ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

Ziarul apare din 1 mai 1941N 29 (5791) 16 iulie 2014

Sistemul autoblocare facefa\= situa\iei

De la sta\ia B=l\i-ora[ p]n= la F=le[ti, Stolniceni, halta Buciumenise ]ntinde sectorul din subordinea speciali[tilor condu[i deelectromecanicul superior SCB Leonid Chiticiuc din sec\ia B=l\i sem-nalizare [i comunica\ii.

Imagine: Iurie KOZLOV

Ion Vizitiv munce[te la sectorul de pro-ducere Ocni\a al sec\iei nr.3 semnalizare[i comunica\ii din septembrie 2003. }mbi-n]nd func\iile de [ofer [i electromontor SCB,]n componen\a echipei de interven\ie elparticip= la cele mai operative lucr=ri. Peparcursul anului trecut specialistul s-a de-plasat urgent pe linii pentru lichidarea unordefecte, a acordat ajutor colegilor la insta-larea cablului cu fibr= opric=. {i ]n prezentel este gata s= ]ndeplineasc= cele mai res-ponsabile sarcini.

Al=turi de colegul s=u [oferul DumitruLisnic, Ion Vizitiv exploateaz= cu grij= mijlo-acele tehnice. Ma[ina de marca «UAZ» [icamionul din subordine s]nt foarte vechi.Or, gra\ie ]ngrijirii tehnice cuvenite s]ntmereu ]n stare bun= de func\ionare.

Vlad DOBROV

Imagine de autor

Comas]nd func\iile

}ngrijirea sistemului autoblocare ex-ploatat aici necesit= o responsa-bilitate deosebit=. Or, lipsa rateu-rilor ]n func\ionarea acestuia vor-be[te despre competen\a speciali[-tilor, efectuarea la timp [i calita-tiv= a repara\iilor planificate de pre-venire, ac\iunile operative ]n cazul

unor situa\ii ie[ite din comun. De remar-cat, c= oamenii muncesc ]n condi\ii nici pedeparte simple. Exist= problema transpor-tului pentru deplasarea ]n teren. Ba maimult: din cauza salariilor relativ mici fluc-tua\ia cadrelor este mare [i fiecare electro-mecanic [i electromontor ]ndepline[te un

volum de munc= apro-ape dublu. Se impunprin profesionalismelectromecanicii VadimGladciuc, Vadim Juncu,electromontorii NicolaeStruc, Ion Soviuc [ial\ii.

De r]nd cu activita-tea curent=, speciali[tiis-au preg=tit bine pentru traficul estivalde marf= [i c=l=tori, realizare remarcat=]n timpul reviziei de prim=var= cu comi-sia. Ei [tiu s= p=streze conform cerin\elorutilajul [i instala\iile. La postul centraliza-

re electric= de la sta\ia F=le[ti, bun=oar=,se afl= un generator diesel produs ]nc= ]nanul 1984.

Or, arat= de parc= ar fi nou. Porne[tes= func\ioneze de la prima ]ncercare, estevopsit. }n cazul deconect=rii spontane asursei centralizate de alimentare cu ener-gie electric= generatorul este capabil s=

produc= curent pentru c]teva sta\ii de pesector.

Vlad DOBROV

Preg=tesc vagoanele

}n zona de acoperire a sta\iei nistrene Mateu\i se afl= Uzina me-talurgic= moldoveneasc=, dou= ]ntreprinderi mari de producere acimentului. Vagoanele solicitate de ele pentru ]nc=rcare s]nt preg=titede muncitorii reviziei tehnice [i comerciale din localitate. Ace[tea scotdin vagoane resturile de marf=, execut= repara\ii curente, ce includastuparea fisurilor, reglarea trapelor [i lac=telor, strunjirea ro\ilor pentrua ]nl=tura valurile, ajustarea fr]nelor etc. Dup= cum a relatat VitalieCern]h, care recent ]ndeplinea func\iile de revizor superior, lunar s]ntreparate astfel p]n= la 15-20 unit=\i de material rulant de marf=, ]ndependen\= de necesit=\i.

Echipa reviziei tehnice [i comerciale are la dispozi\ie o estacad=spa\ioas=, o hal= de repara\ii dotat= cu macara [i cricuri, un compre-sor, aparat de sudat, instrumentele necesare.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINE: sudorul Ion Lazari, revizorul superior interimar VitalieCern]h, l=c=tu[ii Mihail Don\u [i Valeriu Podzegun

Griji estivale aleconstructorilor

}n aceast= perioad= torid= de var= echi-pa complex= de constructori a maistruluiVladimir Sazonenco de la sectorul deconstruc\ie B=l\i al sec\iei edificii civiletr=ie[te o perioad= de munc= ]ncordat=.

