cc cooonnnsssiiillliiiuuulll lllooocca aalll aalll ...apmar-old.anpm.ro/files/apm...

M

AADDII

Proiect nr. 090702

CCCOOONNNSSSIIILLLIIIUUULLL LLLOOOCCCAAALLL AAALLL CCCOOOMMMUUUNNNEEEIII PPPLLLEEEŞŞŞCCCUUUŢŢŢAAA

E M O R I U D E P R E Z E N T A R E – A NA . P . M .

LLIIMMEENNTTAARREE CCUU AAPPĂĂ ÎÎNN CCOOMMUUNNAA PPLLEENN SSUURRSSAA IIZZVVOORR FFEERREEDDEEUU VVAALLEEAA TTĂĂ

EETTAAPPAA 11 JJUUDDEEŢŢUULL AARRAADD

Voexe

ARAD – 2012
Valea Tălagiului - KA
E X A 5

ŞŞCCUUŢŢAA LLAAGGIIUU,,

lum: ______ mplar:______

ALIMENTARE CU APĂ ÎN COMUNA PLEŞCUŢA DIN SURSA IZVOR FEREDEU VALEA TĂLAGIU, ETAPA 1 – JUD. ARAD

MEMORIU DE PREZENTARE – ANEXA 5 – A.P.M. ©

KA – 2 / 39

*

MEMORIU DE PREZENTARE

Borderou general

Conţinutul MEMORIULUI DE PREZENTARE respectă conţinutul-cadru din Anexa 5 la metodologia aprobată prin Ordinul comun MMP nr. 135/10.02.2010, MAI nr. 76/24.03.2010, MADR nr. 84/06.04.2010, MDRT nr. 1284/14.04.2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

Foaia de titlu Borderou general – Memoriu de prezentare

PIESE SCRISE

I. DENUMIREA PROIECTULUI

II. TITULARUL

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA

ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI

ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE,

VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

IX. ANEXE

X. COMPLETĂRI LA PROCEDURA DE EVALUARE ADECVATĂ

PIESE DESENATE

Borderou – Piese desenate

******* [Capitolele(subcapitolele) cu titluri estompate nu se detaliază în prezenta documentaţie tehnică]

Solicitant, _________,



KA – 3 / 39

I

DENUMIREA PROIECTULUI

AALLIIMMEENNTTAARREE CCUU AAPPĂĂ ÎÎNN CCOOMMUUNNAA PPLLEEŞŞCCUUŢŢAA

DDIINN SSUURRSSAA IIZZVVOORR FFEERREEDDEEUU VVAALLEEAA TTĂĂLLAAGGIIUU –– EETTAAPPAA 11 JJUUDDEEŢŢUULL AARRAADD

II

TITULARUL

II.a). Numele titularului:

C O M U N A P L E ŞC UŢA , J U D EŢU L A R A D

II.b). Adresa poştală, telefon, fax, e-mail: P R I M Ă R I A C O M U N E I P L E Ş C U Ţ A , J U D . A R A D Loc. PLEŞCUŢA, 317260, str. Principală, nr. 83, jud. ARAD, tel. 0257 318101, 0257 318065, e-mail: [email protected] CF 3520326 Trezoreria oraşului Sebiş, RO12TREZ02824700220XXXXX

II.c). Numele persoanelor de contact:

ing.. Petru D. POGAN 0257 318101, 0734 882551 .....................................

II.d). Primar, director/manager/administrator/:

P r i m a r , i n g . P e t r u D o r e l P O G A N

II.e). Responsabil pentru protecţia mediului: .................................... ............................... ......................................



KA – 4 / 39

III

DESCRIEREA PROIECTULUI

- rezumatul proiectului:

Din punct de vedere constructiv, lucrarea de investiţie publică este un obiectiv ingineresc de infrastructură edilitară (reţea subterană, cu corpul din material tubular de secţiune mică), de tip liniar (caracteristica dominantă a lucrării este lungimea), care include şi obiecte tehnologice specifice folosinţei de alimentare cu apă potabilă pentru centre populate rurale (înmagazinări de apă, unitate de dezinfecţie a apei ş.a.). Sistemul comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa va fi dezvoltat în etape, după posibilităţile de finanţare din surse publice (buget de stat, buget local), dar şi în funcţie de capacitatea de exploatare a captărilor de apă locale şi zonale. În această primă etapă investiţională, sistemul edilitar va fi realizat în localităţile Tălagiu, Aciuţa şi Pleşcuţa şi va cuprinde:

captare de apă din sursa de izvor – Izvorul Feredeu – în secţiunea incipientă a văii Tălagiu, gospodării de apă în Tălagiu (dezinfecţie, bazin de contact, înmagazinare apă potabilă) şi conductele de apă (aducţiuni, artere, reţele de distribuţie, branşamente de apă) cu construcţiile şi

dotările specifice (cămine de vane, vane îngropate, armături speciale, hidranţi, cişmele). Părţile principale ale schemei tehnologice generale din prima etapă de dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apă Pleşcuţa sunt:

Captarea Izvorului Feredeu (valea Tălagiu) Aducţiunea „Captare – Rezervor Tălagiu Sud 1” (valea Tălagiu, cu unul sau două bazine de

rupere a presiunii hidraulice pe traseu în construcţii cu volum util mic şi îngropate sub adâncimea de îngheţ),

Rezervorul 1 Tălagiu Sud (amonte Tălagiu, valea Pietrei), cu rol tehnologic (bazin de contact),

Staţia de dezinfecţie a apei (cuplată la Rezervorul 1 Tălagiu Sud, valea Pietrei), Rezervorul 2 Tălagiu Sud – prima înmagazinare de apă potabilă a Sistemului centralizat

Pleşcuţa din etapa 1 de dezvoltare (pe înălţime naturală Tălagiu S-V), Aducţiunea „Rezervor 1 – Rezervor 2” (pe drum public în Tălagiu), Artera de apă „Rezervor 2 Tălagiu Sud – Tălagiu – Aciuţa – Pleşcuţa” (paralel cu drumuri

comunale în zona Tălagiu – Aciuţa şi apoi paralel cu DN 79A în zona Pleşcuţa), Reţeaua de distribuţie a apei Tălagiu Sud (zone locuite aflate la Sud de râul Crişul Alb), Reţeaua de distribuţie a apei Tălagiu Nord (zone locuite aflate la Nord de râul Crişul Alb), Reţeaua de distribuţie a apei Aciuţa, Reţeaua de distribuţie a apei Pleşcuţa,

În teren sunt şi câteva situaţii (lucrări) speciale sau singularităţi mai importante: » Traversare râul Crişul Alb, Tălagiu, » Subtraversare CFR, Tălagiu, » Traversare valea Tăcăşele, Aciuţa, » Subtraversare DN 79A, Pleşcuţa.



KA – 5 / 39

Lungimea totală a conductelor de apă (Dn 150 mm ... Dn 50 mm), etapa I: ............ 27 km Capacitatea de înmagazinare a apei, etapa 1: .... ....................................................... 180 mc

Izvorul Feredeu – sursa de apă pentru etapa 1 de dezvoltare a sistemului comunitar – care,

practic, dă naştere pârâului Tălagiu (Valea Mare) este situat în extravilan, în zonă împădurită de deal, pe versantul stâng al văii incipiente, aproape la cota nivelitică +572 m, şi are coordonatele plane menţionate în piesele desenate şi în detalierea datelor de amplasament.

De la izvor, spre E – N-E se văd culmile domoale ale Bratosinului Mare (659,38 m) la aproape 1,2 km depărtare, iar pe direcţia opusă (V – S-V) la aprox. 1,5 km distanţă se înalţă vf. Bonţăului (959,92 m).

Către Sud, nu departe de izvor se află Poiana Tălagiu, unde cumpăna apelor se apropie la mai puţin de 320 m de amplasament.

Punctele de izvorâre se captează pentru un debit emergent de aproape 2,0 l/s. Camera de captare a izvorului se încastrează în versant, cu ziduri şi masive de rezemare şi de stabilizare a pereţilor laterali ai cavernei şi a malurilor văii. Toate lucrările din zona izvorului (decopertă, curăţire vegetaţie, îndepărtare trunchiuri de arbori căzuţi, săpături, umpluturi etc.) se fac numai cu mijloace manuale. Se evită accesul oricărui utilaj de construcţii, utilaj terasier sau forestier în perimetrul izvoarelor. De la mica vale aflată la aprox. 0,25 km aval şi până la izvoare, accesul în zona de lucru şi transportul materialelor necesare se face numai manual (saci, purtat direct, targă), pe potecile existente sau amenajate de constructor (fără scoatere de arbori mari). Pe cât posibil, în permietrul izvorului trebuie conservat cadrul natural existent (configuraţie a reliefului, arboret, condiţii de curgere, pantele şiroirii de suprafaţă şi starea terenului natural). Nu sunt necesare defrişări pentru construirea Captării. Lucrările pregătitoare de curăţire a terenului au în vedere şi îndepărtarea de pe amplasament a trunchiurilor cu rădăcini mari smulşi de vânt de pe versant. Solul decoperat se depozitează separat spre a fi readus în jurul construcţiei după terminarea lucrărilor de bază ori pentru a fi împrăştiat pe terenul împădurit din vecinătate. Bolovanii şi bucăţile de rocă desprinse din versant la excavarea manuală a cavernei de încastrare a camerei de captare se spală şi se sortează în vederea folosirii la execuţia pereţilor şi zidurilor construcţiei de captare, a căminului de racordare şi a masivelor de sprijin.

Camera izvorului este de tip vizitabil, însă cu dimensiuni interioare reduse. Întreaga structură se realizează din zidărie de piatră, bolovani mari şi stâncărie (materiale locale) cu mortar de ciment, cu excepţia planşeului din beton-armat. După decopertarea zonei de izvorâre şi curăţirea rocii, nu se mai intervine asupra peretelui frontal interior al camerei de captare (se păstrează peretele de stâncă natural).

Se prevede ca izvorul să descarce liber într-o mică cuvetă a radierului camerei de captare şi să fie captat printr-un ştuţ cu flanşă Dn 65 mm montat prin peretele faţadei. Pentru ca izvorul să nu fie pus accidental sub presiune, în peretele frontal exterior al camerei de captare se amplasează un tub de preaplin deasupra ştuţului de captare şi aproape la nivelul natural al izvorului.

Suprafaţa văzută în plan a camerei de captare măsoară 2,9 mp cu perimetrul efectiv de 9,9 mp, iar căminul de racordare a aducţiunii va ocupa 2,5 mp suprafaţă având un perimetru de 6,4 m pe amplasament situat imediat aval de camera de captare.



