Alexandru Gica 

 

Amintatů Bucureshti (3‐li di Shcurtu 1969) tu unã fumealj di armãnj grãmustenj. Pãpãnjlji (Vanghea, 

Marenca, Hristu, Tachi) vinits ditu Livãdz, Grãtsie. Conferentsiaru  Doctoru la Facultatea di 

Mathematicã, Universitatea Bucureshti. Sinferu ti isturia armãneascã. 

 

 

 

 

Monica Gica 

 

Amintatã Brashov (15‐li di Andreu 1976) tu unã fumealji multiethnicã (romãnã‐ghirmanã‐magearã). 

Bitisi Universitatea di Arte, Facultatea di Arte Decorative shi Design, Bucureshti. Dhascalã di Educatsie 

Plasticã la Sculia 45 ”Titu Maiorescu” di Bucureshti. 

 

 

 

 

 

 

Mihai Sima 

 

Amintatů Voluntari (ningã Bucureshti), tu unã fumealji di armãnj grãmustenj. Pãpãnjlj (Chiratsa shi 

Miha Sima, Kata shi Mihali Mihu) vinits di ninga Shtip tu Rep. Machidonia. Economistu, cu mari vreari 

ti limba armãneascã. 

 

 

 

Ianula Gheorghe 

 

Amintatã Bucuresti pi 24 di maiů 1988, tu unã fumealji di armãnj cu zãrtsinji tu Rep. Machidonia. 

Dipisi liceulu "Jean Monnet" dit idyiul cãsãbã, iu easti studentã tu protlu anů la Facultatea di Isturií sh’ 

Filosofií. Mirachi ti cãnticlu armãnescu. 

 

 

MARIANA BARA 

 

Ari anyrãpsitã cãrtsã shi studii ti identitatea, cultura sh’ limba armãneascã, iu alãxi turlia traditsionalã 

tu cari aesti eara zuyrãpsiti pãnã tora. Apridusi poezii armãneshtsã tu limba francezã. Pistipseashti cã 

tu ficiurami anvitsã armãneashti anda asculta mãyipsitã pirmithi aspusi di paplu sh’ di muma. 

Andreadzi tora ti tipuseari Dictsionarlu armãnescu ti cathi dzuuã.  

 

 

 

 

 

 

PIMITHI TI ARMANAMEA DI ITSIDO 

 

Antologhií minduitã di Mihai Sima 

 

 

 

 

 

Pirmithili furã adusi pi armãneashti di Mihai Sima, Alexandru Gica, Ianula Gheorghe

Consultantu lingvisticů: dr. Mariana Bara

Zuyrãpseri shi graficã: Monica Gica

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Editura Palimpsest 2008

 

 

 

 

 

 

 

 

Toate drepturile asupra carţii aparţin autorilor. 

 

 

Proiect derulat de Comunitatea Armãnã din România şi finanţat de către Ministerul Culturii şi Cultelor 

 

 

 

Alfabetlu armãnescu ari tu thimelju alfabetlu latinu, cu niscãnti yrami ahoryea : 

 

 

  

 

 Fonemlu                Anyrgrãpsearea                   S’avdi ca: 

 

   [ð]                      ã                   angl. agree        

   [tch]                      ce, ci                          angl. teacher 

   [k]  + e, i               che, chi           it. che; fr. qui  

   [δ]                    dh                     angl. the 

   [dz]                              dz                          it. zero            

   [dj]                       ge, gi                    it. gente, gioco 

   [g]  + e,  i             ghe, ghi                 it. ghiaccio;fr.guide 

   [ll]                            lj           it.gli, esp. llamar 

   [gn]                        nj          fr. agneau, esp. niño  

   [ch]                   sh              angl. shall 

   [θ]                               th                       angl. thing 

   [ts]                    ts                         it. zio; germ. Zeit   

   [γ]                                y             gr. γamma 

 

Tsi easti [u] tu zboarã ca alagu, dzãcu, vedu, shedu , unu, omu etc.? 

Limba armãneascã ari aestu sonu schurtu tu multi zboarã, tu dipisitã. Aestu yini ditu limba latinã: dico 

> it. dico, arm. dzãcu, rom. zic; lat. unus > it. uno, arm. unu, rom. un. Tu carti lu‐avemu anyrãpsitã, cã 

easti unã mushuteatsa sh’ unã formã muzicalã/eufonicã, unã ligãturã cu latina sh’ cu italiana. 

 

 

ANDERSEN

PAPACLU URUTECICU

di Hans Christian Andersen Tsi mushatu eara n hoarã! Eara njeadzã-veara. Gãrnulu ãshi

ligãna schiclu galbinu, uvedzlu eara nica veardi, shi sumu ponjlji cu yimishi1, copili2 di iarbã cusuitã shi-arãspãndea njiurizma. Pilicanlu3 s’ priimna nsus-nghiosu cu cicioarli aroshi sh’ lundzã, shi azbura misireashti4, limbã tsi u-avea anvitsatã di la dadã-sa. Anvãrliga di cãmpuri shi di ponjlji cu yimishi, s’ muta pãduri mãri, tu mesi cu lacuri ahãndoasi. E, dealihea, nu sã spuni tsi mushatu eara n hoarã. Mundzãli5 a soarilui s’ virsa pisti unã casã veaclji shi mushatã, mardzina di unu arãu ahãndosu. Frãndzã mãri di brushtiru6 s’ aplica di pi stiznji pisti apã; sh’ eara ahãtu mãri, cã unu cilimeanu putea s’ sheadã mprostu sumu eali. Loclu eara niurdinatu ca tu mesea di pãduri. Tu ahtari apanghiu shi-avea adratã cuibairlu unã papã shi sh’ clucea oauãli.

Avea ahurhitã sã-lj si aurascã di lucurlu aestu, cã alantsã pulj avea inshitã di multu ditu coaji shi aredcu7 lj yinea vãrã oaspi. Alanti papi li-arisea cama multu s’ anoatã tu arãu dicãtu s’ alinã meallu tsi arichishura, ta s’ sheadã muabeti cu nãsã sumu nã frãndzã di brushtiru. Pãn’ tu soni unã coaji cripã, shi dapoaia nica unã, shi ditu cathi ou inshi unã prici njicã tsi muta caplu shi grea „chiu, chiu”. “Mac, mac,” dzãsi dada shi elj tuts acãtsarã s’ facã „mac”, cãtu puturã ma ghini, shi mutrea deanvãrliga pi frãndzãli mãri shi verdzã. Shi dadã-sa lj-alãsã s’ mutreascã cãtu-s’ voru, cã veardili easti yitrií ti oclji.

                                                            

1 yimishi = fructe; fruits 

2 copã = căpiţă; hayrick 3 pilicanu = barză; stork 4 misireashti=egipteană; egyptian 5 mundã=razã; ray 6 brushtiru=brusture  7 aredcu=rar; seldom 

- Cãtu-i mari lumea! dzãsirã papchili cãndu vidzurã cãtu mari easti loclu, nu cumu s’ videa anda shidea eali tu ou.

- Voi v-u avets cu mintea cã aestã-i tutã lumea? ntribã dada. Ashtiptats s’ videts gãrdina; s’ tindi pãnã tãsh nclo cãtã cãmpulu a preftului, ma io nu cutidzaiu s’ mi-azvimturu8 ahãtu alargu. Inshitu tuts? ãntribã ea shi s’ mutã.

- Nu, nica nu hits tuts, oulu nai ma marli nica nu s’ deadi ici. Mi-ntrebu cãtu va s’ tsãnã nica, cã-nj agiumsi pãn’ di gushi. Shi shidzu iara pi cuibairu.

- Cum ts-ai chefea? ntribã unã papã moashi tsi avea vinitã oaspitã. - Nica un ou nj-armasi, dzãsi papa, nu va s’ creapã! Ma ia mutrea-lj

alantsã, nu suntu nai ma musheatsli papats tsi ai vidzutã? Suntu has ca fen-su, shi elu strãmbulu, canãoarã nu ari vinitã sã-lj veadã.

- Ia dã oulu sã-lu vedu, dzãsi moasha. Siyura easti ou di misircã! Sh’ io mi cãndãsirã nã oarã s’ clucescu niscãnti, shi dupu tutã cãshtiga shi pidimolu a meu cu elj, tutu lã eara fricã di apã. Lã feciu tãmbihi, lã feciu, ma ncotu-nj furã tuti. Ia dã sã-lu vedu. Misircã sorã, misircã tutã dzuua. Ascultã tsi va-nj tsã dzãcu. Alasã-lu iu easti shi nveatsã-lj alantsã cilimeanj s’ anoatã.

- Em, va s’ shedu pi elu nica niheamã, dzãsi papa. Cum shidzuiu pãn’ tora ahãnti dzãli, va s’ shedu nica ndauã.

- Cum tsã shtii, dzãsi moasha shi vdzi. Pãn’ tu soni s’ freadzi shi oulu atselu marli shi di nãuntru inshi un

mãxãnu tsi grea: „chir, chir”. Eara multu mari shi urutu. Papa-lu mutri shi dzãsi: easti multu mari, shi dipu altã turlií di alantsã. Naca easti dealihea misircã? Va s’ aflãmu, cumu tsi s’ hibã, ntroarã, cãndu va s’ intrãmu tu apã. Pãnã tu soni va s’ intrã, a cã va s’ va sã-lu pingu nãuntru.

Alantã dzuuã chirolu ftsea multu msheatu, shi soarli anyilicea pisti frãndzãli di brushtiru, ashi cã dada papã sh’ dusi puljlji di ghiosu la apã, ansãri nãuntru shi lo ta s’ lj aspurcucheascã. „Mac, mac” lã gri, shi unu dupu alantu papchili ansãrirã nãuntru. Apa sã-nclisi nãpoi pisti capitli a loru, ma dinãoarã inshirã nafoarã shi amplãtirã9 nsusu-nghiosu, s’ ti ljea haraua, shi dãdea cicioarli sumu elj dipu lishoru shi papca urutecicã deadunu cu elj.                                                             

8 mi‐azvimturu=a se aventura; venture  9 amplãtescu = a înota; to swim 

- A, dzãsi dada, nu-i misircã; ’trea tsi ghini da cicioarli, shi-tsi ndreptu s’ tsãni! Ai cã-i fciorlu a meu pãn’ tu soni, shi nitsi nu-i ahãtu urutu. Mac, mac!, yinits dupu mini tora, va vã scotu tu dunjeauã, ma va s’ vã tsãnets ningã mini, s’ nu vã calcã vãrã! Sh’ ma multu di tuti, s’ v-afirits di cãtushi! Anda agiumsirã tu uboru, s’ avdza unu mari halatu. Aclo dauã tãifuri

s’ alumta ti un capu di uhelji10, tsi pãn’ tu soni ãlu mãcã matsa. - E videts, cilimeanj, ashi-i tu lumea aestã, dzãsi dada papã, shi-shi

antruyisi dintana, cã shi-a ljei lj-eara bunã uheljea. Aidits tora, dats cicioarli, shi s’ vã vedu cãtu ghini hits prãxits. Va s’ aplicats caplu mushatu cãtã papa tsea moasha; ea easti nai ma cilibi11 di tuti, shi ari sãndzu spaniolu, ti atsea easti nai ma prucupsita. Nu videts cã ari shi ciupari12 aroshi di cicioru? Aestu-i semnu di mari tinjií ti unã papã, cãtse nicuchirlu ari angãtanu s’ nu u chearã, shi-lj bãgã semnu ta s’ hibã pricãnuscutã shi-di prãvdzã shi-di oaminj. Aidits, tora, nu vã cãlcats pi dzeaditi, unã papcã prãxitã sh-disfatsi ghini cicioarli, has ca fen-su shi mã-sa. Ashi, tora aplicats caplu sh’ dzãtsets „mac”. Papchili adrarã cum lã dimãndã dada, ma alanti papi mutrirã cãtã-n

araulea shi dzãsirã „Mea nica un bairu di papchi, canda nu eara nimalu! Shi tsi ciudioasã prici easti unu di elj! Nu-lj vremu aoa!”, shi unã di eali azbuirã shi-lu mãshcã di gushi. - Silighea-lu, dzãsi dada, nu astipseashti a vãrnuiu. - Dealihea-i, ma-i ahãtu mari shi urutu cã va avinari, dzãsi papa atsea

strãmba. - Alantsã suntu mushats, dzãsi papa atsea moasha cu ciuparea di

cicioru, tuti nafoarã di unã; voi s’ lu-ndreagã niheamã dadã-sa. - Aestu lucru nu s’ poati, chirauã, apãndãsi dada; nu-i mushatu, ma

easti fronimu shi anoatã idyea, multu ghini, vahi sh’ ma ghini di alantsã. Nj-pari cã va s’ creascã harishu, shi vahi va s’ hibã ma njicu. Armasi multu tu ou, ti-atsea nu li ari misidzli13 cumu lipseashti. Dapoaia-lu bãtu pi gushi di lj-ndreapsi peanili shi dzãsi:

                                                            

10 uhelji=ţipar; eel 11 cilibi=nobil; noble 12 ciupari=panglică; ribbon 13 misidz=trăsăturile feţei; figure  

- Easti mascuru, ashi cã nu ari tsiva! Nu amu nitsi unu gaile, nj-pari cã va s’ hibã livendu shi axi sã s’ aibã singuru angãtanu.

- Duri suntu mushats alantsã papats! dzãsi papa tsea moasha. Tora duchits-vã ca la voi acasã, shi ma s’ aflats vãrã cãrãfetã14 di uhelji, putets s’ nj-u adutsets. Shi ashi s’ sãrãsirã; ma mãratlu papacu tsi avea inshitã cama

amãnatu ditu ou shi eara ahãtu urutu, lu mãshcarã shi-lu pimsirã shi sh’ pizuirã di elu nu mashi alanti papi, ama tutã tutiputa15. „Easti multu mari,” dzãtsea tuts, sh’ misiroclu, cari eara amintatu cu mãhmuzi16 shi shi-u avea cã-i vãrã amirã, s’ umflã ca vãrã cãravi tu vimtu, azbuirã cãtã papacu shi s’ arushi tu fatsã di inati, cã mãrãticlu nu mata shtea cãtã iu s’ fugã. Shi eara ahãt gramenu17 cã sh-eara urutu shi pizuitu di tuts. Shi ashi tritsea chirolu shi-cathi dzuuã eara di laiu ma laiu. Mãratlu papacu lu-avina tuts; pãnã sh’ fratslji shi-surãrli lu cãrtea shi-lj dzãtsea „Ah, urute, s’ ti acatsã cãtusha!” shi dadã-sa dzãtsea cã ma ghini s’ nu s’ avea aflatã. Papili-lu chipura, gãljinjli-lu bãtea shi feata tsi lã dãdea mãcari-lu agudea cu ciciorlu. Ashi cã pãn’ tu soni, fudzi di acasã, aspãrindalui puljlji ditu deagã18, anda azbuirã pisti gardu. „Lã-i fricã di mini ca hiu urutu”, dzãsi. Shi-ncljisi ocljii shi azbuirã ma alargu, pãnã agiumsi tu unã mucearã, iu shidea papi ayri19. Aoa armasi tutã noaptea, curmatu shi-nvirinatu. Tahina, anda ayrili papi s’ anãltsarã tu aerã, zgãrlirã ocljii la nãulu a lor oaspi. - Tsi turlií di papã hii tini? dzãsirã tuts shi vinirã deanvãrliga. Elu lã gri „bunã dzuua”, cãtu putu cama pulitipsitu, ma nu lã apãndisi la-ntribari. - Hii urutu ca loclu, dzãsirã papili ayri, ma nu-ari tsiva, maca nu vrei

s’ ti ansori cu vãrã ditu taifa a noastã. Mãratlu! nu-lj eara a lui mintea ti-ansurari; tutu tsi vrea eara izini20 s’ sheadã tu cãlami21 shi s’ bea apã ditu baltã. Di cara shidzu dauã dzãli

                                                            

14 cãrãfetã=cap; head 

15 tutiputa=animale domestice; domestic animals 

16 mãhmuzi=pinten; spur 17 gramenu =nenorocit; miserable

18 deagã=tufiş; bush 19 ayru=sălbatic; wild 20 izini=permisiune; permission 21 cãlami = stuf; reed 

tu mucearã, vinirã sh’ dauã pati22 ayri, i ma ghini s’ dzãts patots, cã nu avea inshitã di multu ditu ou shi eara multu abrashtsã23. - Mutrea ncoa, more tini, lj-dzãsi unlu di patots a papaclui, hii ahãtu

urutu cã nã loashi hari. Yinj cu noi, s’ ti adari pulj cãlãtoru? Aua iuva aproapea ari altã mucearã, iu shedu niscãnti pati ayri ghini, tuti nimãrtati. Ia unã apuhií s’ ts-afli nveastã; poa’ s’ ts-afli tihea, urutu cumu hii. “Pac, pac,” s’ avdzã, shi dauli pati cãdzurã psoahi pritu cãlãnj shi-

apa s’ arushi di sãndzã. “Pac, pac,” vãzi24 pãnã alargu, shi urdii ãntredz di pati ayri s’ mutarã ditu cãlãnj. Halatlu s’ avdza di pisti tutu cã avinãtorilji avea anvãrligatã muceara, shi niscãntsã s’ avea angãrlimatã pãnã shi pi ponj ta s’ veadã tu cãlãnj. Fumlu njirlu di la tufechi s’ alina ca nioru pisti ponjli ntunicats, shi cum avuzea25 pisti apã, ma multsã zãyari26 ahurhirã s’ alagã pritu cãlãnjli tsi s’ aplica sumu elj. Lele tsi aspãreari lj-adrarã a papaclui! Shi-turnã caplu s’ lu-ascundã sumu arpã shi tu idyea minutã unu cãni mari tricu dipu pi ningã elu. Avea gura dishcljisã, limba lj-aspindzura shi ocljii lj-anyilicea lãhtãroshi. Shi-hiumãsi narea dipu ningã papacu, shi-dizvãli dintsãlj antruyisits shi-dapoaia „lipa, lipa” tricu ma largu fãrã sã-lu cãrteascã. „Oh”, shclimurã papaclu, „bircheavis cã hiu ahãtu urutu; nitsi cãnjlji nu mi mãshcã.” Shi ashi armasi, fãrã s’ da ici, cãtu bumbunidzarã tufechili pritu cãlãnj shi gãgoashi dupu gãgoashi tricurã pisti caplu a lui. Eara tu murgishu amãnatu, anda s’ adrã isihií27, ma nitsi atumtsea corbulu nu cãidisea s’ minã. Ashtiptã mutu, ma multi sihãts shi deapoaia, dupu tsi mutri cu angãtanu deanvãrliga, inshi irushi ditu mucearã, cãtu putu cama ayonjea.