Muncitorii s]nt pu\ini la num=r, iar sarcinilede preg=tire a edificiilor pentru iarn= —numeroase. Una din ele este repara\ia ca-pital= a cl=dirii turnului de manevre nr.1 lasta\ia nodului feroviar B=l\i-Slobozia. Larepara\ia fa\adei i-am surprins pe MihailVitiuc, Valentina Potehina [i Ion Istrati.Munca le sporea, constructorii dispun dematerialele necesare. Se preconizeaz= deasemenea repara\ia interioar= a ]nc=perii,

unde se afl= panoulimpiegatului de mi[-care, schimbarea gea-murilor [i u[ilor.

Printre alte edificii,care necesit= inter-ven\ia constructorilor,s]nt ghi[eul de biletede la gara sta\iei B=l\i-ora[, edificiile [i siste-mele termice de pe li-nie ]n direc\ia Mateu\ietc.

Vlad DOBROV

}N IMAGINE: Mi-hail Vitiuc, ValentinaPotehina [i Ion Istrati]mpreun= cu maistrulVladimir Sazonenco

Imagine de autor

Abordarepragmatic=

Sectorul din subordi-nea sec\iei linii Chi[in=use afl= ]ntr-o zon= cu de-ficit de popula\ie apt= demunc= din cauza distan-\ei mici p]n= la capital=.

Nu e deloc simplu s=consolidezi aici cadrele depicheri, ]n special cele ti-nere. De aceea admini-stra\ia ]n comun cu comi-tetul sindical au trasat [irealizeaz= un complex deac\iuni, menite s= ame-lioreze condi\iile social-habituale ale muncitorilor.

Una din ele este re-construc\ia magaziilor dis-ponibile [i transformarealor ]n sedii ale districte-lor, amplasate, bun=oar=, pe direc\ia Un-gheni.

Gra\ie unei asemenea abord=ri prag-matice ]n ultimii ani au beneficiat de cl=diriadministrativ-habituale cu toate comodit=-\ile picherii, care muncesc ]n zona sta\iilorP]rli\a, Bucov=\, Str=[eni.

}n prezent s]nt pe sf]r[ite lucr=rile de

mul din dreapta), pe care fotocorespon-dentul nostru l-a surprins al=turi de zugra-vul-tencuitor Mihail Cem]rtan [i zidarul Va-lentin Cojocaru. La nevoie vin ]n ajutor [imontatorii linii de la districtul local.

Vladimir DOBREANSCHI

Imagine: Iurie KOZLOV

repara\ie capital= a cl=dirii fostului maga-zin feroviar de la Sipoteni, transmis ]n su-bordinea sec\iei linii. Aici munce[te grupulde constructori al ]ntreprinderii ]n frunte cumaistrul Grigore Moroga (]n imagine — pri-

Imagine de autor

agistrala

evenimente actuale,[tiri, fapteM

Electromecanicii Vadim Gladciuc [i Vadim Juncu

DEPOUL DE LOCOMOTIVEBENDER

anun\= angajarea muncitorilorla specialit=\ile:

Tel.: 0-131-2-72; 0-131-2-14

— l=c=tu[ pentru repara\ia ma-terialului rulant;— mecanic locomotiv=;— mecanic-secund de locomotiv=;— tehnician-chimist;— tehnician-tehnolog.

Feroviarul Moldovei16 iulie 2014, N 292

La fel e [i ]n cadrul sec\iei linii Ocni\a,unde linia de cale ferat= este amplasat=pe un relief foarte complicat, con\ine nu-meroase curbe cu raz= mic=. Zi de zispeciali[tii din domeniu se deplaseaz= ]nteren, test]nd cu ajutorul ultrasunetului fie-care metru de linii. Maistrul lor Victor Mun-teanu poveste[te, c= sectorul defectosco-pie al sec\iei utilizeaz= dou= dispozitiveRDM-2 [i altele dou= de marca RDM-22,suficiente pentru verificarea de dou= oripe lun= a 491 kilometri de traseu principal[i linii din sta\ii, precum [i a celor 276macazuri. Ultimele s]nt verificate pe dou=direc\ii.

De regul=, c=rucioarele defectoscopi-ce s]nt transportate pe linii conform ora-rului cu trenurile diesel ori cu motrisa no-dului feroviar. Din cele trei direc\ii deser-vite cea mai greu accesibil= este Cern=u\i— de la km 61 p]n= la sta\ia Lipcani [i maideparte de la halta Medveja p]n= la haltaV=rtic=u\i. De aceea, atunci, c]nd ]ncolo

Control competent [i eficientDoar un control bine organizat al st=rii liniilor principale [i celor din sta\ii poate asigura

nivelul necesar al securit=\ii circula\iei trenurilor. Un rol important ]n aceast= activitate res-ponsabil= revine, ]n particular, defectoscopi[tilor.

se deplaseaz= motrisa nodului feroviar,defectoscopi[tii nu rateaz= ocazia, unin-du-[i provizoriu eforturile.

