moll flanders - daniel defoe - libris.ro flanders - daniel defoe.pdf · vielii vestitei moll...

7
DANIEL DEFOE MOLL FLAI{DERS Traducere de Vera Cilin Editura ORIZONTURI

Upload: others

Post on 23-Mar-2020

10 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiDEFOE, DANIEL

Moll Flanders / Daniel Defoe ; trad. de Vera Cdlin.- Bucuregti : Orizonturi,2017

ls BN 978-97 3-7 36-357 -2

l. Cdlin, Vera (trad.)

821.111

Corector: Emilia LeancdTehnoreda ctor: Puiu EnacheCoperta: Puiu Enache

Editura ORIZONTURI : BucuregtiB-dul Libertitii nr. 4, bl. 1',7, et. 7, ap. 20

telefon : 021.317 .7 6.7 9, 07 44.531.333e-mail: [email protected]

DANIEL DEFOE

MOLLFLAI{DERS

Traducere de Vera Cilin

Editura ORIZONTURI

Dar, cum ardtam, acestea sunt povegti prea lungipentru a fi introduse aici, aga fncAt nu pot fagddui cd vorreiegi de la sine.

Nu putem spune cd povestea e dusd pdnd la sfdrgitulvielii vestitei Moll Flanders, cdci nimeni nu-gi poate de-scrie viala pdna la capdt, decdt doar s-o scrie dupd ce amurit. Dar viala bdrbatului ei, scrisd de o a treia mdnd,ne spune despre amdndoi cdt au trdit impreund in laraaceea, gi cum s-au reintors amdndoi in Anglia din nou,dupd vreo opt ani, in care rdstimp s-au imbogdlit, cumea a trdit pare-se pdnd la ad1nci bdtrdneli, cdindu-se,degi mai pulin ca la inceput; se pare insd cd intr-adevdrvorbea mereu cu sild despre viala ei dinainte, desprefiecare episod al acestei cdrli.

in uttimii ani petreculiin Marytand giVirginia, s-au in-tdmplat multe lucruri cu haz care fac aceastd parte a vie-[ii eifoarte pldcutd, numai cd toate astea nu sunt redatecu aceeagi pricepere ca cele povestite de ea insdg4 againcdt e totugi mai cu folos sd intrerupem povestea aci.

10

umele meu adevdrat este atdt de bine cunos-cut in registrele 9i catastifele din Newgate gi

Old Bailey gi, in locurile acelea, se mai afla incdmdrturii atdt de importante in legdturd cu via[a mea par-ticularS, TncAt nu vd agtepta[i sd-mi agtern numele pehdrtie sau sd vorbesc despre familia mea. Lucrurile vorfi poate mai bine cunoscute dupd ce voi muri; acum insdnu le-ag da pentru nimic in lume in vileag, nu, nici chiardacd ar veni o amnistie generald pentru tofi rdufdcdtorii9i toate crimele.

Deoarece insd c6[iva dintre tovardgii mei cei mai pd-cdtogi, care acum nu-mi mai pot face niciun rdu (cici aupdrdsit lumea cu ajutorul scdrii 9i al fr6nghiei, aga cumadesea md agteptam s-o pdrdsesc Ai eu) md cunogteaupe numele de Moll Flanders, imi veti ingddui sd-l port,pdnd c6nd voi Tndrdzni s6 mdrturisesc cine am fost gi

cine sunt.Am aflat cd intr-una din tdrile vecine cu noi - nu gtiu

dacd in Franta sau in altd parte - dacd un criminal osdn-dit la moarte, la galere, sau la deportare, lasd in urmdcopii rdmagi fdrd sprijin din pricina confiscdrii bunurilorpdrintegti, acegtia sunt, din porunca regelui, dati Tn grijacdrmuirii 9i addpostiti in nigte clddiri numite orfelinate,unde sunt cresculi, imbrdcafi, hrdni[i, invdlafi iar, cAndle vine timpul sd plece, da[i la meserii sau Tn slujbe,ca sd fie Tn stare sd se Tntre[ind prin muncd cinstitd gi

cuviincioasS.Dacd aga ar fi fost obiceiul gi la noi, nu mi-ar fi fost

hdritzit sd rdmAn pe drumuri ca o biatd fatd necdjitd,

11

fdrd cdpdtdi, fdrd prieteni, fdrd haine, fdrd ajutor, fdrd unom pe lume care sd md ocroteascd; in felul dsta insd,nu numai c-am fost ldsatd pradd celei mai mari restrigti,incd inainte de a Tnfelege ce-i cu mine sau cum sd iesdin impas, dar gi azvilrlitd intr-o via[d de rugine, a cdreidesfdgurare fireascd m-a fdcut sd md pierd repede cutrup gi suflet.