Alãgã pisti cãmpuri pãnã s’ silighi unã furtunã di mizi putu s’ u treacã. Cãtã searã agiumsi la ’nã cãsicã dizvucatã28 tsi s’ pãrea etimã s’ surpã shi nu cãdea mashi cã tse nu shtea di cari parti s’ aruvueascã29 prota. Furtuna nu s’ dãnãsea shi avea ahãtã puteari cã papaclu nu mata putu s’ treacã ninti; shidzu ninga cãlivã shi-atumtsea bãgã oarã cã usha                                                             

22 patã=gâscă ; goose 

23 abrashcu=obraznic; saucy 

24 vãzescu = a răsuna; to resound 25 avuzescu=a pluti ; to float 26 zãyar=copoi; hound dog 27 isihií=linishte; silence 28 dizvucat=dărăpănat; in bad condition 29 aruvuiescu=a ruina; tu ruin 

nu eara dipu ncljisã, cã unlu di arizadz30 s’ avea aruptã. Ashi cã avea armasã unu locu strimtu dighiosu, cãtu s’ lu-ncapã nãuntru shi intrã peascumtalui di avu apanghiu ti noaptea. Tu aestã cãlivã bãna nã muljeari, un cãtushopu shi unã gãljinã.

Cãtushoplu, a curi nicuchira lj-grea „Ficiuriclu a meu”, eara multu vrutu; putea shi-mutã pãltarea shi s’ toarcã, shi putea shi s’ scoatã scãntealji ditu chiurcu31 ma sã-lu fricai deacunapuda. Gãljina avea cicioarli shcurti shi ti-atsea-lj dzãtsea „Shcurtabaca32”. Ea adra oauã buni shi nicuchira u vrea canda eara feata a ljei. Tahina aflarã shi ciudioslu oaspi. Shi cãtushoplu ahurhi s’ toarcã shi gãljina s’ cãcãreadzã33.

„Tsi-adrats ahãtu halatu? dzãsi moasha mutrindalui deanvãrliga. Ma ocljii a ljei nu sh’ eara ahãtu bunj, ti atsea, anda vidzu papaclu, mindui cã va s’ eara vãrã papã grasã, tsi avea vdzitã di acasã. „Aide tsi harauã” dzãsi ea, „mashi s’ nu hibã mascuru, ta s’ amu sh-io ndoauã oauã di papã. Va s’ ashteptu niheamã shi va-shi spunã ea”.

Ashi cã papaclu avu izini s’ armãnã tora di oarã pãnã s’ ducheascã ea ma s’ hibã papã i paparocu34... ma dupu trei stãmãnji nu avea datã nitsi unu ou. Tora, cãtushoplu eara nicuchiru shi gãljina nicuchirã shi nãshi dzãtsea totna: „noi sh-lumea,” cã shi-u avea cu mintea cã elj taha eara giumitati di lumi, shi nica atsea ma buna. Papaclu minduia cã altsã poa’ s’ nu hibã pi idyea minti cu elj, ma gãljina nu vrea s’ avdã ahtãri.

- Pots s’ adari oauã? lu-ntriba. - Nu. - Maca nu, s’ eshtsã tini bunu shi s’ amuts! - Pots s’ tsã muts pãltarea, s’ tortsã shi s’ ascapiri scãntealji?

dzãtsea cãtushoplu. - Nu. - Maca nu pots, nu va s’ dishcljidz gura, anda zburãscu oaminj cu

minti. Atumtsea papaclu shidzu tu unu chioshcu, anvirinatu, pãnã deadi

soarli, shi avra intrã tu udã pritu usha dishcljisã shi atumtsea-lj vini unã                                                             

30 arize=balama; hinge 31 chiurcu=blanã; fur 32 shcurtabac=pitic; dwarf 33 cãcãreadzã=cotcodãci; cluck 34 paparoc=răţoi; drake 

chefi ahãtu mari ta s’ anoatã tu apã, cã nu putu s’ tacã shi-lj dzãsi tutu a gãljinãljei. - Am tsi chirãturi zburãshtsã, dzãsi gãljina. Nu ai altutsiva ti adrari?

Tini ai fãndãxeri zurleshtsã! Ma vrea s’ puteai s’ tortsã i s’ adari oauã vrea tsã tritsea dinãoarã.

- Mi ariseashti multu s’anotu tu apã, dzãsi papaclu, shi s’ duchescu apa aproapea di capu, anda mi ahundusescu nãuntru.

- Multu ghini! dzãsi gãljina, tsã vdzi mintea, corbe! Nu cã dzãc io, ma-ntreabã cãtushoplu, pricea nai ma mintimena tsi am vidzutã, ãntreabã-lu cumu va s’ anoatã tu baltã i s’ ahunduseascã nãuntru? ntreabã nicuchira, cã nu ari vãrã ma mintimenã di moasha. Tsã si pari cã u ariseashti s’ anoatã, i s’ bagã tu apã pãn’ di creashticu?

- Nu mi achicãsishi, dzãsi papaclu. - Noi nu ti achicãsimu? Emu cari s’ ti achicãseascã, corbe?

Mindueshtsã cã hii cama mintimenu di cãtushoplu, di moasha? Ta s’ nu mata zburãscu di mini. Nu minduia glãrinj, fcioru, sh’ dzã bircheavis cã mira tsea buna ti scoasi aoa. Nu ai udã caldu, nu ai sutsatã di la cari s’ pots s’ anvets tsiva? Tini hii unu tsi zburashti cutura shi-i zori s’ ti strãxeascã omlu. Pistipsea-mi cã tsã dzãc ti bunlu a tãu. Vahi tsã dzãcu averuri tsi nu ts-au hari, ma aestã-i semnu cã tsã hiu soatsã. Urnimia35 a mea easti s’ adari oauã shi s’ anvets s’ tortsã cãtu cama ayonjea.

- Nj-pari cã va s’ fugu tu lumi iara, dzãsi papaclu. - Ashi s’ adari, gri gãljina.

Shi papaclu vdzi ditu cãlivã shi dupu niheamã chiro aflã apã iu putu s’ anoatã shi s’ ahunduseascã, ma tuti alanti prici s’ afirea di elu, cã sh-eara lailu dipu urutu.

Vini sh’ toamna, sh’ frãndzãli ditu pãduri s’ adrarã purtucalishi shi limunii. Dapoaia, di cara s’ apruche iarna, vimtulu ahurhi s’ li acatsã cum cãdea shi s’ li shutsã shi s’ li minteascã tu aera aratsi. Niorlji grei di grindinã shi di neauã aspindzura aproapea di locu shi un gavranu shidea pi unã lumachi shi cãrlidza36. Ti mpirushai mashi anda-lu videai. Tuti aesti ãlu pãrãpusea mãratlu papacu. Unã searã, ca tu ascãpitatã, ia iu yini ditu tufi unã urdií di pulj multu mushats. Papaclu

                                                            

35 urnimií=sfat; advice 36 cãrledz=a croncăni; croak 

nu avea vidzutã vãrnãoarã ahtãri. Eara yearachini37 tsi shi-aplica gushili ndilicati shi peanili albi l’ anyilicea di tsã dãdea ntroclji. Sh’ dishcljisirã ãrchili nishani, deadirã un zghicu ahoryea shi alãsarã vãsiliili arãts di njadzãnoapti ta s’ ducã tu locurli caldi di cãtã njadzãdzuuã.

Anda li mutrea iu azbuira tutu cãtã nsusu, papaclu atselu urutlu duchi tsiva tsi lu-agudi tu hicati. Vini deanvãrliga tu apã ca unã cicricã sh’ teasi gusha cãtã eali sh’ deadi unu zghicu ahãtu tronciu38 cã s’ aspãre. Va s’ poatã s’ agãrsheascã vãrnã oarã atselj pulj mshats shi hãrioshi? Dipu tu soni anda nu mata s’ videa yearachinili, s’ ahundusi tu apã shi anda s’ mutã, canda nu shi-eara idyiulu.

Nu shtea cumu lã eara numa a atsiloru pulj, ni cãtã iu nidzea, ma duchea ti elj tsiva tsi nu avea duchitã ti altsã pulj. Nu-lj zilipsea, ma vrea s’ hibã ahãtu mushatu ca elj. Mãrata prici urutã, tsi hãrcoapã vrea s’ eara, a cã bãna deadunu cu papili, mashi sã-lj dzãtsea eali un zboru bunu. Iarna arcura cathi dzuuã, sh’ ti atsea lipsea s’ anoatã anvãrliga tu apã ta s’ nu tsiva di ngljeatsã, ma cathi noapti, loclu iu putea s’ anoatã armãnea tutu cama njicu. Pãn’ tu soni balta angljitsã ahãtu vãrtosu, cã gljetslu cãrtsãnea cãndu s’ mina shi papaclu lipsea s’ da cicioarli cãtu putea cama cu silã, ta s’ nu lu-acatsã gljetslu tu mesi. Pãn’ tu soni armasi, curmatu, nu mata s’ minã shi apa angljitsã corcanu.

Alantã dzuuã tahina, unu huryeatu tsi tritsea pri-aclo vidzu tsi s’ fatsi. Freadzi gljetslu cumãts cu pãputsãli a lui di lemnu, shi-lu dusi papaclu acasã la nveasta. Cãldura lu-nye mãratlu. Ma anda vrurã cilimeanjli s’ agioacã cu elu, papaclu mindui cã vor s’ lu-agudeascã shi s’ lãhtãrsi. Ansãri tu givgelu cu lapti shi-lu virsã tutu tu udã. Muljearea, anda vidzu laptili virsatu, plãscãni pãlnjili shi papaclu s’ aspãre nica ma multu. Azbuirã nãinti tu talarlu di umtu, di aclo tu cupanja di fãrinã shi featsi cãtã nafoarã. Corbulu di elu! Muljearea tsiurã shi arcã dupu elu cu cleashtea; cilimeanjlji arãdea shi aurla shi s’ arcutirã unu pisti alantu dãndalui s’ lu-acatsã. Ti tihea a lui, usha eara dishcljisã di putu s’ iasã. Mãratlu, mizi apruftusi s’ ascapã pritu dedz shi s’ arcuti curmatu tu neaua afratã39.

                                                            

37 yearachinã=lebădă; swan 38 tronciu=ciudat; strange 39 afratu=proaspăt; fresh 

Ti curmã njila ma s’ pirmithusescu cãti trapsi shi tsi zori tricu iarna greauã. Ma di cara tricu, s’ aflã nã tahinimã tu ’nã mucearã, anamisa di cãlãnj. Duchi soarli cumu lu-angãldza, avdzã tsitsivéljli40 iu cãnta sh’ vidzu cã primuveara eara pisti tutu deanvãrliga. Atumtsea tinirlu pulju duchi cã ãrchili-lj suntu vãrtoasi, deadi, deadi shi s’ mutã tu aerã. Pãnã s’ ducheascã, eali-lu purtarã ma largu, pãnã s’ aflã tu unã gãrdinã mari. Merilji avea bubuchisitã shi sotslji41 mirudats42 sh’ aplica lumãchili verdzã pãn’ di arãulu tsi cura tu iarbã. Tuti eara mushati tu avra di primuvearã. Ditu unã deagã aproapea di elu inshirã trei yearachini mushati tsi anuta lishoru pisti apa isihã43, firfiridzãndalui44 peanili. Papaclu sh’ adusi aminti mushatslji pulj shi s’ duchi, ti ciudií, ma pãrãpusitu ca vãrnã oarã. - Va s’ azboairu la puljlji atselj amirãreshtsãlj, dzãsi elu, sh’ elj va mi

vatãmã cã hiu ahãtu urutu sh’ cutedzu s’ mi aprochi di elj. Ma nu-ari tsiva: ma ghini s’ mi vatãmã elj, dicãtu s’ hiu ciucutitu di papi, bãtutu di gãljinj, aguditu cu ciciorlu di feata tsi hãrneashti prãvdzãli, i mortu di foami iarna. Dapoaia azbuirã pãn’ di apã sh’ anutã cãtã mushatili yearachini.

Unã sh’ unã anda vidzurã xenlu, aesti s’ ayunjisirã sã-lj iasã-n cali cu ãrchili disfapti. - Vãtãmats-mi! dzãsi mãratlu pulju; shi-sh-apusi caplu ninga apã shi

sh’ ashtiptã moartea. Ma tsi s’ veadã tu apa limpidã di pirghiosu? Fatsa a lui nu mata

eara di pulju urutu, sãinu45 ma sh’ avea unã njatã di mushatã yearachinã. Nu ari simasií46 cã fu aflatu tu unu cuibairu di papã, tu unu uboru di nicuchiru, maca inshi ditu ou di yearachinã.

Tora nu-lj pãrea arãu cã avea traptã ahãntu, cã tora putea s’ hãrseascã nica ma multu ti tuti mushutetsli shi haraua deanvãrliga. Cã yearachinili mãri anutarã pi ningã nãulu oaspi shi-lu hãrsirã cu dintanili canda eara di daima cu eali.

Dinãoarã vinirã tu gãrdinã shi-niscãntsã cilimeanj shi-arcarã pãni sh’ pitã tu apã.                                                             

40 tsitsivelj=ciocârlie; lark 

41 socu=soc; elder tree 42 mirudat=parfumat; fragrant 43 isihã=liniştită; smooth 44 firfiredz=a foşni; rustle 45 sãinu=cenuşiu; grey 46 simasii = importanţă; importance 

- Vedz? dzãsi nai ma njiclu, vini nica unã. Shi tuts alantsã s’ hãrsirã sh’ loarã s’ alagã la pãrintsã, s’ ansarã shi

s’ batã pãlnjili shi dzãsirã cu mirachi: „nica unã yearachinã! vini nica unã!” Dapoaia arcarã shi altã pãni shi plãtsintã tu apã shi dzãsirã: - Aestã naua-i nai ma mushata! Easti ahãtu tinirã shi daileanã!

Shi yearachinili ma tricutili sh’ aplicarã capitili dinãintea a lui. Atumtsea s’ arshunã niheamã shi sh-ascumsi caplu sumu arpã, cã

nu shtea tsi s’ adarã. Eara ahãtu hãrsitu ama cu tuti aestea nu eara ici pirifanu. Avea futã ahãtu nduchitu47 sh’ cãtãfronisitu48 ti uruteatsa a lui, ta sã-lj avdã tora cã dzãcu cã easti nai ma mushatlu di tuts puljlji. Ponjlji tuts sh-aplica lumãchili tu apã dinãintea a lui, shi soarli anyilicea caldu shi lunjinos. Dapoaia sh’ firfiridzã peanili, sh’ aplicã gusha suptsãri sh’ gri cu harauã ditu frãndzãli di hicati: „nitsi nu anyisamu ahãntã harauã, io cari tutã bana-nj fuiu papaclu atselu urutlu!” Adusu pi armãneashti di Mihai Sima

                                                            

47 nduchit = persecutat; persecuted 48 cãtãfronisitu = dispreţuit; despised 

Unãsprã Yearachini

di Hans Christian Andersen (1838)

Iuva multu alargu, aclo iu lãndurli fugu iarna, bãna unu vãsilje tsi

avea unãsprã’ fciori sh’ unã featã, cu numa Eliza. Anda nidzea la sculií unãsprãlji frats purta unã steauã pi cheptu shi unã apalã di bãrnu. Elj anyrãpsea cu cundilji di yiamandi, unã panachidã49 di malmã sh’ anvitsa matimili50 ahatu ayonjea shi-dyivãsea ahãtu lishoru, cã tutu laolu putea s’ ducheascã cã suntu hilji di vãsilje.

Sora a loru, Eliza shidea pi unu stulicu mãlãmãsitu shi avea unã carti amplinã cu caduri, tsi custusea cãtu giumitati di vãsilii. Ficiuritslji aeshtsã eara dealihea hãrsits, ama nu avea s’ armãnã ashi ti totna. Afendulu a loru, tsi eara vãsilje pisti atseali locuri s’ ansurã cu unã vãsiljoanji multu arauã, tsi nu-lj vrea ici mãratslji ficiurits.

Elj duchirã aesta nica di prota dzuuã dupu numtã. La pãlati avea yiurtií mari shi ficiuritslji s’ agiuca, taha eara nicuchiri shi taha apruchea oaspits. Ama tu locu s’ aibã, ca daima tuti dulsenjli shi mearili tsi avea armasã, nearca51 lã deadi niscãntã arinã tu unã scafã sh’ lã dzãsi s’ facã cã taha easti dultseami. Stãmãna alantã, u pitricu njica Eliza tu hoarã, la unu huryeatu sh’ nicuchira a lui. Dapoaia-lj dzãsi a vãsiljelui ahãnti psemati52 ti tinirlji hilji di vãsilje, cã elu agiumsi di nu mata vrea sã-lj veadã. - Dutsets-vã alargu di aua shi bãnats cum shtits! aspusi vãsiljoanja.

Azbuirats ca pulji mãri, tsi nu au boatsi! Ama nu putu sã-lj adarã uruts ashi cum vrea, cãtse s’ featsirã unãsprã’ yearachini ayri mushati. Dapoaia, cu unu plãngu ciudiosu azbuirarã pi firida a pãlatiljei, pisti gãrdinã, tru pãdurea di anaparti. Eara tahina, dipu ayonjea, anda tricurã di casa a huryeatlui, iu sora a loru Eliza durnjea tu udãlu a ljei. Azbuirarã pisti citií, sh’ ashtsãrã gusha lungã shi minarã ãrchili. Ama canã nu-lj avdzã icã vidzu, ashi cã pãnu tu soni lipsi s’ fugã, iuva dipu analtu tu niori. Shi azbuirarã pisti lumea ntreagã

                                                            

49 panachidã, pinacã = tabliţă de scris; writing board 50 matimã, paradusi = lecţie; lesson 51 nearcã = mamă vitregă; step mother 52 psemã=minciună; lie 

pãnã agiumsirã tu unã speasã53, lai pãduri, tsi s’ tindea alargu pãnã mardzina di amari. Mãrata Eliza eara singurã tu udãlu a ljei shi s’ agiuca cu unã frãndzã veardi, cã nu avea altu tsiva cu tsi s’ agioacã. Adrã unã guvã tu frãndzã, shi mutri pritu ea cãtã soari. Eara canda videa ocljii limpidz a fratslor a ljei; shi anda soarli caldu anyilicea pi fatsãli a ljei, minduia la tuti bãsherli tsi elj lj-avea datã.