KA – 6 / 39

Căminul de racordare a aducţiunii la Captarea de izvor se construieşte tot din zidărie de piatră mare şi bucăţi de stâncă rezultate din excavaţiile manuale de decopertare a izvorului şi se echipează cu pâlnie de alimentare, vană de golire şi robinet de descărcare a debitului de servitute. După terminarea lucrărilor la Captarea de izvor, se reface cadrul natural şi se instituie zonele de protecţie a sursei reglementare prin H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi Ord. Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. În jurul captării se instituie, conform normelor în vigoare, trei arii succesive de protecţie:

1. zona de protecţie sanitară cu regim sever, unde vor fi permise numai activităţi legate de întreţinerea şi exploatarea sursei de apă,

2. zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, 3. perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Delimitarea acestor perimetre de protecţie sanitară şi hidrogeologică se face de Beneficiar împreună cu Deţinătorul terenului şi Administraţia publică, după recomandările din Studiul hidrogeologic şi hidrologic de specialitate final nr. 112/2011 elaborat de SC EXPERT PROIECT GEO-HIDRO SRL Bucureşti în aplicarea prevederilor celor două acte normative menţionate mai sus.

Cu titlu de excepţie, propunem ca împrejmuirea Captării de izvor să fie construită pentru o arie mai restrânsă decât zona de protecţie sanitară cu regim sever, din considerente ce ţin de configuraţia locului şi de accesibilitate, aşa cum se arată în piesele desenate, fără ca prin aceasta să apară riscuri suplimentare pentru sursa de apă.

Gardul de protecţie se propune să fie cu împrejmuire din sârmă ghimpată (7 rânduri) pe stâlpi din lemn rotund (Ø5” ... Ø6”) de 1,70 m înăţime, instalaţi la distanţa medie de 2,0 m între ei, cu latura aval în linie dreaptă şi contur în forma unui arc de cerc în amonte de Captare, având o lungime totală antecalculată de 312 m.

Zonele de protecţie sanitară se instituie la distanţele faţă de sursa de apă recomandate în Studiul hidrogeologic şi hidrologic final, menţionate şi în planul de situaţie, urmând ca fiecare linie perimetrală să fie marcată prin bornare.

Bornele de marcare a fiecărei linii perimetrale de protecţie sanitară se propune să fie confecţionate din lemn rotund gros (Ø10” ... Ø12”) de 0,70 m înăţime, cu partea inferioară impermeabilizată (răşină, emulsie bituminoasă, vopsire etc.) şi vârful ascuţit (tetraedru) şi acoperit cu vopsea de ulei sau epoxidică:

- pentru zona de protecţie sanitară cu regim sever („ZS”): alb-roşu, - pentru zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii („ZR”): alb-albastru. Bornele se plantează vertical, semiîngropat, la distanţe de 25 m ... 35 m între ele, dar astfel încât

de la fiecare bornă să fie vizibile cel puţin cele două borne învecinate (H.G. 930/2005 art. 16(2)). Existenţa zonelor de protecţie sanitară se semnalizează perimetral (în zonele accesibile) şi prin tăbliţe de avertizare şi interdicţie:

- zona de protecţie sanitară cu regim sever – perimetrul „ZS”: „ZONĂ DE PROTECŢIE SANITARĂ. ACCESUL INTERZIS”

- zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii – perimetrul „ZR”: „ZONĂ DE PROTECŢIE SANITARĂ”

În perimetrul împrejmuit al zonei de protecţie sanitară cu regim sever se amenajează numai poteci destinate personalului de întreţinere, iar porţile de personal se încuie. Pentru drumeţii care vor să folosească apă de la Izvorul Feredeu (în condiţii normale, potabilă fizico-chimic) se amenajează o potecă de acces paralel cu latura aval a împrejmuirii, în afara acesteia, până la gura de descărcare a debitului de servitute (aprox. 25 aval de izvorul captat, pe firul văii).



KA – 7 / 39

Conducta de aducţiune – ţeavă PE-HD PE100 PN 10 De 63 ... De 75 mm – se amplasează îngropat în tranşee săpată cu mijloace manuale sau mecanice, în lungul drumurilor locale existente (de exploatare, sau comunale), cu excepţia tronsonului din amonte între Captare şi până la confluenţa cu pârâul Cuţii, unde ţeava se amplasează pe potecă sau cale de organizare amenajată pe versant de constructor. Pe porţiunile unde nu se poate asigura acoperirea minimă de protecţie împotriva îngheţului, se instalează ţeavă preizolată (sub cota terenului natural).

În aval de secţiunea de subtraversare a p. Cuţii, aducţiunea traversează poiana de la Grâul Lung până la un cămin de rupere a presiunii hidraulice, de unde continuă în lungul drumului existent, coborând paralel cu valea Tălagiu până la intrarea în sat şi în continuare până la locul destinat Rezervorului 1 tehnologic (valea Pietrei, stânga). Pentru dezinfecţia apei se va utiliza o mini-staţie ce va fi instalată în cameră semiîngropată şi care va pompa soluţie de hipoclorit în rezervorul Tălagiu Sud 1 (înmagazinarea tehnologică din amonte, ce va fi amplasată pe înălţime naturală) cu acces rutier pe drumul de exploatare ce urcă din sat paralel cu valea Pietrei. În prima etapă de dezvoltare a sistemului centralizat se adoptă varianta cu unitate autonomă de dezinfecţie a apei cu soluţie de hipoclorit şi clorinator alimentat de la acumulator întreţinut (reîncărcat) de un generator local de curent din dotarea planificată a Administraţiei publice locale. Eventuala racordare a staţiei de dezinfecţie a apei la reţeaua publică de energie electrică se va pune în discuţie în etapa următoare de dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apă, atunci cănd vor fi analizate şi soluţiile tehnico-economice pentru potabilizarea apei de la a doua sursă de apă şi când – aproape sigur – va fi necesar să se achiziţioneze un alt aparat de clorinare a apei de capacitate mai mare. Rezervorul tehnologic (din amonte) va fi alimentat gravitaţional de la Captarea de izvor, va fi bazin de contact pentru dezinfecţia apei captate şi va alimenta, tot gravitaţional, rezervorul de apă potabilă al sistemului.

Rezervorul de apă potabilă a fost dimensionat astfel încât să îndeplineasă toate cele trei roluri esenţiale ale unei înmagazinări de apă de utilitate publică:

- rezervă intangibilă de incendiu, - rezervă de avarie şi - volum de compensare a variaţiilor de consum orar.

Rezervorul tehnologic (volum util aprox. 35 mc) şi înmagazinarea de apă potabilă Tălagiu (volum util aprox. 150 mc) vor fi construcţii de tip tubular, din tuburi tip PAFS Dn 1600 mm cu piese speciale de legătură, îngropate pe înălţimi naturale.

Conductele de apă vor fi realizate din ţevi PE-HD PE100 Pn10 ... Pn6, Dn 50 ... 150 mm, pozate la adâncimi medii de 1,3 ... 1,5 m (acoperire minimă la creastă 0,9 m), de regulă, pe domeniul public sau pe teren ce aparţine comunităţii locale. Hidranţii de incendiu exteriori ce vor echipa reţelele de distribuţie a apei potabile din localităţi (pe barele de reţea cu diametrul nominal de cel puţin Dn 100 mm) vor fi utilaje publice (stradale) de incendiu de tip suprateran Dn 80 mm cu sistem de autoblocare (antierupţie) în caz de lovire accidentală. Precizare: Pentru această primă etapă de realizare a sistemului comunitar de alimentare cu apă, Proiectul propune reglementarea debitului de incendiu exterior Qie = 5,0 l/s pentru fiecare aşezare populată inclusă în programul investiţional, necumulativ, pe considerentul că sarcina hidraulică disponibilă gravitaţional de la înmagazinarea de apă potabilă Tălagiu poate asigura parametrii hidraulici de



KA – 8 / 39

funcţionare a unui hidrant de incendiu exterior instalat pe o conductă de apă Dn 150 mm ... Dn 100 mm (fără stingere directă a focului), chiar dacă Normativul P66 – 2001 nu impune debit de incendiu pentru aceste sate în etapa de referinţă de 10 ani.. Pentru distribuirea apei către utilizatori vor fi instalate pe vetrele localităţilor (în locuri ce vor fi stabilite de Administraţia publică locală) şi cişmele de utilitate publică de tip ornamental, cu ventil de închidere şi pârghie de acţionare manuală, racordate la reţeaua publică prin branşamente de apă contorizate. Nu sunt cuprinse în economia investiţiei publice branşamentele de apă, cu excepţia lucrărilor de branşamentelor cişmelelor publice. Diferenţele nivelitice relativ mari între zonele locuite obligă şi la instalarea mai multor aparate speciale de limitare (reducere) a presiunilor hidraulice pe câteva bare ale reţelelei de distribuţie a apei.

Ansamblul „armături de secţionare – filtru – reductor de presiune” se va monta în cămine de vane din beton şi beton-armat de tip carosabil.

Armăturile de secţionare – robineţi cu corp plat din fontă cu flanşe şi sertar pană cauciucat – vor fi instalate fie în cămine de vane din beton şi beton-armat de tip carosabil, fie îngropat şi acţionate cu garnitură (tijă) de manevră.

- justificarea necesităţii proiectului: Astăzi, nici unul dintre centrele populate ale comunei Pleşcuţa nu are un sistem centralizat (public) de alimentare cu apă. Apa necesară pentru băut, preparare hrană, nevoi igienico-sanitare, adăpare şi întreţinere animale din gospodării, diverse nevoi gospodăreşti, nevoi pentru mici activităţi meşteşugăreşti ş.a.m.d. se procură de localnici din puţuri săpate în gospodării ce interceptează o pânză freatică săracă, prin retenţii de debit mic amenajate artizanal pe văile locale (Rostoci), prin prelevare directă din râul Crişul Alb sau din pâraiele ce străbat comuna, ori de la câteva puncte de izvorâre de debit foarte mic aflate în zonă.

Majoritatea populaţiei foloseşte apa brută captată cu instalaţii manuale, mecanice şi, mai rar, cu acţionare electrică, fără vreo tratare prealabilă pentru potabilizarea ei.

Restituirea apei menajere se face tot individual, de obicei prin deversare în rigolele stradale, sau în aşa-zise „bazine fără fund”, de unde apa uzată se infiltrează în sol, mărind gradul de impurificare a acviferului freatic şi riscurile de afectare gravă a stării de sănătate a populaţiei.

Prin acest mod de procurare-utilizare a apei nu pot fi exploatate instalaţii interioare de apă şi nici echipamente şi dotări sanitare, nu pot fi puse în funcţiune instalaţii moderne de încălzire centralizată a unui imobil sau grup de imobile, adică nu se poate asigura un nivel corespunzător de confort casnic, iar riscurile pentru starea de sănătate a populaţiei sunt foarte ridicate.

Pentru ca locuitorilor comunei să li se poată oferi un grad sporit de confort casnic şi pentru ca toate categoriile de utilizatori de apă din satele comunei (populaţie, instituţii publice, unităţi de alimentaţie publică, ateliere meşteşugăreşti, animale din gospodării ş.a.) să poată beneficia de apă potabilă, Administraţia locală a comunei doreşte să promoveze prima etapă a unei investiţii de utiliate publică pentru realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în satele Tălagiu, Aciuţa şi Pleşcuţa şi de asigurare a condiţiilor tehnico-economice pentru dezvoltarea în viitorul apropiat a sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă şi în celelalte sate ale comunei.