Asta, fiindcd la noi lucrurile se TntAmplS altfel. Mamamea fusese osdnditd pentru un furt at6t de mdrunt, Tn-

cdt nici nu face sd-l pomenesc - anume imprumutasetrei bucSfi de olandd find de la un pdnzar oarecare dinCheapside. lmprejurdrile furtului sunt prea multe ca sdle repet gi apoi le-am auzit spuse in atAtea feluri, cd nicinu mai gtiu care-i povestea adevdratd.

Oricum ar fi fost, toli se potrivesc cdnd spun cd mai-cd-mea s-a apdrat ardt6ndu-gi pdntecul gi, c6nd s-a vd-zutc6-i insdrcinatd, pedeapsa s-a amanat cu vreo gapteIuni, dupd care, cum se zice, a fost readusd la primajudecatd; i s-a fdcut hatArul de a fi deportatd la plantatii,iar eu, care aveam vreo gase luni, am fost l6satd, dupdcum vd putetiinchipui, pe mdini rele.

Toate astea sunt prea apropiate de primele clipe aleviefii mele ca sd pot istorisi despre mine altceva decdtlucruri auzite; ajunge sd amintesc insd cd m-am ndscutintr-un loc atdt de pdcdtos, incAt nu s-a gdsit nicio paro-hie care sd md hrdneascd Tn primii ani ai copildriei gi nugtiu, zdu, cum de-am scipat cu zile; atdta gtiu din auzitecd o rudd de-a mamei m-a scos de acolo, dar pe soco-teala sau cu sprijinul cui, habar n-am.

Primul lucru de care-mi pot aminti sau pe care l-amaflat despre mine este cd am r6tdcit intr-o bandd de oa-meni dintre cei care sunt numiti tigani sau faraoni, darcred cd n-am stat decdt pu[ina vreme printre acegtia,pentru cd nu mi-au schimbat culoarea pielii, cum fac eide obicei cu copiii pe care-i furd; n-ag gti insd sd spunnici cum m-am.pripdgit pe acolo gi nici cum am scdpat.

12 13

Jiganii m-au lepddat la Colchester, in Essex gi parcdmi-amintesc cd eu i-am pdrdsit (adicd m-am ascuns gi

n-am vrut sd pornesc mai departe), dar n-ag fi in staresd dau amdnunte Tn privinta asta. AtAt mi-amintesc cd,fiind culeasd de nigte slujbagi ai parohiei din Colchester,am povestit c-am venit Tn orag cu tiganii, cd n-am vrutsd m6 mai tin dupd ei, cd ei m-au lepddat, dar cd nu gtiuincotro au apucat-o; pare-se cd, degi s-au fdcut cercetdriprin tinut, nu li s-a mai dat de urmd.

Eram acum in situafia de a primi ajutor; cdci degi,dupd lege, nu trebuia sd cad Tn sarcina vreunei parohiidintr-o parte sau alta a oragului totugi, fiindcd povesteamea ajunsese sd fie cunoscutd gifiindcd eram prea micdpentru a fi bund la vreo muncd - n-aveam mai mult detrei ani - mila i-a impins pe magistra[ii oragului sd seingrijeascd de mine, aga cd am ajuns gi eu una din ocro-titele lor, gi incd Tntr-atAta de parc-ag fi fost ndscutd inlocurile acelea.

A fost norocul meu cd, in grija lor pentru mine, m-audat in seama unei doici, cum i se spune, care era in-tr-adevdr sdracd, dar o dusese mai bine pe vremuri. gi

acum trdia din ce cdgtiga de pe urma unor copii de teapamea, pe care-i cregtea asigurAndu-le cele trebuincioase,pdnd la o anumitd vArstd, cAnd copiii igi puteau gdsi oslujba gi agonisi singuri pdinea.