Sectorul este verificat concomitent detoate cele patru c=rucioare defectoscopi-ce, ceea ce permite efectuarea contro-lului ]ntr-o singur= zi. Totodat= se reduccheltuielile, deoarece cu aceea[i motris=se deplaseaz= [i feroviarii altor servicii:electromecanicii SCB [i comunica\ii, ener-geticienii etc.

Acum vreo doi ani sectorul a fost do-tat cu un calculator. Cu ajutorul lor s]ntdescifrate mai u[or rezultatele controluluidefectoscopic, fixate pe ni[te stik-uri spe-ciale. Datele ob\inute prezint= c]t se poa-te de bine starea general= a gospod=rieilinii din subordinea ]ntreprinderii, locurilevulnerabile, fiind puse la baza elabor=riiac\iunilor pentru fiecare district ]n depen-den\= de prioritate, adic= de ceea ce ne-cesit= interven\ie ]n primul r]nd.

Aparatajul complicat este p=strat ]n

condi\ii bune. Nus]nt trecu\i cu ve-derea nici muncito-rii. Iarna ]nc=perilesectorului s]nt ]n-c=lzite centralizat.Exist= o sal= de in-struire tehnic=, un-de lec\ii le au locregulat.

Colectivul nu-m=r= zece anga-ja\i. Victor Muntea-nu, bun=oar=, mun-ce[te aici din 1981:]n calitate de ope-rator al c=ruciorului defectoscopic a par-curs sute de kilometri. Func\ia de maistruo exercit= de cinci ani. Se impun prin expe-rien\= de munc= bogat=, con[tiinciozitateoperatorii Victor Onofriiciuc (angajat dinanul 1974), Anatolie Iavorskii (angajat ]n1982), Alexandru Chistruga, tat=l [i fecio-

SECURITATEA CIRCULA|IEI

e impune printr-un grad ]nalt demobilizare, printre altele, colec-tivul Trenului de interven\ie nr.3B=l\i, conducerea c=ruia a pre-

luat-o dup= o scurt= pauz= Ion Ilinca, Fero-viar de onoare, care anterior a ]ndeplinitfunc\ia de [ef al acestuia o perioad= foar-te ]ndelungat=. Se pare c= povara anilor]l ocole[te pe veteran, pentru c= e la felde ordonat, disciplinat ca [i ]nainte.

— Meseria noastr= cere o stare de spi-rit aparte, — afirma dumnealui. — Colec-tivul ]ndepline[te sarcinile [i aceasta sedatoreaz= ]n primul r]nd nivelului ]nalt deprofesionalism, disciplin=. Fiecare ac\iuneeste [tiut= deja pe de rost, oamenii se

MAI }NT}I DE TOATE — OPERATIVITATEOrarul de munc= al speciali[tilor trenu-

rilor de interven\ie ale c=ii ferate este unulspecial. Oriunde s-ar afla — la munc= ]ncadrul ]ntreprinderilor din care fac parte orila domiciliu — ]n cazul necesit=\ii de a sedeplasa de urgen\= ]n teren ei au la dis-pozi\ie cel mult jum=tate de or=. Aceast=cerin\= este stipulat= ]n Regulamentulnr.308 din 11.XII.2012, care pentru ei e lege.

]n\eleg din jum=tate de cuv]nt. S]nt gatas= intervin= ]n orice moment macaralele,buldozerele, alte mijloace tehnice.

{i ]n timpul reviziei de prim=var= cucomisia pe teritoriu, ]n ]nc=perile trenuluide interven\ie domnea ordinea [i cur=\e-nia. De aceea membrii comisiei nu au avutnici o obiec\ie ]n adresa conduc=torului,iar concluzia a fost univoc=: preg=tireapentru traficul de var= este de nota zece!

— S= continua\i tot a[a! — i-a str]nsm]na veteranului directorul general interi-mar al }S «Calea Ferat= din Moldova» Ser-ghei Tom[a, d]ndu-l drept exemplu de ati-tudine con[tiincioas=, gospod=reasc= fa\=de ]ndeplinirea obliga\iunilor de serviciu.