KA – 9 / 39

Înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în comună se impune ca o necesitate stingentă pentru asigurarea unui grad de confort casnic satisfăcător pentru cât mai mulţi locuitori, urmărindu-se în principal: creşterea nivelului de echipare tehnico-sanitară în gospodării, instituţii, unităţi de alimentaţie

publică, ateliere meşteşugăreşti şi unităţi industriale. asigurarea confortului casnic necesar populaţiei, realizarea primei etape a infrastructurii tehnico-edilitare de apă-canal pentru instituţiile publice şi

pentru agenţii economici din oraş şi din zonele de servicii, mică industrie şi alte funcţiuni în curs de formare,

respectarea prevederilor legale privind folosinţa de apă şi realizarea corectă a fluxului apei în perimetrul socio-urban,

stoparea actualului proces intens de impurificare a pânzei freatice, datorită evacuării diferitelor categorii de ape uzate în rigole stradale, canale, gropi, puţuri absorbante etc.,

• asigurarea unei etapizări optimizate pentru dezvoltarea întregii infrastructuri edilitare locale ş.a.m.d. O etapă preliminară de identificare a surselor de apă efectuată de Administraţia publică locală cu

sprijinul Consiliului Judeţean Arad a confirmat posibilitatea captării de apă de la sursa Izvorul Feredeu, din care se naşte Valea Mare (Valea Tălagiu).

Analizele de calitate a apei, determinările valorilor de debit şi urmărirea comportării acestei surse de apă recomandă realizarea unui sistem local de alimentare cu apă potabilă pentru satele comunei Pleşcuţa.

Calendarul investiţional adoptat împreună cu Primarul comunei Pleşcuţa pentru realizarea obiectivului de infrastructură edilitară este unul multianual, cu dezvoltare etapizată a sistemului centralizat de alimentare cu apă.

Amenajarea captării de apă din sursa de izvor face obiectul unei etape preliminare de investiţie, atât pentru a permite o cât mai atentă urmărire a sursei, determinare a caracteristicilor constructive şi de exploatare a viitoarei captări şi o planificare a extinderii distribuţiilor de apă în corelare cu capacitatea realizată a captării, cât şi pentru a evita eventualele riscuri legate de sursă.

Planul investiţional al primei etape de realizare a sistemului centralizat şi înfiinţare a serviciului public de alimentare cu apă Pleşcuţa se corelează cu capacitatea de debitare măsurată a sursei de apă. Eforturile Autorităţii publice locale – cu sprijin consistent din partea Administraţiei publice judeţene – pentru înfiinţarea serviciului public de alimentare cu apă potabilă măcar în primele trei sate (mai populate) ale comunei Pleşcuţa sunt justificate de nevoile stringente ale comunităţilor locale şi sunt susţinute şi încurajate de cadrul legislativ din domeniu.

- importanţa obiectivului: În conformitate cu prevederile HG 766/1997 şi N.P. 66-2001, obiectivul are: - importanţă „NORMALĂ” - categorie de importanţă a construcţiei: „C”

După STAS 4273, investiţia se încadrează în categoria „4” şi în clasa de importanţă IV, pentru: - lucrări de alimentare cu apă în centre populate rurale (localităţi de rangul IV şi rangul V), - lucrări definitive principale de interes local, - lucrări de importanţă principală, - obiectiv cu influenţă redusă asupra altor obiective în cazul avarierii,



KA – 10 / 39

- planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren

solicitată a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente):

- formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.):

Piesele desenate şi schiţele de plan relevante pentru obiectivul de investiţie se regăsesc în anexele la Memoriul de prezentare.

Elemente specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul şi capacităţile de producţie:

ADUCŢIUNI ŞI ARTERE DE APĂ COMUNA PLEŞCUŢA – etapa 1:

CONDUCTE DE APĂ (m) CV V50 H80 CişmeaDN (mm) 150 100 65 50 TOTAL buc buc buc buc OD (mm) 160 110 75 63 CAPTARE - REZERVOR 1 Total 3240 740 3980 10 REZERVOR 1 - REZERVOR 2 Total 2613 2613 6 REZERVOR 2 - PLEŞCUŢA Total 7333 7333 17 PE-HD 7073 7073 OL PREIZ 260 260 TOTAL ADUCŢIUNI COMUNA PLEŞCUŢA – etapa 1 TOTAL 7333 2613 3240 740 13926 33

DISTRIBUŢII DE APĂ COMUNA PLEŞCUŢA – etapa 1 CONDUCTE DE APĂ CV V50 H80 Cişmea DN (mm) 150 100 65 50 TOTAL buc buc buc buc OD (mm) 160 110 75 63 Loc. PLESCUTA TOTAL 1169 2010 3179 4 5 5 6 Loc. ACIUTA TOTAL 881 1810 2691 4 4 3 5 Loc. TALAGIU TOTAL 1628 5683 7311 8 14 7 9 TOTAL DISTRIBUŢII DE APĂ COMUNA PLESCUTA TOTAL 3678 9503 13181 16 23 15 20

TOTAL CONDUCTE DE APĂ COMUNA PLEŞCUŢA – etapa 1 TOTAL 7333 6291 3240 10243 27107 49 23 15 20



KA – 11 / 39

CAPACITĂŢI DE ÎNMAGAZINARE A APEI Bazin de contact – Rezervor tehnologic: V = 35 mc Bazin de acumulare a apei – Rezervor apă potabilă: V = 150 mc PRODUCŢIE DE APĂ Cerinţa de apă estimată – comuna Pleşcuţa:

- etapa „10 ani”: 46,2 miimc/an, - etapa „25 de ani”: 89,1 miimc/an.

- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz):

Fluxul tehnologic de ansamblu este caracterizat de fluxul apei, care unul deschis (fără grad de recirculare, nefiind cazul) ce se desfăşoară gravitaţional de la captare spre distribuţie, adică atât hidraulic cât şi nivelitic, din amonte spre aval:

Captare de izvor – Aducţiune apă captată – Rezervor tehnologic – Potabilizare (dezinfectare) apă – Aducţiune apă potabilă – Rezervor apă potabilă – Artere de apă şi Reţele de distribuţie a apei (distribuţii cu dispunere în serie: Tălagiu – Aciuţa – Pleşcuţa).

- descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea:

-

- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora:

Principalele materiale şi materii prime necesare realizării lucrării publice:

- polietilenă de înaltă densitate, oţel sau oţel inoxidabil – corp conducte de transport, armături şi piese de legătură,

- Pafsin – corp rezervoare tubulare îngropate, - fontă şi fontă ductilă – armături, piese de legătură, instalaţii hidraulice, - ciment – betoane, - agregate naturale (de râu), sortate şi nesortate, după necesar – betoane, pat de pozare, umpluturi, - material lemnos (cherestea fag, răşinoase) – cofraje, sprijiniri de mal,

Energia necesară transportării apei:

- nu este necesar - transportul apei de la sursă la înmagazinări şi de la acestea la consumatorii de apă se va realiza

prin curgere gravitaţională.

- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă:

Nu este necesar.



KA – 12 / 39

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei: Din punct de vedere constructiv, lucrarea este un obiectiv ingineresc de infrastructură edilitară îngropată, cu amplasare pe teren domeniu public, teren proprietate comunală, sau teren care este ori care urmează să devină teren de utilitate publică. După realizarea patului de poare şi montarea corpului conductei îngropate, tranşeea (şanţul, groapa de fundare) se umple parţial cu material local ori cu agregate naturale mărunte, se efectuează proba de presiune hidraulică pe tronson, iar după confirmarea calităţii îmbinărilor se continuă umplutura la cota terenului natural, apoi suprafaţa se readuce la starea iniţială. În zona de captare a Izvorului Feredeu (împădurită) nu sunt necesare şi nu se propun lucrări de defrişare, cu excepţia unor necesare tăieri de vegetaţie mică (uşor regenerabilă) pe traseul de acces la lucrare.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente:

Nu este cazul.

- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare:

- agregate naturale (de râu), sortate şi nesortate, - apă

- metode folosite în construcţie:

În cea mai mare parte, lucrările de construcţii constau în: - lucrări de terasamente:

- cu mijloace mecanice: - săpături: excavator de capacitate mică, - umpluturi: fadroma, buldo-excavator, mai mecanic,

- cu mijloace manuale: - săpături, sprijiniri, aşternere pat de pozare, umpluturi,

- lucrări de instalare corp conducte din ţevi de polietilenă de înaltă densitate, - montare tuburi de presiune tip PAFSIN de secţiune mare (DN 1600 mm), îngropat, - lucrări de construcţii edilitare îngropate (cămine), - lucrări de montaj instalaţii tehnico-edilitare în cămine (armături, aparate speciale),

- planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

Durata de execuţie propusă: 36 luni.



KA – 13 / 39

- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate:

Investiţia nu are o relaţie funcţională directă cu alte proiecte existente sau planificate în zonă, cu excepţia lucrării de supratraversare a pârâului Tăcăşele cu artera de apă Dn 150 mm paralel cu podeţul auto existent pe DC 51 între Dn 79A şi Aciuţa, unde conducta de apă urmează să fie susţinută de structură metalică a pasarelei-trotuar propsă a se executa pe latura amonte a podeţului o dată cu modernizarea drumului comunal (investiţie publică în derulare prin grija Administraţiei publice locale).

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare: În principiu, organizarea sistemului comunitar de alimentare cu apă potabilă şi înfiinţarea serviciului public de alimentare cu apă în comuna Pleşcuţa se poate realiza:

- în sistem micro-zonal: o din sursă de suprafaţă:

racordare la Sistemul centralizat microzonal existent de alimentare cu apă potabilă Sârbi – Hălmagiu – Vârfurile, (sistem public existent situat în vecinătatea estică a comunei şi aflat în gestiunea delegată a Operatorului regional licenţiat Compania de Apă Arad)

o din sursă subterană. racordare la Sistemul centralizat microzonal existent de alimentare cu apă

potabilă Gurahonţ (sistem public existent situat în vecinătatea vestică a comunei şi aflat în gestiunea delegată a Operatorului regional licenţiat Compania de Apă Arad)

- în sistem(sisteme) local(e): o din sursă de suprafaţă: râul Crişul Alb, pârâul Tăcăşele, valea Tălagiu, valea Satului ş.a.:

construire sistem comunitar de alimentare cu apă potabilă Pleşcuţa, construire sisteme locale de alimentare cu apă cu micro-staţii de tratare pentru

unul sau mai multe centre populate învecinate, o din captare de izvoare: izvorul Feredeu ş.a.:

construire sistem comunitar de alimentare cu apă potabilă Pleşcuţa, construire sisteme locale de alimentare cu apă cu micro-staţii de tratare pentru

unul sau mai multe centre populate învecinate,

- alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (ex., extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport a energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor):

Ca etapă preliminară în derularea investiţiei de utilitate publică se amenajează captarea de apă

din sursa de izvor – Izvorul Feredeu – la capacitatea finală de debitare a emergenţei, pentru folosinţa publică de alimentare cu apă potabilă în centrele populate rurale Tălagiu, Aciuţa şi Pleşcuţa.