Dzãlili tritsea. Anda umplu tsisprãdz’ di anj ea s’ turnã acasã, ama di cara vãsiloanja u vidzu cãtu mushatã eara, u acãtsã inatea shi carezea54. Cu multã mirachi va u ftsea unã yearachinã, ca fratslji a ljei, ama nu cãidisea nica, cãtse vãsiljelu vrea sã-shi veadã hilja. Unã tahinimã dipu ayonjea, tu hãryií, vãsiloanja s’ dusi tu banji. Eara adratã tutã di marmorã shi avea nai ma mushata tapiserií. Lo trei jabi55 cu ea, li bãshe shi-lj dzãsi a unei: - Anda Eliza va s’ yinã la banji, s’ shedz pi caplu a ljei, ta s’ adarã

glarã ca tini. Dapoaia ãlj dzãsi alãntei, a dheftirei:

- S’ shedz pi frãmtea a ljei, ta s’ facã urutã ca tini, sh’ ashi afen-su s’ nu mata u cãnoascã.

- Shedz pi inima a ljei, ãlj ciuciurã a tsiei ditu soni, treia, ta s’ adarã arauã shi sã-lj yinã greu.

Ashi cã bãgã jabili tu apa limbidã shi apa s’ featsi dinãoarã veardi. Dapoaia u gri Eliza shi u agiutã s’ dizlãxeascã shi s’ intrã tu banji. Anda Eliza sh’ hipsi caplu tu apã, unã di jabi shidzu pi perlu a ljei. Ama ea eara multu bunã shi nistipsitã56 ta s’ u acatsã mãyiili. Anda araua vãsiloanji vidzu aestã, lj-umsi prosuplu cu dzamã di nucu, ta s’ hibã dipu sumulaí. Dapoaia lj-ancãce perlu-lj mushatu shi-lu muzgusi cu unã liydurã ti aynosu, pãnã anda fu te-a nicunushteari mushata Eliza.

Anda u vidzu afen-su, s’ ciudusi multu sh’ dzãsi cã atsea nu easti feata a lui. Canã nu u cãnushtea, mashi cãnli shi birbiilji, tsi eara mashi niscãnti mãrati prãvdzã shi nu putea s’ azburascã shi s’ dzãcã tsiva. Dapoaia mãrata Eliza ahurhi s’ plãngã, shi s’ mindui la unãsprãlji frats a ljei, tsi eara tuts alargu. Pãrãpusitã, fudzi di la pãlati                                                             

53 spesu = des; dense 54 carezi, hasmã = ură; hate 55 jabã = broască râioasă; toe 56 nistipsit = inocent; guiltless 

shi imnã tutã dzuua, pisti cãmpuri shi pãljuri57, pãnã agiumsi tu marea pãduri. Nu shtea cãtã iu s’ ducã. Ama eara ahatu cãrtitã shi-nvirinatã, shi-suschira ahatu dupu fratslji a ljei, tsi furã, ca ea, avinats tu lumi, cã apufãsi sã-lj caftã. Eara di ptsãnu chiro tu pãduri anda vini noaptea shi nica niheamã shi va s’ chirea calea. Ashi cã s’ teasi mpadi pi zvuljlu58 moali, sh’ adrã rigeaia di noapti shi-sh’ andrupã caplu di cutsurlu a unui pomu. Fisea59 tutã nu s’ didea ici, shi liva mulacã shi ayãlisitã lj hãrsea frãmtea. Videala di la suti di ljuljats60 anyilicea tu iarbã sh’ tu zvulju, ca unã pirã veardi. Shi ma s’ didea cu mãna di deagã, cãtu peanarya, bumbãratsli61 anyilicioasi cãdea de-anvãrliga ca tsiva steali tsi s’ arupu di analtu sh’ cadu .

Tutã noaptea sh’ anyisã fratslji. Taha ea cu elj tuts eara ficiurits iara, shi s’ agiuca deadunu. Lj videa cumu anyrãpsea cu cundiljili di yiamandi pi panachidili di malãmã, anda ea mutrea pi mushata carti cu caduri tsi custusea cãtu giumitati di vãsiljií. Nu zuyrãpsea cijdii62 shi yrami, ashi cum adra nãinti, ama lucrili ti anami tsi li avea adratã shi tuti tsi li aflarã sh’ li vidzurã. Shi tu cartea cu caduri tuti avea anyeatã. Puljilji cãnta shi oaminjlji inshea ditu carti sh-azbura cu Eliza shi cu fratslji a ljei. Ama di cara dãdea frãndzãli, elj s’ turna tu locurli a loru, ta s’ hibã tuti pi aradã.

Anda s’ dishtiptã, soarili era analtu, ama nu putea s’ ulu veadã di ponjli anãltsã tsi sh’ tindea lumãchili speasi pisti caplu a ljei. Ama mundzãli63 a lui anyilicea pritu frãndzã aua shi aclo, ca unã negurã di malmã. Avea una njurizmã dultsi di iarba veardi shi crehtã, shi birbiljlji aproapea s’ avea angãrlimatã pi anumirlu a ljei. Avdzã apa cumu azvumea ditu ma multi shopati, tuti cura tu unu lacu cu arina di malãmã. Tufi crishtea speasi anvãrliga di apã. Laclu eara ahãtu limbidu cã ma s’ nu bãtea vimtulu s’ da lumãchili a ponjloru shi tufili, vrea li videai canda zuyrãpsiti tu ahãndamea a laclui, cãtse cathi frãndzã s’ yilicea tu apã, icã shidea tu aumbrã icã tu mundzãli di soari.

Cãndu Eliza sh’ mutri prosuplu, s’ aspãre anda-lu vidzu ahãtu sumulaiu shi urutu. Ama anda sh’ udã mãna njicã shi sh’ lã ocljii shi                                                             

57 pãljuru = arbust spinos; thorny bush 

58 zvolj/zvulj/zvular, vlagã, mushclji = muşchi, licheni; moss, lichen 59 fisi = natură; nature 60 ljuljac = licurici; glow‐worm 61 bumbãrac, rimã = insectă; insect 62 cijdii=linie; line 63 mundã = rază; ray  

frãmtea, chealea-lj albã anyilici ca ma nãinti; shi dupu tsi s’ dizlãxi shi intrã tu apa afratã64, unã hilji di vãsilje ma mushatã nu puteai s’ afli tu tutã dunjeaua. Di cara s’ alãxi iara shi-sh’ ampilti perlu lungu, s’ dusi la shopatlu tsi canda hirbea di biu niscãntã apã. Dapoaia alãgã sh’ chiru oara pritu pãduri, fãrã sã shtibã cãtã iu neadzi.

Minduia la fratslji a ljei shi duchea cã sigura Dumnidzã nu va u alasã. Dumnidzãlu easti atselu tsi adarã mearili ayri s’ creascã tu pãduri, ta s’ apudideascã65 foamea sh’ tora Elu u avea adusã la unu di aeshtsã ponj, tsi eara ahãtu ancãrcatu di poami, cã lumãchili s’ anduplica angricati. Aoatsi s’ discurmã ti prãndzu, bãgã andrupãtori sum lumãchi sh’ dapoaia dusi tu nai ma scutidoasili locuri ditu pãduri.

Avea ahãntã isihií cã putea sã-sh’ avdã jgljoatili sh’ firfiridzarea a cathi unei frãndzã pãlitã di soari tsi u chisa sum pãtuni66. Nitsi unu pulju nu s’ videa, nitsi unã mundã di soari nu putea s’ treacã pritu mãrli, scutidoasili lumãchi a ponjiloru. Cufumili67 a loru analti arãdãpsiti ahãtu aproaea unu di alantu, anda li mutrea dinãpoia a ljei, pãrea cã u angãrdea. Ahtari singurami nu avea cãnãscutã nãinti. Noaptea eara multu scutidoasã. Nitsi unu ljuljeacu nu anyilicea tu zvulju. Anvirinatã, s’ teasi mpadi s’ doarmã; shi dupu unu chiro, lj-si s’ pãrea canda lumãchili a ponjloru s’ tindea pisti caplu a ljei shi cã mulatslji oclji di anyilu mutrea pi ea ditu Paradhisu. Anda s’ dishtiptã tahina, nu shtea desi anyisã icã fu dealihea ashi. Dapoaia alãgã sh’ fudzi nica ma largu, ama nu dupu multi jgljoati ia iu s’ adunã cu unã moashi tsi avea amuri tu cãlatã68 shi-lj teasi niscãnti s’ mãcã. Atumtsea Eliza u antribã desi avea vidzutã unãsprã’ hilj di vãsilje tsi imna ancãlaru pritu pãduri. - Nu, apãndãsi moasha, ama vidzuiu aseara unãsprã’ yearachini, cu

cãrunj di malãmã pi capu, tsi avuzea69 pisti apa a arãului di-aproapea. Dapoaia u dusi Eliza ma nãinti la unu mealu di arinã, iu mpadi cura

unu njicu arãu. Ponjlji di pi mealu sh-teasirã lundzãli shi tãfoasili lumãchi pisti apã, unu cãtã altu. Shi aclo iu nu s’ aduna, zãrtsinjli

                                                            

64 afratu = proaspat; fresh 65 apudidescu = a satisface; to satisfy 66 pãtunã = talpã; sole 67 cufumã = (aici) trunchi (de copac); (in this context) trunk (of a tree) 68 cãlatã=coş; basket 69 avuzescu =  a pluti; to float 

inshirã ditu locu, ta s’ poatã lumãchili sã sh’ minteascã frãndzãli tsi aspindzura pisti apã. Eliza-lj urã a moashiljei oarã bunã shi imnã mardzina di arãu, pãnã agiumsi mardzina di amari. Shi aclo, dinãintea a tiniriloru oclji di featã, s’ tindea marli ucheanu, ama nitsi unã pampori nu avea tu miydani, ni vãrã ghimií70 nu s’ videa. Cumu putea s’ ducã nãinti? Bãgã oarã cumu chitritsealili fãrã numiru, di pi mealu furã arucutiti di apã. Yilií, heru, chetsari, tuti tsi eara mintiti aclo deadunu shi-avea loatã bicimea71 di la idyea puteari (chimatili) shi eara ahatu mazni72, canda ma multu shi-di mãnjli a ljei hrisusiti. - Apa s’ dutsi nãinti fãrã s’ cãpãiascã, dzãsi ea, pãnã tutu tsi easti

ascuru73 agiundzi maznu. Ashi va s’ hiu sh’ mini, nicãpãitã tu lucurlu a meu. Hãrioasi ti matimã, mintimeni chimati arucãtoasi! Inima-nj aspuni cã voi va mi dutsets la durutslji a mei frats.

Pi ierghjli ditu amari anvãliti cu aspumã, eara unãsprã’ peani albi di yearachinã, tsi ea li adunã shi li bãgã diunaparti. Chicuti di apã avea pi eali; desi eara chicuti di arauã icã lãcrãnj, canã nu poati s’ dzãcã. Eliza nu s’ duchea singurã, cã amarea easti totna altã turlií shi s’ alãxeashti tu ndauã sihãts ma multu di un lacu tu unu anu ntregu. Ma s’ muta vãrã nioru laiu shi greu, eara canda amarea dzãtsea: - Pot s’ hiu sh’ lai sh’ nãrãitã! Sh’ dapoaia vimtulu bãtea sh’ chimatili s’ fãtsea aspumã albã anda s’ arcutea.

Anda soarli vdzi cãtã tu ascãpitatã, Eliza vidzu unãsprã’ yearachini albi cu cãrunã di malãmã pi capu, tsi azbuira cãtã mardzina di amari, unã dinãpoia a alãntei, ca unã lungã ciupari74 albã. Atumtsea Eliza featsi nghiosu cãtã mealu, shi s’ ascumsi dupu tufi. Yearachinili dipusirã dipu aproapea di ea shi sh’ minarã ãrchili a loru albi thãmãsiti. Cum chiru soarili sum apã, peanili a yearachinilor cãdzurã, shi unãsprã’ hilji di vãsilje mushats, fratslji ali Elizi, s’ aflarã ninga ea. Ahurhi s’ plãngã cu boatsi, cã-lj cãnãscu dinãoarã, tsi cara cã nãshi s’ avea alãxitã. S’ arcã tu bratsãli a loru, sh-lã gri a cathi unui pi numã. Ma cãtu hãrsits furã hiljli di vãsilje cã s’ adunarã iara cu sora a loru ma njica, tsi u cãnãscurã shi elj, tsi cara cã avea criscutã ahãtu analtã shi                                                             

70 ghimií, shaicã, cãici = barcă; boat 71 bicimi = formă; shape 72 maznu = neted; smooth 73 ascuru = aspru; rough 74 ciupari= panglicã; ribbon 

mushatã. Arãsirã shi plãmsirã shi multu ayonjea achicãsirã cãtu arauã fu nãearca cu elj tuts.

- Noi fratslji, dzãsi nai ma marli, azbuirãmu ca yearachini ayri, ahãtu chiro cãtu soarli easti analtu; ama cumu ascapitã dupu dzenuri, nã lomu iara bicimea a noastrã di oaminj. Ti atsea lipseashti s’ himu daima aproapea di unu locu te-a discurmari ti cicioarli a noastri nãinti di ascãpitatã. Cã ma s’ azbuirãmu pritu niori, anda nã turnãmu la bicimea a noastrã di oaminj, va nã nicãmu ahãnda tu amari. Noi nu bãnãm aua, ama tu unu locu cu idyea mushuteatsã, tsi easti multu alargu pisti ucheanu. Nu ari nitsi unã nisií75 calea, iu s’ putem s’ tritsem noptsãli. Tsiva nu ari, mashi unã pishtireauã76 njicã tsi s’ mutã ditu amari, iu mizi putem s’ shidem aputursits deadunu. Ma s’ hibã amarea mintitã, spuma yini pisti noi, ama lj-haristusim alu Dumnidzã shi ti aestã bãrtsiri. Noptsã ntredz tricum pi ea. Ma s’ nu eara ea, nu va s’ agiundzeam canãoarã tu vruta a noastrã patridã, cãtse azbuirarea a noastrã pisti amari acatsã dauã dzãli di nai ma lundzãli ditu anu. Avem izini77 s’ yinim acasa unã oarã tru anu, shi s’ armãnem unãsprã’ dzãli, chiro ta s’ azbuirãm pisti pãdurí shi s’ mutrim nica ’nã oarã pãlatea iu bãneadzã afendi sh’ iu nã amintãm sh’ bãsearica iu easti angrupatã dada. Aoatsi canda shi ponjlji shi tufili suntu soia a noastã. Calj ayri ampaturã78 pisti cãmpuri ashi cumu-lj videamu tu ficiurami. Cãrbunarlji cãntã vecljili cãntitsi, di la corlu tu cari nã acãtsamu anda earam ficiurits. Aestu easti loclu a nostru, di cari him ligats. Shi-aua ti aflãm tini, duruta a noastrã sorã njicãdzancã. Putem s’ shidem aua nica dauã dzãli, ma dapoaia lipseashti s’ azbuirãm alargu cãtã unu locu mushatu tsi nu easti casa a noastrã. Shi cumu putem s’ ti lom cu noi? Nu avem nitsi pampori, nitsi ghimií. - Cumu potu s’ arupu mãyia aestã? dzãtsea sora a loru. Dapoaia azburã mashi di aestu lucru tutã noaptea sh’ durnji mashi ndoauã sihãts. Eliza fu dishtiptatã di yearachinili tsi avuzea pisuprã sh’ firfiridza ãrchili. Fratslji a ljei s’ avea faptã iara pulj shi azbuirarã tu tsercljuri lãrdzã sh’ tutu cama lãrdzã, pãnã agiumsirã multu alargu. Ama unlu di elj, nai ma tinira yearachinã armasi dinãpoi shi sh’ teasi caplu tu poala a sor’sai, sh’ tu aestu chiro ea lo di-lj hãrsea peanili. Shi armasirã deadunu tutã                                                             

75 nisií=insulă; island 76 pishtireauãm bãrtsiri = stâncă; rock 77 izini, volji, cãilãchi = permisiune; permission 78 ampaturã=galopeazã; gallop 

dzuua. Pi ninga searã, alantsã s’ turnarã nãpoi shi anda soarili ascãpitã s’ adrarã cum sh-eara nãinti. - Mãni, dzãsi unlu, va s’ azbuirãm di aua shi nu va nã turnãm pãnã nu va s’ treacã anlu. Ama nu putem s’ ti alãsãm aoa. Ai anacrã79 s’ yinj cu noi? Bratslu a meu easti duri vãrtosu sh’ poati s’ ti treacã pãdurea, shi atumtsea tuti ãrchili a noastri nu va s’ hibã ahãtu vãrtoasi s’ ti treacã amarea? - E, loats-mi cu voi! dzãsi Eliza. Dapoaia tutã noaptea shidzurã di tsãsurã unã poahã80 mari sh’ vãrtoasã di cãlami sh’ di lumãchi tiniri di saltsã. Eliza s’ teasi tu poahã sh’ anda soarli apiri, sh’ fratslji a ljei s’ featsirã iara yearachini ayri, mutarã poaha cu dintãnjli81 a loru sh’ azbuirarã pãn’ di niori cu vruta a loru sorã, cari nica durnjea. Anda mundzãli di soari cãdea pi prosuplu a ljei, unã yearachinã azbuira pisuprã di caplu a ljei di-lj tsãnea aumbrã cu ãrchili lãrdzã, disfapti. Eara alargu pisuprã di amari anda s’ dishtiptã Eliza. Minduia cã vahi nica s’ anyiseadzã, s’ciudusi anda duchi cã u purta ahãtu analtu pisuprã di amari. Ninga ea eara unã lumachi ncãrcatã di mushati amuri coapti sh-unã ligãturã di zãrtsinj dultsã. Nai ma njiclu di frats li avea adunatã ti ea sh’ li avea bãgatã ninga ea. Arãsi cãtã nãsu ta sã-lj hãristuseascã: shtea cã eara idyiulu tsi avea azbuiratã pisuprã ta sã-lj tsãnã aumbrã cu ãrchili a lui. Eara tora ahãtu analtu, cã unã pampori mari di sumu elj s’ pãrea ca unu pulju albu tsi didea nanãparti spuma a chimatiloru. Unu nioru mari tsi avuzea dinãpoi pãrea unu munti analtu sh’ pisuprã di elu Eliza sh’ vidzu aumbra sh’ aumbra atsilor unãsprã’ yearachini, ca tsiva thiriu. Deadunu adra unu cadru ma mushatu di tutu tsi avea vidzutã vãrnãoarã; ama anda soarli s’ alinã cama nsusu, sh’ niorlji armasirã nãpoi, cadurlu di aumbri chiru. Azbuira tuts pritu airu ca unã sãitã82, ama tora niheamã cama preayalea di ma ninti, cãtse purta sora a loru. Dapoaia chirolu lo s’ aspargã shi Eliza mutrea cu multu gaile soarli tsi dipunea, cãtse njica pishtireauã ditu ucheanu nu s’ videa nica iuva. Lj-si s’ pãrea cã yearachinili adarã unu mari copusu83 cu ãrchili a loru. Lele! Ea eara furnjia ti cari nu s’ apruchea cama ayonjea. Anda soarli vrea s’                                                             