Femeia asta tinea gi o micd gcoald, unde-i invdfa pecopii sd citeascd gi sd lucreze; gi, cum spuneam, deoa-rece inainte dusese o via[d mai aleasd, cregtea copiii cupricepere gi cu multd tragere de inimd.

lmportant e cd-i cregtea cu frica lui Dumnezeu, fiindcdea Tnsdgi era o femeie foarte cumpdtatd 9i pioasd, in aldoilea rAnd, bund gospodind gi curatd, iar Tn al treileardnd, bine crescutd gi cu purtdri frumoase. Aga incdt, ld-sdnd la o parte mdncarea care era simpld, locuinfa careera sdrdcdcioasd gi hainele care erau grosolane, eram

crescuti cu atata distinc[ie, de parc-am fi fost la o gcoaldde dans.

Am stat acolo pdnd am implinit opt ani, cAnd am aflatcu groazd cd magistrafii (parcd aga li se spunea) au po-runcit sd-mi gdsesc slujbd. Oriunde m-ag fi dus, marelucru nu eram in stare sd fac, poate doar sd alerg dupdcomisioane sau sd fac muncd de roabd pe l6ngd o bu-cdtdreasd gi mi se vorbea at6t de des despre asta, incdtmd Tnspdimdntasem riu de tot. Degi erann at6t de micd,aveam o sfdntd groazd de serviciu - cum se spunea.l-am ardtat doicii cd ag putea sd-mi agonisesc traiul, fdrdsd intru in serviciu, dacd ar vrea ea; cdci md invdtasesd cos 9i sd torc ldnd din cea asprd care alcdtuiegte ne-gotul cel mai de seamd al oragului 9i i-am fdgdduit c5,dacd md fine mai departe, voi lucra pentru ea giincd dinrdsputeri.

Aproape in fiecare ziii fdgdduiam cd am sd muncescpe rupte; intr-un cuvdnt, nu fdceam toatd vremea decdtsd lucrez gi sd pl6ng, ceea ce o necdjea at6t de multpe biata femeie care era tare de ispravd gi md 9i iubea,incdt p6nd la urmd a Tnceput sd-gi pund la inimd necazulmeu.

Aga cd, intr-o bund zi, a intrat in odaia unde copiiisdrmani lucrau laolaltd gi s-a agezat, nu la locul ei obig-nuit de profesoard, ci l6ngd mine, ca gi cum gi-ar:fi pusTn g6nd sd md observe ca.sd vadd cum md descurc.Coseam ceva ce-mi ddduse ea, parc6 mi-amintesc cdinsemnam nigte cdmdgi; gi, dupd cAtdva vreme, femeiaincepu sd-mi vorbeascd:

- Copil prost ce egti, zice, mereu plangi (pldngeam gi

atunci). De ce, md rog?

- Fiindcd vor sd md ia de aici, zic eu, 9i sd md trimitdla un serviciu gi eu nu md pricep la gospoddrie.

- Bine, feti[o, spune ea, chiar dacd nu te pricepi lagospoddrie, ai sd inve[i cu timpul gi doar n-o sd te pundla treburi grele de la inceput.

14 15

- Ba da, spun eu, gi dacd n-o sd md descurc, au sdmd batd pAnd gi slujnicele ca sd fac treburi grele, gi eusunt o fetifd micd gi nu md pricep. $i iar m-am pornit pepl6ns pdnd ce nici n-am putut sd mai vorbesc.

Cu inima ei de mamd, doica era at6t de migcatS, incdta hotdrdt sd nu md lase incd la serviciu; m-a indemnatsd nu mai pldng, fdgdduindu-mi cd o sd vorbeascd cudomnul primar giincredin{dndu-md cd nu voi intra in ser-viciu decdt dupd ce voi cregte mai mare.

