modernizare calea moinestiarpmbc.anpm.ro/upload/13704_3282.pdf · sc cepstra grup srl strada...

SC CEPSTRA GRUP SRL Strada Prof.Dr. Anibal Teohari nr.15 Sectorul 5, Cod postal 050674 Bucuresti

CEPSTRA GR(O)UP

www.cepstra.ro Tel./Fax: 021- 410.40.86

Tel: 0372.902.955 E-mail: [email protected]

Certificare TÜV : SERVICII DE INGINERIE

IN DOMENIUL MEDIULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IN CADRUL PROIECTULUI

MODERNIZARE Calea Moinesti

Contract 1705.1/2009

Beneficiar SC CONSILIER CONSTRUCT SRL Bucuresti

Octombrie 2009

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului Ctr.1705.1/2009 Modernizare Calea MOINESTI Octombrie 2009

Pagina 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI IN CADRUL PROIECTULUI

MODERNIZARE Calea Moinesti Beneficiar: SC CONSILIER CONSTRUCT SRL

Bucuresti

Colectiv de elaborare: Dr. ing. Mihai ZAPLAIC Expert Evaluator Principal de Mediu Certificat de atestare MMDD Cod numeric: R- EIM-04-13/6.03.2008 Ing. Sorina ILIUTA Expert Evaluator Principal de Mediu Certificat de atestare MMDD Cod numeric: EIM-05-24/6.03.2008

Dr. Fizician George MOCIOACA Expert Calitatea Aerului Chimist Anca DRAGOMIR Expert GIS & Calitatea Aerului

Chimist Alin DENEANU Expert GIS & Calitatea Aerului Chimist Daniela ZISU Expert Calitatea Aerului

Inf.Toma ZAPLAIC

Expert IT Tehnician Lenuta GAVRILA


Pagina 2

1. INFORMATII GENERALE

Obiectul prezentei lucrari consta in elaborarea Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra

mediului pentru proiectul: „Modernizare Calea Moinesti”, in municipiul Bacau, judet Bacau, iar

lucrarea a fost efectuata in baza contractului nr.1705.1/2009 incheiat intre SC CONSILIER

CONSTRUCT SRL Bucuresti si elaboratorii prezentei documentatii.

Lucrarea de fata a avut drept scop identificarea si evaluarea problemelor de mediu asociate situatiei

existente precum si a celei proiectate, in vederea obtinerii Acordului de Mediu pentru investitia

propusa.

Evaluarea de impact asupra mediului s-a efectuat in conformitate cu cerintele urmatoarelor acte

normative:

� Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, aprobata si modificata cu Legea 265/2006;

� HG 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, cu completarile si modificarile ulterioare;

� Ordinul nr. 863/2002 – privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

� Ordinul nr. 860/2002 - Ordin al M.A.P.M. pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

� Ordonanta de urgenta nr. 78/2000 modificata si completata cu Legea nr. 426/2001, privind regimul deseurilor;

� Hotarare de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

� HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor modificata prin H.G. 210/2007 – DC 99/31/EC;

• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate ;

• HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

• HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si al acumulatorilor si al deseurilor de baterii si

acumulatori;

� STAS 10009/1998 – Acustica urbana;

� ISO 9613 –1 – Propagarea zgomotului in mediul inconjurator;


Pagina 3

� STAS 6156/1986 – Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si social culturale – limite admisibile si parametri de izolare acustica;

� Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/1997- Recomandari privind mediul de viata al populatiei, modificat prin Ord. M.S. 1028/2004;

� Ordin MAPPM nr. 756/1997 – pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

� Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;

� H.G nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata prin H.G. nr. 352/2005 si H.G.210/2007;

� OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. 655/2001, modificata prin O.U.G.12/2007 (aprobata prin Legea 161/2007) - DC96/62/CEE; DC1999/30/CE; DPEC

2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE;

� Ordinul MAPM nr. 592/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limitã, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de

azot, pulberilor in suspensie modificata prin Ordinul M.M.G.A.27/2007–DC96/62/CEE;

DC1999/30/CE; DPEC 2000/69/CE; DC 92/72/CEE; DPEC 2002/3/CE; DC

93/389/CEE(amendatã prin DC 99/296/CEE); DC 93/12/CEE; DC 99/32/CE;

� STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zone protejate;

� O.M. nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător

� Ordinul MAPPM nr. 462/1993 de aprobare a conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse

stationare;

� Enciclopedia Geografica a Romaniei

La intocmirea Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, s-au avut in vedere

urmatoarele elemente:

� Documentatia prezentata de beneficiar: o Studiu hidrologic pe pr. Trebes amonte si aval de confluenta cu pr. Negel

o Studiu hidrologic pe pr. Negel

o Studiu de trafic Pasaj subteran Margineni

o Memoriu tehnic necesar obtinerii Acordului de mediu


Pagina 4

o Date si informatii din teren

o Plan de incadrare in zona

o Plan de situatie cu amplasarea lucrarilor

In vederea derularii proiectului “Modernizare Calea Moinesti“, SC CONSILIER CONSTRUCT

SRL detine urmatoarele acte:

� Adresa nr. 265968 din 10.07.2009 emisa de catre SERVICIUL RUTIER Biroul siguranta Circulatieie pentru Mediul Urban – Ministerul Administratiei si Internelor, Inspectoratul

General al politiei Romane

� Aviz nr. 160 privind amplasarea obiectivului « Modernizare Calea Moinesti » emis de catre SC COMPANIA DE APA Bacau SA

� Aviz de principiu emis de catre ROMTELECOM cu Nr. 100/05/02/07/01/Bc/Bc/4002 din 07.08.2009

� Certificat de urbanism nr. 339 din 16.06.2009 pentru Modernizare cale Moinesti emis de Primaria Municipiului Bacau


Pagina 5

Informatii despre titularul proiectului

Numele si adresa titularului proiectului: SC CONSILIER CONSTRUCT SRL

Strada Stupca nr.6 sector 6, Bucuresti

Tel/Fax : 021-434.74.14 ; 021-434.14.87

www.poyry.com

Proiectul „Modernizare Calea Moinesti” face parte din strategia stabilita la nivel regional si la nivel

local: „Dezvoltare infrastructura drumuri la nivelul municipiului Bacau”- fiind o prioritate stabilita

de catre Primaria municipiului Bacau.

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu

Autorii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sunt:

Dr.ing Mihai ZAPLAIC Expert Evaluator Principal de Mediu - Certificat de

atestare MMDD Cod numeric: R- EIM-04-13/6.03.2008

Ing. Sorina ILIUTA Expert Evaluator Principal de Mediu - Certificat de

atestare MMDD Cod numeric: EIM-05-24/6.03.2008

si

Dr. Fizician George MOCIOACA – Expert Calitatea Aerului

Chimist Daniela ZISU – Expert Calitatea Aerului

Chimist Anca DRAGOMIR – Expert GIS & Calitatea Aerului

Chimist Alin DENEANU - Expert GIS & Calitatea Aerului

Inf. Toma ZAPLAIC – Expert IT


Pagina 6

Descrierea amplasamentului

Investitia vizata de proiect, este o zona bine delimitata ca obiectiv functional independent in cadrul

planurilor stabilite de la nivel national si local pentru municipiul Bacau dar, complementar cu restul

proiectelor din punct de vedere al dezvoltarii locale.

Drumul National 2G, Bacau – Moinesti – Comanesti asigura legatura dintre doua artere importante ale

Moldovei: DN2 – la Bacau si DN12A - la Comanesti.

Din punct de vedere geografic, amplasamentul pasajului este pe culoarul Roman – Adjud al Vaii

Siretului, in amonte de confluenta Bistritei cu Siretul.

Conform ordinului MT nr. 43-27 27.01.1998, DN 2G se incadreaza in categoria drumurilor nationale

principale.

Din punct de vedere seismic, municipiul Bacau este in zona cu grad de seismicitate 8 (STAS

11.100/1-93), are perioada de colt Tc=0.7s, acceleratia terenului ag = 0.28 (Normativ P100-2006).

Proiectul vizeaza largirea Pasajului Margineni si podului peste paraul Trebis la patru benzi de

circulatie, precum si reabilitarea trotuarelor si introducerea pistelor pentru circulatia biciclistilor pe

intreg tronsonul de drum delimitat de acestea.

Denumirea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Denumirea proiectului: „Modernizare Calea Moinesti”.

Tema de proiectare consta in “ Modernizare Cale Moinesti”, prin aceasta asigurandu-se siguranta si

confortul in trafic dar si dezvoltarea infrastructurii turistice, redand drumurile circuitului turistic .

Realizarea acestui proiect va avea un impact deosebit de favorabil intrucat se vor realiza urmatoarele

deziderate:

� sporirea capacitatii de circulatie;

� realizarea unui confort sporit pentru participantii la trafic ;

� sporirea sigurantei circulatiei;

� reducerea numarului de accidente;

� reducerea poluarii mediului (noxe si zgomot) ca urmare a fluidizarii traficului;

� sporirea vitezei de parcurs si implicit a timpului afectat transportului de marfuri si calatori;

� conditiile de rulare corespunzatoare reduc uzura mijloacelor de transport si degradarea acestora.