79 anacrã = curaj; courage 80 poahã=plasă; net 81 dintanã, cãrãntanã,daltanã,chipitã = cioc; beak 82 sãitã = sageată; arrow 83 copusu = efort; effort 

ascãpita, nãshi va s’ turna oaminj, va s’ cãdea tu amari shi va s’ nica. Dapoaia featsi unã rigeai ditu frãndzãli di hicati, ama nica nu s’ videa pishtireaua. Niori lai s’ apruchea, pãtãrei84 di vimtu aspunea cã sh’ yini tufani, cãndu ditu unã groasã, greauã buluchi di niori, rufei acãtsarã s’ arupã, yiliceari dupu yiliceari. Soarli avea agiumtã pi mardzina di amari, anda yearachinili s’ hiumãsirã nghiosu ahatu ayonjea, cã ali Elizã lj-si trundui caplu. Pistipsea cã vrea s’ cãdea hima nghiosu, ama azbuirarã nãinti. Tora lo ta s’ veadã pishtireaua dipu sum elj shi tu aestu chiro soarli eara giumitati ascumtu di chimati. Pishtireaua pãrea isa cu caplu a unãljei focã inshitã ditu apã. Soarli s’ ahundusea ahatu ayonjea, cã tu oara anda cicioarli a loru deadirã di bãrtsiri, anyilici ca unã steauã, shi tu soni chiru ca atsea ditu soni scãntealji ditu unã cumatã di carti tsi ardi. Dapoaia sh-vidzu fratslji iu shidea aprucheats anvãrliga di ea cu bratsãli deadunu. Eara mashi ahãtu locu cãtu s’ shadã mproshtsã sh’ nitsi unã parti tsi s’ armãnã vlihurã. Amarea s’ aurla cãtã bãrtsiri shi-lj asprucuchea. Tserlu eara lunjinatu di ascãpirãri unã dupu altã shi bumbunidzari dupu bumbunidzari s’ avdza. Ama fratslji shidea shi s’ tsãnea unu alantu di mãnj shi cãnta cãntitsi tsi lã didea nãdií shi anacrã. Multu tahina, tu hãryií hãvaia85 eara lishoarã shi-ayãlisitã, sh’ tu apiritã yearachinili azbuirarã di pi bãrtsiri deadunu cu Eliza. Cum soarili s’ muta tutu ma ndzeanã, Eliza videa dinãinti cumu avuzea tu hãvaí unu bairu di muntsã, cu multu gljetsu anyiliciosu pi cipiti. Tu mesi, s’ videa de-aynanghea unã pãlati ca di-unã milã lungã, cu arãdãrichi di sturi tsi s’ anãltsa unu pisti alantu. Anvãrliga di pãlati s’ ligãna palmieri shi lilici s’ dishcljidea mãri cãtu arãhotari di moarã. Antribã desi aestu easti loclu cãtã iu s’ ayunjisea. Yearachinili featsirã cu caplu cã nu-i ashi, cã tsi videa ea eara mashi mushatili pãlãts di niori tsi s’ alãxescu daima, „Fata Morgana”, iu nitsi unu omu nu poati s’ intrã. Eliza mutrea di aynanghea nica cum muntsãlj, pãdurli shi pãlãtsli s’ amistica, sh’ yinghits bãserits ti anami s’ mutarã tu loclu a loru, cu cubeadz86 analtsã shi cu firidz gotitsí. Ali Elizã lj-si pãru cã avdi tonurli di orgã, ama tsi avdza ea eara cãnticlu a amariljei tsi murmura. Cum s’ apruchearã di bãserits, eali s’ alãxirã tu unu stolu87 di pampori, tsi s’ pãrea cã treatsi                                                             

84 pãtãreauã = rafalã; gust 85 hãvaí = aer; air 86 cube = boltã; vault 87 stol = flota; fleet 

pi sum ea. Ama anda mutri iara vidzu cã eara mashi unã negurã tsi arichiushura pisti ucheanu. Ashi lj-tricurã pi dinãintea a ocljiloru ahtãri alãxeri di lucri, pãnã anda, tu soni, vidzu loclu cãtã cari dealihea nidzea. Avea muntsã njirli, pãduri di chedru, cãsãbadz sh’ pãlãts. Cu multu nãinti s’ ascapitã soarli, ea shidzu pi unã cheatrã, dinãintea a unãljei spelã88 mari. Mpadi eara ierghi verdzã tsi fitursea sh’ pãrea unã iambulã tsãsutã.

-Tora va s’ ashtiptãmu s’ avdzãmu tsi va s’ anyisedz astarã, dzãsi fratili nai ma njiclu anda-lj aspunea a sorãljei a lui udãlu te-a durnjeari. - S’ da Dumnidzã s’ anyisedzu cum s’ vã ascapu, apãndãsi ea. Sh-aestã minduiari lo ahãntã puteari tu mintea a ljei, cã featsi rigeaí mari la Dumnidzãlu ti agiutoru, sh’ pãnã sh’ tu somnu dutsea nãinti rigeaia. Dapoaia taha azbuira analtu tu aerã, cãtã niuroasa pãlati ali „Fata Morgana”, shi unã dzãnã vini s’ u aproachi, anyilicioasã shi msheatã. Ama cu tuti aesti dzãna sh-adutsea multu cu moasha tsi lj-avea datã amuri tu pãduri shi cari lj-avea dzãsã ti yearachinili cu cãrunã di malãmã pi capu. - Fratslji a tãi potu s’ hibã ascãpats, dzãsi ea, lipseashti s’ ai mashi

gaireti89 shi s’ lucredz ca cãni90. Dealihea, apa easti ma moali di mãnjli a tali ndilicati, sh’ cu tuti aestea plichiseashti cheatra; nu ducheashti nitsi unã dureari ashi cum dzeadzitli a tali va s’ ducheascã, nu ari suflitu, shi nu va s’ tragã cãti va li tradz tini. Vedz urdzãtsli tsi li am tru mãnã? Ahtãri crescu anvãrliga di spela iu dornji tini, ama nu va tsã ufiliseascã ma s’ nu creascã pi mirmintsãlj di la bãsearicã. Aestea voru adunari tsi cara cã va tsã adarã bishits! Arupili cumãts cu mãnjli shi cicioarli a tali, shi va s’ adarã cairu, di cari va s’ tortsã sh’ va s’ tsashi unãsprã’ cãmeshi cu mãnits lundzã. Ma s’ hibã arcati aestea pisti unãsprãli yearachini, mãyia va s’ hibã aruptã. Ama nu ti agãrshea, di anda va s’ ahurheshtsã pãnã anda va s’ dipiseshtsã lucurlu, shi cara s’ tsã ia anj di dzãli ditu banã, nu lipseashti s’ azburãshtsã. Protlu zboru tsi va-lu greshtsã va s’ higã tu ininjli a fratslor a tãi ca unu cãtsutu. Bana a loru tsãni di limba a ta. Nu agãrshea tutu tsi ts-am dzãsã!

                                                            

88 spelã = peşteră; cave 89 gaireti = curaj; courage 90 ca cãni = cu perseverenţã; with perseverence 

Shi cum dipisi te-a azburari, u agudi lishoru pisti mãnã cu urdzãtsli shi unu ponu, ca unã pirã tsi ardi, u dishtiptã Eliza. Eara dzuuã tora shi aproapea di aclo iu avea ea durnjitã crishtea unã urdzãcã ca atsea tsi u-avea vidzutã tu yisu. Cãdzu pi dzãnunclji sh-hãristusi alu Dumnidzã. Dapoaia dusi dinãintea a spelãljei ta sh’ ahurheascã lucurlu cu mãnjli a ljei ndilicati. Ahuli pritu urutili urdzãts, tsi-lj adrarã bishits mãri pi mãnj sh’ pi bratsã. Ama lipsea s’ astrãxeascã cu harauã mashi s’ poatã sã-lj siligheascã fratslji a ljei. Ti atsea lo di chisã urdzãtsli cu cicioarli goali shi toarsi pãndza. Tu apiritã fratslji s’ turnarã shi s’ lãhtãrsirã anda u aflarã mutã. Pistipsea cã easti unã altã mãyií adratã di nearca atsea araua. Ama anda-i vidzurã mãnjli achicãsirã cã u adra ti bunlu a loru, shi-fratili nai ma njicu plãmsi; sh’ iu cãdea lãcrãnjli a lui, dorlu ayãlisea shi bishitsli tsi ardea chirea. Lucrã tutã noaptea, cãtse nu putea s’ dãnãseasca ta s’ discurmã pãnã s’ nu sh-ascãpa vrutslji frats. Tutã dzuua alantã, cãtu fratslji a ljei furã fugats, shidzu singurã, ama canãoarã chirolu nu avea tricutã ahãtu ayonjea. Unã cãmeashi eara chiola91 etimã shi-u ahurhi dheftira. Anda avdzã cornulu a avinãtorlui u acãtsã frixea. Sonlu yinea aproapea sh’ tutu ma aproapea, avdzã cãnjlji iu alãtra sh’ alãgã aspãreatã tu spelã. Ligã pi ayunjií deadunu tu unã bãrtsatã urdzãtsli tsi li-avea adunatã shi shidzu pi eali. Dinãoarã unu cãni mari vini sh’ansãri cãtã ea di stri surpãturã, shi dapoaia altu shi altu. Alãtra cu silã, alãga tru nãpoi, shi dapoaia s’ turna iara. Tu niheamã di oarã tuts avinãtorlji shidea dinãintea a spelãljei, sh’ nai ma mushatlu di elj eara vãsiljelu a loclui. Elu s’ apruche di ea, cãtse nu avea vidzutã canãoarã unã featã ma mushatã. - Cum agiunseshi aoa, fiticã? antribã elu. Ama Eliza mashi featsi cu

caplu. Nu cutidza s’ azburascã, cã u durea bana a fratsloru. Shi sh’ ascumsi mãnjli sum poalã, ta s’ nu veadã vãsiljelu tsi pidimo tradzi ea.

- Yina cu mini! dzãsi elu; aua nu pots s’ armãnj. Ma s’ hii ahãtu bunã cãt hii mushatã, va ti anvescu tu sirmã shi gadafeí sh’ va tsã bagu unã cãrunã di malãmã pi capu. Shi pãlatea a mea avutã va tsã hibã casã, iu va s’ bãnedz shi va s’ cumãndãseshtsã. Dapoaia u mutã pi callu a lui. Ea plãmsi sh’ mãnjlji sh’ frãmsi, ama

vãsiljelu dzãsi:                                                             

91 chiola = deja; already 

- Voi mashi s’ hii hãrsitã! Va s’ yinã oara anda va-nj haristuseshtsã ti aestã.

Dapoaia ampãturarã pisti muntsã shi vãsiljelu u tsãnea Eliza dinãintea a lui pi calu shi avinãtorlji yinea dinãpoi. Anda ascãpitã soarli, elj s’ apruchearã di unu mushatu cãsãbã dumnescu, cu bãserits shi piryuri. Anda agiumsirã la pãlati, vãsiljelu u dusi pritu sãli di marmorã, iu fãntãnj mãri giuca sh’ iu stiznjili sh’ dãvanea eara ampriviscuti cu unã zuyrãpseari arhundã. Ama ea nu avea oclji ti tuti aesti lucri, putea mashi s’ jileascã shi s’ plãngã. Lj strãxi huzmichearili92 s’ u andreagã tu stranji arhundeshtsã93, sã-lj acatsã mãryãritari tu peri shi sã-lj bagã gantili94 moi pisti dzeadzitli bishicati.

Cum shidea dinãintea a tutãloru tu fustanea mushatã, avea unã njeatã tsi tsã loa ocljilj, cã tutã curtea s’ ancljinã dinãintea a ljei. Dapoaia vãsiljelu sh’ aspusi vrearea s’ u lja nveastã, ama arhiepiscoplu featsi cu caplu shi ciuciurã cã tinira featã eara mashi unã mandisã95 tsi-lu urghi vãsiljelu shi-lj mãyipsi inima. Ama vãsiljelu nu vrea s’ avdã. Dimãndã s’ cãntã muzica, s’ chirniseascã cu tuti bunetsli sh’ cu dultsenj nostimi96 shi s’ gioacã nai ma mushatili surati. Dapoaia elu u dusi tu gãrdinjli anjurizmati shi tu udadz anãltsã, ama nitsi unu arãsu nu s’ videa pi budzãli a ljei shi nitsi unu arãsu ntroclji. Eliza pãrea unu caduru a anvirinariljei. Dapoaia vãsiljelu dishcljisi usha a unui udã njicu te-a durnjeari iu avea s’ sheadã ea. Eara stulisitu97 cu mushatã tapiserií veardi shi sh’ adutsea cu spela iu u avea aflatã. Mpadi eara teasã ligãtura di pãndzã tsi u avea toarsã di urdzãts, shi sumu dãvani eara acãtsatã cãmeasha tsi u avea adratã. Aesti lucri eara adusi aoa ditu spelã ca niscãnti lucri ti ciudií di unlu di avinãtori. - Aoa pots s’ ti-anyisedz iara nãpoi tu veacljea a ta casã, tu spelã, gri vãsiljelu. Aoa easti lucurlu tsi lu-ai adratã. Va ti adarã s’ arãdz tora, anamisa di ahãntã mushuteatsã, shi s’ minduieshtsã la atselu chiro. Anda vidzu Eliza tuti aesti lucri tsi li avea ahãtu aproapea di inimã, sumarãsi shi unu aroshu ca di sãndzã lj-umplu fatsãli. Mindui la

                                                            

92 huzmichearã = servitoare; maid 93 arhundescu, ‐eascã = bogat, princiar; rich 94 gantã=mănuşã; glove 95 mandisã = vrajitoare; witch 96 nostim = delicios; delicious 97 stulisit = impodobit; adorned 

frats shi-ascãparea a loru u hãrsi ahãtu, cã bãshe mãna a vãsiljelui. Dapoaia elu u apridunã la cheptu.

Dupu niheamã chiro hãrsitili cãmbãnj di bãsearicã aspunea yiurtusearea ti numtã sh’ cã mushata featã mutã ditu pãduri va s’ hibã ancurunatã vãsiloanji. Atumtsea preftulu ciuciurã zboarã arali tu ureacljea a vãsiljelui, ama aestea nu agiumsira tu inima a lui. Ancurunarea lipsea nica sã s’ facã, shi preftul ishishi lipsi sã-lj bagã cãruna pi capu a nauãljei nveastã. Cu inatea a lui, lu pimsi tserculu strimtu cu ahãntã silã pi frãmti cã-lj adrã goadã. Ama unu ponu ma mari lj-astrindzea inima: dorlu ti frats. Nu duchea nitsi unã dureari tu trupu. Gura-lj eara ancljisã; mashi unu zboru golu custusea cãtu bana a fratsloru. Ama-lu vrea vãsiljelu bunu, mushatu, tsi s’ dipira ta s’ hibã ea cathi dzuuã ma hãrsitã. Lu vrea cu tutã inima shi ocljilji a ljei anyilicea di vrearea tsi nu cutidza s’ u aspunã. Oí! s’ puteari ea sã-lj ximistiripseascã98 a lui dorlu tsi avea. Ama lipsea s’ armãnã mutã pãnã anda va s’ dipisea lucurlu. Ti atsea itií, noaptea s’ dutsea pi-ascumta tu udicilu a ljei, tsi fu andreptu maxusu ta s’ sh-u aducã cu spela shi ayonjea tsãsu unã cãmeashi dupu altã. Ama anda ahurhi shaptea cãmeashi, armasi fãrã pãndzã. Shtea cã urdzãtsli tsi vrea ufiliseari crishtea tu mirmintsã shi cã va s’ li adunã ea. Cum s’ ducã aclo? - Oí, emu tsi easti durearea ditu dzeadzitli a meali cãndu inima-nj

poartã ahtari ponu? mindui ea. Lipseashti s’ dãldisescu99! Nu va s’ armãnu fãrã agiutoru di analtu. Dapoaia, cu inima trimburãndalui, canda adra vãrã lucru arãu, s’

dusi pi-ascumta tu gãrdinã, tu limpida videalã a lunãljei, sh’ tricu pritu cãljuri strimti sh’ ermi100, pãnã agiumsi la mirmintsã. Atumtsea vidzu pi unã di mãrli ploaci di murmintu unã tãbãbií101 di vombiri102. Aesti plazmi103 ti puvrií sh-avea ascoasã partalili, canda vrea s’ la. Dapoaia loa di azgrãma cu dzeadzitili lundzã shi subtsãri, dishcljidea murmintulu proaspitu, trãdzea nafoarã mãrsha sh’ mãca carnea! Feata tricu aproapea di elj shi anda sh-arcarã mutrita vumbireascã pi ea,

                                                            

98 ximistiripsescu = a mărturisi; to confess 99 dãldisescu, dãvrãnsescu = a risca; to risk 100 ermu=pustiu; deserted 101 tãbãbii = ceată, grup; group 102 vombir = vampir; vampire 103 plazmã, plasi, fãpturã = creatura; creature 

Eliza shi-adrã preayalea rigeaia. Adunã urdzãtsli tsi u ustura sh’ li purtã cu ea acasã la pãlati. Mashi unu insu u vidzu, sh-aestu fu preftulu, tsi shidea dishtiptatu anda tuts durnjea. Tora minduia cã shubeili104 a lui eara dealihea. Nu eara lucru chischinu cu vãsiloanja. Ea eara unã mandisã, sh’ lu mãyipsi vãsiljelu sh’ tuts oaminjlji. Pi-ascumta-lj dzãsi a vãsiljelui tsi avea vidzutã sh’ di tsi avea frixi, shi anda zboarãli greali lj-inshea ditu gurã, icoanili a sãmtsãloru featsirã cu caplu canda dzãtsea:

- Nu easti dealihea. Eliza nu easti cãbãtloanji. Ama arhiepiscopulu u lo altã turlií: pistipsi cã elj ximistiripsirã contra a ljei, shi cã sãmtsãlj minarã caplu ta s’ aspunã cã ea easti arauã. Dauã lãcrãnj mãri s’ azvãrnuirã pi fatsãli a vãsiljelui shi s’ dusi acasã cu shubeia tu inimã. S’ featsi cã doarmi, ama nu yinea somnu dealihea tru ocljii a lui, cãtse u videa Eliza cum sã scula cathi searã shi fudzea tu udãlu a ljei. Dzuuã cu dzuuã sufrãntsealili-lj si adra ma lãi, shi Eliza videa ama nu achicãsea furnjiía, ama u aspãre shi inima lj-trimbura ti fratslji a ljei. Lãcãrãnjli a ljei tsi ardea, anyilicea ca niscãnti mãryãritari icã yiamandi pi gadafeia dumneascã sh’ tuti alanti feati tsi u videa, vrea s’ hibã vãsiloanji tu loclu a ljei. Tu aestu chiro, Eliza lucra ninti shi s’apruchea di dipisitã; mashi unã cãmeashi eara lipsitã, ama nu mata avea ni pãndzã, ni vãrnã urdzãcã. Nica unã oarã mashi, lipsea s’ dãldiseascã s’ ducã la mirmintsã shi s’ arupã unã mnatã. Minduia aspãreatã la priimnarea tsi vrea s’ u facã singurã, sh’ la vombirlji lãhtãroshi, ama vrearea a ljei eara inimarcã105, ashi cum eara sh’ pistea tu Dzumnidzã. Eliza dusi sh’ vãsiljelu shi arhiepiscoplu dusirã dupu ea. U vidzurã anda s’ aurlã tu mirmintsã, shi anda s’ apruchearã vidzurã vombirlji iu shidea pi unã ploaci, cum lj-avea vidzutã sh’ Eliza. Vãsiljelu shi-shtsã caplu, cãtse mindui cã ea eara cu elj - ea tsi cu caplu pi cheptulu a lui s’ avea discurmatã tu idyea dzuuã. - Laolu va u giudicã! dzãsi elu. Shi ea fu ayonjea giudicatã di tuts s’ moarã arsã di yií. Fu dusã alargu di mushatili sãli dumneshtsã tu unã ahapsi scutidoasã shi cernã106 iu vimtulu shuira pritu pãrmatslji107 di heru.