Realizarea acestui obiectiv de utilitate publică va încuraja şi accelera procesele de dezvoltare socio-urbană a comunei Pleşcuţa (construcţii de locuinţe, unităţi economice, spaţii de agrement, agroturism ş.a.m.d.), aşa cum prevede, de altfel, şi Planul General de Urbanism.

Asigurarea unor condiţii decente de confort casnic şi oferirea unor servicii edilitare performante pentru locuitorii comunei vor fi factori de încurajare a stabilităţii populaţiei în zonă.



KA – 14 / 39

- alte autorizaţii cerute pentru proiect:

- vor fi prezentate, după caz, în anexele la Memoriul de prezentare, conform cerinţelor Avizatorului.

Localizarea proiectului:

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier adoptată la Espoo la 22 febr. 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001:

- hărţi, fotografii, ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale

mediului şi alte informaţii privind:

- folosinţele actuale şi planificate ale terenului, atât pe amplasament cât şi pe zone adiacente acestuia:

Amplasamentul:

Judeţul: ARAD, Comuna: Pleşcuţa, Localităţi: Tălagiu, Aciuţa, Pleşcuţa,

Unitatea administrativă locală Pleşcuţa este situată în partea estică a judeţului Arad, între

comunele Gurahonţ şi Vârfurile. Comuna este străbătută de la est la vest de râul Crişul Alb, de magistrala rutieră DN 79A (care

se ramifică în Vârfurile din drumul naţional DN 76 la aprox. 14 km Est distanţă de Pleşcuţa şi face legătura spre Vest cu Gurahonţ şi oraşul Ineu).

Linia de cale ferată Sântana – Brad (Gurahonţ – Vârfurile), străbate comuna în lungul văii Crişului Alb, cu halte la Gura Văii, Aciuţa şi Tălagiu.

Teritoriile administrative locale învecinate cu Pleşcuţa sunt: comuna Gurahonţ în partea vestică şi sud-vestică, comuna Vărfurile la Nord şi la Est şi comuna Hălmagiu în partea sud-estică, iar la Sud se află comuna Vaţa de Jos (judeţul Hunedoara).

Distanţa până la cel mai apropiat oraş din judeţ, Sebiş, este de aproape 33 km, iar până la reşedinţa de judeţ, municipiul ARAD, sunt aprox. 115 km pe şosea.



KA – 15 / 39

Bazinul hidrografic:

Reţeaua hidrografică de suprafaţă din zonă este reprezentată de răul Crişul Alb care curge sinuos pe direcţia generală Est-Vest prin partea centrală a teritoriului administrativ local.

Bazinul hidrografic al Crişului Alb este sub-bazin stânga al Bazinului Crişurilor, transfrontalier, care la rându-i este sub-bazin (tot stânga) al Bazinului hidrografic al Tisei.

Teritoriul comunei Pleşcuţa este străbătut de numeroşi aluenţi ai Crişului Alb, fie dinspre masivul Codru Moma (p. Tăcăşele ş.a.) cu direcţia generală de curgere N-S, fie dinspre Munţii Zărandului (p. Tălagiu ş.a.), curgând de la Sud spre Nord.

Captarea de apă propusă pentru prima etapă de realizare a Sistemului comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa – Captarea Izvorului Feredeu – este situată în secţiunea de naştere a pârâului Tălagiu, afluent al Crişului Alb, la aprox. 5,4 km Sud faţă de secţiunea de confluenţă.

Nivelitic, izvorul se află la cota absolută +571,1 m, iar coordonatele plane (sistem stereo ’70) sunt: X = 528635,74; Y = 304470,46.

Izvorul Feredeu este un mic izvor de coastă cu puncte aparente de izvorâre concentrate şi debit mediu al emergenţelor de aprox. 150 mc/zi (după lungă perioadă secetoasă).

Nu există o legătură directă între obiectivul de investiţie propus şi cursul major de suprafaţă. Obiectivul de investiţie publică nu se află în Zone protejate.

- politici de zonare şi de folosire a terenului:

-

- arealele sensibile: Zone protejate Foarte recent, în temeiul Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe un teritoriu vast care se întinde şi în unitatea administrativă locală Pleşcuţa – în care urmează să se desfăşoare lucrările de investiţie prevăzute în Proiect – s-a instituit regimul de arie naturală protejată de interes comunitar „Natura 2000” în

situl RO SCI 0298 Defileul Crişului Alb –(Ord. MMP nr. 2387/2011).

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare: Pentru comuna Pleşcuţa sunt trei opţiuni aparent fezabile de organizare a alimentării cu apă în sistem centralizat, fiecare cu mai multe sub-variante de schemă tehnologică generală:

1) integrare în Sistemul microzonal de alimentare cu apă Gurahonţ, 2) integrare în Sistemul microzonal de alimentare cu apă Hălmăgel, 3) realizare sistem(e) comunitar(e) local(e) cu dezvoltare numai în satele comunei Pleşcuţa.

Sistemul microzonal de alimentare cu apă Gurahonţ – Brazii – Almaş – Dieci şi Sistemul microzonal de alimentare cu apă Hălmăgel – Hălmagiu – Vârfurile, aflate în vecinătatea vestică,



KA – 16 / 39

respectiv estică a comunei Pleşcuţa sunt sisteme comunitare aflate în gestiunea delegată a Operatorului regional (judeţean) licenţiat SC Compania de Apă Arad SA. Pentru etapa imediat următoare de realizare a infrastructurii edilitare şi serviciilor publice de alimentare cu apă în judeţ, Operatorul regional nu şi-a propus o extindere a activităţii sale pe raza comunei Pleşcuţa. O evaluare globală, făcută cu o valoare medie anuală a cerinţei de apă extrapolată şi pentru localităţile sistemelor centralizate existente în vecinătate din breviarul de bilanţ hidraulic aferent comunei Pleşcuţa pentru etapa de perspectivă, este sintetizată în tabelul de mai jos:

q specific echivalent total (l/om.zi) 200 Opţiuni – var. 1 (MPJA) Zona 14 Sistem centralizat Gurahonţ + Pleşcuţa Număr sate componente 31 Populaţie totală 12200 Qzimed (l/s / mc/zi) 28,2 / 2440 Volum apă / an (mc) 890600 Opţiuni – var. 2 Zona 15 Sistem centralizat Hălmăgel + Pleşcuţa Număr sate componente 30 Populaţie totală 10150 Qzimed (l/s / mc/zi) 23,5 / 2030 Volum apă / an (mc) 740950 Opţiuni – var. 3 Zona 14 Local Zona 15 Sistem centralizat Gurahonţ Pleşcuţa Hălmăgel Număr sate componente 24 7 23 Populaţie totală 10550 1650 8500 Qzimed (l/s / mc/zi) 24,4 / 2110 3,8 / 330 19,7 / 1700 Volum apă / an (mc) 770150 120450 620500

În variantele 1 (zona 14, sursa de apă subterană Gurahonţ – Brazii) s-ar regăsi, practic, şi opţiunea recomandată în Master-Plan jud. ARAD.

În principiu, conectarea comunei Pleşcuţa cu Sistemul microzonal existent Gurahonţ (zona 14 din MPJA) s-ar face printr-o conductă de apă sub presiune (probabil cu unitate de ridicare a presiunii amplasată la ieşirea din Gurahonţ, ori cu alimentare de la înmagazinarea Pescari) amplasată paralel cu DN 79A până la intrarea în satul Gura Văii, ori până la un rezervor de apă aşezat pe înălţime naturală în vecinătatea acestui sat. În continuare, schema tehnologică s-ar dezvolta cu cel puţin două ramificaţii de aducţiuni sau artere de apă, pe linia Pleşcuţa, Aciuţa, Tălagiu, respectiv spre Rostoci şi Dumbrava, poate şi Tălagiu Sud, cu mai multe unităţi mici de ridicare a presiunii. Dezvoltarea schemei tehnologice începând dinspre vest (Gurahonţ), recomandă realizarea într-o singură fază investiţională a sistemului comunitar Pleşcuţa, pornind de la Gura Văii şi Rostoci, sate de mici dimensiuni însă mai apropiate de sursă, către cele mai populate localităţi ale comunei (Pleşcuţa, Aciuţa, Tălagiu) aflate în partea centrală şi estică – opusă – a teritoriului administrativ local.

Nu avem informaţii hidro(geo)logice exacte privitoare la rezerva de apă exploatabilă a sursei subterane Gurahonţ – Brazii, însă dacă această rezervă ar fi peste 900,0 miimc/an (cam cât este astăzi



KA – 17 / 39

capacitatea construită a Captării prin foraje Gurahonţ), atunci credem că într-un orizont de timp destul de îndepărtat nu ar fi probleme de asigurare a cerinţei de apă şi pentru comuna Pleşcuţa (debit suplimentar care ar duce la o creştere cu aprox. 15% a cerinţei de apă în zona 14), pentru că este puţin probabil ca numărul de utilizatori ai serviciului public de alimentare cu apă să ajungă la un procent foarte mare din totalul populaţiei zonei 14 (extinse) de alimentare. Din punctul nostru de vedere, rezerva de apă exploatabilă a sursei subterane Gurahonţ – Brazii trebuie valorificată pentru arealul rural destul de extins deservit de Uzina de apă Gurahonţ (sau care urmează să fie deservit pe raza comunelor Gurahonţ, Brazii, Almaş, Dieci), deocamdată fără o eventuală includere a comunei Pleşcuţa în acest sistem. Variantele 2 (zona 15, sursa de apă de suprafaţă Sârbi – Hălmăgel) ar presupune integrarea comunei Pleşcuţa în aria de deservire a Sistemului microzonal existent Hălmăgel – Vărfurile. În principiu, ar fi două variante de traseu pentru conducta de conectare la sistemul public existent:

a). Vârfurile – Tălagiu, în lungul drumului comunal DC 51, pe malul drept al Crişului Alb, cel mai probabil cu plecare dintr-o arteră a reţelei de distribuţie a apei, sau – mai puţin probabil – din rezervorul de apă de 300 mc existent în amonte de localitatea Vârfurile. Dacă pe artera de apă Vârfurile s-ar „conserva” presiunea hidraulică disponibilă de la înmagazinarea de apă existentă, ar fi posibilă alimentarea gravitaţională a zonelor locuite mai joase din Tălagiu.

Pentru dezvoltarea schemei de alimentare în celelalte sate şi cătune ale comunei Pleşcuţa ar fi necesare mai multe unităţi de ridicare a presiunii.

b). Avram Iancu – Pleşcuţa, respectiv Aciuţa, în josul drumului naţional DN 79A, pe valea Tăcăşele, însă numai după extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă din comuna Vârfurile, cel mai probabil dintr-o viitoare arteră de apă potabilă a satului Avram Iancu. La o primă vedere, nivelmentul general arată că ar fi posibilă alimentarea gravitaţională în Pleşcuţa şi Aciuţa, însă numai dintr-o a doua zonă de presiune hidraulică a distribuţiei de apă Avram Iancu (mai ridicată decât presiunea necesară în zonele relativ joase din partea sud-vestică a localităţii, limitrofe drumului naţional).