De operativitatea speciali[tilor trenuluide interven\ie depinde foarte mult. {i ]n zide lucru, [i ]n cele de s=rb=toare ei se gr=-besc s= ajute ]n cazul unor situa\ii ie[itedin comun, cum s-a ]nt]mplat, bun=oar=,nu demult, c]nd pe linia de acces a SA «M=r-cule[ti-combi» a deraiat un vagon de marf=.Locuitorii din nordul republicii au fost mar-torii curajului, de care au dat dovad= spe-ciali[tii Trenului de interven\ie nr.3 [i ai filia-lei de la Ocni\a a acestuia la desz=pezirea[oselelor [i scoaterea din n=me\i a auto-mobilelor ]ntroienite. Voi mai ad=uga la toateacestea participarea la opera\iunile de ri-dicare a motoarelor diesel grele ]n timpulrepara\iei capitale a locomotivelor la de-poul nr.4 B=l\i, deplas=rile ]n scopul repara-\iei podurilor feroviare. Are loc prestareaserviciilor cu plat= la solicitare diferitoragen\i economici, astfel contribuind la com-pletarea cu mijloace suplimentare a bugetu-lui c=ii ferate. Drept exemplu serve[te dep-lasarea ]n cariera firmei «Calcar» de l]ng=satul Beleavine\, raionul Briceni, unde ]ntimpul repara\iei exavatorului cu capacita-tea de 150 tone a fost necesar= interven-\ia instala\iei «Hesh». Ori desc=rcarea peteritoriul SA «Floarea soarelui» cu ajutorulmacaralei a unor capacit=\i grele [i a pre-selor pentru ob\inerea uleiului din semin\ede floarea soarelui. Acest utilaj tehnologicnou a sosit pe platforme feroviare din Eu-ropa de Vest.

Un nivel bun de preg=tire pentru tra-ficul estival au demonstrat [i speciali[tii Tre-nului de interven\ie Chi[in=u. N-a fost za-darnic= obiec\ia privind necesitatea ame-lior=rii activit=\ii de munc=, f=cut= acumc]\iva ani. {i cl=dirile, [i ]nc=perile, [i terito-riul s]nt men\inute acum ]n ordine, iar mo-toarele diesel ale macaralelor [i buldoze-relor ]n timpul reviziei au pornit sa func\io-neze la prima solicitare.

Lista trenurilor de interven\ie de suc-ces putea s-o completeze [i filiala de laCahul a Trenului de interven\ie Basara-beasca. La filial= muncesc speciali[ti cuexperien\=, trecu\i prim multe ]ncerc=ri.

Vladimir DOBREANSCHI}N IMAGINI:1. Pe teritoriul Trenului de interven\ie

nr.3 directorul general interimar al }S«CFM» Serghei Tom[a discut= cu [eful sub-diviziunii Ion Ilinca. Al=turi se afl= ValeriuG]lc=, [ef al acestui nod feroviar de nord

2. Un grup de speciali[ti ai Trenuluide interven\ie Chi[in=u

Imagini: Iurie KOZLOV

1

2

SSSSS

Imagine de autor

rul Talerov, Vladimir Cianov, Vladimir Sli-vciuc [i al\ii.

Vladimir SEVERN}I

}N IMAGINE: maistrul Victor Munteanustudiaz= la calculator informa\ia desprestarea liniei

Feroviarul Moldovei 316 iulie 2014, N 29

Administra\ia [i comitetul sindical aleremizei vagoane B=l\i ]i felicit= cu oca-zia zilei de na[tere pe sudorul VasileCOROMOC, defectoscopista Olga GOR-CIAC [i l=c=tu[ul Serghei CHIORESCU.

— Din partea noastr= — cele maisincere ur=ri de s=n=tate, bun=stare,succese ]n munc= [i realizarea tuturordorin\elor, cer pa[nic de asupra capului!

* * *Administra\ia, comitetul sindical ale

TCM-740 adreseaz= felicit=ri de ziuana[terii lui V.COJOCARU, V.DUMINICA,M.JAROV.

Noi v= dorim din suflet s=n=tate,Noroc, fericire, bucurii.S-ave\i mereu succese-n toate,Mul\i bani ]n pung= [i doar ]mpliniri!

* * *Colectivul [i administra\ia sec\iei

Basarabeasca alimentare cu energieelectric= s=rb=toresc ]mpreun= cu Ghe-orghe IANCEV, electromontor la re\eleleelectrice zonale Prut, frumoasa v]rst=de 45 de ani.

Pe drumul vie\ii mai deschizi ast=zio poart=,

Iar dincolo de ea un an mai ]nsoritte-a[teapt=.

Un an bogat ]n pace, dragoste[i s=n=tate.

Mul\i ani [i nu uita: s= fii primul]n toate!