                                                            

104 shubeí=bănuială; suspicion 105 inimarcu = curajos; courageous 106 cernu = sumbru; sombre 107 pãrmacu=zăbrea; bar 

Tu locu di fustãnj di gadafeí shi sirmã, lj-deadirã cãmeshli a ljei tsi li avea tsãsutã ta s’ anvãleascã cu eali, shi ligãtura di urdzãts ti cãpitãnju. Ama nu putea sã-lj da tsiva tsi s’ u hãrseascã ma multu! Sh’ dutsea nãinti lucurlu cu harauã, shi-adra rigei ti agiutoru, cãndu ficiorlji di pitu sucãchi cãnta cãntitsi di pezã ti ea, shi nitsi unu suflitu nu u angãldza cu unu zboru bunu. Cãtã searã, avdzã la pãrmatsi cumu bãtea ãrchi di yearachinã. Eara fratili nai ma njiclu tsi sh’ aflã sora. Sh’ ea uhtã di harauã, tsi cara cã shtea cã aestã searã poati s’ hibã atsea ditu soni tsi u ari te-a bãnari. Ama nica putea s’ aibã nãdií, cãtse lu-avea cu ea tu ahapsi lucurlu, shi fratslji a ljei avea vinitã.

Atumtsea arhiepiscoplu vini ta s’ hibã cu ea tu atseali ditu soni sihãts, ashi cum lj-avea elu tãxitã a vãsiljelui. Ama ea minã caplu shi-lu pãlãcãrsi cu mutrita sh’ cu noima108, s’ nu sheadã; cãtse shtea cã tu aestã searã lipsea sh’ dipiseascã lucurlu. Altã turlií, tutu dorlu a ljei shi lãcrãnjli sh’ noptsãli nidurnjiti furã geaba. Arhiepiscoplu fudzi di cara dzãsi zboarã uruti ti ea; ama mãrata Eliza shtea cã easti nistipsitã shi, huzmicioanjí cum sh’ eara, dusi lucurlu nãinti. Njits shurichits alãga pri mpadi, trãdzea urdzãtsli la cicioarli a ljei, ta s’ u agiutã ahãtu cãtu putea. Unu ciuro109 shidea nafoarã di pãrmatsili a firidãljei shi-lj cãntã tutã noaptea, cãtu putu cama dultsi, ta sã-lj fugã virinlu.

Eara nica scutidi shi nai multu unã sihati pãnã tu apiritã, anda unãsprãlji frats shidea la poarta a pãlatiljei shi cãfta s’ hibã dushi dinãintea a vãsiljelui. Lã dzãsirã cã nu s’ poati, eara nica scutidi, chisã, noapti sh’ cumu vãsiljelu durnjea, nu cutidza sã-lu dishteaptã. Lã pricãdzurã, lj-fuvirsirã shi pãn’ tu soni intrarã. Atumtsea vinirã vigljitorlji, shi pãnã sh’ vãsiljelu sã sculã s’ antreabã tsi va s’ dzãcã aestu halatu? Tu aestu chiro apiri. Unãsprãlji frats s’ featsirã afanj, ama unãsprã’ yearachini ayri azbuirarã pisti pãlati. Sh’ tora tutu laolu yinea di la portsãli a cãsãbãlui, s’ veadã mandisa iu ardi. Unu calu bitãrnu trãdzea carotsa tu cari shidea ea. U avea alãxitã tu niscãnti stranji ascuri di pãndzã di sacu. Perlu a ljei mushatu eara dispiltitu pisti pãltãri, fatsãli-lj eara trapti, budzãli-lj si mina tãcuti, anda mãnjli a ljei nica lucra pãndza veardi. Pãnã sh’ tu calea cãtã moarti, nu deadi di padi lucurlu tsi lu-avea. Atseali dzatsi cãmeshi eara                                                             

108 cu noima = prin gesturi, mimică; by gesture, mimicry 109 ciuro = sturz; thrush 

teasi la cicioarli a ljei, lucra ayonjea ti unãspra, anda laolu shi-arãdea shi-dzãtsea: - Mutrits mandisa, cum bãndureadzã! Nu ari nitsi unã carti di rigei tru mãnã. Sheadi aclo cu uruta-lj mãyií. Aidits s’ u arupem tru nã njilji di cumãts!! Dapoaia s’ arcarã cãtã ea shi va s’ aspãrdzea cãmeshli, ama tu oara atsea unãsprã’ yearachini ayri azbuirarã pisuprã di nãsã shi dipusirã pi carotsã. Atumtsea azvimturarã mãrli a loru ãrchi, shi-laolu s’ deadi nanãparti aspãreatu. - Easti semnu di-analtu cã feata nu easti cãbãtloanji! ciuciurarã multsã di elj. Ama nu cutidzarã s’ aspunã cu boatsi analtã. Anda gilatlu110 u acãtsã di mãnã, ta s’ u mutã ditu carotsã, ea arcã ayonjea unãsprãli cãmeshi pisti yearachini, sh’ dinãoarã eali s’ featsirã unãsprã’ hilji di vãsilje mushats. Ama nai ma njiclu avea unã arpã di yearachinã tu locu di bratsu, cãtse Eliza nu avea apruftusitã s’ dipiseascã atsea ditu soni mãnicã di cãmeashi. - Tora potu s’ azburãscu, dzãsi ea. Hiu nistipsitã!

Dapoaia oaminjli tsi avea vidzutã tsi s’ featsi s’ ancljinarã dinãintea a ljei, ca dinãintea a unui sãmtu. Ama ea cãdzu fãrã banã tu bratsãli a fratsloru, curmatã di dipirari, pidimo shi dureari. - Dealihea easti nistipsitã! dzãsi marli frati.

Shi-dapoaia pirmithusi tut tsi s’ avea faptã. Shi anda azbura ahurhi s’ yinã unã njiurizmã ca di njilji di trandafili. Cathi lemnu ditu cãrmãgani111 acãtsã zãrtsinã, shi criscurã lumãchi shi deadi unu gardu yiu grosu, largu shi analtu, amplinu cu trandafili. Shi ma nsusu di tuti s’ dishcljisi unã lilici albã anyilicioasã, tsi ascãpira ca unã steauã. Aestã lilici vãsiljelu u arupsi shi u bãgã pi cheptulu ali Elizã, anda si sculã ditu lishinu, cu irinji shi harauã tu inimã. Shi tuti cãmbãnjli di la bãserits asunarã singuri, shi-pulji vinirã tu urdii112 mãri. Sh’ unã pareí di numtã s’ turnã la pãlati, ashi cum nitsi-unu vãsilje nu avea vidzutã pãnã atumtsea. Adusu pi armaneashti di Ianula Gheorghe                                                             

110 gilatu=călău; executioner 111 cãrmãgani = rug de lemne pe care se arde ceva; pile, pyre 112 urdii=stol; troop 

GRIMM

Albã-ca-Neaua

di Fratslji Grimm

Eara nã oarã tsi nu sh-eara. Njadzã-iarnã, anda peanili di neauã cãdea ca lilici albi ditu tseru,

eara unã vãsiloanji tsi cusea ninga unã firidã cu chinari113 di abanozi114. Sh’ cumu cusea ea shi-mutrea cum didea neaua, s’ antsãpã tu dzeaditu cu aclu sh’ trei chicuti di sãndzã cãdzurã pi alba neauã. Shi-aroshlu sãndzi s’ uidisea ahãtu mushat cu alba neauã, cã vãsiloanja s’ mindui:

- E, s’ avearim io unã featã albã ca neaua, aroshi ca sãndzãli sh’ laí ca lemnulu di abanozi.

Nu tricu multu chiro shi-vãsiloanja avu unã featã albã ca neaua, aroshi ca sãndzãli shi-cu perlu lai ca abanozea. Ti atsea lj-bãgarã numa Albã-ca-Neaua. Ma dicara u amintã feata, vãsiloanja muri. Tricu anlu shi vãsiljelu sh-lo altã nveastã. Aestã eara multu musheatã, ama multu pirifanã shi-anapudã shi nu putea sã strãxeascã s’ hibã vãrã ma mushatã di ea. Avea unã yilií mãyipsitã, dinãintea a curi shidea, s’ mutrea shi-dzãtsea:

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã, Cari pisti locu-i nai ma mushatã?

shi-yilia lj-apãndãsea: - Tini vãsiloanje, hii nai ma mushata.

Shi atumtsea s’ sãrãsea cã shtea cã yilia spuni dealihea. Ma Albã-ca-Neauã tutu crishtea, s’ adra cathi dzuuã ma mushatã. Shi-cãndu agiumsi di shapti anj eara mushatã ca dzuua shi-ma mushatã di ishishi vãsiloanja. Shi-unãoarã, anda u-antribã yilia:

                                                            

113 chinari = pervaz; frame 114 abanozi = abanos; ebony  

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã, Cari pisti locu-i nai ma mushatã?

ea-lj apãndãsi: - Ma mushatã ca tini nu vidzu dunjeaua, Dicãtu feata ta aflatã115, Albã-ca-Neaua.

Cãndu avdzã aestã, ali vãsiloanji lj-cãdzu milií. Di atumtsea, cum u videa Albã-ca-Neaua lj-didea tu hicati di cãtã inati lj-avea a featãljei. Sh’ zilia sh’ fãrmaclu lj-crishtea tutu ma multu tu inimã ca vãrã iarbã ayrã, di nu avea arãhati ni dzuuã ni noapti. Ashi cã-lj gri a unui avinãtoru116 shi-lj dzãsi:

- Ljea-u fitica aesta cu tini tu pãduri cã nu mata voi s’ u vedu ’ntr-oclji. Vatãm’ u shi-adu-nj nãpoi ispati117 pãlmuna118 shi-hicatlu.

Avinãtorlu u-ascultã shi u dusi fitica tu pãduri, ma cãndu mutã cãtsutlu sã-lj lu higã tu cheptu, Albã-ca-Neaua ahurhi s’ plãngã shi-dzãsi:

- Ah, vrute avinãtor, alasã-nj bana! Io va mi aurlu tu pãduri shi nu va mi tornu vãrnãoarã.

Sh’ cumu sh’ eara ahãtu mushatã, avinãtorlu lu curmã njila shi-dzãsi:

- Maca fudz-tsã tini, featã mãratã! Shi ashi, mindui elu, zulãchili va ti mãcã.

Ma cu tuti aesti omlu duchi cã unã cheatrã lj-si lo di pi inimã, cãtse nu mata eara ananghi s’ u vatãmã elu. Shi cumu unu ayru-porcu yinea alãgãndalui, avinãtorlu lu tãlje, lj-scoasi pãlmuna shi-hicatlu shi-lj li dusi a vãsiloanjiljei s’ facã ispati cã fitica-i moartã. Dapoaia bãgã

                                                            

115 featã aflatã = fiică vitregă; step daughter 116 avinãtor

u = vânător; hunter 

117 ispati = dovadă; proof 118 pãlmuna = plămân; lung 

mãyirgilu s’ li pispileascã ghini cu sari shi-li mãcã, minduindalui cã mãcã ianomatli119 ali Albã-ca-Neaua. Ma tora mãrata fiticã eara singurã tu pãdurea mari shi-ahãtu aspãreatã anda mutrea pi frãndzãli di ponj cã nu shtea tsi s’ adarã. Atumtsea ahurhi s’ alagã pisti chetsari antruyisiti shi pritu schinj; shi-ayrinj tritsea pi ningã ea ma nu u cãrtea. Alãgã cãt u tsãnurã cicioarli pãnã ntunicã. Atumtsea vidzu unã cãsicã shi intrã nãuntru s’ discurmã. Tuti ditu cãsicã eara njits, ma arãdãpsiti sh’ chischini tsi nu sã spuni. Pi unã measã eara shapti cinguri njits shi-tu cathi cingu eara cãti unã lingurici shi-ningã eali cãtsuti, buneli shi-chelchi, tuti cãti shapti shi-tuti njits njicãdzãnchi. Albã-ca-Neaua u lo foamea shi-seatea, ashi cã mãcã cãti niheamã ditu cathi cingu sh’ biu yinu dit cathi chelchi ta s’ nu dipiseascã tutu di la unlu. Dapoaia, di cara eara ahãtu curmatã s’ arcuti pi unã cãrvãtici, ma nitsi unã nu-lj si uidisea; unã eara multu lungã, altã multu shcurtã, ma pãn’ tu soni u-aflã shaptea, atsea ditu soni cã-lj si pugudea tamam shi-armasi tu ea. Featsi unã rigeai shi s’ bãgã ta s’ doarmã. Cãndu dipusi scutidea ia-lj sh’ nicuchirli iu ma sh’ yinu; eara shapti shcurtabats120 tsi lucra dzuua tutã tu mademi121. Shi-apreasirã shaptili tseri shi-anda s’ adrã videalã tu cãsicã, duchirã cã avea futã vãrã xenu nãintea a loru aclo, cã lucãrli nu shi-eara pi aradã cumu li-avea alãsatã. Protlu dzãsi:

- Cari shidzu pi stollu a meu? Dheftirlu:

- Cari mãcã ditu cingul a meu? Treilu:

- Cari-nj mãshcã di pãni? Paturlu:

- Cari-nj mãcã veardzãli?                                                             

119 ianomati = organe; organs 120 scurtabac

u = pitic; dwarf 

121 mademi = minã; mine 

Tsintsirlu: - Cari-nj ufilisi122 bunela?

Shasili: - Cari tãlje cu cãtsutlu a meu?

Shaptili: - Cari biu ditu chelchea a mea?

Dapoaia protlu mutri deanvãrliga sh’ vidzu chilimea sh’ dushechea123 cã eara mintiti sh’ dzãsi:

- Cari shidzu tu cãrvatea a mea, tu strozma124 a mea? Alantsã mutrirã shi elj shi-cathi unu gri:

- Shi-tu cãrvatea a mea s’ ari arcutitã vãrã! Ama shaptilu anda mutri u vidzu Albã-ca-Neaua tsi durnjea nica. Lã gri alãntoru s’ yinã, shi cum vinirã irushi s’ apurisirã125 shi-mutarã tserli shi-alãsara videala s’ cadã pi fatsa ali Albã-ca-Neaua.

- Doamne Dumnidzale, grirã elj, tsi fiticã harishi126! Shi-furã ahãtu hãrsits, cã nu u scularã, ma u alãsarã s’ doarmã tu cãrvati. Shi

shaptilu shcurtabacu durnji cãti unã sãhati cu cathi unu di sots, shi-ashi tricu noaptea. Cãndu s’ featsi tahina Albã-ca-Neaua si sculã, shi s’ lãhtãrsi anda vidzu shaptilji shcurtabats. Ma elj nu-lj adrarã tsiva shi-u-antribarã cum lj-u numa.

- A njeia nj-u numa Albã-ca-Neaua, apãndãsi ea. - Shi-cum agiunseshi tu casa a noastã? antribarã shcurtabatslji. Atumtsea ea lã dzãsi cã nearca vru s’ u chearã, ma avinãtorlu lj-

alãsã bana, shi cã alãgã tutã dzuua, pãnã deadi di cãsica a loru. Shcurtabatsli dzãsirã:

                                                            

122 ufilisescu = a folosi; tu use 123 dushechi = saltea; mattress 124 strozmã = aşternut; bed clothes 125; mi apurisescu = a fi uimit; tu amaze 126 harishi = drăgălaşă; cute, lovely 

- Ma s’ ai angãtan casa, s’ mãyiripseshtsã, s’ n-adari cãrvatea, s’ lai, s’ coshi shi s’ mpilteshtsã, sh’ ma s’ li tsãnj tuti chischini shi pi aradã, pots s’ shedz cu noi shi-nu va tsã lipseascã tsiva.

- Voi cu tutã inima, dzãsi Albã-ca-Neaua, shi armasi la elj. Elj vdzea di tahina di cãfta halcumã127 sh’ malãmã shi serli anda s’

turna, casa eara nãscãrsitã128 shi-tsina etimã. Feata shidea singurã tutã dzuua sh’ ti-atsea shcurtabatslji-lj featsirã tãmbihi s’ afireascã di nearca, cã atsea va u aflã iu easti. S’ aibã angãtanu shi s’ nu alasã canã-n casã. Ma vãsiloanjea, di cara pistipsea cã-lj avea mãcatã pãlmuna sh’ hicatili, shi-u avea tu minti cã easti iara prota tu mushuteatsã, sh’ neasi la yilií shi-dzãsi:

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã Cari pisti locu-i nai ma mushatã?

shi-yilia lj-apãndãsi: -Tini vãsiloanje hii multu msheatã, vedu

Ma mesea di pãduri iu shcurtabatslji shedu Albã-ca-Neaua nica bãneadzã ghini, Sh’ easti multu ma msheatã di tini.