Dar vedeti cd nici asta nu md multumea, fiindcd nu-mai gAndul de a intra in serviciu md inspiimdnta in agahal, inc6t dacd femeia rn-ar fi incredintat cd nu voi plecade la ea p6nd la doudzeci de ani, tot la fel ar fi fost, ag fipldns toatd vremea, numai de teamd cd, p6nd la urmd,tot o sd se intAmple.

Cdnd a vdzut cd nu md potolesc, a inceput sd sesupere.

- Ce-ai vrea? imi spunea. Nu ti-am fdgdduit cd nu teduci la serviciu p6nd nu mai cregti putin?

- Da, fdcui eu, dar atunci tot o sd trebuiascd sd mdduc.

- Ce-o maifi gi asta, a Tnnebunittata? Ce! Nu cumvavrei sd te faci cucoand?

- Ba da, am spus eu, gi iar m-am pornit pe pl6ns,pdnd cAnd pldnsul s-a fdcut bocet.

Vd inchipuifi cd bdtranica a Tnceput sd r6dd de mine.

- Zdu, spunea ea, luAndu-md in rds, vrei sd te facicucoand? $i cum ai sd faci ca s-ajungi? Cum? Migcdnddin vArful degetelor?

- Da, am spus eu cu nevinovdfie.

- Pai cdt po[i cAgtiga pe zi din ce lucrezi? md intrebd.

- Trei penny, dacd torc, gi patru cu cusutul.

- Ei, sdrmand cucoand, spuse ea rlzdnd din nou,ce-ai sd faci numai cu atdt?

- O sd md intre{in, am zis eu, dacd md kisali sd lo-cuiesc cu dumneavoastrd. $i am rostit cuvintele acestea

cu glas atdt de nenorocit gi de rugdtor, incdt inima femeiis-a muiat, dupd cum mi-a mdrturisit-o chiar ea, odatd,mai tdrziu.

- Dar, mi-a spus, asta nu-ti ajunge gi pentru mdnca-re gi pentru haine; gi apoi, cine vrei sd cumpere hainepentru micufa doamnd? $i-mi zdmbea tot timpul.

- Atunci o sd lucrez mai mult, am spus eu, gi o sd vddau dumneavoastr6 tot.

- Sdrmand copild! N-o sa-!i ajungd. De-abia o sd fiedestul pentru hran6.

- Atunci, n-am nevoie de hrand, am spus eudin nou cu nevinovdlie. Ldsati-md numai sd stau cudumneavoastrd.

- Cum, vrei sd trdiegti fdra hrana? m-aintrebat ea.

- Da, am rdspuns eu ca un copil ce eram, putefi fisigurd c-aga o si fac, gi iar am pldns cu ndduf.

Nu urmdream niciun scop, vede[i gi dumneavoastrdci vorbele veneau de la sine; dar se imbinau cu atdtanevinovdfie gi cu atdta patimd, inc6t n-a trecut mult gi

biata fiinta cu suflet de mamd s-a pornit giea pe pl6ns, gi,pAnd la urmd, hohotea la fel de tare ca mine. La sfArgit,m-a luat de mdnd gi m-a scos din odaia unde Tnvdtam.

- Hai, mi-a spus, n-ai si intriin serviciu; ai sd rdmdicu mine, 9i asta m-a potolit pentru cdtva timp.

DucAndu-se, nu mult dupd aceea, sd-l vadd pe pri-mar, doica i-a spus povestea mea. El a fost atdt de in-cAntat, cdnd a auzit-o, incdt gi-a chemat nevasta gi pecele doud fete s-o asculte gi pute[i sd vd-nchipuifi cums-au veselit cu tolii pe seama mea.

Nicio sdptdmAnd n-a trecut gi, intr-o bund zi, vinedoamna primdreasd cu fetele s-o vadd pe bdtr6na meadoicd gi sd-i viziteze gcoala gi copiii. Dupd ce s-au uitatputin Tn jurul lor, spune primdreasa cdtre doicd:

- Ei, doamnd... ia spune-mi, te rog, care-i fetitacare vrea sd ajungd cucoand? Eu am auzit-o c6nd aspus aga gi mi s-a fdcut tare fricd, degi nici eu nu gtiam

16 17

de ce; dar doamna primdreasd s-a apropiat de mine gimi-a spus:

-lazi, domnigoard, la ce lucrezi?Cuvdntul ,,domni9oard" nu prea il auzisem in gcoala

noastrd 9i md intrebam ce nume nenorocit o mai fi gi

6sta; totugi, m-am ridicat in picioare, fi'r=€rfl'r inclinat, iarea mi-a luat lucrul din mdnd, s-a uitat la el gi a spus cd efoarte frumos; pe urmd s-a uitat la mAinile mele.

