ar trebui să folosească această perioadă pentru a adapta NATO, astfel incit, în final, Alianţa să accepte o UE autonomă din punct de vedere militar drept .un partener egal. Nimeni din guvernele Marii Britanii, Franţei sau Germaniei nu vorbeşte oficial despre acest lucru. Dar se pare că aceasta este direcţia şi scopul UE, şi anume: cea mai mare armată europeană posibilă şi integrarea diplomatică.

Dacă aşa stau lucrurile, fiecare dintre cei trei mari “jucători” europeni are motivaţiile sale în ceea ce priveşte forţa europeană. în cazul Marii Britanii, dorinţa iniţială a premierului Tony Blair era dezvoltarea relaţiei cu Franţa şi Germania şi crearea unei iniţiative ambiţioase în centrul Europei, într-o vreme în care Marea Britanie se afla în afara zonei euro, iar opinia publică britanică se îndoia de UE. Pînă acum; implicarea britanicilor a avut succes în privinţa scopurilor sale .europene, dar şi în cîştigarea încrederii SUA pentru proiectul de apărare.Totuşi, participarea britanicilor ar putea deveni în curînd o problemă. Dacă Administraţia Bush jr. poate fi influenţată de argumentele conservatorilor britanici că ESDP, pe temen lung, va crea un concurent şi un asistent al NATO nu prea de încredere, atunci alegerea britanicilor va fi una existenţială: fie nu se implică foarte serios, fie se înstrăinează de SUA. într-o

manieră diferită, Germania Se confruntă cu o contradicţie similară. Ea reprezintă cea

-mai puternică voce în favoarea integrării europene la scară mare. In acelaşi timp, Germania a arătat clar că ceea ce consideră mişcarea graduală către întîietatea sa în Europa necesită, în lumina istoriei germane, o integrare deplină şi continuarea prezenţei americane. în Franţa, există sentimentul câ o combinare între încrederea germană şi rolul guvernului francez în organizarea Summitului de la Nisa ar putea marca o retragere a acestei ţări din rolul de “jucător” internaţional major. Dintre toate zonele de oportunităţi pentru o refirmare a capacităţii'Franţei de a influenţa scena internaţională, ESDP părea să fie cea mai promiţătoare zonă. în dezvoltarea unei apărări europene,- Franţa scapă de ezitările Germaniei pentru a juca un rol central . în domeniul apărării.

Totuşi, Franţa nu pare candidatul ideal pentru a genera o nouă relaţie între Europa şi o NATO condusă de SUA, care nu ştie încotro se îndreaptă ESDP. S-ar putea să nu existe un răspuns pînă cînd preşedintele Bush jr. se întîlneşte cu liderii UE în iunie. Rămîne întrebarea dacă dezvoltarea de către Europa a unei structuri de apărare autonome constituie o problemă pentru viitor.

CU SAU FARA SUA, UNIUNEA EU RO PEANĂ

VA SUSŢINE Şl VA PROMOVA ÎN CONTINUARE PROTOCOLUL DE LA KYOTO

«EL M UNDO”(Articol semnat de Romano Prodi,

preşedintele Comisiei Europene)

La Washington, Administraţia Statelor Unite a confirmat reprezentanţilor Uniunii Europene, între care şi Comisarului pentru mediul înconjurător Margot Wallstrom, că SUA şi-au schimbat, într-adevăr, poziţia asupra Protocolului de la Kyoto privind fenomenul de încălzire a planetei. Delegaţia UE a lăsat clar să se înţeleagă că Europa este în continuare angajată în-ce priveşte rezultatele de la Kyoto şi că lucrările vor continua, dacă este nevoie, fără SUA. Nu putem permite ca această nouă divergenţă să ne conducă pe un drum fară ieşire; în ce priveşte negocierile privind schimbările climatice a existat întotdeauna un partener cu care nu putem negocia: clima însăşi.

O majoritate covîrşitoare a oamenilor de ştiinţă este de acord că fenomenul de încălzire a planetei este o problemă de extremă importanţă. Subzistă încă incertitudini asupra modului exact de funcţionare a procesului, dar ne aflăm în posesia unor dovezi şi evidenţe ştiinţifice mai mult decît suficiente pentru a ne convinge de necesitatea de a acţiona cît mai urgent. Naţiunile industrializate au responsabilitatea clară de a promova primele reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. A cincea parte, cea mai bogată a populaţiei mondiale este răspunzătoare de aproximativ 60 la sută din emisiile de bioxid de carbon. Populaţia SUA - care constituie 5 la sută din totalul locuitorilor planetei - este răspunzătoare de un sfert din emisiile de bioxid de carbon. Ţârile cele mai sărace sînt deja aspru pedepsite pentru efectele schimbărilor climatice şi sînt cele mai vulnerabile în faţa posibilităţii producerii de noi schimbări în regimul climatic al planetei. Potrivit oamenilor dc ştiinţă, va ploua mai mult în zonele expuse inundaţiilor şi vor cădea mai puţine precipitaţii în regiunile afectate dc sccctă. O creştere cu 50 dc centimetri a nivelului apelor mărilor nr afectn 50 de milioane de persoane ce locuiesc in zonele dc coastă şi, in principal, ţările sărace.

■ Clima este deja in schimbare iar noi trebuie să fim pregătiţi sâ acţionăm, in că de pe acum, in direcţia reducerii emisiilor de gaze cu efect dc seră.

Obişnuitele discursuri'asupra dezvoltării susţinute vor deveni cuvinte goale dacă nu sîntem dispuşi să ne asumăm responsabilităţile ce ne revin cît mai curînd posibil. Administraţia preşedintelui George W. Bush a liniştit delegaţia UE, recunoscînd atît problema, cît şi necesitatea soluţionării ei. Este încurajator, dar mulţi cetăţeni americani sînt Ia fel de îngrijoraţi ca şi cei europeni văzînd cum guvernul lor întoarce spatele singurei măsuri practice de care dispunem pentru a contracara schimbarea climatică şi, totodată, obligaţiilor internaţionale. Nu poţi exercita un rol de lider fără să-ţi asumi responsabilităţi. Se spune că Protocolul de la Kyoto este mult prea costisitor pentru industria americană; dar acordul conţine elemente de flexibilitate de care SUA trebuie să profite pentru a reduce aceste costuri. Dacă Administraţia preşedintelui Bush consideră obiectivele mult prea ambiţioase, acest lucru nu constituie un argument pentru a respinge în bloc acordul.

Se spune că Protocolul de la Kyoto “nu este echilibrat” pentru că exclude ţările în curs de dezvoltare. Dar este evident că lumea industrializată, care a contribuit cel mai mult la crearea acestei probleme, este şi cea care trebuie să contribuie prima la soluţionarea ei. Există vreun echilibru în faptul că emisiile de gaz cu efect de seră ale SUA sînt de zece ori mai mari pe cap de locuitor decît cele emise în atmosferă de lumea în curs de dezvoltare? Mesajul potrivit căruia SUA nu vor face eforturi mai mari decît alţii şi nici măcar egal cu al celorlalţi, este şocant pentru europeni. Este evident că lupta împotriva efectului de seră necesită participarea tuturor ţărilor. Nu neagă nimeni necesitatea unor angajamente din partea ţârilor în curs de dezvoltare; este doar o problemă de calendar. Protocolul de la Kyoto este un prim pas, a-i întoarce spatele nu ne va ajuta să avansăm. Este un angajament de echilibru între circumstanţe şi preocupări ale diferitelor regiuni ale globului, o cucerire căreia nu i se poate da cu piciorul. A nesocoti acordul şi a o lua iarăşi de la început ar fi o greşeală tragică. Dacă există aspecte ale acordului care împiedică o ratificare din partea SUA, atunci să le dezbatem, dar să nu îngropăm totul. Să nu pierdem un acord vital, sprijinit deocamdată de majoritatea ţărilor. După vizita sa la Washington, delegaţia Uniunii Europene se va deplasă în Rusia, iaponia şi China - de asemenea mari producătoare de gaze cu efect de seră - şi Iran, care prezidează ampla delegaţie a ţărilor m curs de dezvoltare la negocierile privind schimbările climatice. Mesajul pe care îl va duce delegaţia este următorul: _ în UE nu vedem altă soluţie la problema schimbărilor climei decît cea a Protocolului de la Kyoto; UE continuă să-l susţină şi să-l promoveze, cu sau fară SUA.

Page 4: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

1997 - Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea bugetului de stat şi Legea

' asigurărilor sociale.

Virgil Măgureanu a declarat că Hadu Timofte nu a fost agent KG!Fostul director al SRI Virgil Măgureanu

a declarat, ieri, după audierea sa la Comisia SRI, că Radu Timofte “nu numai că nu a fost agent KGB, dar nu a fost vreodată cercetat pentru asemenea circumstanţe”.

El a spus că Radu Timofte, ca ofiţer MApN, a făcut obiectul atenţiei organelor militare după ce sora acestuia a plecat în străinătate în 1981 şi a arătat că, dacă în acea perioadă s-ar fi ivit suspiciuni legate de pretinsele legături cu KGB, “lucrul acesta ar fi fost dus la capăt de către regimul Ceauşescu”.

“Aceasta este o dovadă că n-a fost vreodată (agent KGBn.r.), că n-a făcut obiectul vreunei acţiuni speciale a Securităţii împotriva sa. Este una dintre cele mai solide dovezi că Radu Timofte nu a avut asemenea legături”, a conchis Măgureanu. Întrebat despre resorturile care au stat la baza acţiunii împotriva lui Radu Timofte, fostul şef al SRI a spus că este vorba “de o banală dispută politică” şi s-a referit în acest sens chiar la declaraţia dală de George Şerban. El a remarcat însă că nicăieri in lume, în afară de România, “ţara

tuturor deriziunilor”, nu se poate produce s-a întîmplat, cine i-a dat ordin sau cinedeconspirarea unei activităţi de spionaj la l-a îndrumat”. în opinia sa, omul acela “ateleviziune, la oră de maximă audienţă, fără ■, fost categoric atras să servească o cauză prezentarea probelor necesare. Măgureanu care a început în circumstanţe atît dea detaliat etapele ce se parcurg la obscure”. .deconspirarea unei activităţi de spionaj, arătînd că George Şerban “nu avea cum să aibă în spate aceste faze”. în ceea ce priveşte documentul primit de la un cadru în rezervă al SRI, invocat de George Şerban, Virgil Măgureanu a arătat că nu este vorba de un document, ci este “o biată însăilare a două-trei chestiuni foarte dubioase în consistenţă, după care nici un profesionist nu se poate lua”. El a spus că acel cadru în rezervă trebuie întrebat” ce

întrebat dacă la originea acuzaţiilor aduse lui Radu Timofte s-au aflat şi persoane din interiorul SRI, Virgil Măgureanu a declarat că nu se poate pronunţa în acest sens, dar a spus “cu certitudine” că a fost vorbă de' o scurgere de informaţii, informaţii care erau “din cele mai îndoielnice şi mai dubitative”. El crede că această scurgere trebuie să se fi petrecut “şi cu asentimentul cuiva de acolo, probabil la comanda vreunui factor politic”.

Preşedintele CNSAS Gheorghe Onişoru a declarat, ieri, după audierea sa în Comisia SRI, că din dosarul Iui Radu Timofte, dosar de urmărire întocmit în perioada 1986-1987, ce conţine două volume, rezultă că directorul SRI a fost o victimă a Securităţii, nu a colaborat cu această instituţie şi a fost urmărit de către Securitate.

EI a spus că Radu Timofte a fost urmărit în calitate de ofiţer în armată de către o unitate de contrainformaţii din nordul Moldovei pentru că sora acestuia rămăsese în străinătate şi a adăugat că CNSAS nu are nici o informaţie legată de UM 110, unitatea anti-KGB a securităţii..

România şi Ungaria vor dezbate, pe căi diplomatic proiectul legii privind statutul maghiarilor din ţările vecine

România şi Ungaria vor dezbate, pe căi diplomatice, proiectul legii privind statutul maghiarilor din ţările vecine, după care România va face public un punct de vedere oficial asupra acestui proiect, a declarat, ieri, ministrul român de Externe, Mircea Geoană. Geoană a arătat că după consultările care vor exista cu partea maghiară, vor fi urmărite şi reacţiile altor ţâri vecine, în special ale Slovaciei.

in urm ătoarele z ile , se v o r 'a n a liz a consecinţele politice şi practice şi impactul acestei legi, a afirmat Geoană. El a adăugat că a sosit timpul 'să vedem dacă acest gen de exerciţiu n-ar trebui văzut intr-un context european mai larg'. Geoană consideră că este n ec e s a ră o verificare : în ce măsură standardele europene în materie agreează acest gen de "exerciţiu" ~şi în ce măsură acesta poate fi adoptat la nivel european.

Şeful diplomaţiei române a precizat că R om ânia doreşte să continue un dialog deshis, de "bun partener”, pe care îl are în prezent cu Ungaria, discuţiile pe marginea acestui subiect urmînd sâ aibă loc pe canale oficiale.

Oliviu Gherman declară că va fi ambasadorul României la ParisSenatorul PDSR Oliviu Gherman a

declarat, ieri, referindu-se la informaţiile de presă privind numirea sa ca ambasador în Franţa, că a avut o discuţie cu preşedintele Ion Iliescu, în care “s-a comentat” posibilitatea numirii sale ca ambasador. Gherman (71 de ani) a declarat că a acceptat, “după numeroase ezitări”, determinate nu de capacitatea sa de a face faţă funcţiei de ambasador,, ci de diaspora românească din Franţa, care, în opinia sa, este “extrem de complexă”.

Senatorul PDSR a precizat, însă, că nu avut discuţii privind numirea sa cu alte instituţii, cum ar fi Ministerul de Externe.

Oliviu Gherman a fost membru al FSN, devenind preşedinte al PDSR din

aprilie 1992. La 20 mai 1990 a fost ales senator de Dolj, devenind vicepreşedintele Senatului în legislatura 9 iunie 1990-14 octombrie 1992. A fost reales senator de Dolj, pe lista PDSR, la 27 septembrie 1992. A fost preşedintele Senatului României din 26 octombrie 1992 pînă la alegerile generale din noiembrie 1996. Gherman a fost ales senator de Bucureşti, pe listele PDSR, la 3 noiembrie 1996, ocupînd şi funcţia de vicepreşedinte al Senatului. La alegerile din 2000 este ales senator PDSR de Bucureşti.

Începînd din 1990, postul de ambasador al României la Paris a fost ocupat de Alexandru Paleologu, Caius Traian Dragomir, Anton Vătâşescu şi Dumitru Ciauşu.

Comisie pentru elaborarea noului Cod penalMinistrul Justiţiei Rodica Stănoiu a anunţat că în această săptămînă se va

întruni Comisia pentru elaborarea noului Cod penal, din colectivul de lucru facînd parte profesori şi practicieni de marcă.

Ministrul Stănoiu a apreciat că este foarte important ca acest cod să fie finalizat cît mai repede, întrucît au fost adoptate multe legi de completare a Codului penal.

PNL considera că alianţa PDSR-PRM

există dejaPNL consideră că alianţa PDSR-PRM există deja şi

apreciază că dacă premierul Adrian Năstase ar fi consecvent cu propria declaraţie, ar trebui să stabilească şi data alegerilor, se arată într-urfcomunicat al formaţiunii liberale remis, ieri, presei, în replică lâ afirmaţiile şefului Executivului potrivit cărora PDSR va prefera alegeriîe anticipate unei alianţe cu PRM, pentru a-şi asigura majoritatea în Parlament.

“Alianţa PDSR-PRM există de facto. Prin urmare, dacă ar fi consecvent cu propria declaraţie, premierul ar trebui sâ stabilească şi data alegerilor!”, afirmă comunicatul PNL, conform căruia, “PDSR se simte bine avînd garanţia voturilor PRM, lucru evidenţiat în mod clar în timpul dezbaterilor la legea bugetului de stat”. _

PNL consideră că votul asupra bugetului de stat a fost momentul care a demonstrat tuturor că PDSR doreşte să colaboreze cu PRM, dar se foloseşte şi' de voturile UDMR căreia, în schimb, îi oferă satisfacerea unor obiective politice punctuale.

“S-a refăcut vechea alianţă din perioada 1992-2000”, afirmă comunicatul. -

în opinia liberalilor, PDSR a optat pentru încetinirea reformei economice, pentru subvenţionarea întreprinderilor cu pierderi şi întîrzierea privatizării şi a preferat să amine pe termen nelimitat reforma constituţională.

Premerul Adrian Năstase a anunţat, luni, că PDSR va merge pe soluţia alegerilor anticipate în cazul în care nu va putea să conteze pe voturi în Parlament şi nu va apela la o alianţă cu PRM. El a precizat că unii membri ai partidului sînt preocupaţi de ideea că PDSR ar putea să meargă, din cauza unor presiuni, pe “o linie de acordare a unor concesii foarte mari UDMR”. Năstase a arătat ,câ PDSR va accepta din partea UDMR doar “ceea ce este rezonabil şi în interesul naţional”.

Adrian Năstase a mai spus că Biroul Executiv al partidului a luat act de decizia liberalilor de a rezilia protocolul dintre PDSR şi PNL şi a afirmat că “există o mare presiune din teritoriu pentru a merge pe varianta ruperii acestui protocol”.

Deputaţii nu vor lucra în zilele de luni şi marţi ale săptămînii viitoare, din cauza sărbătorii de 1 Mai, urmînd ca ei să lucreze de miercuri pînă vineri inclusiv, a decis Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Andrei Chil iman- (PNL), chestor al Camerei Deputaţilor, a declarat că ziua de 1 Mai este, oficial, zi liberă şi “cade într-o zi de marţi”.

Din acest motiv, deputaţii ar fi trebuit să vină luni la prînz la lucrările Camerei şi să plece luni seara acasă, după care să revină, miercuri, în Parlament,

cheltuindu-se, astfel, sume mari pentru transport, a spus Chiliroan. El a arătat că o serie de deputati ar fi preferat sa vină direct miercuri la lucrările Camerei Deputaţilor şi s-ar fi înregistrat o prezenţă slabă la şedinţa de luni. în plus, unii deputaţi au diverse acţiuni în teritoriu, cu ocazia zilei de 1 Mai, a adăugat Andrei Chiliman. Chiliman a precizat că deputaţii vor lucra, în schimb, în ziua de vineri, care, de obicei, era destinată activităţii în circumscripţiile electorale din teritoriu.

P u r tă to ru l de cuvînt... A d rian Năstase!

L-am preţuit şi-l preţuiesc pe politicianul Adrian Năstase. Om echilibrat, inteligent, cu simţul măsurii şi ironie subtilă, uneori cu... gabarit depăşit!, premierul are şi o coloană vertebrală dreaptă, distinsă şi sigură. Răbdător, cu tact şi înţelepciune a urcat mereu. Acum, ca premier, în loc să se ridice deasupra gîlcevilor politice, deseori, se amestecă în ele şi mai des cade în capcana presei scrise şi vorbite. Şi nu e bine. A vorbi mult nu înseamnă a construi, a crea mult, a dura eficient în cuvînt şi faptă. Ce vreau să spun? Domnul Năstase a devenit propriul său purtător de cuvînt!! Deşi are un purtător de cuvînt (domnul Lucaci) acesta apare rar şi efem er în faţa presei. în schimb, domnul Adrian Năstase e toată ziua ba la radio, ^ ba la Posturile de telev iziune cu... două vorbeşi o virgulă. Gazetarii, ahtiaţidupă senzaţional Şi personalităţi, îiurmăresc ca un roi de fluturi zăpăciţi de lumină şi-i pun microfoanele sub nas cînd se suie sau coboară din maşină, cînd apare pe scărisau coridoare, cînd intră sau iese din clădiri ori din şedinţe. Cu oimpoliteţe ciudată i se redau doar frînturi din ceea ce declară! Această continuă atacare a premierului duce la formulări ce trebuie apoi precizate sau revăzute. N-am înţeles de ce nu iese săptâmînal la o conferinţă de presă purtătorul său de cuvînt, să facă. publice ' o seamă de opinii, probleme, obiective ş.a.m.d. Iar premierul să apară doar atunci cînd sînt chestiuni importante şi cînd trebuie să le aducă la cunoştinţa opiniei publice, cu transparenţa şi respectul cuvenit şi cu scopul de a face cunoscută cu argumente politica guvernării şi măsurile ei.

Este desigur o voce şi o părere din public. Şi sperăm în interesul nostru al tuturor. Şi chiar ai premierului Adrian Năstase!

Viorei CACOVEANU

PD Cluj îl sprijină în continuare pe Traian Băsescu7 — ------- H S !

urmare din pagina 1

încearbâ să o impună ca program, dacă va cîştiga alegerile, conţine o serie de linii directoare ale reconstrucţiei organizatorice a partidului pe care încă îl conduce. Proiectul lui Petre Roman este structurat pe trei mari capitole: ţintele strategice ale acţiunii politice, tactica şi strategia Partidului Democrat şi mijloace de atingere a obiectivelor propuse.

Primul capitol conţine o analiză a situaţiei politice, sociale şi economice din Î990 şi pînă în pezent şi oferă posibile soluţii de rezolvare a crizei din ţară. Dar Partidul Democrat a fost la guvernare şi nu a avut soluţii atunci cînd le putea pune efectiv în practică, întrebare: de ce acum? Să trecem mai departe însă. Capitolul doi al moţiunii Roman este structurat pe subcapitole în care sînt definite tacticile şi strategiile PD pentru viitor ca partid parlamentar, ca partid care doreşte să

impună o viziune social-democrată autentică, precum şi ca partid care oferă o alternativă la guvernare. Mijloacele de atingere a scopurilor propuse fac obiectul capitolului trei din moţiune, vizează construirea unui electorat stabil ca interese şi principii, o mai bună comunicare cu cetăţenii şi cu societatea civilă, precum şi reconstrucţia propriei imagini.

Petre Roman vrea sâ facă din Partidul Democrat o alternativă la guvernare, acum sau în 2004. Pentm a-şi susţine punctul de vedere, el a venit cu o „viziune politică asupra strategiei de dezvoltare a României în întîmpinarea secolului XXI”. Ideea care se desprinde de aici este aceea că în opinia lui Petre Roman pentru o mai bună guvernare a ţării, PD reprezintă calea social-democrată. în altă ordine de idei, actualul preşedinte al PD a luat în considerare şi posibilitatea de a pierde alegerile pentru şefia partidului. în această situaţie, Roman va deveni un simplu membru de partid, fără a avea pretenţia la

vreo funcţie (?!?). în ceea ce priveşte procedura de alegere a preşedintelui Partidului Democrat, Petre Roman şi-a manifestat dorinţa ca acesta să fie ales cu votul direct al tuturor membrilor PD, nu numai al delegaţilor la Convenţia Extraordinară din mai 2001. Din punct de vedere organizatoric, în eventualitatea că va cîştiga alegerile interne, Petre Roman vrea un număr mai mare de vicepreşedinţi şi de secretari executivi, iar vicepreşedinţii să fid responsabili zonali, adică un grup de judeţe (trei sau patra) să ţină legătura permanent cu organizaţiile locale.