Pagina 7

Necesitatea realizarii proiectului

Necesitatea realizarii proiectului are la baza urmatoarele considerente:

Sistemul de transport romanesc, comparativ cu sistemul de transport al statelor membre UE, este

insuficient dezvoltat si de o calitate necorespunzatoare, datorita investitiilor reduse in infrastructura

de transport realizata in perioada de tranzitie.

In ultimi ani, in orasul Bacau, cu toate ca numarul de inmatriculari auto a crescut semnificativ,

ducand la o crestere continua a parcului auto, oferta infrastructurala si sistemul de gestiune au ramas

invariante.

In ceea ce priveste reteaua de strazi a orasului Bacau au fost identificate ca axe rutiere principalele

ale orasului urmatoarele: drumul European E85 (drumul national DN 2), care face parte din

coridorul 9 si uneste Bacaul cu Suceava si Bucuresti, si drumul European E 574 (drum national DN

11), care duce spre Brasov.

Drumul European E85-DN2 la Sud de Bacau, in corespondenta cu intersectia drumul spre aeroport,

se cupleaza principalei axe rutiere Nord – Sud a orasului, constituit din strazile Calea Marasesti si

Calea Republicii care la rindul sau, in apropierea centrului istoric se desparte in alte doua axe

principale: Str. Nicolae Balcescu si Str 9 Mai, care continua apoi spre Nord. Ambele strazi

intersecteaza principala axa de traversare Est-Vest a orasului, constituit din Strazile B-dul Unirii,

Str Oituz, Str Kogalniceanu si Str Energiei, fiind unicul mod de traversare rutiera intre cele doua

maluri ale riului de-a lungul podului Serbanesti.

Alte legaturi :

� Nord-Sud, din punct de vedere ierarhic inferioare precedentelor si aflate in exteriorul zonei centrale sunt reprezentate de Str Milcov care, situata pe latura de est a orasului face legatura cu strada B-dul Unirii;

� Est-Vest . in ceea ce privesc ate legaturi Est-Vest, strazile Mioritei, la Nord, si strada Erou Ciprian - Str.Stadionului,la sud de zona centrala sunt de o importanta semnificativa.

Amplasament -Pasajul Margineni

Pasajul suprateran Margineni este parte componenta a pentratiei drumului national DN 2G

pozitionat intre Km 1+345 si Km 1+969.


Pagina 8

In cadrul retelei de circulatie a orasului Bacau, acesta asigura:

� Intrarea/iesire din orasul Bacau spre orasele Moinesti, Comanesti, Onesti, Tirgu Ocna, Slanic Moldova, Tirgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Sfintu Gheorghe, Brasov;

� Asigura in ambele sensuri legatura dintre DN 2G si DN 2, prin legatura pe care o asigura cu cele doua axe de traversare E-V;

� Legatura orasului cu zona industriala din partea de vest a acestuia;

� Datorita asigurari unei treceri denivelate cu linia CF, pe care o suprataverseaza, deasemnea pasajul atrage si un important trafic local generat de cei care in relatia origine destinatie au de traversat linia CF.

Modul de conectare la reteaua urbana de strazi

Pasajul Margineni in cadrul retelei de strazi realizeaza legatura intre Strada Calea Moinesti si

strazile Miorita si strada Energiei prin supratraversarea liniei CF.

In partea de vest pasajul se conecteaza la Strada Calea Moinesti prin realizarea unei zone de trecere

de la cele doua benzi, ale pasajului, la cele patru benzi ale strazii Calea Moinesti.

In partea de est pasajul se conecteaza cu strazile Mioritei si Energiei prin intersectia de la inceputul

rampei 1.

Aceasta intersectie este o intersectie semaforizata prin care se realizeaza legatura cu zona centrala a

orasului si DN 2 prin strada Energiei si si cu axa secundara de traversare E-V si zona de Nord a

orasului prin strada Mioritei

In ceea ce priveste fluxurile de trafic, legat de zona pasajului Margineni, se observa:

� Flux de trafic din/spre DN 2G prin principala axa de traversare Est-Vest a orasului, constituit din Strazile B-dul Unirii, Str Oituz, Kogalniceanu, Str Energiei si Str Calea Moinesti;

� Flux de trafic din/spre DN 2G prin axa de traversare secundara Est-Vest a orasului, constituit din Strazile B-dul Unirii, Str Mioritei si Str Calea Moinesti;

� Flux de trafic local din/spre strada Calea Moinesti generat de zona industriala din partea de vest a orasului si de utilizatori locali care vor sa traverseze linia CF.

La nivelul Regiunii NE, regiune din care face parte si municipiul Bacau, aproximativ 58% din

infrastructura rutiera existenta este sub standardul minim acceptabil. Din acest motiv, prin

„Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013” prioritatea numarul 1 a regiunii a fost

declarata „Infrastructura si mediul”- Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport

rutier.


Pagina 9

Obiectivul acestei strategii este reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea

asigurarii unui acces mai rapid si sigur catre zonele urbane, turistice, de afaceri si punctele de

frontiera a regiunii.

Pentru imbunatatirea sistemului de transport din zona pasajului Margineni se vor avea in vedere

urmatoarele:

� Imbunatatirea starii tehnice a retelei de drumuri

� Echilibrarea economica si sociala a regiunilor

� Respectarea legislatiei comunitare cu privire la infrastructura de transport si a politicilor de mediu.

Durata etapei de functionare

Durata de exploatare a unui pod este estimata la 32-48 ani, in timp ce durata normala de functionare

a unui drum cu imbracaminte de beton asfaltic este stabilita la 20-30 ani (HG 2139/2004 pentru

aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe).

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei

Lucrarile la suprastructura si la infrastructura se vor realiza folosind o suprafata de teren de pe

partea dreapta a amplasamentului noului pasaj. Aceasta suprafata va fi ocupata temporar si va fi o

fasie de teren de latime de cca.15 m. In aceasta zona se va desfasura si activitea de santier

(circulatie, depozitare materiale si prefabricate, activitatea utilajlor inclusiv a macaralelor pentru

montarea grinzilor).

Accesul la lucrare se va face pe la cele doua capete ale pasajului fara a se traversa liniile de cale

ferata.

Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de:

balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale, ciment, apa, aditivi, energie electrica sau gaze

naturale, motorina. Antreprenorul proiectului “Modernizare Cale Moinesti” va fi cel care va alege

sursele de aprovizionare cu aceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi

utilizate.

Astfel, proiectantul va preciza, in alta faza a proiectarii (Detalii de executie), in caietele de sarcini

necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime


Pagina 10

in vederea atingerii calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare.

Astfel, aprovizionarea cu materiale se va realiza treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel,

stocarea de materii prime pe termen lung, in zona organizarii de santier.

Tabelul 1.1

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala

Denumirea Cantitatea anuala

Furnizor

Lucrari de executie in perioada de santier: asfaltari, refacere console, culee, refacere hidroizolatie, drenuri etc…

Nu se cunoaste la aceasta faza de proiect

Energie electrica

Nu se cunoaste la aceasta faza de proiect

Reteaua electrica existenta: FDFEE ELECTRICA Prin PT

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Pe perioada de executie a proiectului se vor folosi urmatoarele materii prime: balast, piatra sparta,

bitum, filer, agregate naturale, ciment, apa, aditivi, energie electrica sau gaze naturale,

motorina.

In ceea ce priveste modul de aprovizionare, transport si depozitare temporara a materiilor prime,

antreprenorul va desfasura aceste activitati in conformitate cu legislatia in vigoare .

Cea mai mare parte a materialelor de constructie necesare desfasurarii activitailor de santier vor fi

aduse cu masini si utilaje speciale direct de la furnizor. Alimentarea cu combustibili a masinilor si

utilajelor din dotare se va realiza de la statiile PECO din imprejurimi.

In zona organizarii de santier, intr-o zona bine delimitata de catre antreprenor, vor fi depozitate

temporar armaturi, etrieri, profile metalice etc.

Pentru functionarea tuturor instalatiilor electrice este necesara asigurarea alimentarii cu energie

electrica din reteaua electrica existenta din zona si realizarea unui post de transformare independent.

Conform legislatiei in vigoare, prin noua investitie se va urmari respectarea urmatoarelor criterii:

� realizarea unei tehnlogii moderne, performante, de mare fiabilitate, care sa permita o exploatare comoda atat a pasajului cat si a intregii cai de rulare;

� respectarea normelor, standardelor si legislatiei in vigoare cu privire la calitate, inclusiv respectarea standardului ISO de calitate, protectia mediului, sanatate, izolatii sonice si hidrofuge, tehnica securitatii muncii, protectia la foc, cutremure.


Pagina 11

Nici unul din materialele sau materiile prime ce urmeaza a fi folosite in etapa de constructie nu are

continut de AZBEST . (conform declaratiilor proiectantului).

Informatii despre poluantii fizici si biologici cu potential impact asupra mediului

Avand in vedere scopul lucrarii, care este de a analiza influenta activitatii desfasurate ca urmare a

realizarii proiectului “Modernizare Calea Moinesti”, mentionam ca in cadrul lucrarii/capitol se vor

face referiri asupra activitatii desfasurate si a modului in care acesta ar putea influenta factorii de

mediu.