Ca şi în prima variantă de traseu, pentru dezvoltarea schemei de alimentare în celelalte sate şi cătune ale comunei ar fi necesare mai multe unităţi de ridicare a presiunii hidraulice.

În ce priveşte sursa de apă de suprafaţă Hălmăgel – Sârbi, este posibilă o suplimentare a debitului captat, ca şi o mărire a capacităţii actualei staţii de tratare a apei (astăzi cca 20 l/s), dar este posibil ca riscurile asociate şi costurile de potabilizare a apei să fie mai ridicate.

Racordarea comunei Pleşcuţa la sistemul microzonal Hălmăgel – Vârfurile ar însemna o creştere a debitului cerinţei de apă în zona 15 de alimentare cu aproape 20%.

Ca şi-n cazul unei ipotetice integrări a comunei în zona 14 de deservire cu apă, considerăm că

într-un orizont de timp destul de îndepărtat nu ar fi probleme de asigurare a cerinţei de apă şi pentru satele comunei Pleşcuţa din sursa Hălmăgel – Sârbi, pentru că nici aici nu sunt semne socio-urbane că numărul de utilizatori ai serviciului public de alimentare cu apă ar ajunge la un procent foarte mare din totalul populaţiei zonei 15 (extinse) de alimentare. Momentan, se poate supune analizei tehnico-economice numai varianta de traseu „a)”, relativ lung (5,5 ... 6,0 km) şi destul de dificil prin valea îngustă, pe alocuri cu caracteristici de defileu, a Crişului Alb. Deocamdată, în varianta de traseu „b)” un nod hidrotehnic funcţional de racordare (Vârfurile, centru) este prea îndepărtat de comuna Pleşcuţa, traseul paralel cu drumul naţional ar fi dificil până la



KA – 18 / 39

intrarea în satul Avram Iancu şi, mai ales, o astfel de variantă s-ar pune în discuţie numai împreună cu extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi în satele din jumătatea vestică a comunei Vârfurile. Într-o perspectivă lungă de timp, arondarea comunei Pleşcuţa la oricare dintre cele două sisteme centralizate de alimentare cu apă existente în vecinătate (opţiunile de integrare zonală) ar putea conduce la depăşirea capacităţilor de captare instalate. Nu ştim dacă în orizontul de perspectivă se va ajunge la epuizarea rezervelor de apă exploatabile la surse, dar – în acest context – se poate repune în discuţie o eventuală nouă sursă de apă (de suprafaţă) pe teritoriul comunei Vârfurile (pârâul Tăcăşşele, valea de la Lazuri) ori pe teritoriul jud. Bihor în amonte de satul Lazuri (p. Dedeşului), fie ca potenţială rezervă la sursa de suprafaţă Hălmăgel – Sârbi, fie ca alternativă la aceasta dacă soluţia ar deveni mai avantajoasă tehnico-economic. Într-o astfel de abordare ar fi necesare, în prealabil, actualizări ale studiilor de specialitate (hidrogeologice şi hidrologice, de radioactivitate ş.a.). În studiul hidro(geo)logic de specialitate privitor la sursele de apă pentru comuna Pleşcuţa sunt amintite şi câteva dintre aceste surse de apă. Variantele 3 au în vedere opţiuni locale de alcătuire a schemei de alimentare cu apă, cu captare dintr-o sursă de apă de pe raza comunei, cel puţin pentru prima sau primele două etape de dezvoltare a sistemului public. În studiul soluţiilor locale s-au pus în discuţie variante de captare a apei din:

i). sursă de suprafaţă: - râul Crişul Alb, - pârâul Tăcăşele (amonte Aciuţa), afluent dreapta al Crişului Alb, - valea Satului (Pleşcuţa), mic afluent dreapta al Crişului Alb, - pârâul Tălagiu (valea Mare), afluent stânga al Crişului Alb ş.a.,

ii). sursă de izvor: - Izvorul Feredeu – p. Tălagiu, iii). sursă freatică: - albia majoră sau lunca râului Crişul Alb.

Studiul hidro(geo)logic de specialitate (autor, ing. A. Fr. Cineti) întocmit pentru acest obiectiv recomandă ca sursa de suprafaţă cea mai la îndemână – râul Crişul Alb – să nu intre în calculul variantelor de captare lcoală în nici una dintre opţiuni datorită gradului ridicat de poluare a cursului de apă.

Ca eventuale surse de apă locale fezabile, studiul de specialitate indică: - pârâul Tăcăşele, ca sursă de suprafaţă, - pârâul Tălagiu, ca sursă de suprafaţă, cu rezerve privind debitul garantat, - izvorul Feredeu, ca sursă de apă pentru primele etape de extindere a sistemului comunitar de

alimentare cu apă.

În Proiect am adoptat varianta de schemă tehnologică cu sursa de izvor, propunând ca prima etapă a Sistemului comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa să se realizeze la capacitatea de debitare avizată a Captării Izvor Feredeu – Tălagiu.

Se apreciază că sursa de apă Izvorul Feredeu captată corect poate satisface o cerinţă de apă medie anuală de cel puţin 56,5 miimc/an, adică aproximativ jumătate din cantitatea totală de apă ce ar fi consumată în întreaga comună Pleşcuţa într-o etapă de perspectivă îndepărtată şi într-o prognoză foarte optimistă (evaluare pentru un debit specific mediu al cerinţei totale de apă de peste 200,0 l/om.zi, mult peste media consumului de apă din spaţiul rural).



KA – 19 / 39

Scenariul ales pe sursa de apă locală Izvorul Feredeu are unele dezavantaje, dar şi certe avantaje

în contextul actual. Dezavantaje: - izvorul se află în zonă împădurită (sector silvic în composesorat), cu acces foarte dificil pe

treimea amonte a aducţiunii pe perioada execuţiei lucrărlor, - sursa este situată relativ departe de centrele populate (cca 3,6 km distanţă de la capătul sudic

al localităţii Tălagiu), - capacitatea sursei este limitată şi nu va acoperi cerinţa de apă în etapa finală de dezvoltare a

sistemului comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa (dacă debitul specific mediu total al cerinţei de apă va fi mai mare de 90 .. 92 l/om.zi şi este previzibilă depăşirea acestui prag într-un spaţiu rural sănătos, echipat cu toate utilităţile edilitare esenţiale).

- nu se poate realiza într-o singură etapă investiţională sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă în toate localităţile comunei numai din sursa de izvor dacă distribuţiile de apă vor accepta şi branşamente individuale contorizate la instalaţii interioare de apă.

Avantaje: - izvorul se află în zonă împădurită (amplasarea camerei de captare nu va afecta pădurea şi

condiţiile favorabile de microclimat), departe de factorii de risc asociaţi acţiunilor oamenilor, - nivelitic, sursa este situată la peste +570 m, mult peste cotele vetrelor satelor comunei (cu

excepţia satului Budeşti, cu mai puţin de 50 locuitori), astfel că este posibil transportul gravitaţional al apei de la sursă la staţia de potabilizare, de la această unitate tehnologică până la înmagazinarea de apă potabilă (Tălagiu) şi de la rezervor către majoritatea consumatorilor de apă, adică fără costuri energetice.

- apa sursei de izvor se încadrează în limitele de potabiliate ai indicatorilor fizico-chimici esenţiali şi ai indicatorilor de radioactivitate, astfel că este necesară doar dezinfecţia apei.

- locaţia acestei surse de apă permite ca sistemul centralizat să se dezvolte începând de la aşezările mai mari (cu populaţie mai mare) ale comunei.

- sistemul de alimentare realizat în această etapă cu captare locală din sursa de izvor nu trebuie modificat, ci doar completat pentru alte zone locuite, în cazul construirii în viitor a unei noi captări de apă ori în eventualitatea racordării comunei la unul din sistemele microzonale (zona 14 sau zona 15 de deservire cu apă) existente în vecinătate

Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, faunei şi florei, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei, zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural:

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate: - magnitudinea şi complexitatea impactului: - probabilitatea impactului: - durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: - măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului: - natura transfrontalieră a impactului:



KA – 20 / 39

IV

SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

1. Protecţia calităţii apelor:

- surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:

- staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute:

2. Protecţia aerului:

- sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi:

- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă:

3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii:

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor:

4. Protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii:

- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor:

5. Protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice:

- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului:

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect:



KA – 21 / 39

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor

protejate:

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional:

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau

de interes public:

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

- tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate:

- modul de gospodărire a deşeurilor:

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse:

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei:

Investiţia publică are ca scop prelevarea apei pentru nevoi potabile din sursă naturală (izvor),

transportul apei prin sistem de conducte sub presiune îngropate, înmagazinarea apei în rezervoare îngropate şi distribuirea apei prin reţele edilitare şi branşamente de apă contorizate la cişmele stradale (publice), sau branşamente de apă contorizate la imobile dotate cu instalaţii sanitare (unităţi publice, şcoli, grădiniţe, instituţii publice ş.a., gospodării individuale sau grup de gospodării dacă acestea vor dispune şi de instalaţii proprii sau de grup mic pentru epurarea apelor uzate).



KA – 22 / 39

V

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu:

Nu sunt. Nu este cazul.



KA – 23 / 39

VI

JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE

Încadrarea proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru a apei, Directiva-cadru a apelor uzate, Directiva-cadru a aerului, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Cadrul legal de referinţă

Directiva 98/83 CE privind calitatea apei destinate consumului uman, Directiva 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate producerii de

apă potabilă, modificată de Directiva 79/868/CEE, Directiva 91/271/CEE modificată prin Directiva 98/15/CE privind apele uzate,

Strategia judeţeană în domeniul alimentării cu apă În domeniul alimentării cu apă şi canalizării, la nivelul judeţului Arad s-a constituit recent Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare Judeţul Arad (ADIACJA), „în scopul reglementării, înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia”. Comuna Pleşcuţa încă nu este membru ADIACJA, iar propunerea de proiect pentru această etapă investiţională are în vedere o soluţie tehnologică locală (cu desfăşurare numai pe teritoriul unităţii administrative locale), însă parametrii dezvoltării sistemului comunitar de alimentare cu apă în etapele de perspectivă (poate şi ai viitoarelor sub-sisteme publice de canalizare pentru Gura Văii şi Pleşcuţa), pun în discuţie posibila arondare a comunei (în totalitate sau doar parţial) la unul dintre cele două sisteme microzonale existente în vecinătate (zona 14 ori zona 15 de deservire, cum sunt ele denumite în Master-Planul judeţean).