* * *Colectivul g=rii feroviare Basara-

beasca este al=turi de Ana IABANGI,deretic=toare la gar=, la ]mplinirea v]r-stei de 55 de ani, dorindu-i:

Un cer albastru f=r= nori}n calea ta s= fie.S= ai ]n via\= numai flori,Noroc [i bucurie!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical de

la remiza vagoane frigorifere Basara-beasca vin cu felicit=ri c=tre: EugeniuDRAGANOV, inginer-[ef al remizei nr.2,Irina GORODNI|KAIA, magazioner= —cu ocazia ]mplinirii v]rstei de 35 de ani;Oleg BERBER, mecanic la aproviziona-rea cu ap= — la ]mplinirea a 45 de ani;Svetlana CATRUC, operatoare la remiz=— cu prilejul frumosului JUBILEU de 50de ani; Ivan DECEV, [ef de manevr= —la aniversarea de 60 de ani.

S= v= dea Domnul s=n=tate,Noroc [i succes ]n toate.Via\= lung= p=m]nteasc=,Ce dori\i s= se-mplineasc=!Mul\i ani ferici\i!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

depoului de locomotive B=l\i ]i felicit=cordial cu ocazia JUBILEELOR din ziuana[terii pe mecanicii de locomotiv= Vla-dimir BUSUIOC [i Gheorghe CEBAN.

Domnul s= v= dea de toate:Bucurie, s=n=tate,Via\a s= v= fie plin=De bel[ug [i de lumin=.Cas=, mas=, noroc, bani,{i un sincer la mul\i ani!

* * *Felicit=ri de ziua na[terii din partea

administra\iei [i comitetului sindical aledepoului de locomotive Basarabeascapentru mecanicii-secunzi V.CIOC}RLAN,P.CHILCIC, angajata casei de odihn=a echipajelor de locomotiv= L.PETCO-VICI, contabilul R.MASLENICOVA,mecanicul G.CERVINSKII, tractoristulD.IVANOV.

— Cele mai cordiale ur=ri de s=n=-tate, fericire, bucurii, bun=stare [i ]n-credere ]n viitor dumneavoastr= [i ]n-tregii familii!

FELICIT+RI!

lectromecanicul liniar ]n comu-nica\ii pe sectorul Greceni—Vul-c=ne[ti—Etulia Valentina Proho-renko asigur= func\ionarea sta-

bil= a sistemelor de comunica\ie a impie-ga\ilor de mi[care, biroului predare de last. Etulia, a vagonarilor, ]ngrijirea cabluluimagistral pe linia curent= Greceni—Etuliadeja pe parcursul a 34 de ani! Doar cu doiani mai pu\in, adic= 32 de ani, munce[te]n acela[i colectiv, pe acela[i sector so\uldumneaei Nicolae Prohorenko, electrome-canic SCB la sta\ia Vulc=ne[ti. }n to\iace[ti ani so\ii-comunica\ioni[ti Proho-renko ]ngrijesc calitativ [i operativ, con[tiin-cios [i bine coordonat, ]n comun liniile cu-rente [i cablul magistral pe sectoarele dinsubordine.

Cea mai bun= p=rere despre presta\iade munc= a so\ilor Prohorenko au [i con-duc=torii lor nemijloci\i: dna Valentina mun-ce[te pe sector sub conducerea electro-mecanicului superior ]n comunica\ii Ion Ca-raman, iar dl Nicolae se afl= ]n subordi-nea electromecanicului superior AlexandruCerven. Nicolae Prohorenko depune toa-te eforturile la ]ngrijirea calitativ= a ma-cazurilor, circuitelor de linii, indicatoare-lor sistemelor centralizare [i blocare au-tomat=.

...La v]rsta de 19 ani Valentina Proho-renko, absolvent= a Colegiului electrome-canic de transport feroviar din Kiev, a pri-

}n timpul recentei revizii de prim=-var= cu comisia a Magistralei moldo-vene[ti, [i anume pe direc\ia sud,printre alte ]ntreprinderi ale noduluiferoviar Basarabeasca a primit onot= pozitiv= la preg=tirea c=tre tra-ficul estival [i colectivul sec\iei sem-nalizare [i comunica\ii, condus= dejape parcursul a 15 ani de Stepan T]r-s]nu, specialist experimentat cu unstagiu de munc= ]n domeniul tran-sportului feroviar de 37 de ani. Prin-tre cei ce au asigurat succesul ]ntre-prinderii au fost remarca\i [i so\iiProhorenko — Valentina [i Nicolae.

EEEEE

mit ]ndreptare la munc= la sta\ia Basara-beasca — ]n sec\ia semnalizare [i comuni-ca\ii, c=reia i-a r=mas devotat= p]n= ]nprezent. }n perioada de activitate ]n cad-rul sec\iei nr.2 semnalizare [i comunica\ii]n calitate de electromecanic liniar ]n co-munica\ii V. Prohorenko a devenit specia-list de ]nalt= calificare, a fost distins= ]nrepetate r]nduri cu diplome de onoare [ipremii b=ne[ti. Colegii [i administra\ia sec-\iei ][i mai amintesc [i ast=zi cu emo\ie[colile experien\ei avansate de la sta\iaVulc=ne[ti. Una din participantele activela preg=tirea lor era Valentina Prohorenko.Buna preg=tire teoretic= [i experien\aacumulat= ]i permit s= ]ndeplineasc= [ifunc\iile de electromecanic la sta\ia Etu-lia.