Vãsiloanjea sã-lj cadã milií, cã dimi shtea cã yilia nu arãdi. Atumtsea achicãsi cã avinãtorlu lj-u giucã hunera129, u arãsi, shi-cã Albã-ca-Neaua nica bãneadzã. Ashi cã s’ mindui shi s’ mindui cum s’ adarã s’ u moarã, cã cãtu chiro nu eara ea nai ma mushatã, zilia130 nu u alãsa arãhati. Shi-dupu tsi u mindui ghini, shi-buisi131 fatsa shi s’ alãxi ca unã tugearã132 moashi, di canã nu putea s’ u pricunoascã133. Shi adratã ashi tricu shapti muntsã cãtã la shaptilj shcurtabats, bãtu pi ushi shi gri:

                                                            

127 halcumã = cupru; copper  128 nãscãrsescu = a deretica; to tidy up 129 giocu hunera = a face o festă; to trick 130 zilií = invidie; envy 131 buisescu = a vopsi; to paint 132 tugear

u = negustor; trader 

133 pricunoscu = a recunoaşte; recognize 

- Lucri musheati te-a vindeari, multu eftini, multu eftini... Albã-ca-Neaua mutri pritu geami shi dzãsi:

- Bunã-ts oarã maie, tsi ai te-a vindeari? - Lucri buni shi mushati, dzãsi, zuni134 tuti bueili, shi scoasi unã

tsãsutã tutã di sirmã. „Aidi s’ u alas s’ intrã muljearea”, dzãsi Albã-ca-Neaua, trapsi frencul, shi-acumpãrã zuna.

- Featã, dzãsi moasha, nu hii ici ndreaptã, yina s’ tsã bagã maia zuna cum lipseashti.

Albã-ca-neaua nu adunã ici gailé shi shidzu dinãintea a ljei, shi-u alãsã sã-lj bagã zuna. Ama moasha, u streasi ayonjea, shi u streasi ahãtu multu cã Albã-ca-Neaua lj-si tãlje adiljaticlu shi-cãdzu ca moartã.

- Tora io hiu nai ma mushata! shi-dzãsi Vãsiloanja tu minti shi fudzi di aclo.

Dupu niheamã chiro, seara, ia iu yinu shi shcurtabatslji acasã. Ma tsi s’ veadã: vruta a loru Albã-ca-Neaua teasã mpadi, di nu s’ dãdea ici shi pãrea moartã. U mutarã shi, anda vidzurã cã zuna eara multu streasã, u tãljearã. Atumtsea feata ahurhi s’ adilji shi-dupu un chiro shi-vini tu ori. Cãndu avdzãrã shcurtabatsli tsi s’ featsi, dzãsirã:

- Tugeara atsea moasha nu-shi eara altã dicãtu Vãsiloanja tsea asteasa! Ai angãtanu shi di-aua shi-nclo s’ nu alashi canã s’ intrã anda nu him noi acasã!

Ma asteasa muljeari, anda agiumsi acasã dusi ndreptu la yilií shi dimãndã:

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã Cari pisti locu-i nai ma mushatã?

sh’ yilia lj-apãndãsi ca ma nãinti: - Tini vãsiloanje hii multu msheatã, vedu

Ma mesea di pãduri iu shcurtabatslji shedu Albã-ca-Neaua nica bãneadzã ghini, Sh’ easti multu ma msheatã di tini.

                                                            

134 zunã, zoni = cingãtoare; belt 

Anda avdzã ashi, tutu sãndzãli-lj si hiumãsi tu inimã di fricã, cã duchi cã Albã-ca-Neaua nica bãneadzã.

- Ama tora, dzãsi ea, va mi minduiescu ti tsiva tsi s’ ti vatãmã dealihea.

Sh’ cu mãyiili tsi li shtea adrã unu cheaptini nfãrmãcosu. Dapoaia s’ adrã taha ca moashi. Shi-nchisi pisti shapti muntsã cãtã la shaptilj shcurtabats, ciucuti pi ushi shi gri:

- Lucri mushati te-a vindeari, multu eftini, multu eftini! Albã-ca-Neaua mutri pitu firidã shi-dzãsi:

- Fudz di aua! Nu potu s’ alasu canã s’ intrã! - Ama minduiescu cã pots barim s’ mutreshtsã! dzãsi moasha shi

scoasi cheaptinli nfãrmãcosu sã-lj lu spunã. Feata u arisi ahãntu cã s’ arãsi shi-dishcljisi ushea. Di cara u

featsirã pãzarea, moasha dzãsi: - Stãi tora s’ ti cheaptinu unã oarã cumu lipseashti.

Corba Albã-ca-Neaua nu aduna gailé, shi u alãsã moasha s’ adarã tsi va, ma cãtu-lj bãgã cheaptinlu tu peru shi-fãrmaclu ahurhi s’ lucreadzã, shi feata cãdzu mpadi.

- Mushata a loclui, dzãsi anapuda muljeari, tora ti lo gaia. Shi-fudzi di aclo.

Ma ti tihea ali Albã-ca-Neaua, eara misu-searã, anda s’ turna shcurtabatslji. Anda u vidzurã teasã mpadi ca moartã, dinãoarã-lj dusi mintea la nearcã, u mutrirã ghini shi aflarã cheaptinli. Anda lu scoasirã ditu peri, feata-shi vini tu ori shi lã dzãsi tsi s’ avea faptã. Dapoaia elj lj-dzãsirã nica nã oarã s’ aibã angãtan shi s’ nu dishcljidã ti vãrnã. Vãsiloanjea, anda agiumsi acasã dusi ndreptu la yilií shi-dzãsi:

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã Cari pisti locu-i nai ma mushatã?

shi yilia lj-apãndãsi ca ma nãinti: -Tini vãsiloanje hii multu msheatã, vedu

Ma mesea di pãduri iu shcurtabatslji shedu Albã-ca-Neaua nica bãneadzã ghini,

Sh’ easti multu ma msheatã di tini. Anda avdzã cã yilia dzãtsi ashi, ahurhi s’ treamburã shi s’ dãngãneascã di yinati.

- Albã-ca-Neaua va s’ moarã! aurlã ea, tsi cara cã va mi custuseascã bana!

Dapoaia intrã tu un udã ascumtu, iu nu intra canã vãrnãoarã, shi-adrã unu meru anfãrmãcosu. Pi dinafoarã aspunea nostimu, disã albu, disã aroshu, cã cari cum lu videa lu-acãtsa orixea, ma cara s’ bãga niheamã-n gurã shi dinãoarã murea. Anda fu etim merlu, shi-buisi fatsa, s’ alãxi ca nveastã di ciuflicaru135 shi ashi tricu shaptilj muntsã cãtã la shaptilj shcurtabats. Ciucuti pi ushi. Albã ca neaua scoasi caplu pitu pingercã shi dzãsi:

- Nu pot s’ alas canã s’ intrã. Shcurtabatslji-nj featsirã tãmbihi mari, s’ nu dishcljidu ti vãrnã!

- Ti mini unã fatsi, dzãsi muljearea, io mearili va li dau ti niheam’ di oarã. Mea, ia shi-tini unu.

- Nu, dzãsi Albã-ca-Neaua, nu cãidisescu s’ ljau tsiva. - Tsã-i fricã di fãrmacu? dzãsi moasha. Mutrea, va s’ tai merlu pi

dauã. Tini mãcã disa aroshi, shi mini va u mãcu atsea alba. Merlu eara adratu cu ahtari tirtipi136, cã mashi giumitatea aroshi eara nfãrfmãcatã. Albã-ca-Neaua lj-eara bunu merlu, shi anda vidzu cã oaspita mãcã ditu elu, nu mata putu s’ aravdã sh’ teasi mãna di lo giumitatea nfãrmãcatã. Ma cãtu lo nã mãshcãturã shi-cãdzu moartã. Atumtsea Vãsiloanjea u mutri cu yinati, arãsi pravatos137 shi-dzãsi:

- Albã ca neaua, aroshi ca sãndzulu, laí ca lemnul di abanozi! aestã oarã, shcurtabatslji nu mata pot s’ ti scoalã.

                                                            

135 ciuflicaru = moşier; farmer 

136 tirtipi = viclenie; cunningness 137 pravatos = tare; aloud 

Deapoa dimãndã a yiliei acasã: - Spuninj yilie di stizmã aspindzuratã,

Cari pisti locu-i nai ma mushatã? yilia lj-apãndãsi pãn’ tu soni:

- Tini Vãsiloanje hii nai ma mushata di tuti. Tãsh atumtsea inima a ljei zilipsearcã138 shi-avu arãhati, cãtã arãhati poati s’ aibã unã inimã zilipsearcã. Shcurtabatslji, anda agiumsirã acasã dicsearã, u aflarã Albã-ca-Neaua amplatea mpadi, moartã. U mutarã, mutrirã s’ veadã naca-lj aflã tsiva nfãrmãcosu, lj-disfeatsirã zuna, u chiptinarã, u larã cu apã shi-cu yinu, ama ncotu139 furã tuti. Njicãzanca eara moartã, shi armãnea moartã. U bãgarã pi unã sfinduchi shi-tuts shaptilj shidzurã deanvãrliga shi-plãmsirã trei dzãli ntredz. Dapoaia lipsea s’ u angroapã, ma ea nica s’ pãrea ca yií, shi-nica avea fatsa aroshi shi mushatã. Atumtsea, shcurtabatslji dzãsirã: -Nu putem s’ u angrupãm tu loclu laiu. Shi adrarã unã chivuri140 di geami, ta s’ pots s’ u vedz di tuti pãrtsãli, shi u bãgarã nãuntru shi-lj anyrãpsirã numa shi cã eara featã di vãsilje, cu yrami di malãmã. Dapoaia bãgarã chivurea nafoarã pi munti, shi unu di elj shidea di u vigljea. Shi vinirã sh’ puljlji di u jilirã: prota unã bufã, dapoaia unu gavranu shi tu soni unu pilisteru. Sh’ tora Albã-ca-Neaua ari shidzutã multu, multu chiro tu chivuri, ma nu s’ alãxea tu fatsã ici shi pãrea canda doarmi cã eara albã ca neaua, aroshi ca sãndzulu, shi-avea perlu lai ca abanozea. Cumu s’ fatsi cã nã dzuuã, un hilju di vãsilje tricu pitu pãduri sh’ dusi la casa a shcurtabatsloru s’ sheadã noaptea atsea. Vidzu chivurea analtu pi munti, sh’ mushata Albã-ca-Neaua nãuntru, shi-dghivãsi tsi eara anyrãpsitã pi ea cu yrami di malmã. Shi-atumtsea lã dzasi a shcurtabatsloru:

- Dats-nji a njeia chivurea sh’ va vã dau tsi s’ vrets voi ti ea!                                                             

138 zilipsearicã = invidioasã; envious 139 ncot = degeaba; in vain 140 chivuri = coşciug; coffin 

Ma shcurtabatslji apãndãsirã: - Nu-u dãm ni ti tutã malãma di pisti locu.

Shi hiljlu di vãsilje gri: - Maca dats-nj-u hari, cã nu potu s’ bãnedz fãrã s’ vedu Albã-ca-

Neaua. Va u tinjisescu shi va u am ca nai ma scumpa luyurií a mea.

Di cara zburã ashi, bunjlji shcurtabats lj-curmã njila shi-lj deadirã chivurea.

Shi ashi, hiljlu di vãsilje, bãgã oaminjlji a lui s’ u ducã chivurea deanumirea. Ama cum u dutsea elj, s’ anchidicarã di unu cutsuru, shi tu trunduiarea tsi-lj featsirã a chivuriljei, mãshcãtura di meru anfãrmãcosu lj-inshi ditu gurmadzu ali Albã-ca-Neaua. Shi tu atsea oarã dishcljisi ocljii, mutã cãpachea ali chivuri, s’ mutã, sh’ fu yií diznãu.

- Oi Dumnidzale, iu hiu? gri ea. Hiljlu di vãsilje, mplin di harauã, dzãsi:

- Hii cu mini. Shi-lj pirmithusi dapoaia tsi avea pãtsãtã shi-lj spusi:

- Ti voi ma multu di tutu tu dunjauã; yina cu mini la pãlatea alu afendi sã-nj hii nveastã.

Shi Albã-ca-Neaua vru s’ mãritã cu elu sh’ ti atsea fudzirã deadunu, shi adrarã harei, unã numtã ti anami, arhundeascã, cu mari gimbushi shi harauã. Ama nearca atsea laia ali Albã-ca-Neaua fu sh’ ea cãlisitã la uspetsu. Dupu tsi s’ alãxi tu stranji mushati, dusi dinãintea a yiliei di dzãsi:

- Spuni-nj yilie di stizmã aspindzuratã, Cari pisti locu-i nai mai mushatã? shi yilia apãndãsi:

- Di tuti di aoatsi tini hii ma msheatã! Ma naua Vasiloanji-i ma nsus cu unã jgljoatã!

- Ah cã ti mãcã psoflu cã ti mãcã! blãstimã ea sh’ fu ahãtu nvirnatã, cã nu mata shtea tsi s’ adarã.

Prota nu vru s’ ducã ici, ma pãnã tu soni nchisi s’ u veadã tinira Vãsiloanji, ca nu mata avea arãhati. Shi-anda intrã, dinãoarã u cãnãscu cã eara Albã-ca-Neaua shi armasi ca limnusitã di inati shi di frixi141. Atumtsea furã adusi cu cleshtsã niscãnti pãputsã di heru tsi eara bãgati maxusu tu focu ti ea shi-lj li bãgarã dinãinti. Dapoaia u streasirã sã-shi bagã pãputsãli arushiti tu focu shi s’ gioacã, pãnã anda cãdzu mpadi moartã. Pirmithu nji shteam, pirmithu vã spushu, Nu eara ashi ma vrui di v-arãshu… Adusu pi armãneashti di Mihai Sima

                                                            

141 frixi = frică; fear 

Cinusharca

Eara tsi nu sh-eara. Eara ’nã oarã unů omů avutů a curi nveastã avea lãndzidzãtã. Cãndu duchi cã-lj si bitiseashti gljemlu, nicuchira lj gri a hilji-sai (mashi unã avea) shi-lj dzãsi:

- Hiljea a mea, mini va s’ morů ayonjea; tini s’ hii bunã shi embistimenã, cã mashi ashi Bunlu Dumnidzã va s’ hibã cu tini. Sh-mini, ditů tseru, va ti veglju sh’ va ti agiutů cãndu va s’ vedz zori sh’ va s’ ai ananghi.

Deapoia ncljisi ocljii sh’ muri. Feata s’ dutsea cathi dzuuã la murmintu sh’ plãndzea, cãtse eara ashi cumů lj-avea cãftatã mã-sa: bunã sh’ embistimenã.

Cãndu vini iarna, unů peturů di neauã ca sfungulů anvãli murmintulů. Primuveara, cãndu soarli ahurhi s’ anyiliceascã diznãu, afen-su a featiljei sh-lo altã nicuchirã. Aestã muljeari adusi-n casã doauã feati. Aesti feati avea chealea albã sh’ eara mshati tu prosupů ama eara multu arali. Ti ”sora aflatã” ahurhi unů chiro greu.

- Tsi shadi pata aestã glarã tu udãlu a nostru? dzãtsea eali. Cari va ta s’ mãcã, lipseashti s’ lucreadzã shi sã-shi amintã bana. Nafoarã cu huzmicheara aestã! Lj loarã fustanea atsea mushata, u alãxirã tu pãrtãlj142 shi-lj deadirã niscãnti pãputsã di lemnu.

- Ia mutrits pirifana printsesã cãtů chischinã easti! dzãtsea eali shi s’ lishina di arãsů anda u pindzea cãtã cuzinã143.

Aclo feata lucra cu multu pidimo di tahina pãnã seara. Lipsea s’si scoalã tu hãryií, s’ aducã apã, s’ aprindã foclu, s’ adarã mãcari shi s’ la

                                                            

142 partalã = zdreanţă; rag 143 cuzinã = bucătărie; kitchen 

stranji. Pisti aestea lipsea s’ li strãxeascã doauãli surãri adusi tsi u cãrtea shi, ta sã-shi pizueascã di ea, lj virsa madzãrea sh’ lintea tu cinushi shi ea lipsea s’ u scoatã di aclo ta s’ u bagã tu unů ceamů144. Seara, tu loců s’ ducã tu unů udã ta s’ bagã, ea lipsea s’ sheadã ninga sobã shi s’ doarmã aclo. Cum eara daima mãryitã cu cinushi, nearca sh’ surãrilji adusi lj-deadirã pãrnoanjea Cinusharca.

Unã dzuuã, afen-su s’ andridzea s’ ducã mpãzari sh-li antribã featili adusi tsi vor ta s’ lã aducã ditů cirshií. ”Fustãnj mshati !” gri unã, ”giuvaericadz, stulii !” dzãsi alantã.

- Ama tini, Cinusharcã, tsi vrei? u antribã hilj-sa. - Afende, ti plãcãrsescu, prota fidanã tsi va s’ da di capela145 a ta

pi cali, s’ u aruchi shi s’ nj-u aduts a njia. Dupã tsi sh-bitisi lucurlu mpãzari, omlu acumpãrã ti featili a

nearcãljei fustãnj mshati, mãrgãritari shi giuvaericadz; tu turnatã, tricăndalui pi ninga unã tufã di alunů, unã lumachi s’ deadi di capela a lui shi ashi thimisi tsi mirachi avu hilji-sa. Arupsi unã fidanã shi u bãgã ninga alanti dhoarã.

Cãndu agiumsi acasã, lã deadi a dauãlorů feati fustãnjli shi stuliili146 shi ali Cinunusharcã-lj deadi fidana di alunů. Chinusharca-lj hãristusi a afen-sui, s’ dusi la murmintulů a dadã-sai sh’ hipsi tu loců fidana. Udã lumachea di alunů cu lãcãrnjlji tsi-lj cura shulinarů di ntroclji. Ditů aestã fidanã criscu ayonjea unů pomů mari shi mushatů. Cinusharca nidzea trei ori tu dzuuã la murmintu. Aclo plãndzea shi adra arigei. Cathi oarã alãncea unů pulj albu tsi shidea pi unã lumachi di alunů. Cãtů loa di dzãtsea tu minti feata vãrã vreari, puljlu u fãtsea dealithea atsea urseari.

Tu aestu chiro, vãsiljelu andridzea unã mari zaiafeti la pãlati (zaiafeti ti trei dzãli). Ti aestã zaiafeti lã gri shi a treilorů surãri. Hiljlu

                                                            

144 ceamů = castron de pământ; tureen 145 capelã = pălărie; hat 146 stulií = podoabã; ornament 

a vãsiljelui vrea ta sã-shi aleagã nveasta di nai ma mshatili feati ditů vãsilií. Doauãli surãri adusi di nearca ansãrirã pi-unů ciciorů di harauã anda avdzãrã cã furã cãlisiti shi ahurhirã s’ aurlã pi Cinusharca: ”s’ nã cheaptsãnj perlu, s’ nã andredz paputsãli cã nidzemů la pãlati iu himů cãlisiti!”