La nivelul judeţului Arad, Master-Planul (MPJA) tratează în plan strategic aspectele instituţionale, legislative, tehnice, economico-financiare, socio-economice, de prioritizare şi etapizare, funcţionale şi organizatorice esenţiale din domeniul alimentării cu apă şi al restituţiei apelor uzate în centrele populate din judeţul Arad.

Comuna Pleşcuţa, ca unitate administrativă locală, şi centrele populate componente, ca entităţi

rurale mici cu specificităţi proprii (populaţie redusă, fragmentare în cătune, dispersie mare, densitate mică şi foarte mică a populaţiei ş.a.m.d.), nu intră propriu-zis în atenţia minuţioaselor analize programatice şi tehnico-economice din MPJA.



KA – 24 / 39

În strategia judeţeană generală localităţile comunei Pleşcuţa sunt clasate în planul de investiţii pe termen lung. În ce priveşte infrastructura de apă, satele comunei sunt enunţate în „Prioritatea 3” care „include investitiile care rezolvă alimentarea cu apă a comunităţilor rămase care au peste 50 de locuitori (valoare prag stabilită de Directivă) fie prin incorporarea acestora în zonele existente de furnizare a serviciilor sau prin folosirea unor surse locale reglementate de apă” (excepţie face satul Budeşti, care are mai puţin de 50 locuitori stabili).

În fapt, fazele 3 – 6 (2018 – 2038) din MPJA fac trimitere la un fel de „planuri cincinale”, slab ori deloc conturate, pentru că „atingerea unor ţinte clare pentru comunităţile sub 2,000 p.e.... nefiind obiectul prezentului contract ... Master Planul va trebui revizuit în maxim 3 ani în scopul dezvoltării unei analize detaliate pentru toate aceste aglomerări din Judeţ”. Se menţionează în MPJA că „în domeniul apei potabile, până în anul 2015 întreg teritoriul României trebuie să se conformeze în totalitate cerinţelor Directivei europene 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman. Aceste prevederi vizează localităţile unde există deja sisteme de alimentare cu apă dar şi localităţile peste 50 de locuitori, care trebuie să aibe acces la apa potabilă de calitate corespunzătoare. Pentru faza 3 (2018 – 2023), se evidenţiază propunerea „de a finaliza investiţiile pentru localităţile cu o populaţie echivalentă între 500 şi 2,000 p.e.”, iar în faza 4 (2023 – 2028) „pentru restul populaţiei echivalente sub 500 p.e.”.

Conformarea cu Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinată consumului uman ar

însemna „ca până la sfârşitul anului 2015 toate comunităţile cu o populaţie mai mare de 50 de locuitori să fie asigurate cu o sursă de apă adecvată”. Ipotezele Programului de investiţii prioritare pe termen lung din MPJA („investiţii pentru 98/83/EC – calitatea apei pentru consumul zilnic al populaţiei”), susţin, printre altele, că: “- Sursele de mică adâncime: drenuri, puţuri sau altele sunt de asemenea acceptate, atâta timp cât sunt stabilite condiţiile şi restricţiile de utilizare a acestora de către autorităţile competente, - Extinderea reţelei pentru zonele în dezvoltare nu reprezintă o prioritate în ceea ce priveşte conformarea cu Tratatul de Aderare, dar poate fi o prioritate pentru finanţări locale, - Acolo unde există o sursă de apă acceptabilă care îşi poate extinde zona de deservire, investiţia în extinderea acestei zone de deservire ar trebui considerată ca o prioritate”. În MPJA comuna Pleşcuţa este arondată zonei 14 „Gurahonţ” de dezvoltare zonală a sistemelor de alimentare cu apă potabilă: localitatea populaţie străzi 2010 2015 remarci: 56) Aciuta 255 loc 2 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 2000 m. 57) Budesti 37 loc 1 km N/A N/A Nu sunt necesare lucrări ... sub 50 locuitori 58) Dumbrava 97 loc 4 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 500 m. 59) Gura Vaii 193 loc 1 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 1100 m. 60) Plescuta 303 loc 2 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 1500 m. 61) Rostoci 140 loc 2 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 800 m. 62) Talagiu 473 loc 6 km Da Alimentare de la Gurahont. Reţea 2500 m. (Obs: satul Budeşti, izolat, cu mai puţin de 50 locuitori stabili şi în continuă scădere de populaţie, nu intră în calcul pentru dimensionarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă)



KA –

În ce priveşte restituţia apelor uzate, MPJA prevede că pe durata acestor faze „pentru populaţie echivalentă mai mică de 500 p.e., se asigură tratarea adecvată locală folosind fose septice pentru 50% din populaţie, iar restul comunităţilor mici vor continua să folosească latrinele pentru o perioadă de timp”. Foarte puţin prezentă este comuna Pleşcuţa – din punctul de vedere al perspectivelor de echipare tehnico-(hidro)edilitară – şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Arad (PATJA), unde sunt creionate propuneri de dezvoltare aproape similare cu cele din MPJA.

„Faza 2: 2013 – 2018 Etapa a doua a investiţiilor prioritare este elaborată având la bază faptul că toate localităţile cu

populaţie mai mare de 50 locuitori, care nu sunt acoperite de etapa 1 a programului (se aplica aproape la tot judetul) vor avea nevoie de o alimentare cu apă acceptabilă, care să se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/EEC până în anul 2015”.

„Programul privind colectarea şi epurarea apelor uzate se aplică numai pentru acele localităţi care pot fi clasificate ca aglomerări pe baza definiţiilor din Directiva 91/271/EEC şi cu o populaţie echivalentă mai mare de 2000 locuitori.”

extras PATJA act. - medalion planşă, pr. 6961 / III pl. 5

extras PATJA act., pr. 6961 / III, planşa 5

25 / 39



KA – 26 / 39

În P.U.G. COMUNA PLEŞCUŢA elaborat în anul 2006 de Agenţia de promovare şi dezvoltare a judeţului Arad (A.D.A.R.), reglementarea echipării edilitare se prezintă (în piesele desenate) după cum urmează:

- sat Pleşcuţa – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4a (sc. 1:5000): - figurare trup izolat A1 propus pentru amplasare „Rezervor apă” (0,24 ha): Pleşcuţa V, cca 0,33 km depărtare faţă de DN 79A, aparent pe înălţime naturală, fără precizare cotă nivelitică orientativă, - figurare amplasament propus pentru Staţie de epurare a apelor uzate: Pleşcuţa S-V, lângă DN 79A, emisar probabil râul Crişul Alb, - sat Dumbrava – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4d (sc 1:5000): - figurare amplasament propus pentru Staţie de epurare a apelor uzate: Dumbrava N-V, mal stâng râul Crişul Alb (emisar), acces din DC 52, - sat Tălagiu – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4g (sc. 1:5000): - figurare amplasamente propuse pentru două Staţii de epurare a apelor uzate: Tălagiu E, mal drept râul Crişul Alb (emisar), acces din DC 51, respectiv Tălagiu (centru S), mal stâng râul Crişul Alb (emisar), - sat Rostoci – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4f (sc. 1:5000): - figurare amplasament propus pentru Staţie de epurare a apelor uzate: Rostoci N, mal stâng râul Crişul Alb (emisar), acces din DC 53, - sat Aciuţa – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4b (sc. 1:5000): - figurare amplasament propus pentru Staţie de epurare a apelor uzate, Aciuţa S-E, acces din DC 51, emisar probabil râul Crişul Alb, - sat Gura Văii – pl. „Reglementări echipare edilitară” 4e (sc. 1:5000): - figurare amplasament propus pentru Staţie de epurare a apelor uzate, Gura Văii S, acces din DN 79A, emisar probabil râul Crişul Alb. Remarci: a) nu am regăsit în P.U.G. informaţii privitoare la modul de organizare a viitoarelor sisteme comunitare de alimentare cu apă şi de canalizare, date sau prognoze despre sursa (sursele) de apă, soluţii privitoare la eventuala arondare zonală a sistemelor de utilităţi edilitare de apă-canal, b). am identificat în piesele desenate teren rezervat pentru înmagazinare de apă (gospodărie de apă) numai în cazul localităţii reşedinţă de comună, Pleşcuţa, fără elemente de coordonare tehnologică cu un sistem public de alimentare cu apă, c). la o primă vedere, nici una dintre locaţiile rezervate pentru staţiile de epurare a apelor uzate nu îndeplineşte condiţia de distanţă sanitară minimă faţă de locuinţe (Ord. MS nr. 536/1997 act. 2008), motive pentru care nu vom folosi Planul urbanistic general al comunei (ediţia 2006) ca suport de reglementare urbanistică ori, la nevoie, ca (singur) document de urbanism opozabil în justiţie pentru justificarea şi promovarea soluţiilor tehnice de realizare a sistemelor comunitare de alimentare cu apă şi de canalizare Pleşcuţa. Nu cunoaştem argumentele arondării satelor comunei Pleşcuţa la zona de alimentare cu apă „Gurahonţ” şi nici dacă zonificările din MPJA şi PATJA s-au bazat pe bilanţuri hidraulice la sursă pentru etapa de perspectivă (rezerve de apă exploatabile rezonabil), dar credem că pot fi puse în discuţie şi alte opţiuni pentru aceste aşezări populate, fie la nivel local (cel puţin pentru primele etape de dezvoltare a sistemului comunitar de alimentare cu apă), fie cu integrare zonală la alte captări de apă (captare existentă sau captări noi).



KA – 27 / 39

VII

LUCRĂRILE NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

- descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier:

Organizarea de şantier cade în sarcina antreprenorului. Lucrările, măsurile, echipamentele şi dotările de şantier vor fi cele specifice lucrărilor de construcţii inginereşti exterioare liniare, de tipul lucrărilor hidroedilitare. Lucrările de organizare a şantierului specifice acestui obiectiv de investiţie se caracterizează prin:

- amplasare pe terenuri cu destinaţie publică, terenuri proprietate de stat ori – temporar – terenuri proprietate privată pentru care s-au obţinut acordurile de ocupare, trecere şi/sau de lucru din partea deţinătorilor,

- desfăşurare pe lungimi mari, în „benzi” de lucru înguste sau foarte înguste, - efectuare lucrări cu utilaje de construcţii de gabarit mare în proximitatea căilor rutiere publice,

sau chiar pe drumuri publice, cu necesare măsuri de semnalizare, deviere a circulaţiei sau restricţii de viteză,

- vecinătate, incidenţă sau suprapunere cu alte lucrări inginereşti de interes public sau comun: - puncte de lucru într-una sau în mai multe locaţii concomitent, cu schimbări foarte dese de

amplasament, - posibilităţi limitate de racordare sau imposibilitatea racordării organizării de şantier şi/sau a

punctelor de lucru la sistemele de utilităţi edilitare (apă, electricitate ş.a.) - posibilităţi foarte reduse de amenajare la punctul(punctele) de lucru a magaziilor, depozitelor,

ţarcurilor de materiale, - necesitatea depozitării/aşezării materialelor de pus în operă şi a materialelor rezultate din

excavaţii pe terenuri învecinate, uneori chiar în zone carosabile (pe termen scurt), - necesitatea/posibilitatea terminării, recepţionării şi punerii în funcţiune a lucrărilor pe parcurs

(pe tronsoane funcţionale) ş.a.m.d.

Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor pe şantier (D.T.O.E.), ca şi Proiectul tehnologic specific obiectivului vor fi adaptate de Antreprenor – ţinând seama de caracteristicile lucrărilor inginereşti exterioare liniare – la prevederile Proiectului tehnic (P.T.+C.S.) şi condiţiile concrete din teren (amplasamente, gospodării edilitare existente, vecinătăţi, condiţii de avizare, condiţionări de execuţie în spaţii obligate, timp şi anotimp, program şi schimburi de lucru, dotare tehnică proprie, dimensionare formaţii de lucru ş.a.m.d.).

Toate lucrările sau intervenţiile care implică şi participarea terţilor (deţinători de utilităţi, administratori, proprietari, vecini) vor fi planificate de Investitor şi Antreprenor în consens cu reprezentanţii/delegaţii autorizaţi de aceşti deţinători, iar efectuarea lucrărilor se va face numai cu asistenţă de specialitate sau în prezenţa acestora. Siguranţa depozitării materialelor, paza bunurilor şi măsurile asiguratorii rămân în grija constructorului.



KA – 28 / 39

- localizarea organizării de şantier: Depozitele, magaziile, şoproanele şi ţarcurile de şantier vor fi amenajate, de regulă, în variante constructive provizorii, din elemente de inventar, pe amplasamente puse la dispoziţie de Administraţia publică locală în baza unor înţelegeri contractuale cu Antreprenorul. Punctele fixe de organizare a şantierului vor fi instalate pe domeniul public în locuri în care pot fi asigurate utilităţile de electricitate şi apă la vestiare şi unde sunt posibilităţi de acces auto nestânjenit.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor de organizare de şantier:

Lucrările necesare organizării de şantier vor fi de mică amploare, fără impact negativ semnificativ asupra mediului. După dezafectarea punctelor de organizare a şantierului amplasamentele vor fi readuse la starea iniţială prin grija Antreprenorului şi sub supravegherea Administraţiei publice locale.

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier:

-

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu:

-



KA – 29 / 39

VIII

LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente

şi/sau la încetarea activităţii:

Amplasamentele de pe domeniul public afectate de construirea reţelelor publice şi a construcţiilor edilitare aferente acestora se readuc de Antreprenor la starea iniţială imediat după terminarea tronsonului stradal, prin lucrări de terasamente cu mijloace manuale şi mecanice (umpluturi, refacere profil rigole stradale, reamenajare zone verzi).

- aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale:

-

- aspecte referitoare la închiderea / dezafectarea / demolarea instalaţiei:

-

- modalităţi de refacere a stării iniţiale / reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului:

Suprafeţele stradale din intravilan şi terenurile din extravilan afectate de execuţia lucrărilor de bază ale investiţiei publice ori a lucrărilor de organizare a şantierului se readuc la starea iniţială de Antreprenor după terminarea lucrărilor de bază, inclusiv în ceea ce priveşte refacerea zonelor verzi şi a plantaţiilor stradale. Nu sunt prevăzute modificări privind starea şi destinaţia suprafeţelor publice pe traseul reţelelor publice.

Suprafeţele de teren ocupate de obiectele tehnologice se împrejmuiesc şi se sistematizează la cotele din proiect, iar pe perimetrul interior al incintelor se plantează – acolo unde este navoie – perdea verde, arbuşti ornamentali sau/şi pomi fructiferi.



KA – 30 / 39

IX

ANEXE

1. Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de utilizare a suprafeţelor:

Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente).

2. Schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare: 3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului: Planurile, schemele şi detaliile relevante anexate memoriului de prezentare sunt enumerate în Borderoul pieselor desenate.



KA – 31 / 39

X

COMPLETĂRI LA PROCEDURA DE EVALUARE ADECVATĂ

Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată, memoriul se completează cu datele de mai jos:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.

Coordonatele se prezintă sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;

Descrierea sumară a lucrărilor Sistemul comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa este unul nou, destul de întins în teritoriul comunal, dar de mică dimensiune în ce priveşte capacitatea hidraulică realizabilă şi numărul potenţial de utilizatori ai viitorului serviciu public. În prima etapă investiţională, sistemul edilitar va fi realizat în localităţile Tălagiu, Aciuţa şi Pleşcuţa, cu:

- captare de apă din sursă de izvor – Izvorul Feredeu, aflat la incipienţa văii Feredeului ce descarcă în pârâul Tălagiu (Valea Mare) la aprox. 5,4 km Sud de confluenţa pârâului cu râul Crişul Alb,

- gospodărie de apă în Tălagiu: - dezinfecţie apă: rezevorul I Tălagiu Sud, Vu = 35 mc, - înmagazinare apă: rezervorul II Tălagiu, Vu = 150 mc,

- sistemul de conducte de apă (aducţiuni, artere, reţele de distribuţie) de tip ramificat. Părţile principale ale schemei tehnologice generale în această primă etapă de dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apă Pleşcuţa sunt:

Captarea Izvorului Feredeu (valea Tălagiu) Aducţiunea „Captare – Rezervor Tălagiu Sud 1” (valea Tălagiu, cu unul sau două bazine de

rupere a presiunii hidraulice pe traseu în construcţii cu volum util mic şi îngropate sub adâncimea de îngheţ),

Rezervorul 1 Tălagiu Sud (amonte Tălagiu, valea Pietrei), cu rol tehnologic (bazin de contact),

Staţia de dezinfecţie a apei (cuplată la Rezervorul 1 Tălagiu Sud, valea Pietrei), Rezervorul 2 Tălagiu Sud – prima înmagazinare de apă potabilă a Sistemului centralizat

Pleşcuţa din etapa 1 de dezvoltare (pe înălţime naturală Tălagiu S-V), Aducţiunea „Rezervor 1 – Rezervor 2” (pe drum public în Tălagiu), Artera de apă „Rezervor 2 Tălagiu Sud – Tălagiu – Aciuţa – Pleşcuţa” (paralel cu drumuri

comunale în zona Tălagiu – Aciuţa şi apoi paralel cu DN 79A în zona Pleşcuţa), Reţeaua de distribuţie a apei Tălagiu Sud (zone locuite aflate la Sud de râul Crişul Alb),



KA – 32 / 39

Reţeaua de distribuţie a apei Tălagiu Nord (zone locuite aflate la Nord de râul Crişul Alb), Reţeaua de distribuţie a apei Aciuţa, Reţeaua de distribuţie a apei Pleşcuţa,

Lungimea totală a conductelor de apă (Dn 150 mm ... Dn 50 mm), etapa I: ............ 27 km Capacitatea de înmagazinare a apei, etapa 1: .... ....................................................... 180 mc

Lucrări preliminare Imediat după identificarea sursei de apă, studiul în teren şi efectuarea primelor evaluări ale capacităţii de debitare, Proiectantul a propus Administraţiei publice locale ca lucrările necesare a decopertare, de urmărire a emergenţelor măcar pe durata unui an şi de amenajare a camerei de captare a izvorului să facă obiectul unei etape investiţionale preliminare, atât pentru evitarea eventualelor riscuri de construcţie şi funcţionare, cât şi pentru o cât mai bună determinare a calităţii sursei şi a capacităţii de exploatare a captării.

Astfel, s-a amenajat camera de captare a Izvorului Feredeu, fără să fie necesare defrişări pe amplasament, lucrările efectuându-se cu mare atenţie numai cu mijloace manuale.

S-a confirmat că sursa de apă Izvorul Feredeu captată corect poate satisface o cerinţă de apă medie anuală de cel puţin 56,5 miimc/an, adică aproximativ jumătate din cantitatea totală de apă ce ar fi consumată în întreaga comună Pleşcuţa într-o etapă de perspectivă îndepărtată şi într-o prognoză foarte optimistă (evaluare pentru un debit specific mediu al cerinţei totale de apă de peste 200,0 l/om.zi, mult peste media efectivă a consumului de apă din spaţiul rural).

Lucrările preliminare la captarea de izvor s-au efectuat anterior datei instituirii ariei naturale

protejate de interes comunitar pe mare parte din teritoriul administrativ al comunei Pleşcuţa:



KA –

După Ord. MMP nr. 2387/29.09.2011, lucrările de investiţie propuse în această primă etapă de dezvoltare a sistemului comunitar de alimentare cu apă Pleşcuţa de la sursa de izvor vor fi desfăşurate în perimetrul unui sit de importanţă comunitară cu regim de arie naturală protejată ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 pe teritoriul naţional, sit care se întinde şi pe teritorii ale unităţilor administrative locale învecinate: - Judeţul Hunedoara:

Vaţa de Jos (<1%) - Judeţul Arad:

Brazii (<1%), Dezna (<1%), Dieci (4%), Gurahonţ (42%), Hălmagiu (3%),

Pleşcuţa (92%), Vârfurile(13%).

PLEŞCUŢA

Aciuţa
Tălagiu Captare izvor
Rezervor II

Rezervor I

33 / 39



KA – 34 / 39

Coordonatele plane şi de nivelment ale obiectelor tehnologice, ale punctelor şi nodurilor hidrotehnice caracteristice ale sistemului de alimentare cu apă propus a se realiza în această etapă investiţională se prezintă în tabelul de mai jos:

Coordonate puncte relevante – sistem proiecţie stereografică 1970

Amplasamentul obiect caracteristic X Y Z Izvorul Feredeu Captare izvor 528635,741 304170,463 571,12 Valea Tălagiu Bazin rupere presiune 529640,268 304244,363 439,20 Tălagiu S Rezervor I tehnologic, 35 mc 532145,135 305027,973 290,00 Tălagiu Rezervor II apă potabilă, 150 mc 533950,782 305181,241 246,00 Tălagiu Supratraversare râul Crişul Alb,

Dn 150 mm, L = 54 m, protecţie termică 533822,267 533830,735

305586,493 305639,825

187,05 186,95

Tălagiu Subtraversare linie CF300, km 102+454 534418,649 305646,635 186,60 Aciuţa Supratraversare pârâul Tăcăşele, 15 m 535690,392 302846,979 182,30 Pleşcuţa Subtraversare DN 79A, km 14+223 536336,631 301738,138 181,20 Pleşcuţa Supratraversare valea Satului 536428,967 301448,717 182,10 Reţea Tălagiu Distribuţie apă capăt N, E-HD 63 mm 535823,651 305232,923 186,10 Distribuţie apă capăt E, PE-HD 63 mm 533634,347 306634,198 189,60 Distribuţie apă capăt S, PE-HD 63 mm 533205,877 304988,123 210,60 Reţea Aciuţa Distribuţie apă capăt N, PE-HD 63 mm 536277,658 303965,024 212,50 Distribuţie apă capăt E, PE-HD 63 mm 535129,941 303926,753 222,20 Distribuţie apă capăt S, PE-HD 63 mm 534599,478 303566,191 192,80 Distribuţie apă capăt V, PE-HD 63 mm 535504,663 303162,703 184,10 Reţea Pleşcuţa Distribuţie apă capăt N, PE-HD 63 mm 537460,340 301706,442 208,10 Distribuţie apă capăt E, PE-HD 63 mm 537178,016 302224,818 207,10 Distribuţie apă capăt S, PE-HD 110 mm 536349,061 301740,176 181,30 Distribuţie apă capăt V, PE-HD 90 mm 536433,072 301441,247 181,80

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar; Aria naturală protejată „Natura 2000” – situl RO SCI 0298 „Defileul Crişului Alb” c) prezenţa şi efectivele / suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului; Tipuri de habitate în aria naturală protejată „Defileul Crişului Alb”: 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen



KA –

Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun)

Specii de amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)

Specii de peşti: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 4123 - Eudontomyzon danfordi (Cicar); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de şes); 2511 - Gobio kessleri (Porcuşor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarţă); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă); 1160 - Zingel streber (Fusar) d) precizarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; Proiectul are ca obiect realizarea primei componente a utilităţii publice de alimentare cu apă în comuna Pleşcuţa – sistemul comunirat de alimentare cu apă potabilă – şi nu are legătură directă, în funcţionare, cu conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar „Defileul Crişului Alb”. e) impactul potenţial estimat al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar; Prin realizarea obiectivului de investiţie publică şi înfiinţarea serviciului public de alimentare cu apă potabilă în localităţile Tălagiu, Aciuţa şi Pleşcuţa se estimează că nu va exista un impact negativ asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar „Defileul Crişului Alb”.