{i so\ul ei Nicolae se impune prin pro-fesionalism [i atitudine con[tiincioas= fa\=de ]ndeplinirea obliga\iunilor de serviciu.

}n calitate de p=rin\i so\ii Prohorenkoau fost dintotdeauna [i continu= s= fie

exemplu demn de urmat pentru cei doicopii — feciorul Oleg [i fiica Iulia.

Familia mare [i unit= a comunica-\ioni[tilor Prohorenko locuie[te la sta\iaGreceni, se ocup= cu succes de gospod=-ria auxiliar=, cultiv]nd legume [i fructe,]ngrijind g=ini [i iepuri. Le ajut= ]n m=suraputerilor nepo\elul de trei ani[ori Alexei.

...Angaj]ndu-se pe timpuri la caleaferat=, Valentina [i Nicolae Prohorenko,i-au p=strat devotament toat= via\a, fiindsiguri, c= au ales profesia potrivit=. Or,asigurarea comunica\iei, a func\ion=rii sta-bile a mijloacelor SCB [i ]n ultim= instan\=asigurarea securit=\ii circula\iei trenurilorpe sectorul Greceni—Vulc=ne[ti—Etulia [ia sistemului SCB la sta\ia Vulc=ne[ti esteo adev=rat= pl=cere profesional= pentrucuplul Prohorenko.

Liliana NICHIFOROV

}N IMAGINE: so\ii Valentina [i NicolaeProhorenko

Imagine: Iurie KOZLOV

La districtele Rogojeni [i Cob]lnea ale sec\iei linii nr.5 Maria Efremova,tehnician-distribuitor al comenzilor de munc=, este considerat= m]na dreapt=a mai[trilor-picheri. Aceasta corespunde ]ntocmai func\iilor, pe care d]nsa le]ndepline[te zi de zi. Cu participarea ei este asigurat= eviden\a strict= atimpului de munc= [i a materialelor sosite de la sediul central al sec\iei,completarea documenta\iei. Dumneaei are grij= ca muncitorii s= primeasc=echipament special, s= fie instrui\i la protec\ia muncii etc. Aflat= deja de multtimp ]n aceast= func\ie, Maria Efremova s-a dovedit a fi un specialist compe-tent, con[tiincios, principial.

Vlad DOBROV

}N IMAGINE: tehnicianul-distribuitor Maria Efremova

Unde exist= eviden\=,acolo domne[te ordinea

Linie nou= Copenhaga—Ringsted

PE C+ILE FERATE ALE LUMIITrenul electricde mare vitez=Frecciarossa 1000

Continu= testarea prealabil= a trenuluielectric Frecciarossa 1000 (V300ZEFIRO),capabil s= dezvolte o vitez= de p]n= la360 km/or= [i destinat companiei Treni-talia — operator ]n traficul de c=l=tori pec=ile ferate din Italia (FS). }n anul 2015aceste trenuri vor fi puse ]n circula\ie [ivor fi cele mai rapide ]n Europa.

iar ]mpreun= cu magistrala, ce traversea-z= golful Fehmarn belt, va deveni parte aculoarului european de trafic feroviar demarf= Stokholm-Palermo. Aceasta va fiprima linie de cale ferat= din \ar=, pe caretrenurile vor putea dezvolta o vitez= de p]n=la 250 km/or=.

Proiectul sectorului include construc\iaa 20 poduri [i 19 pasaje pentru animale,precum [i a zidurilor de suport, segmente-lor de linie ocolitoare.

Noua linie de mare vitez= Copenhaga-Ringsted va constitui o verig= de impor-tan\= strategic= pentru c=ile ferate dinDanemarka. Ea va uni estul [i vestul \=rii,

Linie f=r= balast cu consumminim

}n Fran\a s]nt ]n curs de elaborare liniide cale ferat= pe pl=ci, care pot fi con-struite ]n acelea[i termene ca [i cele pebalast, dar exploatate cu cheltuieli mai

mici dec]t liniile existente pe baz= de ba-last.

Dezvoltarea re\elei de liniirapide ]n Japonia

}n martie 2015 pe insula Honsiu urmea-z= s= fie dat ]n exploatare sectorul ini\ialcu lungimea de 228 km al liniei Hokurikudin cadrul re\elei de linii rapide Sinkansen.Continu= construc\ia unei magistrale demare vitez= pe insula Hokkaido. Se preco-nizeaz= crearea primei magistrale pe sus-pensie magnetic= din lume pe traseul To-kio—Nagoya—Osaka.