Trebuie amintit că Traian Băsescu a primit confirmarea sprijinului filialei locale a partidului în urma vizitei pe care a facut-o la Cluj în urmă cu mai bine de o lună. Ulterior, am aflat că şi Simona Marinescu a cerat sprijinul PD Cluj într-un raid pe care l-a făcut în judeţ, vizită care a trecut neobservată atît de către presa locală, cît şi de cei mai mulţi membri PD Cluj.

Page 5: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

A i c i ar putea fi J \ T - f x j . t T î l -1 l ^ C î -reclama dumneavoastră J \ J l C l v - U 1 L L \ C X

1462 - Mahomed al ll-lea a început campania împotriva

Ţârii Româneşti.

A rte • A rteP r e z e n ţ e d i s t i n s e l a c e a d e a X - a e d i ţ i e a S a l o n u l u i I n t e r n a t i o n a l d e B a n d ă D e s e n a t ă

Invitat de onoare Virgil fOMtlLEŢÂ-l prezenta pe Virgil

Tomuleţ (n. 1936, Cluj-Napoca) nu are sens. Pentru că pe Virgil Tomuleţ îl recomandă, din 1959

Indiferent de tema, temele abordate, de la cele existenţiale la personalităţile politice, culturale, artistice, sportive.

“Promovate” de Virgil Tomuleţ în expoziţii, cărţi,

.albume, publicaţii, o muncă susţinută, serioasă.

La cea de a X-a ediţie a SalonuluiInternaţional de Bandă

încoace, talentul. Concretizat şi materializat în desen, schiţă, peniţă şi culoare, zîmbete, cuvînt, gesturi, un univers tot timpul la zi, actual, veridic.

Corteggiani, Felix Meynet, Patrice Pellerin, Sandu Florea, Valentin Tănase, tot atîtea incursiuni în lumea mirifică a culorilor, caricaturilor şi serialelor umoristice.

Salonul a fost onorat, nici nu se putea altfel, de Pierre Menat,

am basadorul Franţei laBucureşti, de Oana Pellea şi Sandu Mihai Gruia cu spectacolul Je m’en vais/Plec, Claude Moliterni, nume însemnate şi importante ale vieţii noastre spirituale. în trei zile colorate, la propriu şi la figurat, de ateliere de desen, întîlniri, dedicaţii, portrete live, zile trăite intens, ce nu vor fi uitate

Dodo Nită

TU* Sandu Florea

Desenată, Constanţa, 20- 22 aprilie - organizatori

■ Ambasada Franţei in România, AlianţaFranceză Constanţa, Asociaţia Bedefililor. România, UniuneaArhitecţilor, FilialaConstanţa, Liceul de Artă Constanţa, spiritus rector al Salonului - Dodo Niţă/ Craiova - Virgil Tomuleţ a fost invitatul de onoare. Alături de alte mari personalităţi cum sînt Franţois Boucq, Max Cabanes, MichelIarmarcovai, Franţois

uşor.Le-a fost dat

Pierre Menat

constănţenilor să trăiască aceste bucurii. Poate vom avea şi nor parte de ele la ediţia următoare. Pînă atunci însă, ne vom bucura de fiecare desen semnat Virgil TOMULEŢ.

Demostene SOFRON

Expoziţia Virgil Tomuleţ

ISTORIE RECENTĂ A SCOLII MEDICALE CLUJENE

Epopeea unei înalte spiritualităţi româneşti clujene, cu celebrele ei figuri, efigii, embleme - aceea a şcolii medicale româneşti, care şi-a început ascensiunea după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, îşi aşteaptă încă pasionaţii cronicari care, în lucrări de sinteză să-i eternizeze mesajul exemplarei sale voinţe naţionale.

Un astfel de pasionat cronicar, care şi-a propus în şapte volume să cuprindă gloria acestei epopei, este dr. Florea Marin, cunoscut şi apreciat medic primar internist, membru emerit al Academiei de Ştiipţe Medicale din România, scriindu-ne aşadar din interiorul acelui miraculos forum al ştiinţei, demnităţii, .omeniei, vieţilor exemplare, pedagogiei şi magiei salvatoare de vieţi şi de suflete. .

Primul volum apare, aşadar, sub steaua norocoasă a sfirşitului de mileniu II şi următorul volum va vedea lumina tiparului în primele zile ale mileniului III. Volumul apărut cuprinde două părţi: Partea I. Precursorii şi Partea a Il-a. întemeietorii. Avem astfel o perspecţivă asupra vieţii medicale din Clujul şi Ardealul de pînă la Marea Unire, în prima parte a cărţii, începînd din secolul al XVI-lea, continuînd cu Colegiul Latin medico-chirurgical din Cluj - un veritabil precursor al şcolii medicale clujene, în cadrul căruia a funcţionat şi celebrul' medic oculist român Ioan Piuariu-Molnar - şi cu Facultatea de

Medicină a Universităţii maghjare din 1872-1918, al cărei licenţiat strălucit a fost şi Iuliu Haţieganu şi alţi valoroşi tineri români, care, după 1918, vor pune bazele

' marii Şcoli Medicale Clujene, întemeietorii acesteia fiind prezentaţi aşadar în Partea a Il-a a volumului. Mare parte dintre întemeietori au fost prezenţi la Alba lulia, în Cetatea Marii Uniri, la 1 Decembrie 1918, la actul de extraordinară voinţă a unei naţiuni pe care- avea apoi să-i continue epopeea într-o mare spiritualitate, în capitala Ardealului, la Cluj. Sînt

. prezentate apoi înfiinţarea faimoasei Facultăţi de Medicină a' Universităţii româneşti clujene, fondarea noilor clinici, spitale şi institute româneşti, începuturile Şcolii Medicale Clujene, corifeii acestui miracol al cetăţii de pe Someşul Mic din primul deceniu de funcţionare, 1919-1930. Momentele istorice evocate, evenimentele şi efigiile dragi prezentate sînt comunicate de autor cu onestitatea şi probitatea documentelor,1 dar şi cu arta unui încercat condeier şi cronicar al acestei lumi a zeilor respectaţi şi veneraţi atît de

V -

forui ştiinţific naţional, cît şi de poporul de orice neam din Ardealul epocii şi nu numai.

Primul volum din seria dedicată Şcolii Medicale Clujene este aşadar o veritabilă reunită prin bogăţia informaţiei, prin sinteza şi perspectiva asupra evoluţiei în timp a medicinii clujene şi nu în ultimul rînd prin captivanta lume de legendă a unui Cluj fabulos, de care sufletul şi mintea noastră se raportează perpetuu, pentru că modelele lui sînt emblematice şi vii, acum şi prin nemurirea scrisului.

Vasile LECHINTAN

Florea Marin •

Actualitatea culturalăVernisaj Viorica Math i s ________________

Membră a cenaclului de arte plastice ATELIER 11, Vioricâ Mathis vă invită la vernisajul expoziţiei personale vineri, 27 aprilie, ora 17, găzduit de Galeriile Excelsior ale Casei Municipale de Cultură.

Expoziţia este deschisă în perioada 27 aprilie - 29 mai.

Ghidul profesorului de m atem atică

Editura Dacia vă invită la lansarea cărţilor Ghidul profesorului de matematică, autori Vasile Chiş, Gheorghe Lobonţ, Vasile Serdean, Mihai Chiorean, respectiv Matematici aplicate. Auxiliar util în pregătirea elevilor de liceu. Voi. I-II datorat profesorilor Simion Ursu, Octaviân Agratini şi Sjmion Miheţ, ambele vineri, 27 aprilie, ora 13.30, la sediul librăriei editurii (Memorandumului 23).

Prezintă prof. dr. Dorel Duca, prodecan al Facultăţii de Informatică şi Matematică Cluj-Napoca.

Jazz Napocensis 2001Ultima seară a Festivalului internaţional studenţesc de jazz are

incluse în program,. începînd cu ora 18, premierea şi gala laureaţilor, concertele formaţiilor Teachers Blue Experience/ Suceava, Harmonic Brass/Cluj-Napoca, Gaio Pro Jazz Napocensis/Cluj-Napoca.

Lansare de cârtiAstăzi, la ora 12,30, în sala de expoziţii a Muzeului Etnografic

al Transilvaniei va avea loc lansarea cărţilor Nu ahi nici o dovadă (versuri) de Ion Noja, apărută la Casa Cărţii de Ştiinţă, şi Le antinomie dell’estetica de Mario Germinario, apărută la l.D.C. Press. Vor vorbi criticul literar Irina Poantă şi prof. univ. dr. Achim Mihu.

Doi noi Cetăteni de onoare:1Excelenta Sa Jose Jeronim o M oscardo de»Sousa şi George Legm ann ______

Primăria muncipiului Cluj-Napoca va acorda diplomele de Cetăţean de onoare al municipiului clujean Excelenţei Sale domnul Jose Jeronimo Moscardo dc Sousa, ambasador al Braziliei în România şi domnului George Legmann, joi, 27 aprilie.

Festivitatea se va desfăşura în Sala Marc a Primăriei clujene cu începere de la ora 14, în prezenţa unor marcante personalităţi ale vieţii culturale şi universitare.

Analiza diagnostic a firm ei în m ed ii concurentiale_________ l__________________________ ______- . .

Joi, 26 şi vineri 27 aprilie, amfiteatrul A 113 din cadrul Universităţii Tehnice (B-dul Muncii 103/105) va fi gazda cursului Analiza diagnostic a firmei în medii concurcnţialc, curs susţinut de prof. dr. Cezar Mereuţă, director executiv al Centrului de Management şi Transfer Tehnologic Bucureşti (CEMATT), remarcabilă personalitate în domeniul diagnosticării activităţii firmelor. '

La încheierea cursului va avea loc lansarea produsului infonnatic Diagnostic dinamic al managementului firmei, lansarea . produsului fiind prevăzută pentru vineri, 27 aprilie, ora 14, amfiteatrul A |20.

Pe scena Operei Române: "Paiaţa"Spectacolul are loc vineri, 27 aprilie, ora 18,30, la realizarea

lui adueîndu-şi contribuţia Adrian Morar/dirijor, Rodica Popescu Moisa/adaptarea regizorală, Andrei Şchiopu/adaptarea scenografică, Tiberiu Popa/maestru de cor, soliştii: Valeriu Turcu, Rodica Balteş, Mircea Moisa, Ştefan Popescu, George Petean.

In turneu cu dansul m odern

De cîţiva ani în municipiul Gherla dansul de societate se bucură de mare popularitate. Clubul de dans modem “Latino Angels” înfiinţat în cadrul Casei de Cultură este frecventat de peste 50 de tineri. Cursul este condus de Alexandru Miheştean din Dej, care în ultimii doi ani pur şi simplu a “revoluţionat” mişcarea artistică din localitate. Cursanţii frecventează cu regularitate activităţile clubului de dans modem “Latino Angels”, care în scurt timp a devenit locul preferat al tinerilor (dar nu numai al lor, fiindcă cursul este urmat şi de amatori mai... vîrstnici) dornici să facă cunoştinţă cu stilurile de dans, aflate la modă în zilele noastre.

Pe lîngâ spectacolele prezentate periodic pe scena Casei de Cultură, membrii clubului de dans modern se deplasează şi în comunele de pe valea Someşului Mic. După cum ne-a spus conducătorul cercului, prof. Alexandru Miheşteai), în cursul acestei primăveri vor prezenta spectacole de dans modem în comunele Bonţida şi Iclod, dar îşi vor onora şi invitaţiile la festivalurile interjudeţene ce vor avea loc în perioada imediat următoare. Anul trecut dansatorii gherleni au fost prezenţi la tradiţionalele festivaluri de dans modem de la Dej si Turda, unde au cules multe aplauze.

(SZ. Cs.): Rubrică realizată de Demostene SOFRON :

Page 6: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

tr*****;] ’ i i 1 1 ) i ( . g u ! t c . ' .

CLUJ-NAPOCA: iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;\ tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri, 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.rilie 2 '* i

" CORAMET SRL CLUJV Str. Tractoriştilor nr.2, .

Tel./Fax: 064-417.075, 094-664.062în calitate de reprezentanţă comercializăm la preţ de producător următoarele produse:• SC POLICOLOR SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, grunduri, nitroemailuri, lacuri;• SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• SC AZUR SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletă;• SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele;• SC DEN BRAVEN ROMANIA: silicoane, spume poliuretanice;• SC CIVIC Bucureşti: aracet;• SC PEROM Cluj: pensule, bidinele; sDe reţinut; Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului 1 _______ Condiţiile de plată sînt negociabile. £

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ-NAPOCAorganizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

11.05.2001- Merceolog - Şofer - Cantina Complex Condiţii: - studii medii; ■ /

- permis auto B si C16.05.2001 '- Muzeograf - 1/2 normă - Muzeul Universităţii Condiţii: - studii superioare de specialitate.

str. Emanuel de Martonne, nr. 1, telefon 193.231. J43589S9^

Companie cu capital francez, leaderîn domeniul . vânzărilor, distribupei şi promovării produselor

’cdipDlLO : farmaceutice oferă oportunitatea dezvoltării carierei în domeniul vânzărilor

C -r*rţp i» rtJ l -

Sales & Medical Representative

Responsabilităţi:• vânzare şi promovare produse farmaceutice

către farmaciile de spital;• utilizarea la maxlmumaoportunltăţllor existente

înztxHdecareesteregxxisabiLCondiţii:• studii superioare (medicină sau farmacie); •abilităţi comunicare şl negociere; s •experienţă vânzări şi promovare; . 5• disponibilitate de a călători. J

Noi vă oferim oportunitatea dezvoltării unei cariere într-un mediu dinamic

şi competitiv, precum şl (______________________ un salariu motivant_____

| Societate cu profil de construcţii drumuri şi poduri,'| | cu sediul în Bucureşti || angajează pentru sucursala din Cluj-Napoca j| ŞEF SECŢIE MECANIZARE |f C o n d iţii: || A b so lv en t al F acu ltă ţii d c U tila je în C onstrucţii, T C M | | sau T ran sp o rtu ri, cu e x p e rie n ţă d e m in im um 5 an i. | I C e i in teresa ţi s în t ru g a ţi să tran sm ită un C .V . la f a x : .

2 1 0 .2 0 .7 0 . (42644t2)j

CV- uf ş i scrisoarea de intenţie, pot 5 - trimise pe adresa: ■

Şos. Giurgiului nr.234, sector 4,Bucureşti, fax:01-312.8801,01-312.8991,01-312.3936,e-m ail:humanrts(âtidhoUhgroToate aplicaţiile sunt tratate cu maximi confidenţiaiilaie.

angajează prin concurs:1. Conducător auto grad B, C, E, D - 3 posturi

- condiţii: - cunoştinţe reparaţii mecanic auto;- preferabil autorizat ADR sau macaragiu;- vechimea minimă în meserie 10 ani;- vîrsta maximă 45 ani;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca.

2. Excavatorist - 1 postcondiţii: - vechimea minimă în domeniu 10 ani;

- cunoştinţe reparaţii utilaje;- vîrsta maximă 45 ani;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca. ■

3. Mecanic hidraulic - 1 postcondiţii - specializare mecanic reparaţii utilaje;

- vechimea în domeniu 15 ani;-- vîrsta maximă 45 ani;- domiciliul stabil în Cluj-Napoca;- preferabil carnet conducere grad B,’C.

Curriculum vitae şi scrisoarea de intenţie se depun la sediulR.A.D.J. Cluj, biroul personal, str. Traian Vuia nr. 216, Cluj-NaP°Ca- - . __________________ (4358970)

ELECTRICA-CEMD Cluj-Est anunţă întreruperea furnizam energiei electrice între orele 08:00 - 15:00 în vederea executăm întreţinerii curente la posturile de transformare, după următoarea planificare:.

Dataîntreruperii

Adresa

02/05/2001 Str. Liviu Rebreanu nr. 27;Str. Scărişoara n-rele: 4,6,8,10; Str. Bâisoara nr. 9;

03/05/2001 CT 8 Gheorgheni;Str. Slănic n-rele:Str. Tineretului n-rele: 58.60,62,64;

J 08/05/2001 CT 1 Gheorgheni;Str..Unirii n-rele: 15,17,19,21,23,25,27,29; Str. Tineretului nr: 72: - ' '

09/05/2001 Str. Tineretului nr. 70 si bloc de garsoniere;10/05/2001 CT.4 Gheorgheni;

Str. Detunata n-rele: 9, 11,13,15,17,19; • Str. MeSeş n-rele: 4.6; • Str. Unirii n-rele: 4,6,8,10;

11/05/2001 CT 5 Gheorgheni;Str. Băiţa n-rele: 8,10,12 şi 5,7,9; . Str. Băişoara n-rele: 11,13; •Str. Bizusa nr. 10;

15/05/2001 Str. Herculane n-rele: 3,5,6; Str. Borsec nr. 5;Str. Slănic n-rele: 9,11,13;

16/05/2001 Str. Băiţa n-rele: 1,3;Str. Bizusa n-rele: 2,4 , Str. Liviu Rebreanu nr. 15; .

23/05/2001 Cămin TCI - str. Tineretului;.25/05/2001 Str. Arieşului;

Str. Pietroasa pînă la intersecţia.cu str. Dorobanţi; Blocurile MFA de pe strada Pietroasa;Str. Fluturilor;

29/05/2001 Str. Nicolae Titulescu n-rele 107,109,113;Str. Septimiu Albini între străzile N. Titulescu şi Pietroasa.

Informaţii suplimentare la biroul rel. publice, tel.: 194.365 sau CEMD Est, tel.: 136.075. (4254545)

r , • <•

1 S.C. NAPOCA PRESS S.A.

ANGAJEAZĂ VÎNZĂTORI

PRESĂ. Informaţii:

J

la sediul firmei,

I1I I I I I I I

telefon 196.858, JI Piaţa Unirii nr. 21,

ÎMPRUMUTURI:10-30 mii. pe 3 ani

50-150 mii. pe 8 ani la EURO-CASSASRL

clE M E U I E6% / an taxă de

'SJ-

mandatare | Str. M. Kogălniceănu nr. 17-19

Tel.: 095-609.301, 064-197.610

T

î l j S l s . !p i l * /

■ kd 'tj i f H ’ i J i Ţ t j j l i l i j ţ i / -J • ’} h <=4 • ^

- • ^ \ : ' . j- J ■

ATENŢIE!!! |I Economişti şi contabili ai unităţilor bugetare! I I S . C . N A P O C A P R E S S S . . . IIIIIIL i

P-ţa Unirii nr. 21, telef. 064-196.858 are o nouă ofertă pentru dumneavoastră:

„C O N T A B IL IT A T E A IN S T IT U Ţ IIL O R P U B L IC E "

wtuuu.iPW'JSia

I f U j p Ţ l f l ( s $ J ) f im/

f k m f i i : ■ -

■\iv :i i:" : J ' .‘ i

7/

/

1A D E V A B U Lid e

: • - â H eg etry f ■

lynamic Metwşrx Tecljudlogies. . ~ ; ----------------------

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u te ţi adresa direct la redacţia z ia ru lu i , str.N apoca nr.16.

A D E V M 2 U Ld e Cliţj

Page 7: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

- < 5 / - I i i u J ' / 3 m / / . L ! i n

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-1 4 ;

SUBRFnArîlA np?*îA:-IUIli'Vineri teî/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ; Junj, miercuri, joi 8-16 -marţi, vinen 8-11; tej/fax 21-60-75.

Administraţia Financiară a mun. Turda scoate la licitaţie publică în data de 11.05.2001, ora 11, în loc. Turda, str. Avram lancu. nr. 11, jud'. Cluj, la sediul SC I.M.P.S. următoarele bunuri:

preţ de strigare100.500.000 lei;43.000.000 lei;70.000.000 lei;

1. Spaţiu comercial - 164,82 mp2. Teren - 1199 mp3. Atelier + locuinţe - 188,39 mp Imobilele sînt situate în localitatea Turda, str. Avram lancu

nr. 11, jud. Cluj. ;In cazul în care bunurile nu se vînd cu această ocazie,

licitaţia va avea loc în fiecare zi de VINERI din săptămînile care urmează la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. '

Informaţii: Administraţia Finanţelor Publice Turda, cam.

• Firm ă de producţie confecţii îm brăcăm inte angajează cusătorese şi călcătorese. Salariiavantajoase. Tel. 064-43-31-44. (1306664)

• Angajez v înzătoare magazin alimentar. Tel. 41-12- 82.(1306708)

...................... , (1958734) |

R EPAR A ŢII) Z e n o

A p a r a t u r ă f o t o g r a f i c ă ; R E I N I I A R D TC a le a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j - N .

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

| T e l . : 092/ 460- 169; 064/ 42- 50-961

S.C. BRIETA INDUSTRIAL COM. S.R.L. angajeazăFACTURISTĂ

Cerinţe: Boperare PC; §experienţă în vînzare-facturare; vîrstă maximă 37 ani.

C. V. se depune la sediul firmei, str. Meseriilor nr. 27, între orele 7-15! Informaţii latei.: 437.434,437.601.

Tel. 095-42-96-48. (1383881) . ,.• Vînd teren.732 mp front 22 m

str. Şesului 25 Plopilor. Informaţii tel. 18-32-01 după ora 16. Fără intermediari. (1306636)

• Vînd loc de veci în Cimitirul Central. Tel. 18-78-62. (1306721)

• Vînd apartament ocupabil, etaj 2, în bloc-vilă, 5 camere, bucătărie, 3 băi, pivniţă, garaj m are (2 maşini), zonă deosebită, 225 mp, str. Cetăţii. 65000 USD. Merită văzut. Tel.15-26-82. (1383891)

• Vînd apartament 4 camere, etaj I, Aleea Peana, nr. 17. Preţ 25000 USD. Tel. 094-56-35-94.(1370488)

SC Mecanica Farmec angajează frezori, coordonatist, - borwerkist, categoria 5-7. Tel.’ 43-35-34. (1306663) : .

• Consiliul local al comunei Săcuieu în data de 9 mai 2001, orele 11 îirlocalitatea Vişag, organizează licitaţie publică locală pentru valorificarea prin vînzare a unui bun obiectul: Căminul cultural vechi, amplasat în sat Vişag, comuna Săcuieu nr. 112 judeţul Cluj. Relaţii suplimentare-îa tel. 064/25-13-88. (1306718) .

• Caut bucătăreasă cu experienţă pentru familie. Tel. 13-25-75 după ora 18. (1306738)

• Tăuţan Adrian cu ultimul .domiciliu Cluj-Napoca. str. Buşteni nr. ! 1, apartament 17 este invitat pe data de ŢI aprilie 2001 la Biroul Notarial din Călea .Dorobanţilor nr.