- S-ar putea sd iasd o cucoand din ea, dupd cAteinteleg eu, a spus; zdu cd are mdini de cucoanS.

Grozav mi-au plScut vorbele astea; dar doannna pri-mdreasd nu s-a oprit aici, ci a v6r6t mdna in buzunar,mi*a dat un giling gi m-a indemnat sd-mi vdd de treabd9i sd Tnvdt sd lucrez bine, fiindcd, dupd pdrerea ei, s-arpulea sd ajung cucoand.

ln tot timpul acesta, buna gi bdtrdna mea doicd, doam-na primdreasa gi tofi ceilal[i nici nu intelegeau mdcar cevoiam, fiindcd pentru ei cuvdntul cucoand insemna unlucru, iar pentru mine cu totul altceva; cdci vai! tot ce in-[elegeam eu spundnd cd vreau sd fiu cucoand era sd potlucra pentru mine gi sd cAgtig de ajuns ca sd md Tntretin,ldrd a fi nevoitd sd caut o slujbd, pe cdnd ei credeau cdvreau sd trdiesc pe picior mare gi mai gtiu eu ce.

$i aga, dupd ce s-a dus doamna primdreasd, au in-trat Tn odaie cele doud fete ale ei, au intrebat unde ecucoana gi au vorbit mult cu mine, iar eu le rdspundeamin felul meu nevinovat; dar de cAte ori md Tntrebau dacderam hotdr6td sd fiu cucoand, rdspundeam: da. Pdnd laurmd m-au intrebat ce este o cucoand? Asta m-a Tn-

curcat tare. Totugi, am rdspuns prin propozifiuni negati-ve, spun6nd cd o cucoand e o persoand care nu se ducela slujb6, ciigi vede de casS; s-au ardtat foarte incAntate9i le-a pldcut, pesemne, pdlSvrdgeala mea, cdci mi-audat gi ele nigte bani.

Cdt despre banii acegtia, ii dddui toti stdpdnei mele,doica, dupd cum ii spuneam eu, fdgdduindu-i cd va

cdpdta tot ce voi avea, la fel ca 9i acum, gi atunci cdndvoi fi cucoand. Tot auzindu-md vorbind aga, bdtrdna in-cepu sd inteleagd ce voiam sd spun prin cuvdntul cu-coand 9i cd el nu insemna mai mult decdt putin[a dea-micdgtiga pdinea prin munca mea. PAnd la urmd, m-aintrebat dacd aga este.

l-am spus cd da gi am stdruit, ardtdndu-i cd a faceaga, inseamnd sd fii cucoand... fiindcd, ii explicam eu,gtiu una din astea - gi am numit o femeie care reparadanteld gi spdla bonetele brodate ale cucoanelor. Ea,

spusei eu, e cucoand, gi i se spune,,doamnd".

- Sdrmand copild, fdcu bdtrdna mea doicd, nu egreu sd ajungi curind o cucoand de soiul dsta, cu numeprost gi doi copii din flori.

Eu n-am inleles nimic din vorbele ei, dar i-am rdspuns:

- Sunt sigurd cd i se spune ,,doamnd"; 9i nu se ducela slujbd gi nici treabd Tn casd nu face. $i am stdruit cd ecucoand gi cd vreau s-ajung ca ea.