ZGOMOT

Introducere

In acest studiu se prezinta evaluarea impactului zgomotului si vibratiilor ca urmare a activitatilor

prevazute a se desfasura in cadrul proiectului Modernizare Cale Moinesti.

Activitatea de modernizare implica in mod necesar activitati de constructie.

In general, utilajele de santier se caracterizeaza prin mase mari, puteri acustice ridicate si constituie

surse importante de zgomot si vibratii.

Soseaua constituie o artera importanta de trafic, cu vehicule de toate categoriile. Prognoza

volumului de trafic rutier arata cresteri importante in anii care urmeaza (in 2025 valorile de trafic

cresc de peste 2 ori).

Este evident ca aspectele legate de influentarea calitatii atmosferei si zgomotul generat de o artera

de trafic rutier constituie doua din principalele probleme care trebuie luate in considerare la

evaluarea impactului asupra mediului inconjurator.

In cazul de fata, in cadrul proiectului Modernizare Calea Moinesti, s-a considerat necesara

abordarea problemelor de zgomot pentru trei faze: situatia existenta, faza de constructie, situatia

finala rezultata in urma modernizarii.

Atentia la evaluare s-a axat pe situatiile cele mai dezavantajoase din punct de vedere al implicatiilor

asupra mediului (localizate in principal in zona pasajului Margineni)

Din punct de vedere al zgomotului, ceea ce necesita o atentie deosebita este sectorul dinspre centrul

Bacaului, ca fiind o zona sensibila din cauza prezentei cladirilor locuite (vezi plansa 1), in principal


Pagina 12

cladiri cu 5 niveluri, mai ales pe partea stanga (privind dinspre centrul orasului Bacau). Pe partea

dreapta, exista, de asemenea un bloc cu 5 niveluri, la intrarea in pasaj si in continuare doua cladiri

cu destinatia de scoala.

Apropierea arterei de cladirile locuite face ca nivelurile de zgomot la fatadele acestora sa

inregistreze valori importante. De altfel, aceasta situatie este una intalnita pe foarte multe sectoare

ale arterelor de trafic rutier din municipiul Bacau si din tara.

Pentru sectorul Caii Moinesti, reprezentat de zona Pasajului Margineni, s-au evaluat nivelurile de

zgomot generat prin traficul rutier aferent, corespunzator fazei actuale.(plansele 2 si 3)

De asemenea, pentru faza finala, adica pentru cazul in care sectorului i s-au adaugat cele 2 benzi de

circulatie planificate in vederea armonizarii cu situatia existenta pe restul Caii Moinesti din

Municipiul Bacau (vezi plansa 4), s-au realizat evaluarile de zgomot corespunzatoare (plansele 5 si

6).

Avand in vedere cota crescatoare a caii de rulare pe masura ce se avanseaza spre zona de rampa a

pasajului si faptul ca aceasta cota ajunge aproximativ pana la nivelul etajelor 2-3 ale cladirilor

locuite din vecinatate, pentru obtinerea unor informatii mai complete privind zgomotul la fatade, s-a

considerat utila evaluarea nivelurilor de zgomot la doua cote: 4 m si 8 m, fata de sol.

Lungimea sectorului supus evaluarii la zgomot s-a ales in asa fel incat sa cuprinda atat blocurile cu

5 niveluri, cat si alte doua grupuri de cladiri locuite: primul reprezentat de hotelul pensiune situat pe

partea stanga, in zona mediana a pasajului si al doilea reprezentat de 3-4 case amplasate pe partea

dreapta a podului, la iesirea spre Moinesti.

Un alt aspect care trebuie apreciat este cel referitor la nivelurile de vibratii ce pot aparea in faza de

constructie a obiectivelor.

In cazul podului peste raul Trebis, unde, de asemenea va exista o anumita concentrare de activitati,

exista avantajul unei distante de siguranta suficiente intre amplasamentul acestuia si cladirile locuite

din vecinatate.

Legislatie

� DIRECTIVE 2002/49/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL, of 25 June 2002 relating to the assessment and management of environmental noise

� HG 321/2002 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental cu completarile si modificarile ulterioare


Pagina 13

� ISO 9613-2:1996, Acoustics – Attenuation of sound during propagation outdoors – Part 2: General method of calculation, ISO, 1996

� Guide du Bruit des Transports Terrestres – Prévision des niveaux sonores, Ministère de l’Environnement et du Cadre de Vie/Minsitère des Transports/CETUR, Novembre 1980

� XP S 31-133:2001, Acoustique – Bruit des infrastructures de transports terrestres – Calcul de l’attenuation de son lors de sa propagation en milieu incluant les effets meteorologiques,

AFNOR, 2001

� STAS 10009-88: Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se referă la zgomotul exterior)

� Ghidul privind adoptarea valorilor – limita si modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte, in cazul zgomotului produs

de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate

principale si in aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari si / sau urbane si pentru

zgomotul produs in zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in

Anexa 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 pentru prevenirea si controlul

integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006

� Metoda nationala franceza de calcul „NMPB- Routes – 96 (SETRA – CERTU – LCPC – CSTB), mentionata in „Hotararea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul infrastructurilor

rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, articolul 6” si din standardul francez „XPS 31-133”.

Pentru datele de intrare referitoare la emisii, aceste documente se refera la „Ghidul zgomotului

produs de transporturile terestre, fascicula de previziune a nivelurilor sonore, CETUR 1980”

� STAS 12025-1 / 81: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sau partilor de cladire – Metode de masurare

� STAS 12025-2 / 94 Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire – Limite admisibile

Modul de lucru

Din punct de vedere al zgomotului, metoda franceza, adoptata ca metoda interimara de calcul al

zgomotului de trafic rutier de catre Romania in cadrul transpunerii Directivei 2002/49/EC prin HG

321 / 2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental si care a fost folosita in prezentul


Pagina 14

studiu, clasifica autovehiculele rutiere in doua categorii, cu caracteristici distincte din punct de

vedere al emisiilor acustice:

� vehicule usoare, cele cu masa neta mai mica sau egala cu 3500 kg;

� vehicule grele, cele cu masa neta mai mare de 3500 kg.

Calculul distributiei nivelurilor de zgomot in vecinatatea soselei tine seama de starea suprafetei

soselei, de panta soselei, profilul soselei, de viteza medie de deplasare a convoiului de vehicule, de

caracteristicile traficului (stationar, accelerat, decelerat, discontinuu), distributia debitelor de trafic

pe intervale orare caracteristice ale unei zile (zi, seara, noapte)

Pentru evaluarile din prezenta lucrare, din studiul de trafic efectuat de SC Consilier Construct, s-au

extras valorile debitelor orare in formatul cerut de metoda de calcul, considerandu-se ca viteza

medie de deplasare – viteza legala de 50 km/h.

Intrarile in pasaj sunt intrari in panta, iar pentru capatul dinspre partea centrala a Bacaului

caracteristicile traficului sunt puternic influentate de existenta intersectiei in care concura, impreuna

cu Calea Moinesti, strazile Miorita si Energiei.

Date de intrare:

Nr. crt.

Categorii de vehicule Grupe de vehicule [%] Nr. de vehicule fizice in 24 h

1 Biciclete, motorete, scutere, motociclete 1.26 2 Autoturisme cu sau fara remorca 75.42 3 Microbuze, autofurgonete, autocamionete 19.2 4 Autocamioane si derivate cu doua osii 2.22 5 Autocamioane si derivate cu 3 - 4 osii 0.52 6 Autovehicule articulate trailer 0.52 7 Autobuze 0.64 8 Tractoare, vehicule speciale (agricole,

utilaje de constructii) 0.07

9 Tren rutier 0.16

19 862

Prognoza referitoare la traficul rutier indica o crestere a acestuia de peste doua ori pana in anul 2025

Rezultatele evaluarii, concluzii si recomandari

Situatia existenta

Rezultatul evaluarilor nivelurilor de zgomot in faza initiala este prezentat prin intermediul hartilor

de zgomot (plansele 2 si 3).

Se constata valori care depasesc 70 dBA la fatadele unora din cladirile apropiate.


Pagina 15

Nivelurile de vibratii testate in punctul P situat langa cea mai apropiata cladire locuita sunt sub

pragul de perceptie.

Faza de constructie

In general, utilajele de santier (buldozer, incarcator frontal, etc) se caracterizeaza prin mase mari,

puteri acustice ridicate si constituie surse importante de zgomot si vibratii. Activitatile de

constructie, presupun demolarea unor parti ale pasajului, manevrari de materiale, operatiuni de care

presupun folosirea de generatoare de aer comprimat, derocari folosind picamere, sablari, acces

autobasculante, acces autobetoniere, etc.

In aria sensibila constituita de vecinatatile Pasajului Margineni, nivelurile de zgomot trebuie sa fie

inferioare valorii de 65 dBA pe un interval de 10 ore de lucru cat se presupune durata de lucru

zilnica pe santier. In general, in functie de lucrarile executate, pot exista situatii de depasiri ale

nivelurilor de zgomot.

Nivelurile de vibratii la nivelul cladirii sunt influentate de energia acestora la sursa, de

caracteristicile de propagare ale traseului dintre sursa si receptor, de raspunsul la vibratii al

structurii analizate.