Captarea izvorului Feredeu s-a făcut

în etapa preliminară a investiţiei publice în cameră de mici dimensiuni, vizitabilă, încastrată în versant peste punctele de izvorâre şi păstrându-se condiţiile naturale de debitare a izvorului (după decopertarea stratului vegetal şi curăţirea locului de

35 / 39

copturi şi rădăcini nu s-a mai intervenit la peretele frontal al emergenţei aparente).

Camera de captare a izvorului s-a construit numai cu mijloace manuale, cu ziduri masive executate din materialul local rezultat din săpătură (stâncă, bolovani).



KA – 36 / 39

Instalaţiile hidraulice din căminul de racordare a aducţiunii la camera de captare vor fi astfel alcătuite încât:

- să permită descărcarea nestingherită pe firul văii Feredeului – pârâul Tălagiu a unui debit permanent de circa 20% din capacitatea naturală a emergenţei (debit ce nu va fi captat),

- să nu fie afectate condiţiile naturale de curgere a izvorului (să nu existe riscul punerii sub presiune a punctelor de izvorâre, să nu se mărească artificial denivelarea hidraulică a izvorului aparent ş.a.m.d.),

- să fie îngrădit accesul persoanelor neautorizate la construcţiile şi instalaţiile Captării. După terminarea lucrărilor de bază, se va reface cadrul natural şi vor fi instituie zonele de protecţie a sursei reglementare prin H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică şi Ord. Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 1278/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. În jurul Captării de izvor vor fi amenajate şi marcatetrei arii succesive de protecţie, conform normelor sanitare în vigoare:

- zona de protecţie sanitară cu regim sever, unde vor fi permise numai activităţi legate de întreţinerea şi exploatarea sursei de apă, - zona de protecţie sanitară cu regim de restricţii, - perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Delimitarea acestor perimetre de protecţie sanitară şi hidrogeologică nu implică tăieri de arbori

şi nici schimbarea categoriilor de folosinţă şi a destinaţiei terenurilor din jurul izvorului captat şi se va face de Beneficiarul de investiţie (Comuna Pleşcuţa) împreună cu Deţinătorii (Proprietarii) terenurilor şi cu Administraţia publică locală, după recomandările din Studiul hidrogeologic şi hidrologic de specialitate final nr. 112/2011 elaborat de SC EXPERT PROIECT GEO-HIDRO SRL Bucureşti în aplicarea prevederilor celor două acte normative menţionate mai sus pentru siguranţa sursei de apă. În perimetrul împrejmuit al zonei de protecţie sanitară cu regim sever vor fi amenajate din material local numai poteci destinate personalului de exploatare-întreţinere, iar porţile de acces pentru personal vor fi încuiate. Celelalte zone de protecţie ce trebuie instituite legal în jurul Captării se propune să nu fie împrejmuite ci doar marcate prin bornare (borne confecţionate din material lemnos local şi amplasate după regula reglementată a vizibilităţii bornelor vecine stânga-dreapta) pentru a nu afecta mai mult decât este strict necesar ambianţa forestieră naturală. Pentru druméţii care vor dori să folosească apă de la Izvorul Feredeu (în condiţii naturale normale, sursa având apă potabilă din punct de vedere fizico-chimic şi – foarte posibil – nepotabilă după indicatorii bacteriologici) se va amenaja o potecă de acces spre vale, paralel cu latura aval a împrejmuirii şi în afara acesteia, până la gura de descărcare a debitului de servitute (aprox. 25 aval de izvorul captat, pe firul văii Feredeului). Transportul apei captate din sursa de izvor se va face prin aducţiune Dn 50 ... 65 mm îngropată cel puţin la adâncimea de îngheţ până la rezervor I tehnologic – bazinul de contact cu soluţia de dezinfectare a apei (hipoclorit de sodiu) – ce va fi amplasat îngropat pe înălţime naturală la intrarea în satul Tălagiu, iar de la acest bazin apa va ajunge în rezervorul II de apă potabilă tot prin conductă îngropată, Dn 100 mm, pozată în lungul drumului din sat paralel cu pârâul Tălagiu.



KA –

f) alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată. Izvorul Feredeu având coordonatele

X = 528635,741; Y = 304470,463; Z = 571,120, este situat în u.a. 92 A, U.P. V Gorgana.

Pădurea respectivă este proprietatea Composesoratului Urbarial de Pădure Tălagiu şi se află în

administrarea O.S. Codrii Iancului Hălmagiu.

Din punct de vedere biologic, in zona există

Talagiuparaul merge Feredeportiun

confluecare int

un arboret de tip faget de deal cu flora de mull, asperula odorata si dentaria oficinalis. Bonitatea stationala si humusul de tip mull dau arboretului respectiv o capacitate de regenerare naturala prin samanta, deosebita. La aceasta se adauga si fructificatia cu o periodicitate de 2-3 ani a fagului din zona, fapt ce duce la instalarea semintisului natural si posibilitatea regenerarii integrale a arboretului prin dirijarea judicioasa a taierilor de punere a semintisului in lumina.

In prima portiune a aductiunii traseul se desfasoara pe langa paraul Feredeului (obarsia Vaii lui), care ramane cu un debit de servitude de circa 20%, pe primii 50 m. pana la confluenta cu ce coboara din u.a. 93 A, u.p.v Gorgana, din locul numit Fundoaia Prisacilor. De aici traseul prin pasune comunala, locul fiind cunoscut sub numele “Prisaci”, pana la confluenta paraului ului cu Paraul Cutii, pe care il traverseaza spre o alta portiune de pasune numita Graul Lung. In ea adiacenta campului de la Graul Lung mai are loc si confluenta cu Paraul Capraretelor.

De la Graul Lung traseul conductei de apa traverseaza culmea Graul Lung pe un drum preexistent,

37 / 39

drum ce separa doua portiuni ale u.a. 95, cu arboreta artificiale – plantatii de molid, (Picia abies), douglas (Pseodotsuga menziesii), brad (abies alba), toate acestea pe fondul unei regenerari naturale de fag (fagus sylvatica), carpen (carpinus betullus), plop tremurator (populous tremula), ajungand la Paraul Gugulinilor de unde coboara in lungul acestui parau pana la primul bazin de regularizare situat foarte aproape de confluenta Paraului Gugulinilor cu cursul principal numit in acest loc Valea Talagiului si care este rezultatul unirii Parului Feredeului cu afluentii mai sus enumerati.

De aici, traseul coboara prin pasunea comunala, in lugul drumului auto forestier depasind ntele cu paraul Runcului, Valea Trestiei, Paraul Undetului, Paraul Cernelii si Valea Galitei dupa ra in intravilan.



KA –

P

moment ale afluenexistenta

D

deoarecechiar in uamenjam

D

mistretii lupus), side copacedificare

D

pod), rau *******

38 / 39

e toata portiunea de la Izvorul Feredeu pana la intravilan albia paraului nu ramane nici un seaca, avand in afara de debitul de servitude de 20% al Izvorului Feredeu si debitele integrale tilor enumerati mai sus; pe portiunea din aval de Paraul Capraretului isi continua in consecinta

pestii din genurile Barbus si Gobio, existenti si inainte pe aceasi portiune.

e asemenea pe nici o portiune a traseului nu se efectueaza defrisari sau alte taieri de arbori, traseul se desfasoara in lungul drumului auto, mai in amonte in lungul drumului de tractor si .a. 92 A, printr-o portiune de padure in stadiul de desis, unde s-au efectuat taierile prescrise de entul silvic in anii 2004-2007.

in punct de vedere al speciilor de mamifere in zona traiesc capriorii (capreolus pygargus), (sus scrofa borealis), cerbii (cervus elaphus), iar ca rapitori rasul (lynx lynx), lupul (canis in trecere ursi bruni (ursus arctos) in perioada de vara. Se mai intalnesc pisica salbatica, jderul si de stanca, viezurele, veverita, specii a caror existenta nu este perturbata in nici un fel de a aductiunii.

e la intrarea in intravilan traseul urmareste drumul comunal DC 52, traverseaza aerian (lipit de l Crisul Alb, dupa care ajunge la DC 51 Tălagiu.

Semnătura titularului şi ştampila,

Primar, ing. Petru D. POGAN,



KA – 39 / 39

B. PIESE DESENATE

Borderou – Piese desenate

01. Reţeaua hidrografică de suprafaţă ............................................................... 090702 – G0 – 03

02. Elemente de calcul. Populaţie. Necesar şi cerinţă de apă ........................... 090702 – G0 – 04

03. Schiţa de ansamblu ....................................................................................... 090701 – G0 – 07

04. Plan de încadrare în zonă, Izvorul Feredeu – Tălagiu .................................. 090702 – G0 – 11

05. Plan de situaţie Captare Izvor Feredeu. Capăt amonte aducţiune apă captată.. 090702 – CH – 01

07. Schiţa de plan general reţea de distribuţie a apei Tălagiu ............................... 090702 – H4 – 01

08. Schiţa de plan general reţea de distribuţie a apei Aciuţa ................................. 090702 – H4 – 02

09. Schiţa de plan general reţea de distribuţie a apei Pleşcuţa ............................... 090702 – H4 – 03

*******

Breviar de bilanţ hidraulic – centralizatoare ........................................... .............................. Întocmit, Ing. Fl. Ungur

cc cooonnnsssiiillliiiuuulll lllooocca aalll aalll ...apmar-old.anpm.ro/files/apm...

Documents