Trenul turistical companieiJR Kyushu

A avut loc prima curs= a trenului turi-stic Nanatsuboshi in Kyushu al compa-niei feroviare japoneze JR Kyushu. Gar-nitura compus= dintr-o locomotiv= [i [aptevagoane nu cedeaz= ca nivel de confortcelor mai luxoase hoteluri.

PE C+ILE FERATE ALE LUMII

Imag

ine

de a

utor

}n tandem — comunica\ioni[ti,]n duet — familieOAMENII T+I, MAGISTRAL+

Feroviarul Moldovei16 iulie 2014, N 294

FELICIT+RI!Administra\ia [i comitetul sindical al

sec\iei B=l\i alimentare cu energie elec-tric= ]i felicit= cu prilejul zilelor de na[terepe Anton GORODE|KII, dispecer, PetruGORBAN, [ofer al ma[inii de forat.

— V= dorim s=n=tate, energie [i in-spira\ie. Rezultate maxime ]n tot ceeace face\i, c=ldur= [i dragoste ]n suflet.Mul\i ani ferici\i!

* * *Comitetul sindical al sec\iei Chi[in=u

semnalizare [i comunica\ii vine cu feli-cit=ri de ziua na[terii c=tre Rodica BOT-NAREVSKAIA, Ludmila GORDIENCO,Victor DOROGAN, Tatiana JECHIU, TudorCHIORESCU, Alexandra CUCURUZEAC,Oxana LAZICO, Liubovi MIR, Ion ODO-

BESCU, Serghei OSTACI, Mihail RAI-LEAN, Veaceslav SIMAC, AlexandraSCRIPCARU, Irina SOCOLOVA, Ilie STE-PANENCO, Serghei TRIFAN, EugeniuTURLAC, Liliana UMANIUC, Dumitru|URCAN, Tudor IASINSCHII.

O via\= lung= s= tr=i\iCu mult= demnitate.S-ave\i mereu doar bucurii,Succese mari ]n toate!Norocul, fericireaS= nu v= p=r=seasc=,Iar pace [i iubireaMereu s= v=-nso\easc=!

* * *Colectivul Centrului de medicin= pre-

ventiv= al }S «Calea Ferat= din Moldova»]l felicit= cu ocazia JUBILEULUI pe Ghe-orghe |URCANU, [ef al sectorului sa-nitar-epidemiologic B=l\i.

Natura-ntreag= azi v= felicit=,{i flori, [i soare — toate s= primi\i!Noi v= dorim o via\= fericit={i visurile dragi s= le-mplini\iMul\i ani cu noroc!

* * *Consiliul veteranilor nodului feroviar

B=l\i ]i felicit= cu ocazia JUBILEELOR peveteranii Zinaida ZUBAREVA [i NicolaeCUZUB — 90 de ani, Raisa |ARIUC —70 de ani, dorindu-le s=n=tate, cer pa[-nic de asupra capului [i aten\ie din par-tea celor dragi.

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708

Administra\ia [i comitetul sindical al remizei vagoane B=l\i, precum [i admi-nistra\ia, comitetul sindical de la nodul feroviar B=l\i exprim= sincere condolean\efamiliilor Iacovlev [i Voitenco ]n leg=tur= cu decesul so\ului [i tat=lui

Constantin IACOVLEV,fost [ef al TCM-211 [i TCM-713.

MEDICUL RECOMAND+

Degenerarea macular= este o afec-\iune ce se caracterizeaz= prin afecta-rea vederii centrale, ]n timp ce vede-rea periferic= r=m]ne func\ional=.

Degenerarea macular= poate fi demai multe feluri: cea mai frecvent= [iimportant= este cea corelat= cu v]rsta.Acest tip este cauza cea mai des ]nt]lnit=de societate la oamenii cu v]rsta de pe-ste 55 ani. Cu c]t individul este mai v]rstniccu at]t riscurile ca el s= sufere de dege-nerarea macular= s]nt crescute.

Cauza exact= de apari\ie a degener=-rii maculare nu este deocamdat= comp-let cunoscut=. Speciali[tii s]nt de p=rerec= apari\ia acestei boli se datoreaz= maimultor factori printre care — factori gene-tici [i de mediu. Adesea degenerarea ma-cular= prezint= un caracter familial [i sepoate transmite de la o genera\ie la alta.Cercet=torii au efectuat studii pe gemeniidentici care le-au permis s= afirme c=]ntradev=r, factorul genetic joac= un rolfoarte important ]n aceast= afec\iune.