1 Roş Gavrilă, Roş Vasile, Roş Teodor, Roş Nicolae, Roş Irimie, Roş Maria, Roş Irimie a lui Petru, Roş Maria a lui Petru, Roş Teodor a lui Ioan, Roş Nicolae a lui .Ioan, Roş Vasile lui Ioan, Moldovan Maria văduva lui Roş Ioan, Trif Ludovică văduva lui Roş Petru, Roş Dochia, Roş Filip lui Gavrilă, Roş Ioan, Muncaci Maria văduva lui Roş Florian toţi cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Ciurila, sat Sălicea sînt citaţi pe data de27.04.2001 la Judecătoria Turda în dosarul 1362/2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. în caz de-reprezentare cauza se soluţionează în lipsă. (1370494)

• Muncaci Simion Coste născut Muncaci, Roş Sânziana născută Muncaci, Felecan Vasile Iui Ioan, Salomie Floare, Felecan Teodor toţi cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Ciurila, sat Sălicea sînt citaţi pe data de 30.04.2001 la Judecătoria Turda în dosar civil 462/ 2001 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. în caz de neprezentare cauza se soluţionează în lipsă. (1370495)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Mîndru Ioan anunţă începerea demersurilor pentru

• Farmacia Chamomilla pierdut ştampilă. O declarăm nulă.(1370461) '

• SC Profilo Italiano SRL Gilâu- Cluj, Hala 20, Ferma 8, declarăm pierdută notificarea BNR-Bucureşti înregistrată cu nr. 1956 din13.02.2001 pentru împrumut conform contractului de împrumut nr. 1 din data de 21.11.2000.(1370489)

• Pierdut legitimaţie eliberată de Romtelecom Cluj pe numele-Boca Vasile. O declar nulă. (1306715)

• Pierdut carnet de sănătate şi carnet asigurat pe numele Brad Grigore. Le declar nule. (1306741)

DECESE COMEMORĂRI

9, apartament 12, notar Repede Ileana pentru dezbaterea succesiunii’ obţinerea acordului de mediu pentru ca urmare a decesului tatălui său obiectivul montare centrală termică Tăuţan Ioan. (1370456) de apartament situat în Cluj-Napoca

• Vînd garsonieră, confort 1, pe str. Tazlău, etaj'intermediar, finisată, preţ 170 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• .Vînd apartament 1 cameră, pe str. Napoca, finisat, parter, cu L 112, 'preţ 16.500 USD negociabil. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere pe Str. Eroilor, parter, nefinisat, preţ 30.000 USD. Tei. 430.423. (Ag.i.)'• Vînd apartament 1 cameră, pe Str. Brassai, 32 mp, finisat, preţ30.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.) ;• Vînd apartament 3 camere pe str! Muncitorilor, parter, confort 1, finisat, preţ 400 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă pe str. A. France, 7 camere, 4 băi, 3 nivele, termopan, alarmă, interfon, teren 220 mp, canalizare, încălzire centrală, preţ 125.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, zona Cipariu, finisat, etaj intermediar, preţ 30.000 USD negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd restaurantul "Caracatiţa", preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd vilă, 4 nivele + mansardă, pe str. Sinaia, 12 camere, 6 băi, bucătărie, 3 garaje, mansarda nu este compartimentată, preţ115.000 USD. Tel. 430.423. (Âg.i.)• Vînd vilă pe str. F. Liszt, D+P+2E+M, parterul finisat, centrală termică, teren 250 mp, preţ 90.000 USD negociabil. Tel.430.423. Tel. 430.423.(Ag.i.)

• Vînd casă cu etaj cu 4 camere şi grădină 615 mp, aproape central. Tel. 092-44-85-57. (1383862)

• Persoană fizică vînd urgent apartament 3 camere, finisat, 2 băi, 2 balcoane închise, gresie, faianţă, lambriuri, uşă metal, geamuri duble, jaluzele exterioare, contorizat. Preţ 14000 USD. Tel. 15-38-87, 094-20 58-15. (1383959)

• Vînd M ercedes 308. Cumpăr bicicletă germană cu roţi turnate şi spiţe. Tel. 15-65- 64! (1306734)

. • Vînd Dacia 1310 TLX alb 13 an fabricaţie 1989, preţ 2000 DM. Tel. 12-15-87. (1306739)

• Vînd aparat auditiv Siemens cu 5 baterii, nou. Tel. 12-36-90.(1370460)

• Vînd bibliotecă Luceafărul, colţar, canapea, frigider, aragaz. Tel.16-47-77. (1370490)

ÎNCHIRIERI• Dau îri chirie casă în Gruia.

Tel. 19-19-13,19-01-52.(1370430)

DIVERSE• Angajăm barman (fată

pînă la 25 de ani), cu carte de muncă. Tel. 094-36-78-91, 19- 72-82 după ora 20. (1383974)

• Haine, încălţăminte second- hand. Calitate! Preţuri fără concurenţă! Tel. 094-776-614; 060-66-18-49. (1383981)

• Execut ro lete plastic import, rolete din lemn. Tel. 095-59-44-15, 059-47-85-03. (1370429)

• SC Dalia angajează operator calcu lato r şi gestionar. Tel. 42-55-97. (1306711)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Vlaicu Aurel-Laurian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament" situat în Cluj-Napoca str. Peana nr. 3, sc I. ap. 18. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370469)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Roşea Marian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Peana nr. 3, sc 1. ap. 10. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(1370470)

• Numiţii Hegyes Ştefan şi Hegyes Elisabeta cu domiciliul necunoscut, respectiv Nagy Francisc cu domiciliul necunoscut sînt citaţi Ia Judecătoria CIuj-Napoca sala 125, ora 8, în data de 9 mai 2001 în dosarul civil nr. 1893/2001.(1370471)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Frenţiu Militon anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Microcentralâ termică de apartament” situat în Cluj-Napoca str. Peana nr. 3, sc. 2, ap. 40. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1370478)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Gyurkovits Tibor anunţă începerea demersurilor pentru

str. Pasteur 44 bl.~6A sc. II ap. 11. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306705)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Lorinţ Niculina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul casă familială situat in Cluj-Napoca str. Moş Ion Roată nr. 15. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de medii) se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1306713)

• Numiţii Boţoc Ioan, Boţoc Ileana şi Boţoc Filimon cu domiciliul necunoscut sînt citaţi în ' dosarul civil nr. 3616/2001 la sala 95 ora 8 în data de 21 mai 2001 la Judecătoria Cluj în proces de sistare de indiviziune.cu Ciupei Maria şi Ciupei Onuţ. (1306720)

• Numiţii Grebenişan Ioan, Ţăgorean Dochiţa şi Ţăgşorean Toader sînt citaţi pentru data de 09.05.2001Ta sediul Judecătoriei Cluj Dorobanţilor 2 camera 16 orele8,30 nr. dosar 680/2001. (1306732)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Dolha Grigore anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: bucătărie de vară, şură şi poiată situat în sat Batin nr. 281, com. Unguraş, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (7302384)

PIERDERI• Pierdut carnet de student, pe

numele' Hetea Ruxandra Ioana. îl obţinerea acordului de mediu pentru declar nul. (1370448) obiectivul “Microcentralâ termică de . pierdut autorizaţie de apartament situat în Cluj-Napoca funcţionare nr. 14425 emisă la str. Prof. Ciortea, nr. 3, bloc J, ap. 4.09.1996 de Inspectoratul de Poliţie. 41. Eventualele sesizări şi sugestii Sanitară Cluj. O declar nulă. numai pentru factorii de mediu se (1370449) vor depune la sediul APM Cluj, . Pierdut camet de student

naie a °banţil0r nr‘ " • numele U?vat ’oana. îl declar nul. (1J/U47y) (1370458)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi ginere COZMA IOAN, în vîrstă de 56 de ani. înmormîntarea va avea lo c - în . com una Baciu, s tr . Principală nr. 528, vineri, 27. aprilie 2001, ora 13. Amintirea lui va răm îne veşnică în memoria noastră. Soţia Maria şi ta ta socru G heorghe. (1370457)

Cu lacrimi şi durere în suflet mă despart de fiul meu COZMA IOAN, care a plecat şi a lăsat în inima mea de mamă, numai amărăciune şi tristeţe, acum cînd aveam cea mai mare nevoie de el. Veşnic nem îngîiată mama Amalia Cozma. (1370463)

• Lacrimile şi durerea ne cuprind acum cînd ne despărţim de cel care ne-a fost tată şi bunic, COZMA IOAN din Baciu. îi vom păstra vie amintirea chipului său blînd şi bun, iar timpul nu va putea alunga niciodată durerea cc resimţim în suflet. Dumnezeu sâ-l odihnească în pacc. Fiul Costi, soţia Gabricla şi iubita lui nepoţică Roxana Casandra Cozma. (1370459)

• Zdrobiţi dc durere şi cu sufletele îndoliate anunţăm decesul fratelui, cumnatului şi unchiului nostru iubit, COZMA IOAN din Baciu. Nu te vom uita niciodată. Sora V iorica, cum natul Vasile, nepoţii C arm en şi M arius Câmpean. (1370462)

Cu durere în suflet ne despărţim de cuscrul nostru COZMA IOAN din Baciu, om de aleasă preţuire şi bunătate. Nu te vom uita niciodată. Jucan Vasile şi Otvos Călin din Baciu.(1370465) -

Cu lacrimi în ochi şi durere în suflet anunţăm tragica dispariţie la numai 36 de ani a celei care â fost MÎNZAT DOINA, iăsînd în urmă o fetiţă de 15 ani şi un soţ îndurerat, nm orm întarea va avea loc

vineri, 27 aprilie 2001, ora 14 la Capela Mănăştur. Dormi în pace suflet blînd! Fam ilia îndurerată. Diana şi Benone. (1370491)

• P rofund în d u re ra ţi anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre CIUPA IRINA, 81 ani. -Dumnezeu s-o odihneascăîFamilia. (1306712)

• Cu d u re re în su flet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şi bunică MUREŞAN ANA. Nu te vom u ita • niciodată. Înmormîntarea are loc vineri27.04.2001 în localitatea F ău ren i o ra 12. Familia îndurerată. (1306716)

Ne luăm rămas bun de la scum pa no astră mamă MUREŞAN ANA. Dumnezeu s- o odihnească în pace. Copiii Maria, Ion, Marius cu familiile. (1306717)

împărtăşim marea durere a prietenului nostru Boti Finta, acum la despărţirea de bunul său părinte, profesor FINTA JA N O S. Transm itemcondolean ţe fam ilieiîn d u re ra te . Fam ilia M arta Călin şi Cornelia şi părinţii. (1370444)

Aducem un ultim omagiu celui ca re a fost profesor FINTA JA NO S. Sincere condoleanţe familiei îndurerate din partea colegilor fiului, de Ia Credo Group. (1370445)

• Cu d u re re în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a bunului nostru tată şi socru, p ro f. FIN TA ' JANOS. Înm orm în tarea va avea loc vineri, 27 aprilie 2001, ora 12, în C im itiru l C entral. Va fi veşnic în inimile noastre. Fiica Zselykc si ginerele Euscbiu Portcka. (1370446)

Sîntem alături dc colegul nostru ing. Potra M arin în aceste momente grele pricinuite de trecerea în eternitate a sofiei d ragi. S incere condoleanţe. C olectivul Fundaţiei de C a rita te “ T ransilvan ia”. (1370453)

• împărtăşim marea durere colegului nostru Tişc Eugen

şi tran sm item condoleanţe familiei la trecerea în nefiinţă

ta tă lu i d rag . Colectivul DMAVS din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj. (1370454)

• Sîntem alături dc familia Corpodean în marca durere pricinuită de moartea tatălui BOANCÂ VASILE. Familiile Dodea şi Stanca. (1370450)

Sîntem alături de colegul nostru Tişe Eugen Dorian, în m area du rere pricinuită de p ie rderea ta tă lu i său drag. Colegii de Ia Serviciul A d m in is tra re M ariContribuabili. (1370455)

Sîntem alături de colega noastră L enuţa Covaciu în m area du rere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei sale d rag i. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sindicatul L iber Tehnofrig. (1370467)

• PersonalulComandamentului Corpului 4 Armată Teritorial îşi exprimă întreaga compasiune şi regretul pentru greaua pierdere suferită de generalul de brigadă Liviu Galoş Ia trecerea în nefiinţă a tatălui său, TRAIAN GALOŞ. Sincere condoleanţe familiei îndo lia te . O dihnească-se în pace. (1370468)

Page 8: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

• Nedreptăţile vieţii, cele fără de în to a rc e re , în seam nă m oartea, cea care, în umbra lină a pomilor în floare, l-a luat cu ea, pe dragul IONUCU. Să i fie veşnicia u şo a ră şi p resărată mereu cu florile vii ple am in tir ii. Fam ilie i o îm brăţişare cu sufletul cernit. Ligia Atanasiu. (1370472)

• Sîntem alături de colega n o a s tră prof. M ariana R ăcăşan , în aceste clipe de m are tris te ţe , cauzate de pierderea neaşteptată a soţului d ra g . Colectivul c ad re lo r d id a c tic e ale Şcolii “ Al. V lahufă”. (1370473)

• C u tre m u ră to r este m om en tu l p ie rd e rii unui p r ie te n adevărat.- îţ i îm părtăşim durerea şi sîntem a lă tu r i de tine", M a r ia n a . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mariana şi Sorin Bretan. (1370474)

• Sîntem alături de tine, d ra g ă M ariana, în m area durere pricinuită de moartea soţului drag. Dumnezeu să-l odihnească. Doina şi Ioan Tău. (1370475)

1 Sîntem alături de d-na d ir ig in tă , prof. M ariana R ăcăşan şi ne exprim ăm profundul regret la frecerea în n e fiin ţă a so ţu lu i IOAN RĂCĂŞAN. T ransm item sincere condoleanţe familiei. FJevii clasei a VM-a E Şcoala “Al. Vlahuţă". (1370476)

• Dragă Mariana, cuvintele sînt prea puţine a-ţi împărtăşi durerea pricinuită dc pierderea soţului drag. Sîntem alături de tine şi de îndurerata fa familie. A urora şi Lili. (1370477)

• Întreg colectivul Farul(ă(ii de Electrotehnică sc alătură d u re rii profesorului d r. ing. R adu C iupa-p rodccan al facultâ(ii- la ceasul cînd iubita sa m am ă s-a în tiln it cu n e m ă rg in ire a . A sigurăm fam ilia de o p ro fu n d ă com pasiune şi sentimente dc a p ro p ie re su fle tească . (1370480)

• A cum , cînd m am a prietenului nostru drag, prof. d r . ing. Radu Ciupa a făcut p a su l sp re e te rn ita te , ne a lă tu ră m lui şi fam iliei cu tr is te ţe în suflet. Sim ona şi R adu Munfeanu. (1370481)

• Sîntem alături de familia şi prietenul nostru drag prof. dr. ing. Radu Ciupa în aceste clipe tr is te şi grele de pierdere a mamei dragi. Sanda şi Marius R om an. (1370482)

• Ne exprimăm întreaga com pasiune colegului nostru prof. d r. ing. Radu Ciupa în aceste momente grele pricinuite de d isp a riţia m am ei sale. S în tem a lă tu ri de fam ilia în d u re ra tă . C olectivul de inginerie medicală. (1370483)

• Sîntem alături de dL gl. Galoş în încercarea grea prin c a re trece . Fam ilia T ărău (1370485)

• Sîntem alături de familia Galoş în încercarea grea prin care trece. Sincere condoleanţe. Familia Indrecan. (1370486)

• Sîntem alături de dl. gL viu Galoş în clipele grele prin re trece la trecerea în nefiinţă ta tă lu i . D um nezeu să-I

ihnească! Colegii din U. M. 163. (1370487)

• Cu pro fundă du rere anunţăm încetarea din viaţă a Fiicei şi sorei noastre MÎNZAT DOINA, după o lungă suferinţă, din cauza unei boli necruţătoare. Te vom purta în suflet şi în gînd mereu. Mama, sora Mihaela eu familia, sora Mariana cu familia, sora Geta şi fratele Lică cu fam ilia. (1370493)

• Aducem un ultim omagiu d r. VERESS ŞTEFAN. Condoleanţe familiei. Colegiul Medicilor Veterinari. (1306706)

• Colegii din U. M. 02184 Cluj-Napoca sînt a lături de domnul sergent (a) Mureşan M arius, în clipele g rele’ p ric inu ite de frecerea în nefiinţă a mamei sale, ANA. Dumnezeu ’s-o odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndurerate! (1306707)

• în aceste momente dureroase sîntem alături de colega noastră Meseşan Olimpia în m area pierdere su ferită prin trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Matechim. (1306719)

• Personalul Brigăzii de A rtile rie A ntiaeriană din Floreşti este alături de domnul general de brigadă Liviu Galoş în aceste momente dureroase p ric inu ite de trecerea în e te rn ita te a ta tă lu i său. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (1306723)

• Sîntem alături de familia Galoş în dureroasa pierdere suferită prin dispariţia tatălui d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pacelFam ilia Corlătcscu. (1306724)

• în aceste zile grele p ric inu ite de d isp ariţia iub itu lu i lor ta tă şi socru, sîntem alături şi transmitem condoleanţe şi alinare familiei Liviu şi Tina Galoş. Familia Ichim Vasile. (1306725)

• Sîntem alături dc familia Liviu Galoş în aceste grele clipe. Dumnezeu să-l odihnească în pace pe tatăl drag. Familia Incicaş Teodor. (1306726)

• Sîntem alături de familia genera l Liviu G aloş în momentul de grea cumpănă al pierderii tatălui drag. Familia Copaciu. (1306727)

• Sîntem alături de domnul General Liviu-Galoş în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Conducerea RAJAC- Cluj. (1306728)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune domnului General Liviu Galoş în aceste momente de tristeţe, Ia trecerea în e te rn ita te a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia D orin Ciatarâş. (1306729)

• Colectivul Catedrei de E lectrotehnică se a lă tu ră colegului prof. dr. ing. Radu Ciupa în aceste clipe grele cauzate de decesul mamei dragi. (1306730)

. • Sîntem alături de familia Ciupa Radu în momentele grele pricinuite de p ie rdererea scumpei mame, soacre şi bunici. Familia Coroian Sandu, G ina, Iacob, V eronica. (1306731)

• Condoleanţe domnului Profesor Univ. Dr. Petru Forna Ia moartea mamei Domniei Sale. Orlando Balaş. (1306735)

Sîntem alături de domnul general de brigadă Liviu Galoş în marea durere pricinuită de p ierderea ta tă lu i d rag . Colectivul de cadre din UM 01215 Floreşti. (1306736) -

Sîntem alături de familia prof. dr. ing. Radu Ciupa în aceste clipe de grea încercare. Răducu şi Mihai Munteanu. (1306737)

* Mulţumim din su fle t rudelor, prietenilor, colegilor şi vecinilor care l-au condus pe ultimul drum pe iubitul nostru soţ şi tată, AUREL PĂTRAŞ, decedat îri 21.04.2001 şi înhum at în 23.04.2001. Odihnească-se în pace. Soţia şi fiica. (1306710)

• Sincere condoleanţe domnului general Liviu Galoş la trecerea în nefiinţă ă tatălui d rag . Fam ilia col. M ircea Şerban. (D.)

• Cadrele din UM02565T şi din UM01607 sînt alături de domnul general Liviu Galoş la p ierderea ta tă lu i- d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pace. (D.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a is im p lu

nu se poate!

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

r./■ ( W îurmare din pagina 1

Este ştiut că toate programele FRCCF au la bază dorinţa de a apăra drepturile, copilului, în primul rînd de a-i asigura dreptul la sănătate fizică şi mintală şi dreptul de a fi crescut în familie. în acest sens, FRCCF derulează patru tipuri de programe: programe familiale - în judeţele Bihor şi Satu Mare (beneficiari: 1.670 de familii): programe în instituţii de ocrotire - derulate în judeţele Arad, Bihor, Cluj, Sălaj şi Satu Mare (beneficiari: peste 4.000 de copii, din 27 de instituţii); programul “Case de tip familial'’ - în

judeţele Arad şi Sălaj (beneficiari: 295 de copii); programul “Proiecte comunitare” - în judeţele Cluj, Bihor şi Satu Mare (peste 5.000 de beneficiari).

în judeţul Cluj FRCCF desfăşoară: programe familiale, în Cluj-Napoca (beneficiari: peste 1.000 de familii "cu 3.600 de copii) şi Cîmpia Turzii (beneficiari: 220 de familii, cu 700 de copii); programul “Proiecte comunitare”, în Suceag (beneficiari: 240 de membri ai comunităţii de rromi) şi Măguri Răcătău (circa 140 de copii beneficiari); programe în instituţii - Şcoala pentru deficienţi de vedere din Cluj-Napoca, Centrul de

^plasament Nr. 7 şi Şcoala Specială Gilău şi Centrul de plasament Cîmpia Turzii (beneficiari: peste 500 de copii).

Potrivit declaraţiei lui Mihai Roşea, director executiv al FRCCF, date din octombrie 2000 relevă că 31,6 la sută din familiile clujene cuprinse în proiectele fundaţiei (901) sînt fam ilii monoparentale. 43 la sută din cele 901 familii stau în chirie; în 38 la sută din cazuri, într-o cameră locuiesc mai mult de patru persoane; 13 la sută din aceste familii nu dispun de baie / apă curentă. în ceea ce priveşte veniturile lunare pe membru de familie - 26 la sută au sub 200.000 de lei / lună, iar 74 la sută - între 200.000 şi500.000 de lei / lună. 15,3 la sută din familiile cuprinse în proiectele FRCCF din Cluj-Napoca au un membru în închisoare sau cu dosar pe rol; 74,7 la sută din cele 901 familii au cel puţin un membru cu probleme de sănătate şi 13 la sută din familii au cel puţin un membru fără studii (nici o clasă).

Pentru proiectele derulate în cele cinci judeţe în care activează, FRCCF a cheltuit în 2000 circa530.000 de lire sterline.

Aproape trei mii de oameni au murit în accidentele de circulaţie produse în 2000

Aproape trei mii de oameni au murit în accidentele de circulaţie produse în anul 2000 în mai multe localităţi ale ţării, a declarat,'la şedinţa anulă de bilanţ, Vladimir Beliş, directorul Insitutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici” din Bucureşti.

Directorul a adăugat că numărul accidentelor rutiere produse anul trecut a fost în creştere uşoară faţă de 1999 (2.888 cazuri), dar semnificativ mai mic decît cel din 1996 (3.699 de cazuri) Potrivit lui Vladimir Beliş, după 1989, numărul accidentelor mortale a crescut alarmant, 1990 reprezentînd punctul culminant, cu 4.605 cazuri. în următorii ani, numărul deceselor produse în accidente rutiere a scăzut uşor, dar existenţa a aproape 3.000 de victime anual reprezintă o dovadă a faptului că este nevoie de multă educaţie rutieră.