Cucoanele au aflat despre cuvintele mele gi iar s-auinveselit gi, una, doud, fetele domnului primar veneau sdmd vadd 9i intrebau unde e cuconi[a, lucru de care eueram tare mAndrd. Uneori domnigoarele, care veneaudes, mai aduceau pe cAte cineva cu ele, aga incdt eramcunoscutd prin tot oragul.

implinisem aproape zece anigiincepeam sd ardt ca ofemeiugcd, fiindcd eram tare serioasd gicu purtdrialese,gi auzind adesea cucoanele spundnd cd sunt drdgulS 9icd voi fi foarte frumoasd, vd Tnchipuifi cd md umflarn inpene. Totugi, m6ndria asta incd n-avea urmdri proasteasupra mea; numai cd, primind adesea bani 9i ddndu-ipe toti bdtrdnei mele doici care era atAt de cumseca-de, incdt ii punea deoparte pentru mine gi-mi cumpdrabone[ele, albituri gi mdnugi, umblam foarte curd[icd. $ichiar in vremea cAnd eram imbrdcatd in zdrente, tot imipldcea sd fiu curatS, incdt mi le spdlam gi le cdlcam sin-gurd. Dar, cum spuneam, ori de c6te ori primeam bani,

18 19

buna mea doicd ii cheltuia cinstit pentru mine gi spunearegulat cucoanelor cd lucrul dsta sau dla a fost cumpdratdin banii lor gi atunci ele imi dddeau 9i mai mulli. Tn celedin urmd insd, tot am fost chematd de magistrati ca sdintru in slujba. Numai c5, intre timp, ajunsesem o lucrd-toare atAt de bund gi cucoanele erau at6t de drdgule cumine, inc6t nici nu mai aveam nevoie de slujbS, cdci mdsimfeam in stare sd c69tig singurd banii de care aveanevoie doica mea ca sd md intretind. Aga Tnc6t femeiale-a spus cd, dacd i se ingdduie, e gata s-o tind pe cu-conitd - cum mi se spunea - pe l6ngd ea, ca ajutor lacregterea copiilor, ajutor pe care eram Tn stare sd i-l dau,cdci eram indemdnaticd, mdcar cd eram atAt de tdndrd.

Dar bundtatea cucoanelor nu s-a oprit aici, fiindcd decum inleleserd cd nu mai sunt Tntrelinutd de orag, camai-nainte, au inceput sd-mi dea bani gi mai des; iar pemdsurd ce cregteam, mi-aduceau de lucru, ca, de pildd,lenjerie de cusut, dantel5 de reparat, bonete de potrivit

9i nu numai cd md pldteau pentru ce fdceam, dar imi gi

ardtau cum si lucrez.latd cd ajunsesem o cucoand, aga cum infelegeam eu

cuvdntul, cdci nici nu implinisem bine doisprezece ani gi

nu numai cd-mi fdceam singurd rost de imbrdcdminte,dar ii pldteam doicii intretinerea mea gi mai aveam gi

bani de buzunar.Cucoanele imi dddeau adesea haine de-ale lor sau

de-ale copiilor, ciorapi, fuste, rochii, una un lucru, altaaltul. $i aceste daruri, doica le gospoddrea ca o mamdgi mi le pdstra, silindu-md sd le cdrpesc ai sd le folo-sesc cu cdt mai multd socoteald, cdci era o gospodinddesdvargitd.

PAnd la urmd, una dintre cucoane m-a Tndrdgit at6tde tare, Tncdt a vrut sd md ia acasd la ea, sd stau cufetele ei, pentru o lund.

Degi era un lucru foarte frumos din partea ei, totugi,dupd cum i-a spus bdtr6na, dacd nu era hotdrAtd sd md

pdstreze pentru totdeauna, putea sd-mi facd mai multrdu dec6t bine.

- Da, spuse cucoana, ai dreptate. Atunci o iau lamine numai pentru o sdptdmAnd, ca sd vdd cum se Tm-pacd fetele mele cu ea gi cum md impac eu cu firea ei gipe urmd iti spun eu ce o sd fie. $i, dacd, intre timp, vinecineva s-o vad5, cum se int6mplS de obicei, spune c-aitrimis-o pdnd la mine.

Lucrurile erau destul de bine chibzuite gi m-am dusla casa cucoanei unde m-am simfit atdt de bine prin-tre domnigoare 9i ele atdt de bine cu mine, incdt numi-a fost ugor sd plec, mai ales cd nu voiau sd-mi deadrumul.