Factorii de risc s]nt: v]rsta, rasa,fumatul, ce are efecte toxice globaleasupra retinei; hipertensiunea arterial=;bolile vasculare, retinopatiea deabetic=;dieta bogat= ]n lipide saturate [i cole-stirol; hipermetropia; expunerea la lu-mina puternic= a soarelui, ]n special lalumina albastr=; opera\iile de cataract=.

Simptomatologie. Cele mai frecven-te [i sugestive simptome pentru dege-nerarea macular= includ: vedere central=

PERICOL DE LA SOARE

estompat=, ]nce\o[at= at]t la distan\= c]t[i ]n apropiere; pete negre prezente ]nc]mpul vizual; apari\ia unor linii drepte]n c]mpul vizual, modificarea culoriiobiectelor [i formei acestora; modific=riale pigment=rii imaginilor; modific=ri spe-cifice formei exudative — hemoragii;apari\ia zonelor de atrofie (manifestateclinic prin apari\ia petelor negre);prezen\a scotoanelor centrale; proble-me ]n distingerea corect= a culorilor;pierderea contrastului vizual.

Tratament de specialitate. Cauzeledistrofiilor maculare nu s]nt pe deplincunoscute. }n prezent s]nt disponibiletratamente pentru forma exudativ=,acestea reduc evolu\ia procesului pato-logic [i conserv= vederea care i-a mair=mas pacientului.

Concluzie. Degenerarea macular= le-gat= de v]rst= este una dintre cele maides ]nt]lnite disfunc\ii retiniene careafectez= milioane de oameni. Cu toatec= oamenii de [tiin\= nu ]n\eleg completpatologia, recentele descoperiri [i pro-grese au revolu\ionat tratamentul mala-diei [i au rezultat prin ]mbun=t=\irea ve-derii pentru mul\i pacien\i. Cercet=rilecontinuie ]n domeniul tratamentului de-gener=rii maculare reprezint= o sfer=extrem de larg= de studiu, care a[teapt=noi avans=ri [tiin\ifice.

Maria BOTEZATU,medic-oftalmolog la SCC

de la st. Chi[in=u

e remarcat c= simptomele in-sola\iei se pot manifesta at]t]n timpul afl=rii la soare, c]t [ipeste 6-8 ore. Primele semne

ale insola\iei s]nt, de regul=, sl=biciunea,sentimentul de oboseal= [i istovire. Trep-tat apare ame\eala, durerile de cap. De-seori afec\iunea este ]nso\it= de febr=p]n= la 39-40 grade, gre\uri [i vom=. Lapersoanele insolate se remarc= o schim-bare brusc= a culorii pielii, aceasta de-venind roz-aprins=, se intensific= tran-spira\ia. }n cazurile deosebit de graveeste posibil= pierderea cuno[tin\ei [i chiarconvulsii. Hemoragiile nazale [i \iuitul ]nurechi pot fi de asemenea simptome aleinsola\iei.

Ca prim ajutor persoana respectiv=trebuie transportat= ]ntr-un loc umbrit[i r=coros. Pacientul trebuie s= ocupepozi\ie orizontal= cu picioarele ridicate.Se descheie haina [i se deschid gea-murile, dac= bolnavul se afl= ]n ]nc=-pere. Aerul proasp=t este parte indis-

pensabil= a ac\iunilor de ameliorare ast=rii pacientului, care a suferit o in-sola\ie. Pielea poate fi r=cit= cu o bu-cat= de p]nz= muiat= ]n ap= rece. Pa-ralel se efectueaz= rehidratarea: bol-navul trebuie s= primeasc= cantitateaoptimal= de lichid — cel mai bine ap=mineral= ori ap= potabil= obi[nuit=. }ncazul pierderii cuno[tin\ei este bineve-nit= inspirarea amoniacului. Pacientulpoate s= miroase o buc=\ic= de vat=muiat= ]n amoniac ori cu aceea[i vat= ise [terge t]mpla.

Medicii nu recomand= folosirea an-tipireticelor. }n cazul insola\iilor e maibine s= se frece palmele [i t=lpile cuo\et diluat pe jum=tate cu ap=.

}n scopul prevenirii insola\iilor se re-comand= a purta pe ar[i\= [i z=pu[eal=haine largi din bumbac, iar capul s= fieacoperit.

Persoanele, care muncesc mult timp]n aer liber, trebuie s= consume o can-titate suficient= de lichid.

Degenerarea macular=

Insola\iile s]nt rezultatul impactului direct al razelor solare asupracapului neprotejat. De cele mai multe ori ele se ]nt]mpl= cu oamenii,care muncesc o perioad= lung= ]n aer liber.

DDDDD

Din revista «Integrame pentru to\i»

Integrame