Cinusharca li adrã tuti cãti li cãftarã, ama avea lãcãrnj tu oclji cãtse avea sh’ ea mirachi s’ neagã la gimbushea di la pãlati ta s’ gioacã aclo cu alantsã oaspits. Ama cãndu u plãcãrsi nearca s’ ducã shi ea la zaiafeti, aestã-lj apãndãsi nãrãitã sh’antsãpatã:

- Ah Cinusharcã tini, ashi lãvoasã shi mplinã di pulbiri vrei tini s’ ti duts la corů? Tini nu-ai fustani, nu-ai pãputsã, ama vrei ta s’ giots? Nu s’ fatsi ahtari lucru!

Cum Cinusharca tut u plãcãrsea, lj dzãsi :

- Ti tini featã andrepshu unů ceamů di linti tsi-lů virsai tu cinushi; maca va s’ adunj lintea tu doauã sãhãts, ai izini147 s’ yinj cu noi la pãlati.

Feata inshi nafoarã, s’ dusi dinãpoi tu gãrdinã shi ahurhi ta s’ greascã :

- Voi imiri148 pilisteri sh-voi turtureali sivdilini, voi pulj ditů tserů, yinits ta s’ mi agiutats s-adunů:

Cirutsili tu gushicã,

Bunili tu bãrgãcicã!

Atumtsea, pritů pingerca di la cuzinã, vinirã doi pilisteri alghi, di-apoia doauã turtureali shi nãfamã149 di pulj; intrarã tu cinushi shi

                                                            

147 izini = voie; consent 148 imirů = blând; mild 149 nãfamã = mulţime; crowd 

ahurhirã s’ aleagã lintea. Pilisterilji mina capitli, loa boabili arali ditů stogů sh-bunili li bãga tu ceamů. Cãndu bitisirã lintea, azbuirară nafoarã. Nu-avea tricutã ma multu di unã sãhati di cãndu acãtsarã lucurlu. Feata, hãrãcoapã, dusi ceamlu ali nearcã, pistipsindalui cã va s’ ducã shi ea la zaiafeti. Ama nearca lj-u tãlje shi-lj dzãsi:

- Nu Cinusharcã, tini nu-ai stranji, nu shtii s’ giots, va-shi pizueascã lumea cu tini.

Dimi feata bãgã boatsea sh’ plãndzea, nearca-lj dzãsi :

- Maca va s’ aledz doauã ceami di linti ditů cinushi, atumtsea va s’ yini cu noi! Shi s’ minduia: ”Aesta nu va s’ poatã s’ u adarã canãoarã”.

Di cara nearca li dishirtã sh’ li virsã tu cinushi doauli ceami di linti, feata inshi iara tu bãhce shi ahurhi ta s’ greascã:

- Voi imiri pilisteri sh-voi turtureali sivdilini, voi pulj ditů tseru, yinits ta s’ mi agiutats s-adunů:

Cirutsili tu gushicã,

Bunili tu bãrgãcicã!

Atumtsea pritů firida di la mayiryio150, s’himusirã di vinirã doi alghi pilisteri, doauã turtureali shi multsã pulj tsi dipusirã tu cinushi. Puljlji aleapsirã lintea ditů cinushi, pilisterilji minarã caplu shi pãn’ tu soni boabili buni agiumsirã tu ceamů. Feata, hãrãcoapã, dusi ceamili ali nearcã, pistipsindalui cã va s’ ducã shi ea la pãlati. Aestã-lj dzãsi:

- Nu ti agiutã cu tsiva lucurlu aestu! Tini nu va s’ yinj cu noi cãtse nu ai fustani mushatã sh-nitsi nu shtii s’ giots; nu voi ta s’ nã dai di arshini!

                                                            

150 mayiryio = bucătărie; kitchen 

Shutsã pãltãrilji shi fudzi avrapa, deadun cu featili a ljei, la pãlati.

Di cara armasi singurã acasã, Cinusharca s’ dusi la murmintulu a dadã-sai di sumů alunů sh’ gri :

Treamburã pomů, ascuturã-ti,

Tu malmã shi asimi nveashti-mi!

Shi puljlu, tsi eara aclo, lj durusi unã fustani di malãmã, asimi shi mãrgãritari sh’ unã preaclj di pãputsã di sirmã151 chindisiti cu asimi.

Surãrli cu nearca nu u duchirã sh’ pistipsirã cã vahi easti featã di vãsilje xenů, ashi mushatã aspunea Cinusharca tu fustanea di malãmã, asimi shi mãrgãritari. Nitsi nu s’ minduia ti ea, pistipsea cã armasi acasã shi aleadzi lintea di cinushi.

Hiljlu di vãsilje u apruche, u lo di mãnã shi giucã cu ea tutã noaptea. Anda yinea altu gioni s’ u cãliseascã, elů dzãtsea: ”Gioclu aestu-nj fu tãxitu152 a njia”.

Ashi giucã feata pãnã ntunicã. Atumtsea-lj dzãsi a Printsului cã lipseashti s’ fugã acasã. Aestu ansãri :

- Va s’ yinů sh-mini cu tini s’ ti duců pãnã acasã! Ama altu tsiva avea nãsů tu minti: sã shtibã iu shadi feata, ditů tsi

fumealj s’ tradzi. Feata ashtiptã sticlu anda hiljlu di vãsilje nu bãgã oarã sh’ fudzi fãrã ta s’ veadã canã tu unů cushcarniců153 di pilisteri. Atumtsea Printsulů-lj dzãsi a afen-sui ali Cinusharcã cã feata anvãlitã tu mistiryiu s’ featsi afanã tu cushcarniclu a pilisteriloru. Aestu mindui : ”Naca easti Cinusharca a noastrã mushata tsi nu u shtii

                                                            

151 sirmã=mătase; silk 152 tãxescu=a promite; to promise 153 cushcarniců = coteţ; coop 

canã ?” sh’ cãftã unã tãpoari ta s’ aspargã cushcarniclu a pilisteriloru, ama nu aflã canã nãuntru.

Cãndu s’ turnarã tuts acasã u aflarã Cinusharca ninga cireapů, cu fumů tu fatsã shi alãxitã tu fustanea lãvoasã di cathi dzuuã (ea avea fudzitã ditu cushcarniclu a pilisteriloru pi dinãpoi, avea alãgatã la alunlu di ninga murmintu; aclo s’ avea dizlãxitã, sh’ avea ascoasã pãputsãli, avea datã tuti lucãrli a puljlui shi di-apoia sh’ s’ avea turnatã acasã di s’ bãgã ninga cireapů).

Dheftira154 dzuuã, yiurtia155 ahurhi iara shi tuts di n casã (ahoryea di Cinusharca) dusirã iara la pãlati. Cinusharca s’ dusi avrapa la alunů shi dzãsi :

Treamburã pomů, ascuturã-ti,

Tu malmã shi asimi nveashti-mi!

Puljlu lj-adusi unã fustani nica ma pirifanã di atsea di prota oarã. Tora Cinusharca agiumsi la corů cu stranjlu a ljei mushatů sh’ tuts oaminjlji armasirã ciudusits di ahãtã mushuteatsã.

Printsulů, tsi canda u ashtipta, u apruche multu hãrãcopů, u lo di mãnã sh’ giucarã tutã noaptea. Cãndu yinea altsã tiniri sã-lj greascã a featãljei, elů lã dzãtsea : ”Gioclu aestu-nj fu tãxitů a njia”. Tu murgishů, feata vru diznãu ta s’ fugã shi hiljlu di vãsilje iara vru ta s’ u ducã acasã ta s’ veadã iu bãneadzã. Ama ea iara putu di fudzi fãrã sã-lj bagã oarã canã shi agiumsi dinãpoia a pãlatiljei. Aclo eara unů pomů cu gortsã mãri shi mshati tsi aspindzura di lumãchi. Ea s’ angãrlimã ca unã virvirushi tu pomů shi ashi Printsulů lj chiru torlu. Hiljlu di

                                                            

154 dheftiru=al doilea; second 155 yiurtie=sărbătoare; feast 

vãsilje iara s’ dusi la afen-su ali Cinusharcã (fãrã s’ lu shtibã cari easti dealithea) shi-lj si plãmsi diznãu :

- Iara u chirui mushata aesta anvãlitã tu mistiryiu shi amů entipusea156 cã s’ ascundi tu lumãchili a gortsului.

Tatãlů s’ mindui : ”Mari lucru s’ nu hibã Cinusharca!” Lo unã tãpoarã, tãlje gortsulů, ama nu avea nitsi unã featã pi pomů. Agiumsirã acasã sh’ u aflarã Cinusharca ninga vatrã. Ea avea fudzitã di pi gortsů, s’ avea dusã tu gãrdinã la murmintulů a dadã-sai, avea datã a puljlui fustanea atsea mushata shi pãputsãli, s’ avea alãxitã tu pãrtãlj shi s’ avea dusã ninga foců.

Treia dzuuã, anda tuts di n casã s’ andridzea s’ ducã iara la pãlati, Cinusharca-lj plãcãrsi s’ u ljea sh’ ea, ama elj nu vrurã sh’ fudzirã. Feata s’ dusi irushi la murmintulů a dadã-sai shi-lj gri a alunlui :

Treamburã pomů, ascuturã-ti,

Tu malmã shi asimi nveashti-mi!

Atumtsea puljlu ditů cipita a pomlui-lj arcã unã preaclji di pãputsã di malãmã shi unã fustani ahãtu arhundeascã shi mushatã cumů nu s’ avea vidzutã pãnã atumtsea. Cãndu s’ dusi la pãlati alãxitã ashi, atselj di aclo nu afla zboarã pritů cari sã-shi dzãcã ciudia. Printsulů iara giucã mashi cu ea, shi cãndu yinea altu gioni s’ u cãliseascã, dzãtsea :

-Easti preacljea a mea, aestu giocu-nj fu tãxitů a njia!

Cãndu s’ antunicã, feata iara vru ta s’ fugã shi hiljlu a vãsiljelui iara vru ta s’ u ducã acasã. Iara-lj chiru torlu ali Cinusharcã (canda fu ca unã turlie di thamã). Ama aestã oarã Printsulů andreapsi unã cãpani157,                                                             

156  entipusi=impresie; impression 157 cãpani = capcană; trap 

unã pãyidã158: aumsi cu cãtrani scara di la pãlati. Cãndu ea ahurhi ta s’ alagã s’ dipunã nghiosů scara, unã pãputsã armasi alichitã tu cãtrani. Hiljlu di vãsilje lo pãputsa di malãmã shi dheftira dzuuã s’ dusi s’ u caftã feata tsi u avea chirutã.

Agiumsi la casa iu bãna afen-su ali Cinusharcã sh’ dzãsi:

- Atsea tsi va-lj si uidiseascã aestã pãputsã ndilicatã, va s’ hibã nveasta a mea!

Surãrlji s’ hãrsirã, maxus cã doauli avea cicioari njits shi mshati. Atsea mari lo pãputsa shi s’ dusi tu udãlu a ljei s’ veadã desi s’ uidiseashti. Dadã-sa shidea ninga ea. Dimi dzeaditlu mari nu intra, dadã-sa adusi unů cutsutů shi-lj dzãsi:

- Talji dzeaditlu, cã ma s’ hii vãsiloanji, va s’ hii arhundã sh’ nu va s’ lipseascã canãoara ta s’ imnji cu ciciorlu pri padi.

Feata u ascultã, sh’ tãlje dzeaditlu, sh’ bãgã pãputsa, s’ dusi la hiljlu di vãsilje sh’ ponlu tsi lu-avea sh’ lu strãxi cu zori. Printsulů u alinã pi calů shi fudzi cãtã pãlati. Calea tritsea pi ninga murmintsã. Aclo, doi pilisteri tsi shidea pi unã lumachi di alunů ahurhirã ta s’ greascã:

Mutrea ghini, mutrea ghini,

Sãndzã-lj curã ditů ciciorů,

Pãputsa ici nu-lj yini ghini,

Nveasta-ts ‘shteaptã tu uborů!

Anda da di mutreashti ciciorlu a featiljei, tsi s’veadã Printsulů? Inshea sãndzã ditů pãputsã sh’ cura mpadi. S’ turnã unã sh’unã di u

                                                            

158 pãyidã=capcană; trap 

dusi psefta nveastã nãpoi sh’ dzãsi cã aestã nu easti nicuchira a pãputsãljei.

Sora ma njica s’ dusi sh’ ea tu udãlu a ljei ta s’ veadã desi-lj si uidiseashti pãputsa di malãmã, ama nitsi a ljei nu-lj intra ciciorlu cãtse cãlcãnjlu lu-avea ca baia mari. Atumtsea dada-sã adusi unů cãtsutů shi-lj dzãsi:

- Talji cãlcãnjlu, featã, cã di cara va s’ hii vãsiloanji nu va s’ lipseascã ta s’ imnji shi s’caltsã cu ciciorlu pri padi!

Feata-shi tãlje cãlcãnjlu shi sh’ bãgã pãputsa, mizi strãxindalui durearea tsi u avea. Hiljlu di vãsilje u alinã pi calů shi fudzi cãtã pãlati. Pi unã lumachi shidea doauã turtureali tsi grea:

Mutrea ghini, mutrea ghini,

Sãndzã-lj curã ditů ciciorů,

Pãputsa ici nu-lj yini ghini,

Nveasta-ts ‘shteaptã tu uborů!

Printsulů mutri dinãcali nghiosů cãtã ciciorlu a featiljei sh’ vidzu sãndzãli iu cura pisti mardzina di pãputsã sh’pãrpodzli albi ambupsiti tora, mplini di dãmchi aroshi. S’ turnã shi u dusi nãpoi psefta nveastã.

- Nitsi ea nu easti dealithea nicuchira a pãputsãljei. Naca avets altã featã?

- Avemů, dzăsi omlu, avemů nica unã featã di la prota nicuchirã tsi muri, unã cinusharcã niheamã glarã sh’ lãvoasã... ama siyura, nu poati s’ hibã ea nicuchira a pãputsãljei!

Ama hiljlu di vãsilje vru s’ u veadã maxusů159 sh’ Cinusharca. Nearca ansãri upuritã:

- Ca vai di mini! Nu s’ poati ahtari lucru! Easti ahãtu lãvoasã, cã nu putemů s’ u scutemů tu migdani!

Ama Printsulů vru fãrã di alta ta s’ u veadã, ashi cã, pãn’ tu soni, u grirã mãrata Cinusharcã. Ea s’ lã prota tu fatsã, sh’ lã mãnjli, inshi dinintea a hiljlui di vãsilje shi s’ ancljnã dinintea a lui cu tinjií. Lo pãputsa, shidzu mpadi pi unů scamnů, sh-ascoasi papsa160 di lemnů shi-sh bãgã apoia ciciorlu tu pãputsa di malãmã tsi-lj si uidisi ti harauã. Anda s’ mutã mproastã sh’ Printsulů u mutri, u duchi dinãoarã cã ea eara mshata di la pãlati tsi sã ftsea afanã shi-sh’ chirea torlu anda ntunica.

- Ea easti dealithea nveasta tsi-nj cãftamů! dzãsi elů cu harauã. Nearca cu featili a ljei s’ alghirã tu prosupů di inati, cã nu lã yinea

s’ pistipseascã. Ama hiljlu di vãsilje u alinã Cinusharca pi calů shi fudzirã cãtã pãlati. Cãndu agiumsirã andicra di alunů, ia doi pilisteri iu grea :

Mutrea ghini, mutrea ghini,

Nu ari sãndzã pi ciciorů,

Pãputsa-lj yini multu ghini,

Ia nveasta tsi cãftai cu dorů!

Unã sh’ unã, pilisterilji azbuirarã pi anumirili ali Cinusharcã, unlu na ndreapta, alantu na stãnga shi aclo armasirã.

                                                            

159 maxusů = în mod special; specially 160 papsã = papuc, pantof vechi, de proastă calitate; slipper, shoe of bad quality 

Cãndu anvitsarã ti numta ali Cinusharcã cu Printsulů, vinirã sh’ surãrili ta s’ u alavdã shi ta s’ hibã sh’ eali cãlisiti ti numtã. Analtu pi numtã161, cãndu agiumsirã numtarlji la bãsearicã, doauli surãri shidea nastãnga shi nandreapta ali Cinusharcã. Pilisterilji tsi shidea pi anumirilji a ljei lã mãcarã cãti unů ocljiu. Tu ishita ditů bãsearicã, lã mãcarã shi alantu ocljiu.

Ashi furã culãsiti162 doauãli feati arali shi psefti.

Pi armãneashti di Alexandru Gica

                                                            

161 analtu pi numtã = în timpul nunţii; during the wedding 162  culãsitů=pedepsit; punished 

Livendulu arãfticu163

di Fratslji Grimm

Unã tahinimã nsurinată, unu arãfticu shidea hãrãcopu ninga pingercã164 la measa a lui di lucru shi cusea cu hãshti. Tamam atumtsea pi geadeí dipunea unã huryeatã tsi aurla cãtu u tsãnea gura:

- Mãgiuni te-a vindeari! Mãgiuni te-a vindeari ! Arãfticlu s’ hãrseashti anda avdi, scoati caplu pitu firidã shi-lj greashti ali muljeari :

- Yina aoa, dashã165, yina la mini s’ tsã vindzã prãmãtia166! Muljearea alinã scãrili di la casa a arãfticlui, mizi trãgãndalui dupu ea cãnestrili167 greali. Aestu u bãgã s’ disfacă tuti oalili dinintea a lui. Li mutri pi aradã, li mutã ndzeanã, li anjurdzi shi di-apoia dzãsi :

- Mãgiunlu-nj pari bun, yixea-nj patru giumitãts di uncií, icã poati s’ hibã shi unu cuartu di kilo, nu aspardzi.

Muljearea, tsi avea nãdia168 s’ aibã unã bunã emburlãchi169, lj-deadi cãtu cãftã sh’ di-apoia fudzi bãndurãndalui, cãrtitã sh’ niefhãristisitã. ”Canda Dumnidzã nj-pitricu mãgiunlu aestu”, s’ mindui arãfticlu, ”ta sã-nj da cuveti170 shi-silã ta s’ potu s’ lucredzu”. Di-apoia lo unã pãni ditu dulapi, tãlje unã cumatã shi-u umsi cu mãgiuni pisuprã. ”Nu-ari cumu sã s’ acreadzã pãnã va s’ bitisescu stranjlu aestu te-a cuseari shi-apoia va u mãcu.” Bãgã cumata ninga elu shi ahurhi iara ta s’ coasã. Tu aestu chiro, njurizma di mãgiuni dultsi s’ teasi tu tutu udãlu. Mushtili di pi stiznji, cãlisiti di njurizma mushatã, vinirã ninga arãfticu.