Analizînd distribuţia naţională a accidentelor mortale de circulaţie produse în 2000, raportată la populaţie, medicii legişti au putut observa diferenţe importante între judeţe. Astfel, raportat la media naţională de 13,1 cazuri la suta de mii de locuitori pe an, cele mai multe accidente mortale au avut loc în Ialomiţa 29,8, Braşov 26,9 şi Arad 17,4.

La celălalt pol se situează judeţele cu număr de accidente mortale sub media pe ţară, printre care Sălaj - 4,5; Vaslui - 6 şi Botoşani -6 ,7 cazuri la suta de mii de locuitori.

Peste cinci m ii de in fra c ţiu n i grave au fo st

comise de m in o ri în prim ul trim e s tru a l acestui an

Peste cinci mii de infracţiuni grave au fost comise de minori în primul trimestru al acestui an, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, M arina Roman, din cadrul Serviciului pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii juvenile din Inspectoratul General al Poliţiei (IGP).

Ea a precizat că de la începutul acestui an Poliţia Judiciară a înregistrat şase infracţiuni de omor, şase tentative de omor, 193 de tîihării şi aproape cinci mii de furturi comise de minori. Aproximativ 60 la sută dintre minorii care au comis infracţiuni nu frecventau cursurile vreunei forme de învăţămînt, iar nouă la sută, cu vîrste cuprinse între 16 şi 18 ani, mai fuseseră condamnaţi pentru alte fapte penale.

Marina Roman a adăugat că peste 21 la sută dintre victim ele infracţiunilor intrafamiliale înregistrate anul trecut au fost copii-

IGP împreună cu Ministerul Educaţiei şi. Cercetării şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei au. demarat, de curînd, un program pentru* prevenirea şi combaterea consumului de- droguri de către minori, a mai spus Roman.

Medicii care au încheiat anul de stagiatură primesc automat dreptul d e ‘liberă practică, ei putînd lucra în reţeaua sanitară p rivată sau ca doc to ri de medicină generală, a declarat, în tr-o co n fe rin ţă de presă, D aniela B artoş, m in is tru l Sănătăţii şi Familiei.

Pînă în acest an; dreptul de liberă practică putea fi obţinut-: num ai de m ed ic ii care la concursul de rez iden ţia t obţinuseră jum ătate plus unu din p u n c ta ju l m axim la disciplinele incluse în trunchiul comun. C onducerea MSF a hotărit să fie eliminată această reglementare, întrucît nu era concludentă din punctu l de vedere al pregătirii, mai ales că a fost in tro d u s exam enul naţional de licenţă. Promovarea licenţei naţionale şi anul de stagiu sînt condiţii suficiente

pentru că m edicul să' obţină dreptul de liberă practică, a mai spus B arto ş . M edicii, stomatologii şi farmaciştii care au întrer-upt, în orice mod, perioada de efectuare a stagiaturii p o ţ.so lic ita MSF;

. ap robarea în . :yederea completării acestuia, pentru a ‘ putea obţine'dreptul de liberă practică.' Stagiatura constituie vechim e în m unca sanitară, u n ită ţile san ita re care au încheiat contract individual de muncă cu medicii, stomatologii

‘ şi fa rm ac iştii, prim ind din Fondul pentru plata ajutorului de Şomaj, pentru fiecare stagiar, o sumă reprezentînd 70 lă sută din salariul de bază net, restul de 30 la sută fiind alocat din bugetu l C asei de A sigurări Sociale de Sănătate, a mai spus ministrul Sănătăţii.

M in is te ru l S ănătăţii şi

Familiei va stabili locurile de m uncă pen tru e fec tu area stagiilor în unităţile^ sanitare acreditate, astfel încît doctorii să nu îngroaşe rîn d u rile şomerilor, a mai spus Bartoş;; O altă noutate în învăţămîntul medical o constituie, fapţul că în sc rie rea la concursul de

- . rezidenţiat se poate face imediat după promovarea examenului ■ de licenţă sau înaintea finalizării anului de. stagiatură, această reg lem en ta re p erm iţînd doctorilor să devină specialişti la v îrs te m ai apropiate de ten d in ţe le actuale ale standardelor internaţionale.

A bsolvenţii facultăţilor de medicină şi farmacie care sînt adm işi la concursul de rez iden ţia t obţin dreptul de liberă practică după primul an de rez id en ţia t, a m ai spus Bartoş.

Page 9: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

/ V I C I ar putea fireclama dumneavoastră

Sprin t

Ilie între căutare şi risipă!De ani de zile presa sportivă ne anunţă, din timp în timp, că

Adrian Ilie îşi va relua locul în atacul Valenciei. Dar el e accidentat tot de ani de zile, revine în unul sau două meciuri şi dispare iar. “E un bolnav permanent” - cum mi-a spus odată un amic. Desele accidentări ale lui Ilie vin, după părerile unor medici sportivi, din slaba şi inconstanta lui pregătire fizică. Ilie crede că poate juca numai din talent. Nimic mai fals, mai ales în fotbalul zilelor noastre. Pe lîngă un talent autentic, mai trebuie o muncă titanică. Dar Ilie trişează! Acum doi ani, de Crăciun, a fost acasă; avea piciorul în ghips; şi-a scos ghipsul să se poată distra. Oare pe cine a păcălit?! Apoi nu s-a pregătit ca lumea, să poată reveni fară probleme; a simulat pregătirea. Ce a urmat? Alte accidentări. Cobra a devenit prea repede un pisoi jigărit, bun să toarcă la gura sobei. După accidentarea din meciul naţionalei noastre presa s-a grăbit, naivă, să ne anunţe că va reintra. Unde? De ce? De vreme ce nu joacă de un an, va intra degeaba!, mai mult, va risca în mod cert o nouă accidentare! El ar trebui să se pregătească cu o precizie matematică şi intens pentru ca la toamnă sâ poată juca la nivelul talentului său. La el nu se pune problema de a reintra, ci de a juca! De a rezista la efort. De cîţiva ani el n-a agonisit mai nimic în ceea ce priveşte forţa şi pregătireaTizică; s-a menajat doar!

Acelaşi lucru s-a petrecut cu marele Ronaldo. Şi el, de ani de zile, a abandonat fotbalul; s-a pregătit de formă; a făcut o recuperare penibilă, de belfer în materie, ceea ce i-a adus o nouă accidentare, căzînd singur, riederanjat de nimeni, ca un. sac de cartofi din căruţă. M;\ tem că nu va mai juca fotbal niciodată. Recuperarea în fotbal e o artă a medicilor şi jucătorilor. în rest...

Viorel CACOVEANU

CRONICARINGULUI

m m7PAVEL SI

CEL MAI BINE CLASAŢI

în această perioadă a anului la “modă” sînt turneele pe zgură. După “gigantul” de la Monte Carlo, încheiat sâptămîna trecută cu victoria la masculin a brazilianului Gustavo Kuerten, în aceste zile la Barcelona se dispută un “furnir” dotat cu premii substanţiale în valoare de 1 milion de dolari. Printre somităţile sportului alb prezente în Catalunia se “pierde” şi “voinicul perugian” Adrian Voinea. Românul, trecut prin furcile caudine a]e calificărilor, a izbutit să-l depăşească în primul tur pe anonimul rusnac N. Davidenko (6-4, 6-1). Aventura numărului 105 în ierarhia ATP Champions Race s-ar putea încheia prematur, în condiţiile în care acesta se va duela în turul doi cu cavalerul de argint al tenisului iberic, respectiv Juan Carlo Ferrero, noua stea din ţara lui Cervantes, cel care a adus Spaniei prima “salafieră”. Fiind unul dintre marii favoriţi ai întrecerii cu pricina, Ferrero a fost scutit de primul tur, cum de. altfel au fost scutiţi Magnus-, Norman,

. Sebastien Grosjean, Gustavo ‘ Kuerten, Alex Corretja, Thomas

.Enquist şi Armaud Clement. Printre cavalerii care şi-au făcut deja bagajele îi amintim pe marocanul Hicham Arazi, spaniolul Alberto Berasategui (beneficiar de wild-card), marocanul Younes El Aynaoui, francezul Cedric Pioîine şi germanul Nicolas Kiefer. Marocanul din Casablanca Hicham Arazi a resimţit oboseala acumulată la Monte

Carlo. După ce a ’ detunat ca un veritabil “tunar” patru “bombe” pe zgura din Principat, eliminînd cvartetul Norman,Pioline, Henman, Grosjean, marcanul Arazi a capotat lamentabil în faţa spaniolului Albert Portas (6-3, 4-6, 5-7).Atlanta este în această săptămînă locul preferat al yankeului din Las Vegas, Andre Agassi. Copilul teribil al tenisului nord-american a ales ca popas soarele Atlantei şi pentru o scurtă vacanţă alături de Steffi Graff înaintea celui de al doilea turneu de grand slam “Roland Garros”. La Atlanta nu este prezentă tocmai floarea cea vestită a sjţortului alb. Alături de “greul ’ Agassi mai sînt prezenţi Jan Simerink, Jerome Golmard, Paul Goldstein, Raymond Schuettler, Xavier Malisse, Chris Woodruff şi Jens Knipschilld. La finele primului turneu din seria mastersurilor (Monte Carlo), clasamentele ATP si WTA se prezintă astfel:

ATP CHAMPIONS RACE: 1. A. Agassi (USA) 425, 2,

G. Kuerten (Brazilia) 219,3. S. Grosjean (Franţa) 202, 4. A. Clement (Franţa)' 177, 5. Ei Kafelnikov (Rusia) 175, 6. J- M. Gambill (USA) 174, 7. P. Rafter (Australia) 173, 8. L. Hewitt (Australia) 171, 9. R. Federer (Elveţia) 159, 10. T. Henman (Angîia) 137 de puncte... 28. ANDREI PAVEL

79,... 105. ADRIAN VOINEA ‘ 14. După cum bine se poate

observa în Top 10 se regăsesc doar doi corifei americani, destul de surprinzător în condiţiile în care de obicei yankeii dominau cu autoritate clasamentul ATP. Hexagonul se mîndreşte cu doi reprezentanţi (aflaţi în Top 5), performanţă cu care Franţa nu s-a mai întîlnit de la Forget şi Leconte încoace. Elveţia surprinde şi mai mult prin junele Roger Federer, un demn urmaş al celebrilor Hlaşek si Rosset.

CLASAMENTUL WTA:1. M. Hingis (Elveţia) 5860,

2. S. Williams (USA) 4827, 3. L. Davenport (USA) 4378, 4. J. Capriati (USA) 3046, 5. M. Seles (USA) 2749, 6. V. Williams (USA) 2319,'7. A. Mauresmo (Franţa) 2143, 8. A. Coetzer (Africa de Sud) 2106,9. C. Martinez (Spania). 2103,10. E. Dementieva (Rusia) 2012 puncte,... 47. RUXANDRA DRAGOMIR 690,... 165. CĂTĂLINA CRISTEA 172.

Cristian FOCSANU

a p »

H A S I M R A H M A N E S T E N O U L C A M P I O N M O N D I A L A L G R E IL O R

Sîmbătâ trecută, seara, la Johannesburg (Africa de Sud) a avut loc meciul de box al greilor contînd pentru centura cu diamante în versiunile WBC şi IBF dintre deţinătorul titlului suprem-Lennox Lewis (Anglia) şi cvasinecunoscutul de pînă atunci Hasim Rahman (SUA).

Nebăgat în seamă înaintea întîlnirii a fost desconsiderat chiar şi de adversarul său campionul “en-titre” Lennox Lewisîn ciuda faptului că acesta avea în palmares 38 de

^

“Fulgerat” de o lovitură la bărbie, întins la podea, Lewis Lennox ascultă numărătoarea şl KO.

meciuri din care 34 victorii (28 înainte de limită), care totuşi spuneau ceva. Meciul a început în nota de dominare şi superioritate tehnică a englezului care după 4 reprize înregistra un substanţial avantaj pe buletinele de punctaj ale arbitrilor. Dar cum la categoria grea şi în general în box nimic nu se ştie dinainte, un croşeu de dreapta puternic s-a oprit în barba lui Lennox Lewis trimiţîndu-1 pe acesta în lumea visurilor pentru mai mult de 10 secunde. Astfel că americanul din Los Angeles devine campionul lumii la categoria grea. Meciul s-a desfăşurat în faţa a peste 5.500 spectatori, în urma căruia noul campion a încasat un cec de' 2 milioane dolari.

Cine este de fapt Hasim Rahman? S-a născut în anul

1973 la Baltimore (SUA), unde şi-a petrecut şi copilăria. Apoi se stabileşte în Los Angeles unde la vîrsta de 20 ani începe boxul de performanţă. După cîteva meciuri la amatori trece la profesionism în anul 1994, pentru ca un an mai tîrziu să obţină o răsunătoare victorie în faţa fostului campion mondial Trevor-Berbik (SUA). Din punct de vedere fizic este de o izbitoare asemănare cu Mike Tyson, pe undeva semănînd

. chiar şi în comportamentul de zi cu zi cu acesta. A fost descoperit de antrenorul Adrian Dawis sub comanda căruia se antrenează şi în prezent.

Şansa lui Lewis stă însă în contractul de meci, care prevede o revanşă între cei doi combatanţi.

Coriolan 1UGA

, c HLJIBRV1 Memorialulm o in a

•Pe data de 5 mai se va organiza pe Stadionul "Ion Moina" 'memorialul concurs "Ion Moina". Devenit deja tradiţional, acest concurs invită la start atleţi şi atlete din întreaga ţară.

Paralel cu acest concurs se organizează de către Direcţia Sport- Tineret în colaborare cu FRA “Ziua Mondială a atletism ului” ediţia a Vl-a, la care vor participa 13 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa- Nâsăud, C araş-Severin , Covasna, H arghita , Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu-Mare, Timiş şi Cluj, cu participanţi născuţi în 1982.'lată şi probele de concurs: Băieţi: 200m, 1.500m, 110 m gr., lungime, disc, 10 km marş. La fete: 200m, 1.500m, 100m garduri; triplusalt, suliţă, 5 km marş. Federaţia Internaţională de Atletism va oferi tricouri inscripţionate, diplome şi medalii. De asemenea, se oferă şansa ca prin tragere la sorţi să participe ca invitaţi la Campionatul Mondial din Edmonton-Canada mai mulţi atleţi extraşi din urnă, chiar în acest an 2001! înscrierile se fac prin cluburile sportive, care vor înainta acestea pînă la data de 27 aprilie la DTSC din zonă.

Florean Sorina campioană!Desfăşurat la Botoşani, Campionatul Naţional de cros rezervat

juniorilor 3, copiilor I şi II a adus frumoase rezultate pentru cluburile clujene. Telecom CSSA şi CSM! Eleva profesorului inimos Călin Tătar, fetiţa din clasa a Vl-a a Liceului de Telecomunicaţii (cu orar sportiv) Sorina FLOREAN a cîştigat cursa copilelor I, unde pe lîngă ea pe locul IV a sosit o altă clujeanca: Amina Hoşu (CSSA). Tot la această categorie, dar la băieţi, clujenii au ocupat locuri bune prin: Răzvan Pop (9-CŞM), * Sorin Oltean (10) şi Adrian Crăciun (11-Telecom). . /

La copile II cea mai bună evoluţie a avut-o Denisa Chiorean (9-CSSĂ), Monica Gherman (15) şi Ana Maria Lukacs (20-CSM) şi la băieţi Silviu Nemeş (18) şi Liviu Lung (20-CSSA). La juniori III au evoluat modest, nesemnificativ, doar Claudiu Petruş (Tel.) s-a evidenţiat prin ocuparea locului VIII.

v ;■ . Petre NAGY

CUPA PRESEI LA TIR

• “Premiere” cu fasole ostăşească şi gogoşi •

Cea d e-a 3 -a ediţie a Cupei Presei la tir (o reuşită din toate punctele de vedere) s-a desfăşurat zilele trecute în Poligonul militar “Arieş" cu ocazia Zilei forţelor terestre din A rm ata Română. Competiţia, organizată sub com anda It. Ovidiu Sărmăşan a decurs conform planurilor, fără incidente, astfel că nim eni din cei prezenţi nu s-a ales cu vreun glonte! La aliniamentul de tragere s-au prezentat echipele P R O T V Turda, MBC, Radio Transilvania, Radio Vest Cîmpia-Turzii şi Radio 21.

Cei m ai buni trăgători s-au dovedit jurnaliştii de la Radio V es t, aceştia acumulînd 116 puncte. La individual masculin, prima poziţie i-a revenit “ţintaşului” Aurel Şandru de la MBC. Cel mai bun punctaj al întrecerii a fost obţinut de rep rezen tan ta Radio Transilvania Turda. La finalul tragerii, după festivitatea de premiere, jurnaliştii au fost invitaţi de col. Aurel Sestraş la o mică sindrofie la popotă pentru o porţie serioasă de fasole o stăşească şi...

• gogoşi.Alin BOŢIOC

26 aprilie• Dată memorabilă în

istoria selecţionatei de fotbal a României: acum 75 dc ani (în 1926) cînd ziarele au relatat despre desfăşurarea celei dc a 12-a înlîlniri a “tricolorilor", care a coincis cu cea de a doua confruntare directă cu “naţionala” Bulgariei. Dar a însemnat

| totodată prima victorie la scor a reprezentativei ţârii. Scorul de 6-1. în favoarea tricolorilor vorbeşte de la sine. Această victorie a fost prima din cele trei obţinute în acel an de către “Naţională” (a urmat la 7 mai un 3-1, în faţa Turciei, la Istanbul şi un 3-2, obţinut în cadrul “Cupei Prieteniei Româno-Iugoslave”, la 3 octombrie, la Zagreb). în meciul de la sfîrşitul lunii aprilie victoria a fost obţinută de o echipă care a aliniat o formulă nouă: Kiss - Bartha, Szekely - Sternberg, Oţeleanu, Geller - Strok II, Guga (de la “Li”), Kugelbauer, Auer II, Nagy-Csomag. Au marcat Kugelbauer 2, Csomag, Guga, Auer II şi Strock II. - '

LÂSZL6 Fr.

C A R N E T T U R D E A N• Mai multe persoane cu handicap

neuromotor din municipiul Turda au participat, zilele acestea, la o inedită întrecere de tenis de masă şi şah, concurs găzduit de Colegiul Tehnic Turda. - '

Organizator al competiţiei, Asociaţia persoanelor cu handicap neuromotor “Oameni pentru oameni” a întîlnit reprezentativa centrului şi clubului sportiv “Lamont” din Cluj- Napoca pe care a reuşit să o învingă atît la şah (cu scorul general de 3,5 la 1,5), cît şi la tenis de masă (cu scorul final de 6-5).

• Atletul turdean Comei Mişca s-a întors de

la Campionatul de cros găzduit de municipiul Sfîntu Gheorghe (judeţul Covasna) cu o medalie de argint şi cu locul întîi la categoria 40-44 ani.

La campionatul de.cros Memorialul “Gali. Laj os”, derulat la Sfîntu Gheorghe, au luat startul peste o mie de sportivi veniţi din întreaga ţară, Comei Mişca clasîndu-se la finele probei de 6 km pe poziţia secundă. în prezent, Mişca se antrenează pentru a participa la Campionatul Naţional de pistă care va avea loc la sfîrşitul săptămînii viitoare la Cîmpina, intenţionînd să participe şi la Supermaratonul internaţional din Ungaria, care este programat pentru data de 26 mai.

Alin BOTIOC

Fetele din Gherla au dominat Naţionalele de lupte libere, Zilele trecute, la Cluj-Napoca s-au disputat întrecerile zonale ale Campionatului Naţional de lupte libere la juniori. La competiţia organizată în condiţii excelente a participat şi un grup de sportive reprezentînd secţia Gherla a CSS “VIITORUL” Cluj-Napoca. Elevele antrenorului gherlean, Valentin Sătmărean au avut o

comportare foarte bună, dominînd clar proba feminină a Întrecerilor/Astfel, Anca Sătmărean (46 kg) şi Flavia Mîrza (63 kg) s-au clasat pe primul loc în probele respective. Pe locul doi au terminat Andrea Uţiu (50 kg) şi Anca Botiş (54 kg).

La sfîrşitul acestei săptămîni, Ia Hunedoara, se vor desfăşura Naţionalele pentru cădeţi, la competiţie participînd şi un grup de patru tinere de la secţia Gherla a CSS “VIITORUL” Cluj-Napoca. SZ. Cs.

Page 10: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

I î ed ?- cţ fa S X' O)T e l: T 9 / / L ? ' / ♦ #

Pata V i^de c u l o a r e J

A fost marţi seara, pe Stadionul "Lia Manoliu" - cel mai mare al ţării - o superbă sărbătoare dedicată regelui neîncoronat al fotbalului românesc,

m a c h i d o n u 1 " GHEORGHE HAGI, cel numit cu prietenie de toţi Gică. A fost o sărbătoare prilejuită de retragerea de la naţională a celui care deţine toate recordurile' prin cele 125 de prezenţe ca tricolor şi 35 de goluri marcate pentru România.

L'n stadion plin a fost martor Ia superba nocturnă. Au fost prezenţi pe gazonul magic regina mondială a gimnasticii româneşti, Nadia Comăneci.deţinătoarea primului zece mondial la Olimpiadă, cea dc la Monlreal; au fost marii seniori ai tenisului românesc şi mondial Ilie Năstase şi Ion Ţiriae, cuplul de vis care în urmă cu 30 de ani ne-a făcut să ne îndrăgostim de tenis. A venit ca reprezentant al preşedintelui F.I.F.A. unul din fotbaliştii dc legendă ai Europei şi Lumii, Michel Platini. plus o suită de foşti coechipieri ai marelui Gică in anii petrecuţi pe gazoanele echipelor Real Madrid. Brcscia. F.C. Barcelona şi Galatasaray, pluş colegii de la naţională, mai virstnici si mai tineri, pînă la cei de azi. In tribuna oficialăpreşedintele ţârii. Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase şi mulţi alţi invitaţi de scamă ai ţârii şi ai lumii. Totul a fost extraordinar şi această despărţire fastuoasă mă face sâ regret câ n-am avut parte de una similară cînd s-a retras de pe gazon inimitabilul artizan al fentelor şi driblingului, Nicolae Dobrin.