La inceputul lucrarilor de constructie, in zona sensibila identificata mai sus, este necesara o

activitate de monitorizare.

P

Fig. 1 Punctul de testare a nivelurilor de vibratii existente in faza actuala


Pagina 16

Faza finala

Pentru faza finala, ceea ce inseamna pentru pasaj existenta a doua benzi suplimentare pe partea

dreapta (privind dinspre centrul Bacaului), nivelurile de zgomot sunt prezentate prin hartile de

zgomot reprezentate pe plansele 5 si 6.

Se constata depasirea valorilor de 70 dBA pentru unele cladiri din zona sensibila.

Daca evaluarea se face in conformitate cu HG 321/2005, parametrul descriptor Lden va avea o

valoare cu 2- 3 dB mai mare decat Leq evaluat prin actualele harti de zgomot.

Avand in vedere ca limita admisibila prin [7] este de 70 dB(den) in prezent, iar tinta este de

maximum 60 dB(den), pe plansa 7 este prezentata varianta prin care se protejeaza antizgomot sectorul

reprezentat de Pasajul Margineni.

Plansele 8 si 9 prezinta evaluarile rezultate in urma aplicarii masurilor propuse.

Varianta cu protectie antizgomot poate fi o alternativa din urmatoarele considerente:

� intrarea pe tronsonul pasajului este in panta, cu ambalarea corespunzatoare a motoarelor;

� intersectia impune in multe cazuri plecarea din repaus, deci pe panta vor fi accelerarile inerente;

� prognoza arata cresteri ale debitelor de trafic de la an la an.

In privinta vibratiilor, pentru situatia operationala, cand modernizarea s-a finalizat, existenta

acestora la niveluri care sa depaseasca limita de confort, nu se prognozeaza


Pagina 17

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tabel 1.3.

Poluare calculata si produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare in considerare a

poluarii de fond

Masuri de eliminare reducere a poluarii

Tipul poluarii

Sursa de poluare Nr. surse de poluare

Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu)

Po

luar

e d

e fo

nd

Pe

zo

na

ob

iect

ivu

lui

Pe

zon

e d

e p

rote

ctie

/res

tric

tie

afe

ren

te o

bie

ctiv

ulu

i, co

nfo

rm le

gis

latie

i in

vi

go

are

Fara masuri de eliminare

/reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de

eliminare/reducere a poluarii

Faza de constructie

2

65 dB(A) STAS 10009/88

50 dB(A) la limita incintei

65 dB(A)

50 dB(A) ziua 40 dB(A) noaptea

50-65 dB(A)

50 dB(A) Panouri fonoabsorbante

Zgomot

Faza de operare 1 70 dB(A) STAS 10009/88

55 dB(A) >70 dB(A) 70 dBden 60 dBn

valori la unele fatade depasesc 70 dB(A)

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediulu

In ceea ce priveste radiatia electomagnetica mentionam ca in cazul studiat nu se pune problema

existentei unei surse de radiatii, atat pe perioada executiei cat si pe perioada exploatarii, in afara de

radiatia solara.

Poluarea apei reprezinta modificarea in mod direct sau indirect a compozitiei normale a acesteia,

ca urmare a activitatii omului, in asa masura incat, impieteaza asupra tuturor folosintelor la care apa

putea servi in stare naturala.

Poluarea apei se produce, in primul rand, ca urmare a activitatii umane, putand fi grupata in:

poluare biologica, poluare fizica si poluare chimica, cea chimica avand ponderea cea mai mare si

reprezinta patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile

pana la cele toxice cu persistenta indelungata.

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor

alegerii uneia din ele

Analiza alternativelor considerate pentru acest proiect a fost structurata in functie de amplasament

si de tehnologiile disponibile, evaluandu-se impactul acestora asupra mediului inconjurator.

A. Alternative privind amplasamentul

B. Alternative privind solutiile tehnice adoptate

A. Alternative privind amplasamentul-indicarea motivelor alegerii uneia din alternative

Au fost studiate mai multe alternative privind executarea proiectului „Modernizare Calea Moinesti”.

Pentru realizarea lucrarilor proiecate in vedera largirii pasajului Margineni la patru benzi de

circulatie, cate doua pentru fiecare sens, au fost studiate urmatoarele variante:

a. Largirea pasajului pe ambele parti

b. Largirea pasajului Margineni pe partea stanga a drumului Bacau - Moinesti;

c. Largirea pasajului Margineni pe partea dreapta

a. Varianta de largire a pasajului pe ambele parti, nu a fost aleasa deorece, din devizul

general estimativ au rezultat operatii de executie mult mai complexe cu implicatii in

costuri mult mai mari fata de fondurile alocate de titularul de investitie acestui proiect.

b. In urma verificarii in teren s-a constatat ca limitele amplasamentului proiectului,

respectiv pasarela, care se extinde de la 2 la 4 benzi de circulatie, se apropie la o distanta


Pagina 19

foarte mica de blocurile de locuinte si de o pensiune-restaurant (aproximativ 5 m) si ca

urmare nivelurile de zgomot generate atat pe perioada de executie a lucrarilor cat si dupa

realizarea proiectului ar fi inregistrat valori superioare limitelor permise de normativele

in vigoare, la limita incintelor rezidentiale.

Un alt aspect pentru care nu s-a optat pentru aceasta solutie este legat de faptul, ca

lucrarile de largire ale pasajului ar fi necesitat obtinerea de Avize suplimentare de la

Ministerul Transporturilor respectiv CFR Bacau. Ca urmare, ar fi trebuit sa fie demolata

o remiza CF si mutate 2 rezervoare de stocare combustibili aflate in custodia CFR

Bacau.

In zona de acces pe pasaj, pe partea stanga exista cateva exemplare de nuci (6 buc),

arbusti foiosi – tei alb, si visini pentru care a fi trebuit obtinut Avizul de la Directia

Agricola Bacau privind taierea acestora.

c. Varianta largirii pasajului pe partea dreapta a fost selectata din urmatoarele considerente:

� Existenta unei suprafete suficient de mari, necesara implementarii proiectului

� Costuri de executie mai mici.

B. Alternative privind solutiile tehnice adoptate

In scopul studierii alternativelor privind solutiile tehnice adoptate in vederea Modernizarii Cale

Moinesti, s-a analizat relatia proiectului propus cu alte proiecte existente sau planificate precum si

cumularea efectelor acestuia.

Din analiza efectuata asupra relatiei proiectului analizat “Modernizare Calea Moinesti” cu alte

proiecte existente au rezultat urmatoarele concluzii:

La sud de zona afectata de prezentul proiect, va fi realizat proiectul “Pasaj rutier subteran Str. Oituz

– Str. General Stefan Guse”, proiect realizat in cadrul Programul Operational Regional 2007-2013,

Axa prioritara 2 - Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport, Domeniul major de

interventie 2.1. - Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv

constructia / reabilitarea soselelor de centura.

Relatia proiectului analizat cu proiectul “Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General Stefan

Guse”, si impactul cumulat al acestor doua proiecte constau in:

Pasajul rutier subteran Oituz – Guse va asigura legatura rutiera directa a traficului de pe strada

Stefan Guse cu centrul municipiului Bacau, pe strazile Oituz, Ionita Sandu Sturza si Vasile

Alecsandri.


Pagina 20

Se urmareste astfel imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor in

municipiul Bacau, in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile.

Obiectivele specifice ale proiectului “Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General Stefan Guse”

sunt:

– Realizarea pasajului rutier subteran Oituz – Guse in scopul cresterii gradului de

siguranta rutiera si reducerii timpului de calatorie dinspre si inspre centrul municipiului

Bacau

– Sustinerea dezvoltarii economice la nivelul municipiului Bacau prin cresterea

atractivitatii si stimularea investitiilor in zona pasajului subteran.

Investitia va permite legatura rutiera directa a traficului de pe strada Stefan Guse cu centrul

municipiului Bacau – strada Garii, eliminand astfel ruta ocolitoare pe la bariera de cale ferata

instalata pe CF Bacau – Bucuresti. Frecventa circulatiei feroviare in acest punct este foarte mare,

acest fapt conduce la ambuteiaje si aglomerari frecvente de o parte si de alta a caii ferate,

aglomerand si strazile adiacente intersectiei. In acest moment punctul de bariera pe calea ferata

constituie singura cale de acces a locuitorilor din cartierele Tache si CFR cu centrul orasului Bacau.

Pasajul rutier subteran stimuleaza dezvoltarea economica durabila la nivelul municipiului Bacau

prin realizarea unei investitii in infrastructura de transport, practic acesta fiind locul unde se

construieste „Centrul Expozitional si de Afaceri” – finantare Phare CES 2006 si unde va fi construit

Complexul sportiv format din stadion, pista de atletism si sala de sport – investitie privata.

De asemenea pasajul rutier subteran Oituz va asigura accesul rapid spre si dinspre iesirea catre

municipiile Onesti, Targu Ocna, Slanic Moldova, Targu Secuiesc, Sfantu Gheorghe, Brasov.