Totugi, am plecat gi-am mai trdit aproape un an cubdtrdna cea cumsecade, cdreia ajunsesem sd-i fiu demare ajutor, cdci Tmplinisem aproape paisprezece ani;eram Tnaltd pentru vdrsta mea gi ardtam ca o femeiug-cd; dar in casa cucoanei prinsesem gust de viatd alea-sd gi, Tn vechea mea locuintd, nu md mai simfeam lalargul meu ca inainte. Md gAndeam cd intr-adevdr ar fiminunat sd fiu cucoand, cdci acum aveam altd pdreredecAt inainte despre ceea ce inseamnd sd fii cucoand;gi, fiincicd g6ndeam cd ar fi minunat sd fiu cucoand, imigi pldcea sd md aflu printre cucoane 9i, prin urmare, tAn-jeam sd md Tntorc inapoi.

Aveam vreo paisprezece ani gi trei luni c6nd bunamea doicd - ar trebui s5-i spun mami * cdzu la pat gi seprdpddi. Starea mea era jalnicS, fiindcd aga cum familiaunui sdrac se imprdgtie de Tndatd ce omul e bdgat ingroapd, tot aga de indatd ce au ingropat-o pe sdrma-na femeie, copiii au gi fost dugi de epitropii parohiei. Sesfdrgise cu gcoala 9i externii n-aveau altceva de fdcutdecdt sd stea 9i sd agtepte pdnd vor fi trimigi intr-alt loc.CAt despre mogtenirea bdtrdnei, o fiicd de-a ei, o femeiemdritatd, a venit gi a luat totul. $iin timp ce se cdrau lu-crurile, oamenii nu gdseau ceva mai bun de fdcut decAt

20 21

sd md ia in rAs, spunAnd cd micula doamnd poate sd seinstaleze pe cont propriu, dacd are chef.

imi iegisem aproape din min[i de spaimd gi nu gtiamce sd fac; cdci erarn, ca sd zic aga, scoasd din casd gi

azvArlitd in lumea largd 9i, ceea ce era mai rdu, ii Tn-

credinlasem bdtrAnei aceleia de ispravd doudzeci gi doide gilingi, adicd toatd averea micufei doamne; dar c6ndi-am cerut fiicei ei sd mi-i dea, m-a ocdrAt gi mi-a spus cdpe ea toate astea n-o privesc.

E drept cd buna bdtrdnd ii vorbise fiicd-sii de ei gi-ispusese cd-i pusese in cutare loc Ai cd erau banii copi-lului, ba md gi chemase o datd sau de doud ori ca sd mi-idea, dar din nefericire nu eram pe acolo gi cAnd m-amintors, ea nu mai era in stare sd-mi vorbeascS. Totugi,pdnd la urmd, fiicd-sa s-a ardtat cinstitd gi mi i-a inapo-iat, degi la inceput m-a chinuit atAta din pricina lor.

Acum eram Tntr-adevdr o cucoand sdracd 9i, chiar innoaptea aceea, trebuia sd fiu azvdrlitd in lumea largd;cdci fiica rdposatei cdrase tot ce se afla in casd gi eun-aveam unde sd md addpostesc Ai nici mdcar un codrude pAine din care sd mdnAnc. Se pare insd cd unor ve-cini li s-a fdcut mild gi-au Tngtiinlat-o pe cucoana in casacdreia locuisem; ea a trimis indatd o slujnicd dupd mine,iar eu m-am dus cu boccelele gi, fifi siguri, cu bucurie insuflet. Spaima prin care trecusem mi zguduise atdt derdu incdt acum nu mai doream sd fiu cucoand, ci erammultumitd sd fiu slujnicd - gi incd orice fel de slujnicd arfi socotit ei de cuviinfd sd facd din mine.

Dar mdrinimoasa mea stdpAnd avea gdnduri maibune in ce md privea. $i spun mdrinimoasa, pentru cdo Tntrecea Tn toate pe bdtrAna cea cumsecade pe lAn-gd care trdisem inainte, aga cum o intrecea giin avere;spun Tn toate, in afard de cinste. Trebuie sd amintesc intoate imprejurdrile c5, degi cucoana aceasta era foartedreaptd, totugi prima mea gazdd, aga sdrmand cum era,era cum nLr se poate mai cinstita.