Despre Gică Hagi s-au scris şi se vor mai scrie cărţi. El a fost şi rămîne fotbalistul de legendă despre care este imposibil

. sâ sintetizezi în cîteva rînduri- anii dăruiţi gazonului şi balonului rotund de la vîrsţa minunată a copilăriei şi pînă acum cînd pe răbojul vieţii sînt încrustaţi 36 de ani. El se va retrage de pe gazon doar ca jucător activ * fiindcă a venit o altă vreme pentru el, aceea de dascăl în alte fotbalului şi nu este exclus ca linul din elevii săi sâ fie lanis Hagi, fiul regelui Hagi, pe care marţi seara l-am văzut purtînd tricolul naţionalei cu numărul 10 sâ-i calce pe urme. Fiindcă viaţa merge înainte!

Victor MOREA

t i r 4l -st

H-'"' â

---- 1 .......... mW-W IŞI

I S W m ssi

.V

Miri îsfc'n

Aproximativ 60.000 de specta la “ Gala Hagi”

spspsjwpşpsipsţwi

< • / V <''*■'A.sirS’’ • ‘L'

i , .A- ‘J ; ‘ v ‘ .

- ^ i v-' , - \ . r ■

^ - l i ; .- :

A f 2^ - ' i : : i i r :j o s ^ •*c~ - - a

Aproximativ 60.000 de spectatori au asistat, marţi seara, între orele 20.45 şi 24.00, pe stadionul din cadrul Complexului Sportiv Naţional “Lia Manoliu”, la “Gala Hagi”, spectacol dedicat retragerii fostului căpitan al reprezentativei României din echipa naţională.

Spectacolul a cuprins un meci de fotbal între o reprezentativă a României şi o selecţionată mondială, jocuri de lasere, de fumigene, focuri de artificii şi cîteva melodii interpretate de formaţiile. Direcţia V şi Holograf. Imnul României a fost intonat de Kira, fiica lui Hagi. în cadrul festivităţii, pe teren au fost desfăşurate steagurile ţărilor organizatoare ale celor şase turnee finale de campionate europene şi mondiale la care a participat Hagi cu reprezentativa României, în timp ce pe trei ecrane montate pe stadion au fosţ prezentate imagini din meciurile disputate de fostul căpitan al echipei naţionale la Euro ’84 din Franţa, la Coppa del Mondo - Italia ’90, la World Cup - SUA 94, la Euro ’96 din Anglia, la Coupe du Monde - Franţa ’98 şi la Euro 2000 din Belgia şi Olanda. : .

în partida de fotbal, care s-a încheiat cu scorul de 2-2, pentru reprezentativa României au evoluat “tricolori” din vechea şi din noua generaţie, în timp ce pentru selecţionata mondială au jucat fotbalişti de la cluburile unde a evoluat Gheorghe Hagi şi alţi jucători străini, prieteni ai fostului căpitan. După încheierea acestui meci, Hagi a fost purtat pe braţe de fotbaliştii prezenţi pe teren şi a făcut turul de onoare al stadionului.- “N-aş fi crezut niciodată că atîţia spectatori vor .veni doar pentru mine la stadion. Vă spun la toţi că vă iubesc şi vă respect. O să fiţi în inima mea întotdeauna. Vă iubesc" pentru tot ceea ce aţi făcut pentru mine”, a declarat Hagi la finalul galei.

Meciui de retragere al Iui Gheorghe Hagi de la echipa naţională a fost precedat de un spectacol uluitor de sunet şi lumină, notează AFP

Meciul de retragere al lui Gheorghe Hagi,1 care a avut loc, marţi, pe Stadionul Naţional “Lia Manoliu”, din Bucureşti, a fost precedat de “un spectacol uluitor de sunet şi lumină”, a anunţat agenţia franceză de presă AFP.

“Lacrimi şi focuri de artificii la meciul de adio al lui Gheorghe Hagi” este titlul unui material difuzat de agenţia citată. în articolul respectiv se menţionează că partida care a marcat retragerea lui Hagi din cadrul echipei naţionale, disputată între o selecţionată a “stelelor lumii” şi o reprezentativă alcătuită din jucători români, a fost “încărcată de emoţii”. “Mijlocaşul formaţiei Galatasaray Istanbuî i-a electrizat pe cei peste 70.000 de spectatori prezenţi pe Stadionul Naţional, care au plîns şi au cîntat pentru «regele» lor”,-a notat AFP.

Potrivit agenţiei franceze, Hagi a declarat că a trăit, marţi, cea mai frumoasă zi din viaţa sa. în materialul difuzat de AFP se precizează că “Hagi şi-a onorat, în meciul său de retragere, reputaţia sa de «genial conducător de joc», dîndu-i o pasă de gol lui Viorel Moldovan, care a deschis scorul, rezultatul final al partidei fiind de 2-2”.

Agenţia citată notează că la “Gala Hagi” au fost prezente numeroase personalităţi şi remarcă prezenţa în tribune a lui Valentin Ceauşescu, fiul fostului şef de stat al României. AFP adaugă că beneficiiile obţinute în urma organizării “Galei Hagi” vor fi donate Direcţiei pentru Protecţia Copilului din judeţul unde s-a născut, Constanţa, menţionînd că jucătorul român- finanţează, de mai mulţi ani, orfelinatele constănţene.

Page 11: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

A i c i ar putea fiU reclama dumneavoastră

I w „l uV* H îfliE lIB S

n 1 m

• s*

1

m*39

ISJ

EISJ-M

Meciul s-a terminat de cîteva minute. Un tînăr, din zona ultraşilor stelişti de la peluză, se strecoară printre jandarmi, sare gardul şi ajunge pe gazonul unde Hagi face ultimul tur de onoare. îl atinge pe Gică, ceea ce îl face să ignore brutalitatea jandarmilor care îl aruncă înapoi la peluză; cu bastoane în cap...

Marti noaptea, România i-a făcut numărului 10 un cadou, după ce ani de zile Gheorghe Hagi a fost cel care a făcut diferenţa şi a scos oamenii în stradă, pentru a sărbători victorii frumoase. '

Peste 60.000 de suporteri au “jucat”, marţi seara, pentru Hagi. Fiecare dintre ei ar fi vrut, probabil, un tricou, un autograf sau măcar o strîngere de mînă a “regelui machidon”, aşa cuml-au botezat, pe un banner, cîţiva dintre românii' veniţi la gală.

“Vă iubesc şi vă respect”,' îe-a spus Hagi suporterilor, la finalul sho.w-uluif’ “Nu mă aşteptam să vină atîţia oameni pentru mine”, a continuat “Regele”. Ecranele stadionului au arătat, marţi noaptea, un Hagi emoţionat, un Hagi luptînd, în joc, pentru fiecare balon (a şi faultat), un Hagi care a vrut să-şi ia “adio” ca un profesionist.

Românii l-au văzut, pentru ultima oară în teren, pe fotbalistul care a epuizat, de mult, repertoriul elogiilor, cu mîna pe inimă la intonarea imnului “Deşteaptă-te, române”, alături de zecile de mii de fani care au cîntat împreună cu fetiţa lui Hagi, Kira.

Suporterii au venit, marţi

seara, la Stadionul “Lia Manoliu”, cu cîteva ore înaintea galei, după ce ploaia mocănească se retrăsese din calea lor, lâsînd locul unei vremi potrivite pentru un show în aer liber. Multe femei şi fete, cu prietenii sau cu soţii, ceea ce i-a mirat tare pe fidelii arenelor, acolo unde sexul frumos îşi face apariţia din ce în ce mai rar.' Cu cîteva ore înaintea

începerii galei, arena era “full”, aşa cum nu s-a mai întîmplat de . pe vremea cuplajelor bucureştene, cu “patrulaterul” Steaua-Dinamo-Rapid-Sportul. “Inspiraţia” forţelor de ordine de a deschide doar o portiţă la unul dintre sectoarele peluzei Ie-a adus proteste în rîndul puştilor care voiau să ajungă cît mai repede în tribune.. Unul dintre ei chiar a remarcat, acid: “Parcă sîntem la graniţă!”. Wăzîndu-se, în fine, lâ locurile lor, fanii nu au mai ayut. mult de aşteptat. Pe cele trei ecrane montate special a început numărătoarea inversă: 60, 59, 58 ...1. Zig-zag-urile de lasere şi muzica rave a deschis un show care va încînta tribuna. Iar artificiile vor completa un spectacol grandios de sunet şi lumină:

Imagini filmate cu Hagi la turneele finale au întors publicul în timp. De la Italia ’90, cu steaua lui Hagi întrezârindu-se, pînă la triumful din Statele Unite, unde starurile argentiniene s-au resemnat, în faţa talentului unui om care părea a fi învăţat fotbal pe străzile din Rio, jonglînd, ca Pele, cu portocale.

între timp, tribunele au deraiat propriul “show”. “Hagi, îţi mulţumim”, “Regele”, “Hagi, te iubim” au fost doar o parte din cuvintele inscripţionate pe bannere. Valurile “mexicane” i-au făcut pe spectatori să se ridice în picioare mult înaintea de apariţia lui Hagi pe . iarbă.

Fanii nu şi-au putut ascunde ‘simpatia” pentru personajele

pe ceilalţi. Dealtfel, tribuna “zero” a îndurat acest tratament de fiecare dată cînd valul ajungea “în zonă”. Un personaj care, probabil, nu se aştepta sâ fie “salutat” cu fluierături este fostul internaţional maghiar Lajos Detari. El nu prea are de-a.face cu politica, însă are destule în comun cu... Ungaria,

în schimb, cîteva grupuri depolitice de top ale momentului . adolescente' de la peluză l-au (şi ale trecutului), fluierîndu-i salutat, extaziate, pe Adrianpe Ion Iliescu, pe Adrian Mutu, atunci cînd crainiculNăstase, pe Nicolae Văcâroiu şi stadionului a rostit numele

acestuia. Admiratoarele “briliantului” i-au trimis acestuia nenumărate “bezele”, în speranţa deşartă că Mutu le va arunca măcar o privire. ‘

Spectacolul oferit de fani a fost total. Extatică, arţăgoasă, din cînd în cînd apatică, cu sclipiri de geniu, peluza a semănat cu Hagi, aşa cum îl ştiu românii şi nu numai ei.

Numeroasele schimbări pe care le-au făcut antrenorii celor două echipe şi-au găsit, de asemenea, o interpretare aparte printre microbiştii peluzei. Atunci cînd la Stele a intrat pe teren un jucător sîrb al căfui nume se termina în “viei”, un suporter cu imaginaţie a strigat către băncile de rezerve: “Mai bine băgaţi-1 pe Miloşevici”, referindu-se la fostul lider iugoslav. Pofta de glume a spectatorilor nu s-a oprit aici. Ei au “găsit” un înlocuitor de marcă şi pentru un jucător turc: “Să intre Ocalan”, cereau ei, ironic.

Aproape pe toată durata meciului, un ultras stelist dc la Peluza I, dezbrăcat pînă la brîu, în ciuda temperaturii destul de scăzute, a agitat un steag pe care scria “Grappo Aparte”. El se încălzise, probabil, la flacăra brichetei, pentru că în timpul concertului susţinut de Direcţia V şi de Holograf, sute şi sute de luminiţe seînteiau pe toată suprafaţa tribunelor. Dealtfel, melodiile cîntate de cele două formaţii le-au mers la suflet spectatorilor. Mulţi dintre aceştia microbişti înrăiţi au fredonat cu mult romantism în priviri: “...dar sâ nu-mi iei

niciodată dragostea!". La capitoluî scandări, suporterii au avut, de asemenea, un repertoriu ingenios. Pe lîngă celebrele: “Hagi, Hagi” şi “România”, unii dintre spectatori au profitat de prezenţa pe teren a jucătorilor străini pentru a striga: “Schengen, Schengen” . Degeaba încerca Jean Pavel, liderul galeriei steliste, să-i îndemne pe spectatori să bată din palme sau să scandeze ceva împreună. în afară de cîţiva ultraşi care au bătut în nişte tobe de parcă ar fi fost pe Aii Sami Yen, majoritatea celorlalţi suporteri preferau să privească meciul sau să se amuze la spiritele celor din jur.

Chiar dacă meciul a fost amical, suporterii au avut destule sâ-i reproşeze arbitrului pe toată durata partidei. “Băi Crăciunesculc, las-o, mă, pentru noi!” sau în glumă: "Arbitrul c dc-al lor!” . Pc llagi îl încurajau dc fiecare dată cînd atingea mingea. Chiar şi alunei cînd depăşea suprafaţa terenului: “Merge, Gică, merge, la-o şi fugi cu ea!”

Finalul galei a găsit majoritatea spectatorilor în picioare, nedorind parcă să mai plece.

în schimb, după un tur de onoare şi, probabil, stâpînindu- şi cu greu emoţiile, Hagi a părăsit arena. Iar publicul a rămas să cînte pe ritmurile inspirat alese ale formaţiei Queen: “We are thechampions”.

Călin COSMACIUC si Doru COLGIU

Page 12: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

1 Dolar SUA = 28.074 lei 1 Marcă germană = 12.827 lei l î C Q T L O l l ' L L a

EMM-urile clujene ■ tot mai interesate de comerţul electronicm i ' ’ ’

în ultimul timp, reţeaua întreprinderilor Mici şi Mijlocii, din judeţul Cluj a devenit tot mai sensibilă la ideea comerţului electronic, ca suport pentru promovarea şi participarea la comerţul global. Ca urmare, seminarul desfasurat pe această temă în cadrul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj a reunit reprezentanţi a peste 50 de firme din judeţ, care intenţionează deschiderea unor site-uri pe reţeaua Internet. Susţinută de specialiştii unor societăţi specializate în tehnică de calcul, informatică, servicii Internet şi electronică aplicată din judeţul Cluj, precum Software ITC sau DNT şi de la Institutul Internaţional Multimedia din Deva, manifestarea şi-a dovedit originalitatea prin demonstraţiile care au pus în valoare eficienţa noilor tehnologii.

Nu poţi face comerţ electronic fără să-ţi schimbi

mentalitateaDevenit indispensabil companiilor din

Comunitatea Europeană, comerţul electronic asigură forme competitive de tranzacţionare în afaceri, prin eliminarea contactului fizic direct, creşterea caracterului competitiv şi comprimarea timpului de negociere. Puternic impulsionată de existenţa paginlor WEB, această formă de prezentare şi comerţ poate fi accesată de orice participant Ia „traficul" Internet, fără costuri substanţiale. Vînzâtorii îşi pot prezenta marfa pe mapamond economisind fonduri legate de reclamă, vitrine, sedii, magazine, agenţii, la care, eventual, se adaugă reducerea traseului de

Locul banifor ficfiizi vafHuatde conturileelectronice

aprovizionare. Mai mult decît atît, comerţul electronic favorizează lucrul la domiciliu, precum şi achiziţionarea avantajoasă a materiilor prime sub raportul .preţ/calitate.

Participanţii la seminar-au atras atenţia, însă, că o societate comercială implicată într-un astfel de sistem va funcţiona cu totul altfel faţă de una „clasică”. Astfel conducătorii societăţilor trebuie • să aibă în vedere faptul că obişnuitul stand de marfa este înlocuit de pagina WEB, documentele interne şi externe Sînt standardizate, acestea avînd un regim de circulaţie special, personalul trebuie să deţină cunoştine în domeniul informaticii, fluxul de producţie va căpăta altă dinamică (lucru care va determina modificări în amenajarea spaţiilor de depozitare), viteza de rotaţie a capitalului circulant se va modifica şi ea, redimensionarea acestuia impunîndu-se. Pînă şi mentalitatea salariaţilor faţă de ideea de afacere va trebui schimbată, în sensul că ritmul de lucru în firmă va fi cu totul altul.

2000 - o “pată gri” pe haita fluxuriloi investiţionale stiăine

Comisia Naţională de Valori Mobiliare a prezentat, ieri, raportul de activitate pe anul 2000 in care afirmă că, anul trecut, România a fost o “pată gri pe harta fluxurilor investiţionale străine” şi apreciază că acest fapt a fost determinat de mediul economic neprielnic instalat începînd din 1998, odată cu modificarea legilor privind investiţiile străine, odată cu acordurile nerespectate cu FMI, precum si de riscul dc ncmdcp/inirc a serviciului datoriei externe dip 1999.

Raportul CNVM arată că politica dobînzilor înalte şi împrumuturile atrase de Ministerul de Finanţe la rate ale dobînzilor superioare chiar şi celor bancare au determinat orientarea "puţinelor” resurse investiţionale preponderent către piaţa monetară şi a titlurilor de stat, iar deprecierea cu 40% a monedei naţionale a determinat “sufocarea" mecanismului bursier.

CNVM afirma că decizia de impozitare cu 1% a profitului obţinut din vînzarea dc acţiuni pc piaţa de capital a contribuit şi ea la diminuarea interesului pentru piaţa de capital. Comisia Naţională de Valori Mobiliare apreciază că, în aceste condiţii, “nu s-a conturat nici una din trăsăturile unui comportament economic normal. în schimb se pot explica motivele unor deviaţii comportamentale”, precum faptul că sc investeşte, "dar nu în sectoarele productive”, şi se consumă resurse financiare, “dar nu din fluxurile transparente ale pieţelor finaciare oficiale”.

Raportul CNVM'arată că valoarea tranzacţiilor, în dolari, pe piaţa RASDAQ, s-a diminuat, in 2000, cu 40,3%, iar tranzacţiile la Bursa de Valori, exprimat - in dolari, au înregistrat o “scădere remarcabilă”. CNVM susţine că, după activitatea din anul 2000, se “ impun” măsuri de restructurare importante a pieţei RASDAQ.

Angajaţii işi vor verifica angajatorii

Angajaţii vor fi informaţi anual sau,-la cerere) contra cost, oricînd doresc, despre situaţia plăţii contribuţiilor la asigurările sociale de către patronii lor, putînd astfel constata dacă aceştia au achitat statului contribuţiile reţinute din salariile individuale, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), Petre Ciotloş, secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

Preşedintele CNPAS a explicat că, potrivit noii legi a sistemului public de pensii, în luna în care asiguratului i-a fost reţinută contribuţia de asigurări sociale, iar angajatorul nu şi-a achitat contribuţia datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare al angajatului, care se ia în calcul, va reprezenta doar o treime din luna respectivă.

Sindicatele s-au arătat nemulţumite de această prevedere care i-ar afecta, în fapt, tot pe salariaţi şi intenţionează să ceară modificarea acestei prevederi. Reprezentanţii MMSS au informat însă că îşi vor menţine punctul de vedere în legătură cu această problemă, îrvtrucît respectiva prevedere “îl responsabilizează” mai mult pe angajat, iar acesta are, conform noii legislaţii, pîrghiile necesare pentm a afla dacă angaj atomi a plătit sau nu contribuţiile la asigurările sociale.

Cursurupţyiiaţ aliitarafr-’[Cursuri pepiaţavalutară Cluj-Napoca!||25.04;200

D E N U M I R E A

V A L U T E I !S im b o l

V ariaţie f a ţ ă d e z i u a

p r e c e d e n t ă ( % )

C U R S U L ÎN LE I

D O L A R A U S T R A L IA A U D 0-13 Ţ 14123

D O L A R C A N A O A C A D OAO Ţ 18171

P R A N C E LV E Ţ IA C H F 0 .56 4, 16376

C O R O A N A D A N E M A R C A O K K 0.24 X 3361

L IR A S T E R L IN A G B P 0.09 x 40306

Y E N J A P O N IA J P Y 0.46 X 229.38

C O R O A N E N O R V E G IA N O K 0.55 X 3077

C O R O A N E S U E D IA S E K 0.29 X 2738

D O L A R S U A U S D 0.09 Ţ 29074

D S T D S T o .o i x 35742

E U R O E U R 0.18 X 25088

C u r m u r i!* ţărH or p m r tiC ip A n t» la E U R O . . .

S H H -IN G A U S T R IA A T S 0.22 X 1823

F R A N C B E L G IA B E F 0 .1 6 X 622

M A R C A G E R M A N A D E M • 0 .1 9 X ............ 12627

p e s e t a s S P A N IA E S P 0.19 X 150.78

M A R C A F IN L A N D E Z A FIM 0.19 X 4219

r R A N C F R A N Ţ A F R F 0.18 X 3825

j r A IR L A N D A IEP 0 .18 X 31855

1 U f * A IT A L IA U T 0 .15 X 12.96

I G U L D E N O L A N D A N L G 0.18 X 11384

E S C U D O S P O R T U G H E Z P T E 0.18 X 125.14

1 q A U R ( p r * ţ 1n te l) |QJ21 T 238241

C a s a d a s c h im b v atutar*

U S D D E M

,• c V C „ V

M A C R O G R O U P 28.100 2 8 .2 5 0 12.650 1 2.7 50

P L A T I N U M 2 8.1 00 2 8 .2 8 0 12.650 1 2 .7 5 0

C A M B I O '2 8 .2 0 0 2 8 .3 5 0 12.650 1 2.8 00

P R IM A 2 8.1 20 2 8 .2 7 0 12.650 1 2.7 50

B a n c a

B a n c P o s t 2 8.0 40 2 8 .3 4 0 12.550 1 2.9 00

B R D 2 7.9 25 2 8 .3 2 5 12.705 1 3 .0 9 5

B C R 2 T.9 7 5 2 8 .1 2 5 12.574 1 3.0 28

T r a n s i lv a n ia 28.0 50 2 8 .3 0 0 12.750 12.9 00

• Cursuri afişate la ora 15,00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul. ,

E V O L U Ţ I IiNULTIMASĂPTÂMlN

* Cursuri BNR - tei -

D A T A E U R O D E M G B P U S D A u r

J o i, 1 9 .04 24 .589 1 2 .5 7 2 39 .821 27 .909 2 3 3 .3 8 6

V in e r i, 2 0 .0 4 24 .417 1 2 .6 3 8 40.011 27 .978 2 3 5 .0 8 7

L u n i, 2 3 .0 4 25 .205 1 2 .8 8 7 4 0 .4 9 8 28.001 2 3 7 .8 4 6

M arţi, 2 4 .0 4 25 .274 1 2 .9 2 2 40 .471 28.021 2 3 6 .8 4 5

M ie rc u ri, 2 5 .0 4 25 .134 12 .851 4 0 .3 4 4 28 .048 2 3 7 .7 5 0

1 EURO = 25.088 lei 1 g AUR = 238.241 lei

De la creionul cliimic la portofelul digital

Una dintre realităţile evidenţiate de către realizatorii seminamlui, optimizarea tranzacţiilor în domeniul IT se leagă automat de necesitatea reconsiderării fluxului financiar - bancar. Ca urmare, unul dintre aspectele ce trebuie luat în calul, într-o activitate de tip „E- bussines” (sau „E - commerce”), o constituie modalitatea de plată utilizată. Cea mai uzitată formă este „cartea de credit”, ca urmare a completării „on-line”, de către client, a unui formular de comandă.-La rîndu-i, „caţtea de debit”, cunoscută şi sub numele de „e-cards”, reprezintă o altă modalitate

' de plată, avantajul oferit comerciantului de aceasta constînd în costurile semnificativ mai mici aferente tranzacţiilor decît cele oferite de cecurile obişnuite. •

Cei care „adoptă” comerţul electronic nu. trebuie să uite că pot să-şi procure şi un asa-zis „portofel digital”, instrument de plată- care poate fi definit ca o aplicaţie electronică de (de)codificare care „monitorizează” permanent un cont special, acesta acţionînd pe relaţia plăţi/ încasări, ca un autentic portofel de buzunar.