Acest pasaj va contribui si la scaderea numarului de accidente rutiere ce au ca principala cauza

blocarile de trafic. Realizarea pasajului subteran va conduce la eliminarea blocajelor rutiere, actuala

varianta de trafic fiind o trecere la nivel cu calea ferata, varianta pe care se produc dese blocaje

rutiere datorate stationarii la bariera.

Prin implementarea proiectului “Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General Stefan Guse”se va

reduce timpul de calatorie in interiorul orasului, varianta rutiera rezultata ca urmare a constructiei

pasajului fiind cu 1,3 km mai scurta decat cea existenta in prezent.

De asemenea pasajul subteran va decongestiona si traficul in zona pasajului Margineni la tranzitul

spre si dinspre zona de vest a tarii, eliminand rutele ocoloitoare de pe urmatoarele strazi: strada

Abatorului, strada Gh Donici, strada Constantei, strada General Stefan Guse.


Pagina 21

Asa cum se observa, cele doua proiecte se completeaza si vor duce la imbunatatirea calitatii vietii, si

implicit a calitatii mediului inconjurator in zona analizata.

In urma analizei tuturor alternativelor la proiect, s-a optat pentru varianta de largire a

pasajului Margineni pe parte dreapta, in sensul de mers Bacau-Moinesti.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Pasajul Margineni in cadrul retelei urbane de strazi realizeaza legatura intre Strada Calea Moinesti

si strazile Miorita si strada Energiei, prin supratraversarea liniei CF.

2.1 Descrierea procesului

2.1.1 Descrierea situatiei existente

A. Pod peste paraul Trebes

Podul este amplasat la iesirea din municipiul Bacau. Din punct de vedere geografic podul peste paraul

Trebes este situat la limita dintre culoarul Roman – Adjud si depresiunea Trebis. Paraul traversat este

afluent de stanga al raului Bistrita. Drumul traverseaza albia paraului Trebis, imediat dupa confluenta

cu paraul Negel. Drumul este in aliniament. In zona podului, terenul natural este aproximativ plan.

Lungimea totala a podului este 20.70 m, masurata in planul parapetului amonte, cu o distanta

dintre cele doua pile de 14.05 m.

Suprastructura este din beton armat. Suprastructura are 4 grinzi grupate, doua cate doua. Inaltimea

grinzilor este de cca. 1.95-2.00 m. Conlucrarea dintre cele 2 grinzi centrale este asigurata de placa si

de un numar de 7 antretoaze (2-la capete, 2-la pile si 3 de camp). Suprastructura reazema direct pe

doua pile dispuse la cca. 14.00 m si are console spre rambleu. Consolele au inaltime variabila.

Latimea totala a podului este de 12.20 m, cu o parte carosabila de 9.18 m si trotuare de 1.30-1.32m

latime. Pilele podului sunt din beton, cu lungime de 9.17 m si latime de 1.00 m. Calea podului este

din beton asfaltic, atat la carosabil, cat si la trotuare.

Cele mai importante observatii, constatari, defecte si degradari ale podului peste paraul Trebes, de

la Bacau, sunt urmatoarele:

� Podul a a fost construit aproximativ in anul 1977; Este posibil ca podul sa fie mai vechi, avand in vedere parapetii acestuia.

� Podul a fost dimensionat la clasa „E” de incarcare, convoaie A30 si V80, conform STAS 3221-63;


Pagina 22

� Grinzile exterioare sunt tencuite de la executie, probabil pentru a masca defecte de suprafata ale betonelor ;

� Grinzile suprastructurii au betoane segregate, cu agregate neincluse in masa de beton;

� Betoanele grinzilor prezinta defecte de suprafata (neuniformitati, impuritati, aspect macroporos, imperfectiuni geometrice etc.);

� La intradosul grinzilor principale se vad unele armaturi;

� Betonul de la grinzi si de la placa dintre grinzi se exfoliaza;

� Consolele grinzilor principale au beton segregat, cu defecte de suprafata, armaturi evidente;

� Consolele de trotuar au betonul segregat, exfoliat, cu gauri verticale practicate deliberat, armaturi neacoperite, ruginite, cu numeroase infiltratii puternice;

� Cele doua pile au degradari ale elevatiilor, cel putin pe fetele ce pot fi examinate;

� Elevatia pilei dinspre malul drept are betonul segregat, armaturi evidente si corodate;

� Calea podului are fagase si denivelari;

� Bordurile podului sunt degradate, unele nerostuite corespunzator;

� Parapetii podului au degradari locale;

� Podul nu are guri de scurgere, insa cele de la rampa Moinesti sunt partial obturate;

� Din lipsa de intretinere, la rigole si pe trotuare sunt depuneri si vegetatie;

� Marcajul longitudinal este sters, cele laterale lipsesc, ca si indicatoarele cu denumirea obstacolului;

� La ambele capete ale podului, latimea platformei rampelor este insuficienta;

� Sub consolele suprastructurii, lipsesc umpluturile si orice masura pentru protejarea malului;

� La albie si la rampele podului lipsesc: pereele, si scarile de acces;

� Racordurile cu terasamentele nu au nici un fel de amenajari;

� Pila de la malul drept, are in partea amonte o zidarie nedemolata, ceea ce ingreuneaza evident scurgerea apelor;

� La rampa Moinesti, lipsesc trotuarele;

� Iese in evidenta lipsa lucrarilor de intretinere si prezenta gunoaielor;

� Zona podului este partial obturata de: zidarie, umplutura dintre pile si ramblee, depunerile din albie si de dispunerea total necorespunzatoare conductelor din aval (mai jos decat intradosul podului);

Conform expertizei tehnice, podul se incadreaza in clasa starii tehnice IV–STAREA

NESATISFACATOARE.


Pagina 23

B. Pasaj Margineni

Pasajul expertizat este situat spre iesirea din municipiul Bacau. Pasajul traverseaza linia ferata dubla

si electrificata Bucuresti-Suceava la Km 302+896 (borna 302+900, este in imediata apropiere a

pasajului), linia Bacau – Bicaz, si ea electrificata in zona pasajului, o linie de legatura cu statia de

formare a trenurilor de calatori si o linie de tragere. Se precizeaza ca, la cele trei linii electrificate,

cablul purtator nu este prins de suprastructura pasajului. Lungimea totala a pasajului este de

620.26m, aici fiind cuprinse: 193.25 – zidul de sprijin de la culeea C1 (Bacau), 330.98m – pasajul

propriuzis si 95.83m – zid de sprijin la rampa C2 (Moinesti). Latimea totala a pasajului este de

13.10m, din care: 7.80m – parte carosabila si 2x2.25m – cele doua trotuare. La rampe, latimea este

ca si cea de la suprastructura, cu mentiunea ca rampa in partea stanga este marginita de doua ziduri

de sprijin de rambleu, iar in partea dreapta are taluze. La rampa Bacau, rambleul din dreapta are la

baza un zid de sprijin de inaltime variabila de la 0.00 la 1.55m.

Suprastructura, in lungime totala de 328.50m, este formata din 14 deschideri cu grinzi de 21.00m si

o deschidere (peste liniile ferate) de 23.00m. In fiecare deschidere, suprastructura este formata din 5

grinzi prefabricate, precomprimate de 21.00m (23.00m), cu inaltimea de 1.40m. Distanta dintre

grinzi este de 2.55m. Pe toata lungimea suprastructurii, consolele de trotuar sunt realizate din

elemente prefabricate, executate probabil fara hidroizolatie, in conditii foarte proaste calitativ.

Din inscriptiile ce s-au mentinut de la fabricarea grinzilor, se precizeaza:

1. Toate grinzile au fost prefabricate la I.P.B Blejoi, in anul 1976.

2. Grinzile centrale au fost precomprimate cu 3 cable 32Ф5mm si 2 cable 38Ф5mm.

3. Grinzile marginale (solicitate mai mult) au 5 cable 38Ф5mm.

Toate infrastructurile pasajului sunt executate cu fundatii directe. Culeele au elevatii din beton si

beton armat. Banchetele de rezemare de la culei au aceeasi rezolvare ca si cele de la pile. Din

necesitatea traversarii liniilor ferate cu structura normala, toate pilele sunt prevazute cu un singur

stalp din beton armat, cu diametrul de 1.60m si inaltimi diferite. Riglele pilelor au o lungime totala

de cca. 11.20m si o sectiune T intors. Calea pasajului este din beton asfaltic si este supraincarcata.

Trotuarele au, de asemenea, imbracaminte asfaltica. Bordurile pasajului sunt prefabricate din beton.

La fiecare infrastructura, in mijlocul fiecarei deschideri si din loc in loc, pe zidurile de sprijin, in

planul parapetilor metalici sunt stalpi din beton armat. La unii din acesti stalpi, numai pe partea

stanga, sunt incastrati stalpi metalici pentru iluminatul pasajului. Pe partea dreapta, iluminatul

lipseste. Pe portiunea pasajului, stalpii de iluminat sunt numai in mijlocul deschiderilor.