O studiu efectuât în cursul anului 2000 de organizaţia „NET Trader Management” din Marea Britanie, relevă faptul că firmele utilizatoare de comerţ electronic au înregistrat o creştere medie anuală de 20 % a cifrei de afaceri şi o creştere medie a profitului net, pe acelaşi interval de timp, de 2 %.

Beniamin PASCU

Curant achitatSC Electrica SA Cluj a analizat ieri

situatia a 14 mari consumatori cu datorii totale de 39,7 miliarde lei către furnizorul de electricitate. Dintre aceştia, 11 si-au clarificat pentru moment situaţia, ei avînd, potrivit purtătorului de cuvînt al SC Electrica SA Cluj, Celina Frâncu, compensaţii în curs de realizare sau. achitîndu-şi parţial sau integral facturile restante. Datoriile acestora se ridicau la 39,2 miliarde lei

Elemet, Iris şi Lalarge Romcim Aghireş, cu datorii de peste 500 milioane lei. au fost amînaţi pînă la sfîrşitul lunii curente, urmînd ca situaţia lor să fie rediscutată in mai.

A.R.B.

Investiţii străine§

reduse în industrie

; Volumul redus al investiţiilor străine în sectorul industrial, importurile ridicate de produse care puteau fi realizate pe piaţa internă şi încetinirea procesului de promovare a unor acte normative cu impact pozitiv asupra societăţilor din industrie sînt principalele; neîmpliniri ale Ministerului Industriei şi .Resurselor, a declarat, marţi, ministrul de resort, Dan Ioan Popescu, cu ocazia prezentării bilanţului primelor 100 de zile de. activitate. '

Printre realizările ministerului,’; Popescu a menţionat reducerea cu 30% a personalului din instituţie, întocmirea principalelor strategii aferente domeniilor din subordine, menţinerea preţurilor la combustibilii auto tară pierderi în zona de prelucrare a Petrom, majorarea cu mimai 6% a tarifelor-la electricitate în urma măsurilor luate de minister pentru reducerea costurilor şi diminuarea pierderilor înregistrate de societăţile energetice.

Ministrul Industriei a spus că ministerul îşi propune ca, pînă la sfîrşitul- lunii iunie, să se definitiveze asimilarea a 35 de directive comunitare europene. Potrivit; lui Popescu. pînă la sfîrşitul anului 2000 au fost transpuse în legislaţia românească doar zece directive.

Programul do protecţie socială

în această seară, numai ia Tele Europa Nova,

ElflROPA NCMA începînd cu oraCftU-NAPOCA 18,00, în cadrul

——— e d i i s i u n i i “Microfonul sindicatelor”, se va dezbate programul de protecţie socială pentru anul 2001-2004. Invitaţii realizatorului Mircea Giurgiu sînt d-na Mâdâlina Paul, şef de cabinet al deputatului PDSR, Vasile Puşcaş, ministru delegat negociator şef la Uniunea Europeană din partea Guvernului României şi d-na Georgeta Moldovan, şef serviciu în cadrul Direcţiei Muncii Cluj. Se va dezbate situaţia alocaţiilor de stat, alocaţiilor suplimentare, alocaţii de încredinţare şi alocaţii de solidaritate. De asemenea, vor ti prezentate condiţiile în care se acordă microcredite din fondul de Solidaritate. Toţi cei interesaţi pot să adreseze întrebări la telefonul 190.241.

Page 13: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

- persoane fizice - %G â n d com erc ia le Ja vedere . 1 lună 3 lu n i 6 lun i 9 luni 1 2 lun i

B C R ' 10 35 36 37 38 39B R D -G S G - 9 33 34 34,5 36 36.5

9 33 : 35 37 39 43

B A (d. revfeufbW)(d.

9 35 36 37 37 379 35 36 .

B anc P ost* 9 34 35 - 36 - 36 37T ransilvan ia 9 - 36 37 37 38 38

R om ânească ’ T : ^ 1 0 36 38 39 V 39 40CEC 9 35 37 35 - 37

: A L IA N ŢA /> 10 38 39 40 ; 41 42ROM EXTERRA (dob. v a ria b ilă ) 10 35 37 - 38 . 39 40

TUR C O -R O M Â N Ă •f* 5 'i ' ■..• = = ; :34 .„: ••;• . 35 X ' X 34 33 ■ 33"D AC 1A-FELIX" 8 X 33 35 36 34 34

,: ^ " lo r rŢ m a c " ? Xî- : ' 33 . 33 .: 35 . 35 34R om ână de S c o n t 7 ' 34 35,5 35 35 35

7 - 34,5 34 34 34A LP H A B A N K S 34 36 35 35 35B ăn c i p op u la re - la vedere 1 lună 3 lu n i 6 lun i 9 luni 12 lun i

NAPO C A(dob, fluctuantă) ~ 10 40 42 46 - 48

TREZOR 40 41 43 - 46

- persoane juridice - %B ănci corrierctale la vedere 1 lună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 35 36- 37 38 ' 39BRD**-GSG X 'X S X ;: * 30 31 31,5 32 32,5

BA(dob. revizuibiti) . 9 35 36 37 37 37

: Banc Post* j / 9 32 ' 34 / 35 36 38Transilvania 9 36 37 37 38 38

..Rom ânească** 10 V 36 38 39 . 39 40CEC 9 35 36 37 37 36

ROMEXTERRA(dob. variabilă) 10 ' 35 ; 37 38 ; 39 40

TURCO-ROMÂNĂ 5 34 35 34 33 33

"DACIA FELIX" - 9/": 35 35 31 30 : 30"Ion Ţiriac" 4 33 33 35 35 34

Română de Scont ** ■

7 x 34 ■ / 35,5 35 35 35••• .,7>: / X 34,5 . 34 34 34

ALPHA BANK 5 • . 34 36 35 35 35Bănci populare :: la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni. 12 tuni

NAPOCA(dob. fluctuanţi) 10 36 38 40 • «

Piaţa monetariîn săptămîna 18.04.2001 - 24.04.2001

dobînzile practicate de bănci la depozitele la vedere şi la termen în lei continuă să rămînă neniodificate. , "

Rata anuală maximă a randamentelor oferite persoanelor fizice - în monedă naţională - este de 36 %• la depozitele lunare, şi de 38 % la cele trimestriale. în condiţiile actuale, în funcţie de plasamentul ales, se pot obţine următoarele rentabilităţi:

r 0,943 %, prin achiziţionarea de titluri de stat cu scadenţă semestrială, la un randament maxim de 48,50 %, fără comisionul perceput de eventualul intermediar;

- 0,932 %, prin achiziţionarea de titluri de stat cu scadenţă trimestrială, la un randament maxim de 47,95 %, fără comision;SH53 SS3 153 B 3 8 £ E53

- 0,817 %, prin achiziţii de certificate de trezorerie cu scadenţă la 3 luni, la un randament de 42 %;

- 0,732 %, în cazul unui depozit trimestrial fără capitalizare, la o dobîndă anuală maximă de 38 %, după scăderea impozitului, însă fară perceperea comisionului bancar;

- 0,698 %, în cazul unui depozit bancar trimestrial cu capitalizare la o lună, la odobîndă anuală maximă de 36 %, fără perceperea vreunui comision şi ţinînd corit şi

, de impozitul pe venit de 1 %; -- 0,693 %, în cazul unui depozit bancar

' lunar, la o dobîndă anuală maximă de 36 %,fară comision şi ţinînd cont şi de impozitul pe venit;

- 0,401 %, pe piaţa valutară (leu-dolar), fară a se ţine însă cont de comisionul de schimb; - -

- 0,193 %, în cazul unui depozit săptămînal, la o dobîndă anuală maximă de 10%, în

E338 B 3 6 3 6 3 6 3 6 3 6 3 333 £33‘ 3 3

condiţiile în care s-a reţinut impozitul de 1%.Cele mai bune plasamente pe termen relativ

scurt - văzute priii’prisina rentabilităţii pe care o oferă - sînt cele în titluri de stat pentru persoane juridice şi populaţie, urmate de depozitele bancare la termen. La dobînzile existente pe piaţă, depozitul trimestrial fară capitalizare ocupă primul loc în clasamentul rentabilităţilor oferite de piaţa monetară, fiind urmat de cel cu capitalizare lunară, însă la un randament anual mai mic cu două procente (36 %).

Posibilitatea unor cîştiguri nelimitate o oferă piaţa bursieră. '

Investiţi acum în titluri cotate la Bursa de Valori Bucureşti sau pe piaţa extrabursieră RASDAQ! ; ' .

la dispoziţie cotaţii actualizate în permanenţă, ştiri de ultimă oră şi articole referitoare la piaţa de capital autohtonă.

în ultima săptămînă Bursa de Valori Bucureşti a avut o activitate mai intensă decît de obicei. Se remarcă în primul rînd creşterea valorii tranzacţiilor ca urmare a reluării tranzacţionării pentru multe dintre societăţile suspendate cu ocazia Adunărilor Generale ale Acţionarilor.

Atenţia a-fost îndreptată cu precădere spre acţiunile emise de către societăţile de investiţii financiare, fapt ce a dus la creşterea preţurilor pe fondul unei cereri mari de acţiuni. Dintre cei trei indici de preţ oficiali ai pieţei doar indicele SIF-urilor BET-Fi a crescut, ceilalţi doi (BET - pentru categoria I şi indicele general BET-C) au scăzut, după cum se poate observa în graficul de mai jos.

* dobîndă se capitalizează; ” cu plata dobînzil la expirare. Noii: Modificarea doDînzilor se comunică redac|lel, pînă la ora 12" prin lax: 19.74.18.

W J U t W F T P Â ’- persoane fizice - %

Evoluţia indicilor de pret

4/10/01 4/12/01 4/17/01 4/19/01 4/23/01

B A N C A V a lu tă V edere 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i 1 1BET-C BET BET-FI j • j

B C RDEM 3 - 3,3 . 3,7 4,1 /US D 4 - 4 ,75 5 5 ,25 Preţurile acţiunilor SIF au crescut cu aproximativ 8,5% în două

: B R D - G SG | DEM 2 ,2 5 : 2,4 2,5 2,6 2,65 2,7 săptămîni, cu accentuarea tendinţei în ultima săptămînă. Este de aşteptat ca în săptâmîna următoare să avem evoluţii de sens contrar, respectiv scăderea preţurilor la SIF-uri şi creştere pentru categoria I.

O buriă performanţă în ultima săptămînă a realizat titlul Banca

U S D | 3 4,15 4 ,25 4,4 4,5 4 ,65

R a np D a c t DEM 2,25 - - 2,8 - 3Q dlIC r l /O l

US D 4 - - 4,8 5

. B» A g r ic o lăDEM 2,5 3 3,2 3,2 3,5 3,7

USD . 4 ■; 5,2 5,3 .5 ,5 . 5,5 5 ,85 Transilvania care a înregistrat 0 creştere de preţ de aproximativ 11,5%.Io n Ţ ir ia c

DEM 1,25 3,7 3,7 4_

4,2 Creşterea coincide cu publicarea rezultatelor financiare aferenteUS D 2 4,6 4,6 4,9 4,9 5 primelor trei luni ale anului în curs. Conform acestora profitul net

obţinut în primul trimestru este de 82 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 100% faţa de perioada similară a anului 2000.

O evoluţie foarte bună au avut acţiunile Oltchim Rîmnicu-Vîlcea care şi-au îmbunătăţit semnificativ performanţele sub aspectul

T ra n s ilv a n iaDEM 2,5 - 3 ,25 3,50 3,75 4 ,2 5

US D | 3 5 5 ,50 5,75 6

R o m â n e a s c ăDEM | 2,5 3,25 3,5 3,75 4 4 ,2 5

US D 2,5 5 5,5 5,75 6 6T u rc o -R o m â n ă i

DEM 1 4 4,2 4,5 4,7

USD 2 \ ■•: 6 ,25 6,5 6 ,75 . • 7,1 I lichidităţii şi al preţului.R o m e x te rra

DEM 3 3,5 3,7 3,9 4,5 4,7 I Creşterea de preţ a fost de peste 20% şi se datorează negocierilor 1 pentru privatizarea societăţii. Evoluţia viitoare a preţului depinde.de 1 derularea procesului de privatizare şi de rezultatele financiare ale primului trimestru care trebuie anunţate în scurt timp.

U S D 3,5 5,5 5,6 6,3 6,7 7,0

"D A C IA F E L IX "; DEM 2,5 • 3,25 ::'3,75;. 4 ,2 5

USD '3 / / 5,5 5,75 6 6,5 v

R o m â n ă ,, DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5de S c o n t USD 1,5 5 5 5 ~5~5 5,5 N i c o i a e r A s u u

DEM 1,75 3,75 3;75;? 3 ,75 ■ 4 ' ••; / :V 4 ;■;/A L P H A B A N K

U S D . 2 4,9 4 ,9 5 V4,95V. 4 ,9 5 /: 4 ,9 5 /

M P I A Ţ A t V A L U Ţ A R A f g- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

. BANCA Valuta: Vedere ■vî lunâ 3 luni 6 luni ,9 luni 12 luni Pe piaţa valutară interbancară cererea de dolari a crescut destulBCR

DEM 3 3.3 3,7 4,1 de mult în ultima săptămînă determinînd 0 depreciere maiUSD 4 / 4,75 5 5,25 accentuată a leului în raport cu moneda americană şi obligînd

banca centrală să intervină în piaţă. în aceste condiţii cursul leului în raport cu dolarul se situa miercuri, pe piaţa valutară interbancară la 28.070-08.075 lei/dolar.

BRD -GSG 1DEM 2,25 ;; ;• 2 ,4 .. ;; ;-.2,SV-'.:; /2 ,6 5 ":j 2.7

USD Vv 4,15X 4.25 w m 4,65: :

Banc PostDEM 2,25 2.5 - 2.9 3

USD 3 4 4,2 4.5

B. Agricolă '■ i: DEM • V 2,5 .V 3 V : 3;2 / 3,2/ / ; :;.3,5 ?. 3.7 in luna mai s-ar putea sâ asistam Ia o creştere mai accentuată a• USD i ; t •<;'• V. 5,2 ,V- 5,3.:/: 5,5 •'.5A5// cursului dolarului datorita faptului că există 0 diferenţă de

aproximativ 3 procente între devalorizarea monedei naţionale şimtn m f l î l t t p i /U fp rp n tQ nrtre* c . o r n n t a o 00 f î a

Ion ŢiriacDEM 1,25 3.7 3,7 4 ~ : 4,2

USO 2 4,6 4,6 4,9 49 5

• /'Transilvania V/icOEM .2,5.:’ - 3,25 3,50 3,75 4.25 VLVULU >U1V >9 UI ţ/UlL'U OU UU LUICLUIUI. j

: uso 3 - ,■■■: .'5' .■.5,50, TjS ! >■/ 6 "-/

I T A t F I l T I l R E S f i î î S lRomâneascăDEM •2,5 3,25 3,5 3,75 4 4,25 i ' * 1 i J f 1USD 2,50 . 5 5,5' 5,75 6 6 L-- Liff 11

• Turco-RomânăOEM : ■V v i / , / 4 4.2 . 4.5 4.7 \ "■USD . 6,25 6,5 6,75 . 7,1 - La Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu cea mai

RomexterraDEM 3 3.5 3,7 3,9 ’ 4.5 4,7 lichidă piaţă continuă să fie cea a parităţii euro/dolar în condiţiile

i n c a r f t DP n a r n n r c n l c â n t ă m î n t i n rA r> o ^ a n ta « ^^ .« 1 1 — 4. i o rc\USD 3,5 5.5 5,6 6.3 47 7,0••DACIA FELIX"

DEM 2.5 V .3 ; 3,25 : 3.75"" 4,25 | — --- r~1 r n n t r t i r t f o îr» O/l 1

USD 3. 5,5 : 5,75 6 6,5/;: | vviuiwviv 111 ATi uaii dL/ui. ntcbic upcranuni au rost realizate între-un minim de 0.8785 şi un maxim de 0.9020 euro/dolar, valoarea tranzacţiilor ridieîndu-se la peste 11.5 miliarde lei.

Română de ScontDEM 1,5 3.3 3,3 3,3 3,5 , 3,5 |

^ USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5

• ALPHA BANK T: DEM- 1,75 .'•3.75 ';;•' 3,75 : 3,75 4: . 4 Preţul contractului futures leu/dolar scadent la 31 mai se menţine în jurul valorii de 28.800 lei/dolar, în timp ce cotatiile pentru contractul scadent la sfîrşitul acestei luni sînt situate la 28 180 lei/ dolar.

USD: 2 4,6; . 4,7 4,75 4,75 4,75: j1 ’ • 1 1 ' " ■■ ■ ■ ' ‘ 1 --------------------N O TĂ ; Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de

cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de bancă |

Titluri de stat

Deşi deprecierea leului în raport cu dolarul american a continuat în zilele trecute într-un mod destul de accentuat, totuşi pe piaţa titlurilor de stat s-a înregistrat şi în această săptămînă o activitate destul de intensă ,

Alte 1.415,09 miliarde lei au fost atrase ieri de Ministerul de Finanţe de pe piaţa capitalurilor. Cererea a fost aproape dublă (1.840 miliarde lei) faţă de valoarea iniţială a emisiunii pe care Ministerul de Finanţe intenţiona sâ o ofere spre subscriere. Explicaţia acestei cereri mari poate fi dobîndă foarte bună pe care acest tip dc plasamente o oferă şi cu un risc asociat zero.

Dintre titlurile de valoare emise de Ministerul Finanţelor, cele scadente la trei (uni sînt din nou cele mai căutate de investitori, cu excepţia acţiunilor unor societăţi cotate la bursă. Cîştigul rezultat în ultima săptămînă, prin realizarea de investiţii în titluri de stat este de 1.041%, superior

2553 233 SS3 2533 ^53 6 3 2532 253 3 3 238

dobînzilor generate de depozitele bancare la termen în lei şi dolari.

Marţi, 24.04.2001, pe piaţa titlurilor de stat, în urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor a realizat o nouă emisiune de titluri de valoare, astfel:

1 .0 emisiune în valoare de 800 miliarde lei, pe termen de 3 luni cu data scadenţei în 26.07.2001 şi cu o dobîndă de 47,95% pe an. Cererea pentru acest tip de titluri de valoare a fost de 1.784 miliarde lei.

2. O emisiune în valoare de 615.09 miliarde lei, pe termen de 6 luni cu data scadenţei în 25.10.2001 şi cu o dobîndă de 48,50% pe an. Cererea pentru acest tip de titluri de valoare a fost de 1.471 miliarde lei.

în şedinţa dc licitaţie dc marţi. Ministerul dc Finanţe a reuşit să atragă deci investitori care sâ subscrie întregul pachet dc titluri emise, deţinătorii dc excedent de capital cons iderînd că plasamentele în titluri de stat sînt mai avantajoase (investiţiile in astfel de titluri reuşind din nou sâ asigure un cîştig care a acoperit deprecierea monedei naţionale), iar riscul ataşat este aproape zero.

Monica SILADI

PIAŢA RASMQPe piaţa RASDAQ se observă o marc atracţie din partea

investitorilor pentru titlurile emise de două societăţi comerciale: Romarc Fuel (Petrom Aviation) şi Geromcd Mediaş.

Acţiunile Romarc Fucl (Petrom Aviation) au avut un trend crescător atingînd chiar şi 2.400 lei pentru o acţiune în urmă cu aproximativ o săptămînă. Această creştere este alimentată de zvonuri privind o nouă ofertă publică de cumpărare la un preţ de 2.500 lei pe acţiune din partea SNP Petrom SA, care deţine în acest moment pachetul de control la această societate (33,33%), acţiuni achiziţionate în vara trecută prin plasament privat secundar la un preţ de 5.000 lei. în cazul în care această variantă nu se confirmă, speculatorii aşteaptă reacţia unor alţi potenţiali investitori interesaţi în domeniul producţiei de derivate de petrol (mai exact producţia de combustibil pentru avioane). Numele vehiculate în acest sens sînt British Petroleum şi Shell, care se pare că sînt, în acest moment, cei mai mari furnizori de cherosen de pe piaţa românească. Aşteptăm cu interes evoluţia viitoare a cursului acestor acţiuni avînd în vedere, mai ales implicaţiile acestei evoluţii în economia românească. •

Geromed Mediaş oscilează în jurul preţului mediu de 2500 lei pe acţiune, însă se simte că investitorii se concurează serios în vederea acumulării unui număr cît mai mare de acţiuni la acest preţ. Deşi concurenţa este foarte mare, nu se simte din nici o parte că acest preţ va fi mărit în viitor, chiar dacă deţinătorii de acţiuni nu afişează în piaţă cotaţii de vînzare. S-ar putea să se repete situaţia întîlnită la Napolact Cluj, acum cîteva luni, cînd toată lumea aştepta un preţ tot mai mare, însă cumpărătorii nu au fost dispuşi să-l ofere. Apropo de Napolact Cluj, preţul acestor titluri “a sărit” cu peste zece procente, timp de două zile, atingînd chiar 7.000 lei vineri, dar ieri a revenit Ia sub 6.000 lei.

O tranzacţie de 2,5 miliarde lei ne-a atras atenţia marţi, tranzacţie realizată cu acţiuni Hermes Bistriţa la un preţ de 162.500 lei, preţ la care acum două luni SIF Banat-Crişana a vîndut 40% din totalul capitalului social. Pachetul transferat marţi a reprezentat 4,8% din totalul acţiunilor emise.

Dacian ONĂU

P agină realizată în colaborare cu analiştii S.I.V .M . "BR O K ER " S.A.

C luj-N apoca, str. A. E instein nr. 8, tel. 064-433.677.

Page 14: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ^ ° J A CTIA CONSUMATORULUI:*»oi .ou/,

1992 - Regele Mihai, aflat în vizită în România, a fost

primit cu entuziasm la Bucureşti.

TABLETA GRATUITĂ

CUM PUTEŢI SCĂPA DE

KILO GR AM ELE ÎN PLUS?