Pagina 24

Pe pasaj si in zona acestuia sunt mai multe instalatii:

� instalatiile fixe de tractiune electrica ale celor trei linii ferate electrificate;

� instalatiile de telecomunicatii ale cailor ferate, dispuse longitudinal liniilor;

� instalatia electrica de iluminat a pasajului, montata numai pe partea stanga a drumului;

� instalatia electrica pentru alimentarea iluminatului public in dreptul unor infrastructuri (ex. Pila P1 si culeea C1);

� instalatii de gaze dispuse pe partea dreapta a drumului, dinspre Bacau pana la pila P6, iar la rampa Moinesti, de la pila P9 spre culeea C2 si in continuare (este posibil ca aceaste conducte sa fie legate intre ele, insa cu un traseu in afara zonei pasalului);

In afara instalatiilor mentionate mai sus, este probabil sa existe si altele, insa acestea sunt foarte

greu de depistat.

Cele mai importante observatii, constatari, defecte si degradari ale pasajului sunt urmatoarele:

� Pasajul a a fost construit aproximativ in anul 1977, tinand cont ca grinzile prefabricate au fost confectionate inainte cu un an; Pasajul a fost dimensionat la clasa „E” de incarcare, convoaie A30 si V80, conform STAS 3221-63;

� Pasajul este prevazut cu doua benzi de circulatie, cate una pentru fiecare sens si are doua trotuare de cca. 2.25m latime;

� Infiltratii si carbonatari puternice la consolele de trotuar, de pe ambele parti, si la toate deschiderile;

� Unele din armaturile placii dintre grinzi sunt evidente, insuficient acoperite si, desigur, ruginite;

� La unele grinzi prefabricate etrierii sunt insuficient acoperiti;

� Exista si armaturi evidente la placa superioara a grinzii prefabricate, insa cazuri mai putine;

� Riglele de la toate pilele au betonul cazut din cauza exfolierilor produse, cu numeroase armaturi neacoperite, ruginite si corodate. In unele cazuri aproape toate armaturile de la partea inferioara a riglelor sunt evidente

Conform expertizei tehnice, pasajul se incadreaza in clasa starii tehnice IV – Starea

nesatisfacatoare.

C. Lucrari la Calea Moinesti

Calea Moinesti a fost largita de la doua la patru benzi de circulatie intre pasajul Margineni si podul

Trebes. Astfel portiunea de drum cuprinsa intre cele doua lucrari necesita introducerea pistelor

pentru biciclisti si reabilitarea trotuarelor aferente.


Pagina 25

2.1.2 Descrierea situatiei proiectate

A. Pod peste paraul Trebes

Lucrarile proiectate la podul de pe DN 2G, Bacau – Moinesti – Comanesti, peste paraul Trebis, sunt

urmatoarele:

� Pentru latirea podului la patru benzi de circulatie este necesara executarea a inca doua grinzi turnate monolit, asemanatoare cu cele existente si a unei placi de suprabetonare care sa faca conlucrarea intre suprastructura noua si cea existenta; In acest fel se va asigura o parte carosabila de 14.80 m si doua trotuare de cate 2.00 m fiecare;

� Zonele cu armaturi insuficient acoperite, cele cu degradari de suprafata se vor curata prin sablare;

� Armaturile se vor curata pana la obtinerea luciului metalic;

� Armaturile corodate peste limitele admise in standarde se vor suplimenta/inlocui corespunzator;

� Eventualele fisuri constatate se vor injecta conform tehnologiilor din „Instructiunile tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat”, indicativ C 149/1987;

� Zonele cu degradari locale profunde de la placa, se vor rebetona, potrivit instructiunilor C 149-87;

� Pe toate suprafetele de la grinzile principale, antretoaze, placa, cu betoane degradate superficial, cele cu armaturi insuficient acoperite se vor aplica mortare speciale cu aderenta ridicata pentru protectie;

� La pile, se vor prevedea dispozitive antiseismice;

� Podul va fi prevazut cu echipamente noi:

o parapeti pietonali;

o borduri inalte;

o guri de scurgere;

o dispozitive etanse pentru acoperirea rosturilor.

� Straturile caii sunt urmatoarele:

o Beton asfaltic cilindrat cu bitum BAP16 (4+3 cm);

o Protectie hidroizolatie din mortar asfaltic (2 cm);

o Hidroizolatie (1 cm).

� La ambele capete ale podului, platforma rampelor se va largi corespunzator;

� La rampe se vor prevedea trotuare egale cu cele de la pod;

Prin colaborare cu S.C. Agenda 21-G S.R.L Bacau, s-au intocmit studii hidrologice atat pe

pr.Trebes amonte si aval de confluenta cu pr. Negel cat si pe paraul Negel.

Astfel a rezultat tranzitarea in bune conditii a debitelor cu probabilitatea de depasire de 2%.


Pagina 26

B. Pasaj Margineni

Pasajul se largeste pe partea dreapta. Principalele lucrari proiectate la pasajul de pe DN 2G, peste

liniile ferate Bacau - Pascani si Bacau – Bicaz, denumit Margineni, sunt urmatoarele:

Suprastructura:

� Indepartarea prefabricatelor de trotuare, a betonului de umplutura din trotuare, si a stratelor caii;

� Curatarea betoanelor suprastructurii cu peria de sarma. Zonele cu degradari superficiale, si cele afumate se vor curata prin sablare;

� Armaturile ruginite si corodate se vor curata pana la obtinerea luciului metalic;

� Armaturile corodate peste limitele admise de standarde se vor suplimenta corespunzator;

� Daca, la curatarea betoanelor, se vor descoperi fisuri, acestea se vor injecta conform tehnologiei din „Instructiunile tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat”, indicativ C149-87;

� Degradarile locale mai profunde ale betonului din zona gurilor de scurgere, capetelor grinzilor, alte zone izolate, se vor rebetona conform instructiunilor C149-87;

� Zonele cu armaturi insuficient acoperite si cele cu acces dificil (reazeme, capetele grinzilor) se vor repara prin aplicarea de mortare speciale, cu rezistente si aderente ridicate;

� La rosturi se vor asigura spatii necesare dispozitivelor de acoperire a acestora;

� Pentru largirea pasajului la patru benzi de circulatie este necesara suplimentarea numarului de grinzi in sectiune transversala cu inca patru grinzi cu h = 1.40 m, conlucrarea intre acestea realizandu-se prin placa dintre grinzi si antretoaze.

Astfel se va asigura o parte carosabila de 14.80 m si doua trotuare de cate 2.00 m

fiecare.

Largirea pasajului la patru benzi de circulatie, cate doua pentru fiecare sens, se va

face pe partea dreapta a kilometrajului drumului (Bacau – Moinesti).

� Pentru protejarea pasajului la demolarea elementelor acestuia nu se va folosi piconul;

� Refacerea integrala a consolelor de trotuar si a grinzilor parapetilor pe partea cu grinzile existente;

� Bachelitizarea deschiderilor de peste caile ferate.

Infrastructuri:

� Degajarea elevatiilor pana la rostul elevatie-fundatie;

� Indepartarea tencuielilor de la elevatia culeei C2 (Moinesti);

� Curatirea cu peria de sarma a elevatiilor culeelor si stalpilor;

� Curatirea prin sablare a tuturor riglelor de la pile si a zonelor cu armaturi insuficient acoperite de la stalpii pilelor;


Pagina 27

� Toate armaturile dezvelite se vor curata prin sablare pana la obtinerea luciului metalic;

� Armaturile corodate peste tolerantele admise de standarde se vor suplimenta corespunzator;

� Eventualele fisuri ce se vor constata la betoanele curatate, se vor injecta conform tehnologiilor din „Instructiunile tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat” indicativ C149-87;

� Elevatiile pilelor (stalpii) la care betonul este segregat, degradat sau a cazut, se vor camasui total sau partial, in functie de inaltimea degradarii;

� Aplicarea de mortare speciale sau torcretarea la toti stalpii necamasuiti sau camasuiti partial;

� Astuparea gaurilor ramase de la executie la stalpi;

� Aplicarea unor plase sudate (Ф 4-5mm, ochiuri 100x100mm) si torcretarea intradosului si a capetelor riglelor de la toate pilele;

� Aplicarea de mortare speciale, rezistente si cu aderenta ridicata, la celelalte suprafete ale riglelor pilelor;

� Curatirea banchetelor pilelor si culeelor;

� Curatirea aparatelor de reazem de la pile si culei;

� Rebetonarea mastilor degradate de la culei si riglele pilelor;

� Bachelitizarea riglelor la pilele din vecinatatea caii ferate (pilele P7 Si P8);

� Camasuirea elevatiilor culeelor;

� Alte lucrari la culeele existente:

o Refacerea zidurilor de garda pentru a se putea monta placile de racordare;

o Refacerea consolelor de trotuar aferente zidurilor intoarse, in concordanta cu cele de la suprastructura, inclusiv a grinzilor parapetilor;

o Degajarea rostului cu suprastructura;

o Refacerea drenului, a hidroizolatiei din spatele culeelor, a rigolei drenului si barbacanelor;

� Pentru sustinerea grinzilor suplimentare se vor realiza infrastructuri noi, pile si culee fundate direct.

Pilele vor avea elevatia stalp circular din beton armat si rigla din beton armat, ca si

cele existente, iar culeele vor fi de greutate si se vor continua cu ziduri de sprijin pe

rampe.