Aşteptăm cu sufletul la gură revenirea în forţă a primăverii (conform prognozelor meteo s-ar putea să fie chiar fără “primă” şi să ne topească de-a binelea). Oricum ne va scăpa de cojoace, căciuli, mănuşi şi cizme şi ne vom putea îmbrăca lejer, din ce în ce mai lejer. De regulă, această bucurie este adesea umbrită în momentul în care îmbrăcăm hainele de "sezon caid”, cînd sesizăm cu oarecare neplăcere că ne sînt mai puţin “lejere.”. Este problema care-i frămîntă, indiferent de sex şi vîrstă, pe toţi aceia care după o iarnă lungă au “cîştigat" cîteva kilograme în plus. Spaima de obezitate, teama că va fi imposibil să se revină la greutatea de mai înainte este principalul motiv pentru care foarte mulţi încep diverse cure de slăbire. Ce vă sfătuiesc să faceţi? începeţi prin a citi cu atenţie care sînt cei mai importanţi factori cu risc obezogen: factorii genetici, adică existenţa în familie a unor persoane obeze; un alt e lem ent important este acela al gravidelor subnutrite care dau naştere unor copii subponderali; următorul factor, deloc de neglijat, este stilu l de viaţă care cuprinde o alim entaţie hipercalorică. adică bogată în grăsimi şi dulciuri concentrate, toate fiind însoţite şi de consumul de alcool şi. nu în ultimul rînd, de "stresul" zilnic şi de tendinţa la sedentarism . La acesta din urmă conlribuie adesea profilul meseriei, veşnica “lipsă" a timpului care ne obligă sâ apelăm la mijloacele de transport.

Iarna, oferta de fructe şi legume este mult diminuată, pentru marea majoritate - inexistentă. Preparatele alimentare consumate în anotimpul rece, de regulă, au un conţinut caloric crescut, iar mesele sînt în număr mic (de obicei datorită lipsei de timp), masa principală fiind spre seară sau chiar mai tîrziu şi atunci foarte bogată în calorii.

STOP! Recitiţi si subliniaţi factorii cu risc obezogen prezenţi în viaţa dumneavoastră. Dacă i-aţi găsit, eliminaţi-i cît mai repede posibil. Vă atenţionez că adesea renunţarea la fumat poate duce la o creştere ponderală semnificativă, mai ales dacă fostul fumător nu va urma o dietă corespunzătoare, în care să domine mesele dese, bogate în fructe şi legume şi cît mai sărace în calorii; noul nefumâtor trebuie sâ facă multă mişcare.

Pentru că am pomenit da fumători şi cei ce doresc să renunţe la acest viciu, la acest factor nociv pentru sănătate, le-aş recomanda celor ce caută diverse metode pentru a scăpa de surplusul de kilograme sâ nu recurgă nidodatâ la varianta fumatului: “Voi fum3 ca sâ nu mănînc, voi fuma ca sâ nu am senzaţia-de foame, voi aprinde o ţigară ori de cîte ori îmi este foame'.

A TENŢIE sporită în special pentru cei care sînt supuşi în p erm anenţă stress-ului, adesea “in crescendo": evitaţi sâ vă lipsiţi organismul de aportul energetic necesar, celula nervoasă are şi ea nevoie de hrană; evitaţi “curele de slăbire" care nu vă asigură caloriile şi mai ales vitaminele necesare unei bune funcţionări a organismului.

Săptămînă viitoare vă voi scrie şi despre alte cauze care pot duce la obezitate, dar pînă atunci promiteţi-vă că veţi slăbi cel puţin un kilogram, etiminînd factorii cu risc obezogen care depind numai şi numai de dumneavoastră.

Şi un ultim sfatl Cînd vi se face foame, înghiţiţi “tableta gratuită".

Dr. Doina RADU

C Â R Â R I L £ D I S T R A C Ţ I £ IO scurtă istorie a “distracţiei" tinerilor români, începînd cu perioada

pre-decembristă şi pînă în zilele noastre, ar începe astfel...1980 - 1989 - Studenţii - pentru că la ei ne vom referi în

continuare - aveau ca mijloace de distracţie doar cîteva posibilităţi: un bar de zi (pînă la orele 20-22), o discotecă (acelaşi program), un ştrand sau o cabană. în. rest, televizor - NU, radio - nici atît, sau prea puţin. Interesante erau întîlnirile între prieteni prin cămine. Se cînta - cu chitări, bineînţeles, se mai bea (un ceai...), se glumea, se bîrfea, se punea ţara la cale sau, pur şi simplu, se comunica. Legătura creată era de ordin afectiv, ceva îi ţinea împreună, în grupuri numeroase. Se creau cercuri de prieteni pe diferite domenii. Aşa cum’era ea, distracţia exista, cîtuşi de puţin, şi parcă avea o valoare. Măcar simbolică...

1990 - 2001 - Tot studenţii (să le zicem eşantion reprezentativ) se întorc 180° şi găsesc numeroase (prea multe, uneori) mijloace de a se distra.

în primul rînd, discotecile trec la program non-stop. Televiziunea începe să-şi extindă emisia pînă la orarul discotecilor. Ştrandul devine mină, iar cabana - butic sau crîşmă. Radiouri - ca nişte ciupercuţe după o ploaie de primăvară. Tot ce e “internaţional” interesează (sau se copiază). Adicătelea din “Occident” (a se corecta cu Orient, de către cititor...).

Cît despre cămine - ce să mai vorbim? Chefurile se termină cu bătăi sau certuri (deh, nu mai avem ceai, avem vodcă...), chitările sînt uitate pe dulapuri prăfuite. Nu se mai discută ca “înainte”, nu se mai glumeşte, nu se mai comunică. Asta nu e nostalgia vremurilor trecute, e pură realitate. ,

Prieteniile se fac după interese obscure (băiatu’ Iu’ dom’ patron cu fata Iu’ “X ” de la bancă, nepoata Iu’ dom’ primar - sau vice sau aşa mai departe, în ordine ierarhică, dar nu mai jos de secretar - cu fata - ori

băiatul / finul - Iu’ dom1' director ş.a.m.d.). Vorba proverbului: “Ban la ban trage şi păduche la păduche", nu?

Eeee! Apar terasele... Răcoritoare de toate felurile, de la bere la şampanie, pe toate gusturile şi pe (aproape) toate buzunarele. Tranziţie. Către ce? Către ce-o vrea Dumnezeu!Apar chefuri de toate soiurile (im)posibile: latino,

techno, rave... party. Ba, mai nou, am văzut de curînd, spumă-party! Nu mai jucăm tabinet sau “popa prostu’”, ci “dăm o bilă”, că săli de biliard sînt destule... Nu mai vorbesc de cele cu "jocuri” de poker sau mai ştiu io ce... în fine, ultima

găselniţă - drogurile, o problemă pe care nu e cazul să o aprofundăm acum. Sau Internetul. Deja sîntem

depăşiţi de atîta “tehnologie .avansată”. Aşa-numitele “l-caffe”-uri (locuri unde îţi măreşti dioptriile cu nasu’ în

monitorul calculatorului, în timp ce serveşti - guşti - o cafea semi-călduţă, cu iz de detergent) concurează de zor cu barurile “normale”, umplînd stîlpii de anunţuri publicitare, care mai de care mai avantajoase şi mai convenabile. Pe scurt, cam aşa cred că ar arăta o mică Istorie a Distracţiei. Ce rămîne după...? Probabil, Spre

dimineaţă, “fetele" de pe Calea Turzii...Florin GHIOCA

m w i m w j M m r f / mTr**’ r W iilM 1 i i(n ri îrrf ^TlliTii n

La început au fost sunetele

S.c.A.: Cum s-a născut muzica?

Lucie Rault: Cu certitudine că primele manifestări ale muzicii au fost ecourile. Oamenii preistorici se foloseau de ecouri pentru a se orienta în obscuritatea grotelor pe care le locuiau. Veritabile cutii de rezonanţă minerale, ele amplificau vocea umană, ceea ce permitea speciei să evalueze distanţele. La Portei, în Ariege, spre exemplu, au fost descoperite aşa-numitele “făcătoare de sunete”, un fel de instrumente vechi care slăbeau intensitatea sunetelor. Aşadar, peşterile locuite au fost, fără îndoială, primele instrumente muzicale din istoria omenirii. Cu precădere ecoul a fost de la început asociat cu divinul. Vocea magică ce părea sâ răspundă din fundul cavernelor dădea impresia că vine din... altă parte. De la începuturi, că omul a exploatat o facultate proprie numai lui: emisiunea de sunete semnificante pentru a comunica cu entităţi superioare.

De unde acest impuls?Dacă “jocul de sunete” permite

omului să se... teamă de micul său spaţiu vital, tot acest joc reprezintă cel mai bun mijloc de a intra în legătură cu natura înconjurătoare.

Comunicarea cu animalele se face prin sunete. Iar sunetele sînt cele mai trainice legături între om şi celelalte elemente ale Creaţiei. Primele instrumente, datînd din Paleolitic, au fost găsite în peşteri (fluiere). Ele dovedesc din plin această teorie.Pentru a se putea apropia de animale (şi a le vîna), oamenii trebuiau să imite strigătele jivinelor.Ceea ce părea, să recunoaştem, destul de magic.Aşa s-au născut instrumentele muzicale de vînătoare. A face muzică însemna sâ “vorbeşti” limba . naturii. Instrumentele m u z i c a l e d e v e n e a u instrumente de vînătoare. Această

populaţii din Siberia şi Mongolia.Cum a evoluat, mai pe urmă,

muzica? * .Dacă muzica a permis o simplă

comunicare între om şi natură, încetul cu încetul ea devine un liant social. Muzica a căpătat forme" religioase, în sensul legăturii dintre Cer şi Pămînt, om şi natură, propunînd şi un echilibru

- d e A le x a n d re M o ix -

moment ce omul îşi foloseşte corpul ca pe un instrument: bătînd cu mîinile ritmuri pe burtă şi cu picioarele pe sol... Ca să nu mai vorbim de găsirea unor instrumente ce prelungesc muzicalul din noi - baghete,- materiale naturale etc. Toate reunite sunete individuale şi instrumente - au dat naştere la.

dans. Ritmuri, armonii,' | gesturi produse pentru a

V}

%

Lucie Rault este responsabila Departamentului de etnomuzicologie a Muzeului Omului şi expert la Muzeul Naţional Francez de Istorie Naturală.

tehnică ,(de ademenire a vînatului) se mai interionpentru fiecare individ înpractică la triburile indienilor din parte. în aceste condiţii, noţiuneaNebraska, precum şi la anume de sacru capătă consistenţă din

naşte ritualuri. De aici şi pînă la o amplă manifestare culturală nu este decît un pas.

Am ajuns, oare, în acest fel, la un ultim stadiu de manifestare?

De Ta cea mai simplă formă de comunicare şi sacralizare instrumentul muzical a căpătat o dublă semnificaţie. La început, omul a năzuit ' să reverbereze cu natura. De atunci, însă, el a devenit creatorul acestei armonii. Avem în noi capacitatea de a inventa, mereu, noi instrumente pentru a reda noi sonorităţi, pentru a

; inventa o nouă muzică. în . acest fel, muzica este

■ speranţa perpetuă spre noi armonii.

Traducere si adaptare ' hadu VIDA

PAmn “comme" peseosj ia emit scoiaîl al copim togîn şcolile noastre sînt destul de

frecvente situaţiile în care elevi capabili şi inteligenţi obţin performanţe şcolare m ult sub nivelul expectanţelor. în aceste cazuri se creează o puternică discrepanţă între abilităţile copilului şi rezultatele lui şcolare, cunoscută sub denumirea de eşec şcolar. Statisticile a ra tă că 30 la sută din tineri înregistrează eşec în achiziţia unor abilităţi minime de citit, scris sau socotit. Elevii cu eşec şcolar obişnuiesc să stea în spatele sălii de clasă, să mestece gumă în timpul orelor, sînt ostili faţă de profesorul care-i solicită la răspuns sau tac, perturbă liniştea cu remarci neadecvate, îşi copiază temele de la co leg i sau lipsesc foarte des şi nemotivat de la ore. La baza nereuşitei şcolare stau o serie de factori care ţin itît de elev. cît şi de mediul familial a u şcolar al acestuia. Există cazuri în are elevii nu ştiu cum sâ înveţe, cum § ia notiţe la cJasă, să-şi schematizeze

' materialul, să utilizeze o bibliotecă, să se pregătească eficient pentru un examen-sau să distingă între un lucru important şi un detaliu nesemnificativ. Alte cauze ale nereuşitei şcolare sînt şi dificultăţile de co’ncentrare ale elevilor, frica de eşec, depresia, anxietatea, problem ele medicale, incom petenţa cadrelor didactice, metodele de predare neadecvate, exigenţele crescute din partea şcolii sau lipsa unor condiţii adecvate pentm a învăţa. Din păcate, de foarte multe ori un rol important în nereuşita şcolară a unui elev îl au părinţii acestuia, care prin atitudinile lor greşite susţin neadecvat activ itatea şcolară "a copilului. Părinţii perfecţionişti, care pretind copilului rezultate şcolare mai mari dec ît capacităţile reale ale

. acestuia, determină dezvoltarea la copil a fricii de nereuşită şi a unei motivaţii şcolare scăzute. Elevul refuză să mai înveţe pe motiv că oricum nu poate

atinge performanţele dorite de părintele său. Este greşită şi atitudinea părinţilor care-şi subestimează copiii, le transmit aspiraţii scăzute sau Ţi blamează. în primii ani de şcoală este indicat ca părinţii să fie atenţi cu copiii, să le alcătuiască un program optim, adecvat vîrstei lor, să le formeze deprinderi.de învăţare, să-i supravegheze cînd îşi fac temele. Adesea părinţii prea preocupaţi de cariera lor nu mai au timp pentm aceasta. O altă categorie de părinţi care “contribuie" prin atitudinile lor la eşecul şcolar al copiilor sînt cei permisivi. Aceştia îl lasă pe copil să facă tot ce vrea el, ceea ce împiedică formarea unor obişnuinţe de studiu, dezvoltarea capacităţii de a depune efort pentm realizarea temelor şi a altor cerinţe şcolare. Copiii supraprotejaţi pot înregistra rezultate şcolare scăzute datorită dependenţei prea mari de părinţi, avînd adesea dificultăţi în fixarea obiectivelor.

/

Ce-i de făcut?în primul rînd, părinţii trebuie să

recunoască problema copilului lor şi să fie dispuşi să colaboreze la rezolvarea acesteia. Acest lucm se poate realiza prin asigurarea unor condiţii materiale mai bune şi a unei atmosfere familiale destinse, netensionate. Copiii cu eşec şcolar nu trebuie blamaţi, pedepsiţi sau criticaţi. S-a dovedit de către specialişti că laudele, recompensele, acordarea posibilităţii de a efectua anumite activităţi preferate (vizionări TV, joacă, sport etc.) au o eficienţă mai mare în creşterea motivaţiei copilului pentru realizarea sarcinilor şcolare. Copilul" trebuie antrenat în activităţi cît mai variate pentm a se preveni oboseala şi plictiseala. Este eficientă şi realizarea unui fel de “contract” cu copilul pentm ca acesta să realizeze cel puţin o parte

din munca sa. Cu timpul, numărul sarcinilor trebuie crescut. Programul de învăţare este bine să fie stabilit împreună cu copilul, întrucît acesta este mai cooperant în momentul în care i se cere să-şi prezinte opţiunile în loc să i se impună un program prestabilit.

-Consilierea este deosebit de eficientă pentm depăşirea cu succes a eşecului şcolar, deoarece îl ajută pe elev să-şi controleze tensiunea şi anxietatea sau alte stări negative. Aceasta trebuie să vizeze creşterea stimei de sine, elim inarea stărilor negative şi înzestrarea copilului cu tehnici eficiente de învăţare. Reuşita persupune însă o bună colaborare între psiholog, şcoală şi părinte.

Lucia HOTJCO - studentă la Psihologie

V.G.

Page 15: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

, ni it iA CLUJ: 955 şi 43:27-27 î3iRMERIA:956',:

] g MP|ERH:981 ■ ■ ■ ■ - .

reţelei ie plicanji de maşini jămîn în arest '

• Ei au reuşit să înmatriculeze ilegal 30 de autoturisme, iar alte

100 sînt în atenţia procurorilor •

Prejudiciul adus statului se ridică la peste două

miliarde lei •Instanţa Tribunalului Militar

Cluj a dispus, ieri, prelungirea cu. încă 30 de zile a m andatelor de arestare, îliberate în urmă cu două săptămîni pe numele it. Rachieru Cătălin, plt. otar Cristian, Tuteanu

î"NÎcuşor şi pe-al lui Hetea Cristian, implicaţi în cazul înmatriculărilor ilegale de maşini.

Rachieru Cătălin, fost şef ai Biroului înmatriculări Auto din cadrul Serviciului de Evidenţă Inform atizată a Persoanei, a fost arestat de procurorii militari clujeni, la sfîrşitul lunii martie, sub acuzaţia de fals intelectual, uz de fals şi favorizarea infractorului, după ce a fost prins că a înmatriculat prin falsificarea unor acte o maşină furată în cursul lunii noiembrie de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Odată cu extinderea cerce­tărilor, anchetatorii au stabilit că este vorba despre o adevărată reţea de traficanţi de maşini, ai cărei membri reuşeau să-şi înmatriculeze autoturismele prin intermediul ifiţerului din Harghita.

Procurorii militari clujeni au reuşit să identifice alţi patru membri ai reţelei de traficanţi auto. ' Plutonierul Rotaru Cristian, lucrător la acea vreme la Poliţia Turda, a fost arestat sub acuzaţiile de instigare la fals şi favorizarea infractorului, iar Hetea Cristian, fost lucrător la Registrul Auto Român, pentru fals intelectual, complicitate ia uz de fals şi favorizarea infractorului. De asemenea, Parchetul Militar Cluj a dispus arestarea lui Tuteanu N icolae pentru instigare la fals intelectual şi uz de fals, iar pe numele lui Ursu Daniel, despre care se spune că ar fi creierul reţelei, a fost eliberat un mandat de arestare în lipsă, acesta fiind fugit , la acea vrem e în Ungaria.

Potrivit cercetărilor, numărul total al maşinilor înmatriculate ilegal se ridică la 30 , din care ,1 4 sînt autoturisme furate, iar restul aveau la data înmatriculării o vechime care depăşea opt ani. Anchetatorii susţin câ sînt în atenţie alte 100 de maşini care, se pare, în mod ilegal ar fi fosţ înmatriculate de către membrii reţelei în patru judeţe din Transilvania. Prejudiciul’ total adus statului, în urma acestor “afaceri”, se ridică la peste două miliarde lei. Să mai spunem că Hetea Cristian şi Ursu Daniel au fost arestaţi în anul 1995 sub aceleaşi acuzaţii. Despre Ursu, care în prezent este dat în urmărire generală, se spune că s-ar ascunde în Ungaria, unde şi acolo este cercetat pentru proxenetism. Potrivit unor informaţii, urmăritul general bîntuie, de fapt, prin centrul Clujului şi, mai mult, în urmă cu cîteva zile ar fi avut un accident rutier chiar în Piaţa Unirii.

Cosmin PURIS

t . V t m V m ’ h T .1879 - Agenţia diplomatică

?, m .,:a României la,Belgradâ T - fost ridicatăla. rangul de

legaţie.

2a tx j v crncedUA*.Posibilitatea petrecerii unui

concediu de odihnă sau tratament într-una din staţiunile turistice baleno-ciimaterice a devenit, pentru majoritatea românilor, un vis care nu se va împlini poate niciodată. Să-ţi petreci un concediu la munte sau la mare, prin sindicat sau ONT, la un preţ modic a dispărut definitiv. La salariile sau pensiile actuale este greu să mai aloci o parte din bugetul familiei şi de a cheltui zeci de milioane de lei pentru a beneficia de o vacanţă binemeritată şi fără griji într-o zonă pitorească. Aşa stînd lucrurile, omul se îndreaptă spre aşa-zisul turism de w e e k e n d .Pleci

« a ® » *I a mare sau I a munte v in e r şi te în to r c i duminică. 1 Î. f . l

M a 1 ' - d o a r m e ţ ţ ' »omul în ţţmaşină, în ţţ. v_-cort sau... pe ţj -jşunde apucă, ţ ;mănîncă din \ , ’traistă şi din“brişcă”. Asta-isituaţia...

Vacanţe la preţuri

exorbitante V*Cu cei. mai avuţi, V * " ,1 ' / ! *

alta-i situaţia! îşi pot J ? " permite să cheltuie o grămadă de “verzişon” pentru o vacanţă, să fie cazaţi la cel mai luxos hotel, să ia masa la restaurante cu multe “stele” şi să se distreze la cele mai renumite cluburi şi discoteci.

O' • parte din români,

care au posibilităţi . materiale, preferă să-şi petreacă

un concediu în Cipru, Turcia, Grecia, Tunisia sau Maroc. De ce? Pentru că, preţurilg în staţiunile turistice din România sînt echivalente sau uneori mai mari decît din ţările respective, iar nivelul serviciilor... la

jumătate. Puţini oameni îşi pot satisface un asemenea lux.

Bilete de odihnă şi tratament pentru

muritorii de rînd...Cine are bani, poate să-şi

permită. Cine nu, rămîne cum s-a stabilit. Stă.pe "tuşă” în aşteptarea unor vremuri mai bune, devenind sentimentali şi regretînd

- r ţ zilele în care şi-au petrecut concediile de

'"‘5 odihnă sau de tratament,* -\ cu bilete luate prin

f\ sindicat sau pe cont Ţ propriu.

Există, totuşi, r t oam eni care mai

^ * 1 beneficiază de bilete' J « i» s . de odihnă şi

‘."V " '’' Jf. tratament la preţuri accesibile: salariaţi care îşi plătesc C A S - u I , p e n s i o n a r i , veterani de

război, foşti deţinuţi politici şi familiile acestora.

Tarifele la biletele de odihnă şi tratam ent într-o staţiune balneo-climatericâ sînt mult sub preţul pe care le vînd agenţiile de turism. Preţul integral pentru un bilet de tratament, la ora actuală este de pînă la patru milioane de lei, 18 zile, cazare, masă şi tratament. Vi se pare mult? Eu zic că nu. Mai ales că, multe persoane beneficiază

•V

de bilete de tratament gratuite (pensionarii de invalid itate , veteranii de război şi salariaţii care lucrează în mediu radioactiv). Pensionarii plătesc 70 la sută.din pensia pe care au primit-o la data cumpărării biletului. Diferenţa între ceea ce plăteşte beneficiarul şi preţul biletului care se decontează la staţiunile turistice sau de tratam ent se suportă de la bugetul asigurărilor sociale.