Calea de rulare:

� Prevederea de echipamente noi la pasaj;

o parapeti metalici pietonali;

o borduri inalte;

o guri de scurgere;


Pagina 28

o dispozitive etanse de acoperire a rosturilor;

o panouri de protectie la liniile ferate electrificate.

� Refacerea stratelor caii si a trotuarelor;

� Straturile caii sunt urmatoarele:

o Beton asfaltic cilindrat BAP16 (4+3 cm);

o Protectie hidroizolatie din mortar asfaltic (2 cm);

o Hidroizolatie (1 cm).

� Efectuarea marcajului longitudinal;

� Racordurile cu terasamentele;

� Realizarea unui nou zid de sprijin pe partea care se largeste, in concordanta cu solutia de la suprastructura, inclusiv a grinzii rarapetului;

� Latirea platformei drumului, la ambele capete ale pasajului, pentru patru benzi de circulatie;

� Repararea si suprainaltarea zidului de sprijin cu inaltime variabila de la rampa Bacau din partea dreapta;

� Refacerea sferturilor de con, inclusiv a pereurilor;

� Refacerea scarilor de acces si a parapetilor acestora;

� Degajarea de gunoaie a zonei pasajului, in special vecinatatile culeelor;

� Inlocuirea integrala a parapetului de siguranta de la cele doua rampe;

� Modificarea instalatiei de iluminat public a pasajului, cu montarea stalpilor in dreptul pilelor;

� Societatea care va executa repararea sau largirea pasajului va fi autorizata pentru executarea lucrarilor in legatura cu circulatia trenurilor si in zona caii ferate electrificate;

C. Lucrari la Calea Moinesti

Sunt prevazute urmatoarele lucrari aferente Caii Moinesti:

� reabilitarea trotuarelor

� introducerea pistelor de biciclisti.


Pagina 29

Tabel 2.1

Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi p rin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru (unitatea de masura)

Tehnici aplicate in cadrul obiectivului

Tehnici alternative propuse de titular

Conform celor mai bune

practici de mediu

ZGOMOT : Lech dBA sub 65 dBA in perioada de zi pe perimetrul santierului VIBRATII: vibratii sub curba de egal efect fiziologic 80 dB pentru componenta vericala si 74 dB pentru componentele orizontale ale vibratiei Concentratii ambientale de pulberi totale în suspensie (TSP) CMA 30minn=500µg/m3 CMA 24h=150µg/m3 CMA an=75µg/m3

Evaluarea nivelurilor de zgomot generat pe perioada de constructie Masuri de reducere a nivelului de zgomot prin: - folosirea de utilaje in stare buna de functionare (cu emisii de zgomot reduse) - utilizare vehicule de generatie noua Evaluarea concentraţiilor ambientale de poluanţi atmosferici Demontari „bucata cu bucata” Evitarea pe cat posibil a circulatiei vehiculelor pe suprafeţe nepavate Ingrădirea perimetrului şantierului Evacuarea operativă a deşeurilor de construcţie

Montarea de panouri fonoabsorbante la distante cat mai mici de sursele generatoare de zgomot Se va evita functionarea in gol a masinilor si utilajelor pe perioada santierului Circulatia utilajelor grele se va face cu viteze de rulare reduse. Se vor transporta cantitati diminuate de materii prime si materiale in vecinatatea zonelor locuite Monitorizarea nivelului de zgomot generat pe perioada de constructie Îngrădirea suprafeţelor active de şantier cu copertine/plase pentru menţinerea pulberilor grosiere la nivelul locului de generare Evitarea activităţilor de şantier în perioadele cu vânt puternic Curăţarea suprafeţelor/echipamentelor/utilajelor pe care s-au depus pulberi pentru evitarea reantrenării acestora

STAS 10009/88 SR 12025/1994 STAS 12574/87

2.2 Activitati de dezafectare

Operatiile de dezafectare in cadrul proiectului de „Modernizare Calea Moinesti” presupun

demolarea podului peste pr. Trebes. Demolarea podului se va face „bucata cu bucata”, prin

desfacerea componentelor principale ale acestuia. Astfel, podul va fi prevazut cu echipamente noi,

iar pilele acestuia vor avea prevazute dispozitive antiseismice.


Pagina 30

Pentru imbunatatirea conditiilor actuale de scurgere a apelor paraului Trebes pe sub pod s-au prevazut

lucrari de decolmatare in albie, amonte si aval de pod si demolarea definitiva a constructiilor si

instalatiilor fara utilitate si celolr care nu asigura garda de 1.00 m sau sunt sub nivelul apei.

Aceste lucrari presupun urmatoarele etape de executie:

� executarea unor racorduri cu albia si rampele podului, corespunzatoare, protejate prin peree, prevazute cu scari de acces sub pod.

� prevederea unor placi de racordare cu rampele;

� demontarea temporara sau definitiva a instalatiilor de pe pod si din preajma acestuia care ingreuneaza lucrarile de reparatii si impiedica scurgerea apelor.

Lucrarile de modernizare ale Caii Moinesti care cuprind si lucrarile de reabilitare a podului peste pr.

Trebes, au fost incadrate conform STAS nr. 4237/1983 in clasa a II-a de importanta, corespunzand

unor debite de calcul cu probabilitatea de depasire de 2%.

Din datele puse la dispozitie de catre proiectant in zona analizata nu exista constructii care au

in componenta lor AZBEST.

3. DESEURI

Conform definitiei, deseul reprezinta: orice substanta sau orice obiect (din categoriile stabilite in

anexa IB, Conform Ordonantei de Urgenta 78/2000), pe care detinatorul le arunca sau are intentia

sau obligatia sa le arunce.

Clasificarea deseurilor, din punct de vedere al naturii si locurilor de producere:

� deseuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din cele asimilabile cu acesta si care vor fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare locale;

� deseuri asimilabile cu deseurile menajere – provenite din comert sau sectorul public, care prezinta compozitie sau proprietati similare cu deseurile menajere, putand fi colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea;

� deseuri din constructii – provenite din construirea de obiective civile.

In urmatoarele tabele sunt prezentate scenariile previzibile de generare a deseurilor pe surse si

categorii in principalele faze ale Proiectului:

� Faza de Constructie

� Faza de Exploatare

Pentru fiecare din cele doua tipuri de categorii de deseuri generate pe durata de executie si

exploatare sunt prezentate sursa si tipul de deseuri generate.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediulu

Tabel 3.1

Managementul deseurilor pe perioada executarii lucrarilor de constructie - Modernizare Calea Moinesti – BACAU

Denumire deseu Categorie deseu Cantitate estimata a fi generata

Starea fizica Solid-S, Lichid-L, Semi-solid SS

Cod deseu Cod privind principala caracteristica periculoasa

Gestionarea deseurilor – cantitate estimata a fi generata anual

Instalatie de eliminare

Utilizare Eliminare Stoc Deseuri de productie Deseuri uleioase si

deseuri de combustibili lichizi

Deseuri de uleiuri

hidraulice

Uleiuri minerale hidraulice

0,002 t L 13 01 10* H6 0,002 t - - Regenerat, utilizat drept combustibil

sau coincinerare/inciner

are la o unitate autorizata

Uleiuri uzate de motor, de transmisie

si de ungere

Uleiuri minerale neclorurate de

motor de transmisie si de

ungere

0,0003 t L 13 02 05*

H6 0,0003 t - - Regenerat, utilizat drept combustibil

sau coincinerare/inciner

are la o unitate autorizata

Uleiuri uzate de motor, de transmisie

si de ungere

Ale uleiuri de motor, de

transmisie si de ungere

Vaselina uzata

0,0001t SS 13 02 08* H6 - 0,0001 t - Coincinerare/ incinerare la o

unitate autorizata

Deseuri nespecificate in alta parte

Vehicule scoase din

uz de la diverse mijloace de transport

si deseuri de la dezmembrarea

vehiculelor casate si intretinerea vehiculelor

Anvelope uzate 0,005 t S 16 01 03 N/a 0,005 t - - Coincinerare /incinerare la o

unitate autorizata din zona

Baterii si acumulatori

Baterii cu plumb 0,2 t S 16 06 01* H8 0,2 t - - Reciclate prin firma autorizata


Pagina 32

Deseuri de ambalaje

Ambalaje

Ambalaje de materiale plastice

0,003 t S 15 01 02 N/a 0,003 t - - Reutilizat/ reciclat

Ambalaje

Ambalaje de hartie si carton

0,0002 t S 15 01 01 N/a 0,0002 t - - Reciclare prin firma autorizata

Ambalaje Ambalaje din lemn

0,003 t S 15 01 03 N/a 0,003 t - - Reutilizat/ reciclat

Ambalaje Ambalaje din materiale compozite

0,001t S 15 01 05 N/a 0,001 t - - Depozit de deseuri municipale

Deseuri din

constructii si demolari

Amestecuri

bituminoase, gudron de huila si produse

gudronate

Asfalturi 100 S 17 03 02 N/a - 100 - Reciclare prin firma autorizata

Alte deseuri de la constructii si demolari

Amestecuri de deseuri de la constructii si

demolari

100 mii m3 S 17 09 04 N/a - 100 mii m3 - Reciclare prin firma autorizata

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate

separat

Fractiuni colectate separat

Hartie/carton 0,005 t S 20 01 01 N/a 0, 005 t - - Reciclare prin firma autorizata


Metal 0,2 t S 20 01 40 N/a 0,2 t - - Reciclare prin firma autorizata


Materiale plastice

0,05 t S 20 01 39 N/a 0,05 t - - Reciclare prin firma autorizata

Alte deseuri municipale

Deseuri municipale amestecate

0,2 t S 20 03 01 N/a - 0,2 t - Depozit de deseuri municipale


Pagina 33

Tabel 3.2

Managementul deseurilor Faza de exploatare - Calea Moinesti – BACAU

Denumire deseu

Categorie deseu

Cantitate estimata a fi generata anual

Starea fizica (Solid-S, Lichid-L, Semi-solid SS)

Cod deseu Cod privind principala caracteristica periculoasa

Gestionarea deseurilor – cantitate estimata a fi generata anual

Instalatie de eliminare

Utilizare Eliminare Stoc Deseuri municipale si similare

Alte deseuri municipale

deseuri de la curatarea canalizarii (curatarea rigolelor de apa pluviala )

1 t SS 20 03 06 N/a - 1 t - Depozit de deseuri municipale

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii inclusiv fractiuni colectate separat Fractiuni colecate separat

alte fractii nespecificate

1 t

S 20 01 99 N/a - 1 t - Depozit de deseuri municipale


Pagina 34

Concluzii

Prin masurile prevazute in proiect, prin modul de colectare si depozitare a deseurilor, se vor

respecta conditiile impuse legislatia de mediu in vigoare.

Depozitarea temporara a deseurilor menajere si stradale se va face pe platforme betonate, in

conteinere de material plastic sau metalice, acoperite si in perfecta stare, pentru evitarea poluarii

solului si panzei freatice.

Daca vor fi respectate, atat modul de depozitare temporara a deseurilor rezultate in Faza de executie

cat si in Faza de exploatare precum si modul de colectare a acestora, indiferent de natura acestora,

acestea nu vor constitui o sursa de poluare zonala sau disconfort fizic sau psihic pentru populatia in

tranzit.

Prin modul de precolectare si depozitare, deseurile nu vor constitui surse de poluare zonala si nu vor

exercita un impact negativ (fiziologic sau psihic) asupra personalului angajat .


Pagina 35

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA

Din punct de vedere al terenului afectat, in urma confruntarii proiectului cu planurile puse la

dispozitie au rezultat urmatoarele suprafete:

� 9000 m2 teren ocupat definitiv prin modernizarea pasajului;

� 1240 m2 suprafata necesara alocata noului pod peste pr. Trebes

4.1 Apa

4.1.1 Informatii de baza despre corpurile de apa

Zona analizata este amplasata in partea de NV a municipiului Bacau. Din punct de vedere geologic

zona analizata face parte din sectorul de podis, la interferenta a 2 unitati structurale: Podisul

Moldovenesc si Subcarpati. Succesiunea de strate din sectorul inalt al Culmii Pietricica nu ne

prezinta niste roci care formeaza cute cu flancuri redresate pe verticala, ci dimpotriva acestea au o

dispozitie relativ plana cu o usoara inclinatie spre E-SE. Toate deschiderile cu strate de argila

vanata, stancariile, luturile marnele si argilele marnoase au o inclinatie usoara E-SE.

Ca alcatuire, dominante in toata zona inalta a zonei Margineni sunt alternante de nisipuri, pietrisuri,

marne, argile marnoase si intercalatii de gresii calcaroase, iar in sectorul de vale a Bistritei in

totaliate avem depozite cuaternare, respectiv pleistocene si holocene formate din nisipuri, pietrisuri

depozite loessoide ce au la partea topografica superioara un orizont de sol vegetal cu grosimi

variabile de pana la 0,7-0,8 m.

Analiza unor studii si cercetari finalizate cu executia unor foraje ne demonstreaza cat de complexa

este zona analizata in special din punct de vedere stratigrafic cat si tectonic.

In anul 1964 – ISCH - Sectia ape subterane a efectuat un studiu de explorare pentru infiintarea unui

post hidrogeologic de ordinul I – Gheraiesti-Costei.

Avand in vedere conditiile geomorfologice si hidrogeologice precum si caile de acces existente in

zona, s-a propus la acea vreme executarea a 12 foraje. In urma executarii acestor foraje, a fost

indicat un nivel NP de 2,5 m cu o coloana de apa exploatabila de 4,8 m.

In anul 1999 AQUA PROIECT Bucuresti a elaborat o harta hidrogeologica pentru a evalua

capacitatea freaticului incepand de la granita comunei Garleni pana in zona Bacau, cartierul

Miorita.


Pagina 36

In anul 1991 FOREX Bacau a executat un foraj in vederea alimentarii cu apa a combinatului pt

Lemn Bacau. In urma analizei stratigrafice si hidrogeologice s-a ajuns la concluzia ca apa cantonata

la adancimi cuprinse intre 37,5 - 45,5 m poate fi capata si exploatata.

In perioada 2008-2009 Primaria Municipiului Bacau a comandat un studiu hidrogeologic in

vederea studierii oportunitatii de asigurare cu apa a zonei industriale din partea de NV a

municipiului Bacau, zona Pod Trebes. In urma realizarii acestui studiu, a rezultat ca zona aleasa

apartine conului de dejectie a paraului Trebes, unde stratigrafia este data de aluviunile depuse in

decursul sutelor de ani, cu strate in care predomina argila si argila nisipoasa, care nu pot cantona

rezerve de apa exploatabile. Ca urmare compozitia chimica a depozitelor de apa din aceasta zona

fac ca apa sa nu fie potabila.

4.1.2 Alimentarea cu apa

Apa nu va fi folosita in scop tehnologic.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa in scop menajer pentru personalul care va deservi activitatile

de santier, in functie de zona destinata acestei activitati, antreprenorul va lua masuri de asigurare a

alimentarii cu apa. Organizarea de santier va fi prevazuta cu toalete ecologice. In scop potabil

personalului i se va asigura apa imbuteliata.

Investigatii privind calitatea apei de alimentare

In cazul in care alimentarea cu apa a santierului se va face printr-un bransament de la reteaua

publica de alimentare cu apa, atunci aceasta va corespunde normelor in vigoare.

In cazul in care alimentarea cu apa in scop igienico-sanitar si menajer a santierului se va face din

sursa subterana, atunci antreprenorul va efectua analize fizio-chimice in vederea cunosterii calitatii

sursei de apa.

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii

Nu e cazul.

4.1.3 Managementul apelor uzate

Din activitatea ce urmeaza a se desfasura in zona de santier, nu vor rezulta ape uzate tehnologice.

Apele pluviale colectate de pe toate suprafetele vor fi preluate de rigole perimetrale si dirijate spre

reteaua de canalizare oraseneasca din zona.


Pagina 37

Descrierea surselor de generare a apelor uzate

In perioada de executie a lucrarilor de “Modernizare Calea Moinesti” nu vor rezulta ape uzate

tehnologice.

Poluari punctiforme pot aparea in cazul in care nu sunt respectate conditiile si tehnologiile de

executie. Este recomandabil ca in timpul realizarii lucrarilor de reconstruire a Podului peste praul

Trebes sa se informeze autoritatile abilitate in gospodarirea apelor si sa se realizeze un plan comun

de limitare a posibilelor poluari.

Proiectantul a solicitat la Compania de Apa Bacau Aviz in vederea inceperii lucrarilor privind

proiectul “Modernizare Cale Moinesti”.

4.1.4 Prognozarea impactului

In perioada de executie a lucrarilor pentru reconstruirea podului peste pr. Trebes, sursele posibile

de poluare a apelor pot fi:

� executia propriu-zisa a lucrarilor;

� traficul de santier.

Astfel, lucrarile de terasamente determina antrenarea suspensiilor solide care pot ajunge in apele de

suprafata. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele santierului. Manevrarea incorecta a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de

materiale sau a utilajelor in apropierea cursului de apa a pr Trebis, poate conduce la producerea

unor deversari accidentale in acestea.

Impactul asupra apelor de suprafata si subterane

In timpul perioadei de executie

Lucrarile de reconstructie a podului peste pr Trebes nu reprezinta un risc semnificativ pentru

poluarea apelor de suprafata si subterane, daca se respecta tehnologia de executie. Antreprenorul

trebuie sa tina cont de modul si conditiile de manipulare a materiilor prime utilizate in timpul

executiei. De asemenea antreprenorul trebuie sa respecte toate conditiile impuse prin Avizul emis

de Compania de Apa Bacau, in ceea ce priveste lucrarile carte se vor efectua in zona podului peste

pr. Trebis.


Pagina 38

In timpul perioadei de exploatare

Avand in vedere masurile de mai sus si modul de amplasare, activitatea in cadrul investitiei

preconizate nu afecteaza direct apele de suprafata, iar influenta asupra apelor subterane este foarte

redusa.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

In vederea protejarii calitatii factorului apa, sunt necesare urmatoarele activitati:

- realizarea unor rigole perimetrale de preluare a apelor pluviale at

modernizare calea moinestiarpmbc.anpm.ro/upload/13704_3282.pdf · sc cepstra grup srl strada...

Documents