Solicitări mari... bilete puţine

în acest an, Casa Judeţeană de Pensii Cluj, are o “misie” grea: să repartizeze “echitabil” peste 13.500 de bilete de odihnă şi tratament. Pînă în prezent au fost repartizate 6 .547 bilete, majoritatea pensionarilor cu venituri mici. "Bilete de tratament se găsesc în mai toate staţiunile. Solicitările cele mai mari sînt la Băile T urda, F elix , G ovora, Covasna, Câlimăneşti. Sovata, Sîngeorz Băi, V a tra Dornei, O lăneşti, G eoag iu ele. în sezonul estival, la... Eforie Nord. Mangalia, Techirghiol. Costul biletelor este acceptabili Avem multe solicitări. încercăm ca în limita locurilor repartizate să stabilim şi repartizarea lor după criterii bine stabilite" - ne-a declarat d-na Daniela Toader, de la Com partim entul Asigurări Sociale, din cadrul C.J.P. Cluj.

Vasile MOLDOVAN

Z I L E L E U N I V E R S I T Ă Ţ I I

„ B O G D A N - V 0 D Ă “

Fundaţia-Universitatea „Bogdan-Vodă“ din Cluj- Napoca organizează, în perioada 24-26 aprilie a.c., Zilele Universităţii11,

dedicate sesiuniiinternaţionale de comunicări ştiinţifice cu tema: Dezvoltare şi performanţe

universitare prin cercetare la început de mileniu". La festivitate au fost invitate personalităţi ale lumii academice din ţară şi din străinâtate-profesori, specialişti în domeniul dreptului, ecomomiei, administraţiei, sportului, ecologiei, informaticii etc. Prezent la sesiune, în calitate de invitat de onoare; dl Pier Luigi Maria Dell’Osso, procuror adjunct al Direcţiei Naţionale Anti-Mafia din Italia a susţinut, printr-o lucrare ştiinţifică, impactul dezvoltării şi performanţei universitare asupra societăţii. Conform programului, lucrările sesiuniiinternaţionale de comunicări ştiinţifice se desfăşoară pe zece secţiuni: lnformatică- matcmatică, Management Marketing, Finanţe Contabilitate, Drept public Drept privat, Ştiinţe penale Ştiinţe politice şt administraţie publica Educaţie fizică Management in sport prezidate dc profesori universitari de la mai multe universită ţi din ţară.

Pentru a-şi găsi şi o apli­cabilitate practică, sesiunea de comunicări se va finaliza, astăzi, printr-o excursie la Valea lerii.

C. POPESCU

Leonte NăstaseLeonte Năstase este fără

îndoială unul dintre cei mai importanţi caricaturişti ’constănţeni. Prin arta sa a devenit o prezenţă constantă în sălile expozitionale de la noi din tară si din străinătate, obtinînd nenumărate premii.

Ceea ce impresionează la o

'r J ifâ *'»

privire de ansamblu a creaţiei. lui Leonte Năstase este disponibilitatea, .tematică; grafica simbolizată de încărcătură metaforică. Practică deopotrivă desenul în alb-negru şi cel policrom.

Întîlnindu-mâ în sălile Muzeului de Artă din Constanta

!) J-

cu Leonte Năstase, prieten şi cunoştinţa mai veche, mi-a încredinţat spre publicare, două lucrări şi o dedicaţie pentru ziarul clujean.

Virgil TOMULEŢ vicepreşedinte ăl

Asociaţiei Caricâturiştilor Profesionişti din

România r d ° ‘i / ’

Page 16: O j ( i i a jucat KGB / ^ / ANUL XIII NR. 3181 …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72537/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Uirjgil Mpgureanu a> declarat că Radu Timofte nu a

Prinţul Charles, care a început, ieri, un sejur în Canada a fost rugat să nu viziteze anumite ferme canadiene şi să nu-şi’

a 'în re L Pr° - r t le Sa'e ferme din Marea Br'tanie înainte de r i n o T calatorla' Pentru a nu propaga febra aftoasă în Canada, au anunţat autorităţile canadiene, citate de AFP.

Ce urmează după eventuala separare a Muntenegruiui?

urmare din pagina 1

Trei ar putea fi alte explicaţii. Mai întîi, istoria deosebită sub imperiile turc şi austro-ungar şi relaţiile cu cele trei religii. Apoi. amestecul unora dinafară în noul context politic şi economic european. în fine, situaţia economică din diferitele republici şi provincii, pe contrastele căreia au putut înflori frustrările etnice şi religioase şi au putut fi bine primite impulsurile dinafară.

Pe noi, românii, toate acestea ne-au pus pe gînduri - cxceptîndu-i.pe unii interesaţi sâ repete papagaliceşte ce spun alţii, cu alte interese. Noi am moştenit o altă situaţie: alături de România - teritorii furate şi separate de Ţară. Republica Moldova are probleme cu separatiştii ei găgăuzi şi transnistreni, verificîndu-sc şi aici principiul celor puternici - Divide et impera -, după ce o parte a Basarabiei şi Bucovinei a fost înglobată în Ucraina, fapt confirmat printr-un tratat de un recent odios preşedinte român.

Toate acestea ne-au pus pe gînduri - dar degeaba. Ţările occidentale au dovedit, în cel mai fericit caz, că nu înţeleg ce se intîmplâ în această parte a Europei şi, în bătălia pentru a smulge cîteva ciosvîrte de aici, riscă sâ dea foc întregului continent. După toate cele de pînă acum ar putea veni rîndul provinciei Voivodina. Şi apoi?...

în tu rneu l f in a l a l junioarelor /...

Debut cu dreptul al echipelor clujene

"in prima zi a turneului final de junioare I, ce se dispută în Sala Armatei, s-au înregistrat rezultatele: CSS Turda - CSS

2 Baia M arc 3:0 (24, 21, 15), P e n ic ilin a U n ire a Ia ş i - D inamo 0:3 (-19, -23, -23) şi CSS C SI U nirea C luj - Unic P ia tra N eam ţ 3:2 (22, -23, 12, -22, 11), victorie de palmares şi prestigiu în faţa campioanei en-titre.

Astăzi, începînd cu ora 15, se întîlnesc CSS 2 Baia Mare - U nic P ia t ra N eam ţ, CSS T urda - Penicilina U nirea Iaşi şi, într-un alt derby şi meci important, U n ire a C lu j - Dinamo.

Demostene SOFRON

V '

o r aŞeful diplomaţiei chineze, Tang Jiaxuan, a cd i r &

ieri, la Kiev, vînzarea de armament ame. , hurj l ^ Taiwan, acuzînd Washingtonul de “amestec in _ . p p 7-

interne ale Chinei”, informează

Legea bugetului de stat pe anul 2001 a iost declarată constituţională de către Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a decis, cu majoritate de voturi, că Legea bugetului de stat pe anul 2001 este constituţională, respingînd, astfel, toate sesizările deneconstituţionalitate, a declarat, ieri, preşedintele Curţii, Lucian Mihai, care a precizat că nu a votat împreună cu majoritatea membrilor Curţii la unele dispoziţii supuse controlului constituţional.

Curtea Constituţională a considerat, referitor la sesizarea privind nerespectarea regulamentelor parlamentare la dezbaterea legii, că Parlamentul trebuie să-şi rezolve, prin mijloace proprii, problemele interne, iar Curtea respectă autonomia şi independenţa

forului legislativ, a spus Lucian Mihai.

De asemenea, Curtea a acceptat ca fiind constituţională voinţa Parlamentului de a

■ respinge propunerile făcute la proiectul de buget de instituţii ale statului, cum ar fi Curtea Supremă de Justiţie, privind eliminarea avizului Ministerului Muncii la stabilirea statelor de funcţii în limita cheltuielilor de personal şi al numărului maxim de posturi. Autorii sesizării de neconstituţionalitate au considerat că, astfel, se încalcă principiul separării puterilor în stat. Curtea a apreciat câ numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedinţia sînt scutite de acest aviz al Ministerului Muncii, restul autorităţilor şi instituţiilor

statului sînt obligate să respecte prevederile legale. Curtea a înlăturat şi obiecţiile de neconstituţionalitate în legătură cu prevederea din Legea bugetului privind repartizarea directă sectoarelor Capitalei a unor fonduri ajocate Primăriei Municipiului Bucureşti, precum şi cele referitoare la stabilirea unui număr maxim de posturi în Consiliile locale şi judeţene, obiecţii cuprinse în sesizarea deputaţilor PD şi PNL.

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi obligatorie şi va fi comunicată preşedintelui Ion Uiescu, care poate să-şi- exercite dreptul de promulgare asupra Legii bugetului de stat pe anul 2001, a mai spus Lucian Mihai.

Dl Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociatorul şef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, a participat, la începutul acestei săptămîni, la Conferinţa “Viitorul Europei - 2004 şi după”, organizată la Varşovia, Republica Polonă. Conferinţa a reunit participanţi din 28 de state membre şi candidate la Uniunea Europeană, reprezentanţi ai Parlamentului European şi Comisiei Europene.

Lucrările conferinţei au fost deschise de către dl Jerzy Buzek, prim-ministru af Republicii Polone. în prima parte a conferinţei au luat cuvîntul dl Lars Danielsson, secretar de stat în Cancelaria primului ministru al Suediei, precum şi reprezentanţi ai Parlamentului European şi Comisiei Europene.

în a doua parte a conferinţei s-au organizat discuţii cu privire la: subsidiaritate - modalităţi eficiente de împărţire a responsabilităţii între statele membre şi Uniunea Europeană; statutul şi viitorul Cartei Drepturilor Fundamentale; simplificarea tratatelor; rolul parlamentelor naţionale în cadrul Uniunii Europene.

Dl Vasile Puşcaş, ministru delegat, negociatorul şef pentru aderarea României la Uniunea Europeană, a participat la discuţiile privind viitorul şi status-ul Cartei Drepturilor Fundamentale, precum şi la cele referitoare la delimitarea competenţelor între statele membre şi Uniunea Europeană. Cu această ocazie domnul Vasile Puşcaş a avut o intervenţie intitulată “România - P a rt o f a M ore Competitive E urope” .

Preşedintele Republicii tfrabe Egipt, Hosni Mubarak, şi-a început vizita la BucureştiPreşedintele Republicii Arabe Egipt, Ho'sni

Mubarak, a sosit, ieri, la Bucureşti, pentru o vizită oficială de două zile.

Ceremonialul de primire a avut loc pe Aeroportul Otopeni, unde Hosni Mubarak a fost întîmpinat de preşedintele Ion lliescu.

Şefii statelor român şi egiptean au discutat, timp de cîteva minute, în Salonul oficial al Aeroportului Otopeni.

Hosni Mubarak este primul şef de stat care vizitează România de la începutul actualului mandat al preşedintelui Ion Uiescu. Vizita la Bucureşti a lui Mubarak face parte dintr-un turneu european care mai cuprinde Germania şi Austria.

Şeful statului egiptean va avea întîlniri, astăzi, la Vila Lac I, cu primul ministru, Adrian Năstase, şi cu preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Nicolae Vâcăroiu si Vaier Domeanu.

România are interese economice în Orientul Mijlociu, însă nu şi-a asumat nici un rol de mediator în zonă, a declarat secretarul de stat în MAE român, Cristian Diaconescu, care a efectuat, în perioada 11-21 aprilie, un turneu în regiune, incluzînd Egiptul.

Secretarul de stat a arătat că România este decisă, în cazul în care i se va solicita acest lucru, să-şi “intensifice eforturile pentru a contribui, în cadrul eforturilor comunităţii internaţionale”, la demersurile de soluţionare a situaţiei din Orientul Mijlociu.

Diaconescu a spus că autorităţile de la Bucureşti au solicitat ţărilor arabe să încurajeze marii investitori să pătrundă pe piaţa românească. Ţările Orientului Mijlociu doresc să pătrundă, economic, în Europa Centrală şi de Est cu ajutoruî României, a arătat secretarul de stat.

Cei care nu şi-au achitat facturile

de energie term ică pe luna

ianuarie pot răm îne fă r ă apă

caldă m enajerăÎncepînd de ieri, 25 aprii>e

a.c., Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca 3 început acţiunea de distribuire a preavizele» pentru asociaţiile • d proprietari/locatari şl agenţi| economici care nu şi-a achitat facturile de energj termică pe luna ianuarie 2001, facturi ce aveau ca scadenţă la 15 martie 2001. După această dată restanţierii au fost penalizaţi cu 0,2 la sută pe zi din suma rămasă neachitată. Dacă datornicii nu-şi vor achita facturile pînă în 4 mai a.c., vor rămîne fără apă caldă menajeră. în această situaţie se găsesc 168 de asociaţii de proprietari/locatari din Cluj, cu facturi neachitate în valoare de 2,6 miliarde lei şi penalizări de 1,4 miliarde lei, precum şi 51 de agenţi economici, cu restanţe, de 185 milioane lei şi penalizări de 103 milioane lei. Pe lista râu-platnicilor se numără asociaţiile de proprietari/ locatari de la adreseîe: B-dui 21 Decembrie 1989, nr. 131 (296 milioane lei debit şi 35 milioane penalizări), Cemei nr. 5 (109 milioane lei debit şi 24 milioane penalizări), Mehedinţi, nr. 18-20 (99 milioane lei debit şi 3 milioane lei penalizări), Mehedinţi nr. 7 (66 milioane lei debit şi 8 milioane penalizări) şi Albac nr. -25 (cu 88 milioane lei datorii şi 26 milioane penalizări). Dintre agenţii economici, cei mai mari restanţieri sînt S.C. Carbochim” S.A cu 75

milioane lei restanţe şi 12 milioane penalizări, precum şi Grădiniţa Specială Nr.35, cu o datorie de 55 milioane lei şi penalizări de 8 milioane lei.

Viorica G.Ei

Bani pentru prinderea cîinilor vagabonziConform unui comunicat remis redacţiei de către primarul Gheorghe Funar, în anul 2000

RADP a cheltuit pentru prinderea a 682 de cîini vagabonzi de pe străzile Clujului suma de 115 milioane de lei, costul mediu de capturare fiind de 168.000 lei pentru un cîine. în primele trei luni ale anului în curs, tariful pentru prinderea unui cîine vagabond a suferit, în medie, o creştere de 8.000 lei. în acelaşi comunicat se spune că recordul de preţ a fost stabilit de RADP în decembrie 2000, cînd pentru capturarea fiecăruia dintre cei 21 de cîini vagabonzi a fost necesară suma de 340.000 lei. “Deşi au avut cunoştinţă de aceste cheltuieli, consilierii locali s-au grăbit să aprobe tarifele RADP Cluj-Naposa pentru capturarea cîinilor vagabonzi, manifestînd astfel dezinteres faţă de realizarea unor economii la bugetul local şi faţă de buzunarul clujenilor”, conchide primarul Gheorghe Funar.

V.GAJI

T URSUS învinsă de FibrexAseară, într-un joc contînd pentru etapa

a XVI-a a Ligii, “U” URSUS a cedat pe teren propriu în faţa formaţiei Fibrei Săvineşti cu scorul de 19-21, prima repriză - în care clujencele au evoluat mai mult decît modest (min. 26: 8-14) - fiind decisivă în economia partidei.

Vom reveni. (nş.d.)

Ieri, la Ploieşti,

România - Slovacia 0-0Pe Stadionul “Astra” din Ploieşti a avut

loc ieri după-amiazâ partida amicală de fotbal dintre România şi Slovacia, un test util pentru ambele echipe în vederea partidelor pe care le vor avea de susţinut în preliminariile pentru calificarea la turneul final al C.M. 2002.

Vom reveni cu amănunte.(v.r.)

CASA DE EDITURĂ

i t/ aAutorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-

Napoca, Înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L ER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19-28.28;E-mail: [email protected] .ro - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate

R E D A C Ţ IA : C lu j-N apoca, s tr. N apo ca 16 b :

CULTURĂ:. TEL. 19.74.90 -MICHAELA BOCU, SOCIAL- p.' CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA: ECONOMIC: rl ■ TEL.: 19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 Bi; iCODINSAMOlLÂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:197304-RÂUL F~ SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19 49 81 -

ir

Secretar de redacţie: Horea PETR U Ş

Tel/fax:19.74.18

STELAPETCU; CONTABILITATE:TEL: 19.73.07-LIVIAPOP: SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75________ __

TUMULI. EXULTAT LI Garamond

mailto:[email protected]

Gramma, Ao VIII, 5 21 94127 · Gramma, Ao VIII, 5 21 95 E˜ ˚˝ Walsh.— KGB. Eloy.— “KGB, quienes le proponen dirigir todo el espionaje comunista desde Moscú. En un concierto

Observatoruldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/50654/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 4. 2. · f. Augustin şi Evreii. fphestiunea jidovească preocupa mai puţin pe Sftul Augustin decât

kGB/C3Irpffly - Gobierno de Chilesubinterior.gob.cl/media/2014/11/Decreto-1814.pdf · organización y funcionamiento del organismo de seguridad, así como las medidas ... aquellas

KGB EX-6 manual - АвтоДелаKGB EX-6 manual.indd Sec1:13 4/20/09 6:02:22 PM 14 Замки дверей закрыты Замки дверей открыты Зажигание

POPORULUI - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/19989/1/BCUCLUJ_FP...poporului român macedonean, să creadă cu tărie că a venit vremea ca visul său, împlinit să fie

libertate. legalitate şi cinste. . n JURUL MDI PARTI ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/81773/1/BCUCLUJ_FP_P253… · punctele da program ale no ului partid ar trebui să-i

greaua Esposiţia din Sibiiu.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49548/1/BCUCLUJ_FP...Drăguţa din a mea ţeară, Asta-’i lumină de său Drăguţa din satul meu«. Fă-mă Doamne

Pentru Mânia şi străinătate: Abonamentul pentrn Braşov ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/78352/1/... · joniri ce trebue să le îndurăm azi j hărăzit din partea adversarilor

ţărănimea şi fondul milelor.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/44093/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-03-08 · (Moldova) în anul 1925 a înfiinţat „Casa Să racilor' sau Fondul

ANUL VI MAIU 1937. Nr. REVISTA PEDICĂ ENCICLO ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/50808/1/...Nr. 5 ENCICLO REVISTA PEDICĂ REVISTĂ PERIODICĂ LUNARĂ Rëspunçjëtor : loan

VIÄ DOLOROSA - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18379/1/BCUCLUJ_FP...şi 'nstrăinarei-aceasta mă'nfioară... Aş vrea să uit povara ce тчхраиа, As vrea în

CIIIII - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18258/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 4. 7. · făceau să retrăiască, sad mai bine să apară umbra; căci «!« sunt moar te,

KGB FX-7 manual...KGB FX-7 “Инструкция по эксплуатации” © Saturn Marketing Ltd.4 Функции кнопок передатчиков системы

xzJdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49376/1/BCUCLUJ_FP...Din cartea de novele: Tainele vieţei de M argareta M oldovan. De două ciasuri îşi aştepta Fira bărbatul cu cina

KGB FX-7 manual Ver 2 09.09.08 - AvtoGSM.ru · 2009. 12. 11. · Автомобильная охранная система класса «Deluxe» с 2-сторонней связью,

ABONAMENT ANUAL ; ANUNŢURI DUPÀTARIF SE PRIMESC LA …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/645/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 3. 14. · apoi, fără şovăire, la fapte. Admitem, că

inucrati j» r Se prenam.fi In toaf». la itounami Bram ANUL LXXIII.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/68715/1/BCUCLUJ_FP... · 2018-04-03 · Biserici — în stil românesc!

REVISTA ISTORICAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/22173/1/BCUCLUJ_FP... · 2016-04-04 · menta apropierea celor două ţâri" (p. 61). La o Legaţie, „unul din represintanţii

Nro. 3. és 4.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/56903/1/...Nro. 3. és 4. A' FELS. CSÁSZÁR, ÉS AP. KIRÁLY KEGYELMES EKGEDELMÉBÖL, Indult Bétsből, Pénteken October 5-dik

5 BANI IN TOATĂ TARA S Duminică, 18 Maiu 1911 üíilV ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18280/1/BCUCLUJ_FP_P344… · Ii admira lalelele galbene. Se împă cată, toamna

An. XLII, Nr. 7.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18647/1/BCUCLUJ_FP_4866… · găduinţele acestui vis, şi pe deasupra graţiile îngereşti ale Rosaliei îl găteau cu podoabe

HISTORIA DE LA COMUNICACIÓN SOCIAL - Iniciomemoriamediatica.eu/images/trabajos/amparoguerra2016... · así no ser descubiertos por la CIA que anda tras sus pasos. Agentes del KGB

documente.bcucluj.rodocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/cosinzeana/1914/bcucluj_fp... · Pag. 510. Lembergul. Capitala Galitiei. — Cât e de mare. — Ce institufii mai

KGB Historia Del Centro

TUT. I. «I. ASH ALE OPUS. TOL. T. Kr. XLI. ACTA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/11648/1/BCUCLUJ_FP...CLAVDIOPOLl Novae Seriei MDCCCLXXIX. die XV. Jan.. Totius Seriei TOL

romaneşti”dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/80631/1/BCUCLUJ_FP... · 2018. 5. 31. · Uşi permiiá în faja alegători* din oraş şi sale să proclame noertea . cercului

REVISTA LUNARA DE CULTURA - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/8145/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 4. 6. · REVISTA LUNARA DE CULTURA Organ al Asociaţiunii pentru literatura

Anul XLI. Sibiiu, 7 Octomvrie 1939. Nr. 40—41 REVISTA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/34754/1/... · Anul XLI. Sibiiu, 7 Octomvrie 1939. Nr. 40—41 REVISTA ECONOMICA ORGAN

Recepţiunea d. D. Kiriac, întemeietorul corului „Carmen în Ateneul …dspace.bcucluj.ro/.../1/BCUCLUJ_FP_P1547_1924_004_0066.pdf · 2016. 3. 16. · de mult. Mi-e şi cam ciuda

ae (anal beton etc..dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/29808/1/BCUCLUJ_FP_P251… · Anul IX. Arad, Mercurî 215 Martie 1905 Nr. 41. ICDÂCŢ1A ni.r>àk Perencz-u. Nt.î». ABONAMENTUL

FICHA TÉCNICA - KGB Bienes Raiceskgbbienesraices.com/inmuebles/detalles/pdf/...FICHA TÉCNICA Detalles Recámaras: 0 Baños: 0 Medios baños: 0 Estacionamiento: No Construcción:

ANUL XXXIV Septemvrie—Octomvrie 1944 NR. 9—10 REVISTA ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/26141/1/... · anul xxxiv septemvrie—octomvrie 1944 nr. 9—10 revista teologica

El otro paredón · En la desaparecida Unión Soviética la KGB estaba encargada del diseño y ejecución de campañas de descrédito contra aquellas personas clasificadas como «antisoviéticas»

Gramma, Ao VIII, 5 21 94127 · 2020. 7. 30. · Gramma, Ao VIII, 5 21 95 E˜ ˚˝ Walsh.— KGB. Eloy.— “KGB, quienes le proponen dirigir todo el espionaje comunista desde Moscú

Duşmani ai progresului,dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/31371/1/... · în satul său aceeaş solemnitate de ser-bătoare, aeelaş port, aceleaş moravuri