- Cari vã gri aoa ? dzãsi aestu shi ahurhi s’ li avinã.

                                                            

163 arãftic

u = croitoraş; tailor 

164 pingercã = fereastrã; window 

165 dashã = dragă; dear 166 prãmãtií = marfă; merchandise 167 cãnestrã = coş; basket 168 nãdií = speranţă; hope 169 emburlãchi = vânzare; trade 170 cuveti = putere; power 

Ama mushtili nu achicãsea tsiva di tsi dzãtsea arãfticlu sh-nu mashi cã nu fudzea, ama s’ aduna ma multi. Atumtsea, multu cãrtitu, arãfticlu lo unã mãndilã171 shi-ahurhi s’ aurlã :

- Va s’ videts voi! Shi ahurhi s’ li agudeascã fãrã njilã. Cãndu trapsi mãndila shi-ahurhi ta s’ misurã, shapti di eali shidea moarti dinintea a lui cu cicioarili mutati.

”Tsi gioní hii tini” shi-dzãsi elu, ”ună ahtari anami lipseashti s’ avdã tu tutu cãsãbãlu!” shi ayonjea shi-adrã unu bãrnu iu anyrãpsi cu yrami mãri: ”shapti ditu unã agudeari.” ”Ama tsi dzãcu mini cãsãbã”, s’ mindui elu, ”tută dunjeaua lipseashti sã shtibã giunaticlu a meu”. Sh’ inima ahurhi sã-lj batã cu harauã. Shi-bãgã bãrnulu di mesi shi-apufusi s’ fugã tu lumi, atelierlu sh’ cãsãbiclu a lui, hiindalui multu njits ti anamea a lui. Nãinti ta s’ fugã, mutri pritu casã ta sã-shi ljea cu elu tsiva ti calea. Aflã mashi unã cumatã di cashu tsi u bãgã tu gepi. Dinintea a ushiljei vidzu unã cionã172 tsi s’ acãtsã tu unã ljeanurã173 shi-nu putea ta s’ iasã di aclo ashi cã u lo shi-u bãgã tu gepi, ninga cashu. Di-apoia fudzi inimarcu174 pi cali shi-cumu eara subtsãri shi-cu jgljioata bunã, nu duchi nitsiunã curmari. Calea lu dusi cãtã unu munti shi-cãndu agiumsi ndzeanã, pi cipitã, andãmusi unu thiriu175 tsi mutrea deanvãrliga multu pirifanu. Arãfticlu s’ dusi cu inima dishcljsã cãtã elu shi ahurhi sã-lj zburascã :

- Bunã dzuua, cushuri ! Tsi mushatu s’ shedz shi s’ mutreshtsã di-ndzeanã tutã lumea? Mini ti aesta fudzii pi cali, ta s’ cãnoscu lumea. Nu ai chefi s’ yinj cu mini?

Thiriulu lu mutri cãtãfronisitoru176 shi-lj dzãsi sãcãldisitu177 : - Psefte shi murlaie178 tsi hii! - Ashi s’ hibã? lj-apãndisi arãfticlu. Di-apoia sh’ disfeatsi stranjlu

sh’ lj-aspusi bãrnulu a thiriului.                                                             

171 mãndilã = batistă, batic, ştergar;  handkerchief, headkerchief, kerchief 172 cionã = vrabie; sparrow 173 ljeanurã = tufiş; bush 174 inimarcu = curajos; courageous 175 thiriu = uriaş; giant 176 cãtãfronisitor

u = dispreţuitor; scornfully 

177 sãcãldisitu = plictisit; bored 

178 murlaiu = mizerabil; miserable 

- Ia ghivãsea aoa ta s’ ducheshtsã cari hiu mini! Thiriulu ghivãsi: ”shapti ditu unã agudeari”, shi-pistipsi cã aeshtsã tsi-lj anãchisi arãfticlu lipsea s’ hibã oaminj shi-ti atsea s’ aspusi cama cu tinjie cãtã atselu tsi shidea dinintea a lui. Ama s’ mindui cã, nãinti s’ lu ljea ti tamamu, sã-lu bagã s’ da niscãnti provi. Lo unã cheatrã, u streasi tu mãnã shi-ahurhi s’ iasã apã ditu ea.

- Adarã sh’ tini aesta, ma s’ hii gioni. - Aestu-i lucru ti cilimeanj, apãndãsi arãfticlu. Di-apoia bãgã

mãna tu gepi, scoasi di aclo cashlu moali, lu streasi tu bushu shi ditu elu ishi dzãrlu.

- Ashi-i, cã-i ma ghini dicãtu pistipseai? dzãsi pirifanu ficiorlu. Thiriulu armasi ciudusitu cãndu vidzu tsi poati s’ adarã njicãzanculu dinãintea a lui. Atumtsea lo unã cheatrã shi-u arcã ndzeanã cu ahãtã puteari, cã mizi s’ videa.

- Em, tora adarã sh-tini idyea, paparocu179 tsi hii ! - Ghini arcatã, apãndãsi arãfticlu, sh’ cãndu cheatra cãdzu mpadi,

bãgã mãna tu gepi, lo ciona shi-lj deadi cali; hãrsitu, puljlu azbuirã filcu180, s’ dusi tu urano181 shi nu s’ mata turnã.

- Em, cushuri, dzãsi arãfticlu, tsi dzãts ti aestu lucru ? Bunu, nu ? - Vedu cã ts’ ai hãbari, dzãsi thiriulu cu tsiva zilií, ama ai s’ ti

videmu tu unu lucru salami. Lu dusi apoia arãfticlu la unu cupaciu182 vãrtosu tsi s’ avea arãzvuitã183 pisti locu shi-lj dzãsi :

- Maca ai cuveti, agiutã-mi s’ portu aestu cupaciu. - Hãriosu, apãndãsi arãfticlu, tini ljea cutsurlu184 di-anumirea shi-

mini va s’ ljeau lumãchili shi-va li portu, cã aestã-i cama greaua parti.

Ashi s’ featsi. Thiriulu bãgã cutsurlu pi pãltãri shi-arãfticlu s’ bãgã ca pãshe pi unã lumachi. Thiriulu purta shi cupacilu shi-arãfticlu sh’ nitsi nu videa dinãpoia a lui tsi s’ fatsi. Aestu, hãrãcopu, ashuira unu cãnticu: ”Trei araftsã fudzirã ncãlaru nafoarã pi poartã” shi s’ purta

                                                            

179 papã = raţă; duck 180 filcu = liber; free 181 urano = cer; sky 182 cupaci

u = stejar; oak tree 

183 arãzvuescu = a se prăbuşi; to fall 184 cutsur

u = trunchi de copac, buturugă; trunk 

canda s’ duts unu cupaciu eara agiocu ti cilimeanj. Tu aestu chiro, thiriulu asuda shi-uhta sumu greutatea a cupacilui. Dupã unu chiro, thiriulu nu mata putu shi-dzăsi:

- Lipseashti s’ alasu pomlu mpadi, cãtse hiu multu curmatu. Arãfticlu ansãri ayonjea di pi lumachi, acãtsã curuna nbratsã canda, pãnã atumtsea, mashi elu u purtã, shi-lj dzãsi a thiriului:

- Halal gioni, nu pots s’ duts nitsi unu pomu pi pãltãri! Di-apoia fudzirã deadunu ma largu, sh’ tricăndalui pi ninga unu cireshu ancãrcatu, thiriulu apucă unã deagã185, u deadi a arãfticlui s’ u tsãnã shi-lj dzãsi:

- Ia sh-mãcã! Ama arãfticlu eara multu slabu ta s’ tsãnã lumachea shi-cãndu thiriulu lo mãna di pi deagã, aesta s’ dusi ndzeanã cu tutu cu arãfticu. Cãndu ficiorlu cãdzu mpadi, thiriulu lj-dzãsi:

- Tsi s’ fatsi fãrtate, nu ai puteari nitsi s’ tsãnj tu mãnã barimu unã lumachi di cireshu?

- Nu cuvetea nj-easti xichi186, io, cari vãtãmaiu shapti cu unã agudeari! Mi alinai tu cipita a cireshlui di furnjia a unui avinãtoru tsi shadi ascumtu tu ljeanuri shi trapsi cu tufechea pi mini. Nu va s’ hibã arãu, maca vrei s’ ts-u ascachi bana, s’ ansari sh-tini ca mini.

Thiriulu vru ta s’ ansarã sh-elu tu cipita a cireshlui, ama armasi acãtsatu tu lumãchi, ashi cã sh’ aestã oarã anãchisi arãfticlu atselu itru. Thiriulu lj-dzãsi atumtsea :

- Cã hii unu ficioru ahãtu inimarcu, ai s’ trets noaptea tu spileaua187 a mea.

Arãfticlu apruche cu harauã cãlisearea shi s’ dusi dupu thiriu. Cãndu agiumsirã la spileauã, vidzurã shi-altsã thirii aclo tsi shidea deanvãrliga di unu focu, cathiunu cu unã oaie tu mãnă, di cari mãca. Arãfticlu mutri deanvãrliga shi-sh’ dzãsi : ”Spileaua aestã easti multu ma mari di atelierlu a meu”. Thiriulu lj-aspusi unu apatu shi-lj dzãsi s’

                                                            

185 deagã, lumachi = creangă; branch 186 xichi = lipsă; lack 187 spileauã = peşteră; cave 

bagã shi s’ doarmã. Ama crivatea eara multu mari ti elu, ashi cã s’ dusi tu unã cohi cama alargu tu spileauã. Njeadzãnoapti, pistipsindalui cã oaspili doarmi tu apatu, thiriulu s’ asculã, lo un paru di heru shi-ahurhi s’ agudeascã tu crivati ta s’ vatãmã lãcusta atsea pirifanã. Tu hãryií, thiriili s’ dusirã tu pãduri agãrshindalui di arãfticu shi aestu, hãrsitu cã ascãpã cu banã, imnã dupu elj. Sh’ tsi vidzu ? Thiriili vãtãma shi-aspãrea tutu tsi afla n-cali, cãlca shi apoia fudzea. Arãfticlu tutu dupã elj, canda lã anjurdzea toarãli. Pãn’ tu soni agiumsi tu avlia a vãsiljelui. Cum eara curmatu di ahãtă alãgari, arãfticlu s’ bãgã tu iarbã. Aclo iu durnjea, anvãrliga di elu s’ adunarã multsã oaminj, cari ahurhirã sã-lu mutreascã. Cumu lu shtsa, aflarã bãrnulu pi cari ngrãpsea ”shapti cu unã agudeari”. S’ minduirã nãshi: ”tsi caftã aestu giunaru aoa, cã la noi easti irinji188. Lipseashti s’ hibă unu hilju di vãsilje mari shi-cu puteari”. Di-apoia, s’ dusirã la vãsilje shi-lj li dzãsirã pi aradã tuti tsi li avea vidzutã. Lj-dzãsirã sh’ cã s’ poati s’ hibã anãnghisitu s’ poartã polimu sh’ cã aestu gioni poati va-lu agiutã multu, ti atsea nu lipseashti s’ lu alãsã s’ fugã. Vãsiljelu lu arisi urnimia189 a oaminjloru, pitricu niscãntsã di elj s’ lu aducã arãfticlu shi s’ lu plãcãrseascã s’ aproachi unã tesi190 tu ashcherea vãsilicheascã. Pitricutlu a vãsiljelui ashtiptã tinjsitu pãnã s’ asculã arãfticlu. Atumtsea lj-dzãsi tutu zborlu a vãsiljelui.

- Emu tamamu ti atsea vinju aoa! dzãsi arãfticlu, hiu etimu s’ intru sumu cumandulu a vãsiljelui.

Di-apoia lu-apruchearã cu multã ihtibari191 la pãlati shi-lj deadirã unã casã multu mushatã. Alanti cãpii ditu ashcheri nu-lu para avea tu inimã arãfticlu shi-lu vrea cãtu cama largu di elj. ”Tsi va s’ facã, s’ minduia elj, maca va nã cãrtim cu elu ti ca-shti tsi chirãturã shi-elu va s’ vatãmã shapti ditu unã agudeari? Canã di noi nu poati sã-lj tsãnã cheptu.” Ashi cã s’ dusirã la vãsilje shi-lj dzãsirã :

                                                            

188 irinji = pace; peace 189 urnimií = sfat; advise 190 tesi = funcţie; position 191 ihtibari = stimã; esteem 

- Noi nu himu ahãtu gionj ta s’ alumtãmu arada cu unu cari vatãmã shapti cu unã agudeari!

Vãsiljelu s’ anvirinã multu cã ti unu lipsea sã-lj chearã alantsã arhigadz192 a lui, oaminj di besã193, tsi avea alumtatã multu ti elu shi shtea tehnea a alumtãljei. Nu cãidisea194 nitsi s’ lu avinã arãfticlu livendu cã avea frixea cã aestu, ta si-sh ljea ahtea195, va-lj batã tuts aeshtsã arhigadz shi, di-apoia, va-lu da sh’ elu mpadi. Shidzu multu chiro shi s’ mindui ta s’ aflã troplu196. Pitricu unu omu la arãfticu cu zborlu cã, maca easti ahãtu livendu cumu sã zburashti, va ta sã-lj facã unã pripuniri: tu unã curií197 di pi locurili a lui suntu doi thirii cari tutu furã, vatãmã, ardu casi shi-aducu mari znjií sh’ cripãri a oaminjloru ditu vãsilií. Canã nu poati s’ aproachi di elj fãrã ta sã-shi bagã bana tu piriclju. Maca nãsu va-lj azvingã aeshtsã capiti di cãneanj198, atumtsea va-lj da feata (mashi unã avea) di nveastã shi giumitati ditu văsilie ca pricã199. ”Aesta-i ici tsiva ti unu bãrbatu hasu200 ca mini”, s’ mindui arãfticlu, ”unã mushatã hilji di vãsilje shi-giumita’ di vãsilií nu va li aflu cathi dzuuă n cali.”

- E, cumu s’ nu, apãndãsi elu pirifanu a vãsiljelui, va lj-u potu a thiriiloru fãrã agiutoru di la cãvãlarilji vãsilcheshtsã. Cari da npadi shapti ditu unã agudeari nu s’ aspari di doi capiti di cãneanj.

Shi arãfticlu fudzi ta sã-lj caftã thiriili; cãvãlarilji yinea dupã elu cu tutu că arãfticlu vrea ta s’ adarã singuru lucurlu. Ama cãndu agiumsi mardzina di pãduri, lã dzãsi :

- Armãnets aoa shi-ahtiptats, voi s’ mi alumtu singuru cu thiriili. Di-apoia s’ chiru tu curií shi-ahurhi s’ mutreascã na-ndreapta shi na-stãnga. Nu tricu multu chiro shi-lj vidzu doilji capi di cãneanj tsi

                                                            

192 arhigo = general; general 193 besã = încredere; trust 194 cãidisescu = a îndrăzni; to dare 195 si‐sh ljea ahtea = să se răzbune; to revenge 196 trop

u = mijloc; means 

197 curií = pădure; forest 198 cap

u di cãni, capu di cãneanj = căpcăun; ogre 

199 pricã = zestre; dowry 200 has

u = veritabil 

shidea teshi sumu aumbrã di pomu. Durnjea ahãndosu sh’ hãrchea di s’ mina lumãchili. Arãfticlu shi-umplu gechili cu chetsari shi s’ alinã tu pomu. Cãndu eara ca tu mesi, tricu pi unã deagã shi-agiumsi tamamu pisupra a thiriiloru tsi durnjea. Alãsã s’ cadã chetsari pisti elj, unã cãti unã. Ca baia chiro thiriili nu duchirã tsiva, ama di-apoia unlu s’ asculã, lu pimsi alantu shi-lj dzãsi dzãndzãvos201 :

- Cã tse mi agudeshtsã, lãi? - Anyisedz, mini nu ti agudii.

S-bãgarã s’ doarmã diznãu shi arãfticlu ahurhi iara s’ aminã cu chetsari tu alantu.

- Tsi-i aesta, cã tse aruts cu chetsari tu mini? aurlã aestu. - Mini ? Mini nu arucu cu tsiva tu tini, bãndurã protlu capu di cãni.

S-ancãcearã unu chiro shi, cum eara multu curmats, s’ bãgarã shi-ncljsirã iara ocljii. Arãfticlu shi-ahurhi iara agioclu. Aestã oarã scoasi ditu gepi cheatra nai ma marea shi u arcã ndreptu pi cheptulu a protlui thiriu.

- Duri! aurlã aestu shi-ansãri ndzeanã cu multă inati. Lu apucã sotslu a lui sh’ lu deadi di padi cu ahãtã silã cã pomlu s’ trimburã. Alantu nu s’ alãsã ma-nghiosu sh’ lj-u turnã.

Ahãtu multu s’ nãrãirã cã ahurhirã sã scoatã ponjlji ditu arãdãtsini shi s’ agudeascã cu elj pãnã cãdzurã doilji mortsã npadi. Atumtsea arãfticlu ansãri ditu pomlu iu s’ avea alinatã shi-sh dzãsi hãrsitu : ”Tihi cã nu scoasirã shi pomlu iu shideamu mini că, altã soi, lipsea s’ ansaru tu altu pomu, ca unã virvirushã202. Ama nu eara mari lucru, aeshtsã ca noi shtimu s’ ansãrimu!” Sh-trapsi apala203 ditu teacã shi-lj tãlje doilji capi di cãneanj. Di-apoia s’ dusi mardzina di pãduri iu ashtipta cãvãlarilji. Lã dzãsi :

- Lucurlu easti bitisitu, lj-anãchsiiu, lã u putuiu! Shi elj furã gioni, ama cu unu ca mini tsi vatãmã shapti cu unã agudeari, putearea a loru nu fu duri.

                                                            

201 dzãndzãvosu = arţăgos; petulant 

202 virvirushã = veveriţă; squirrel 203 apalã = sabie; sword 

- Eshtsã pliyuitu? antribã unu di cãvãlari. - Mini, pliyuitu! nitsi nu puturã s’ da di mini.

Cãvãlarilji nu pistipsirã shi-dusirã tu curií s’ veadã thama204 cu ocljlji a loru. Aclo lj-aflarã doilji thirii tu sãndzãli a loru shi, anvãrliga di elj, multsã ponj scoshi ditu arãdãtsini. Cãndu agiumsi la pãlati, arafticlu-lj cãftã a vãsiljelui atsea tsi avea tãxitã205, ama aestu s’ fãtsea pishmanu206 cã avea tãxitã feata di nveastã shi-giumitati di vãsilií, ashi cã lu tricu pritu nica unã provã cu mintea cã va s’ ascapã di elu.

- Va ti ansori cu hiljea a mea shi-va s’ aprochi giumitati di vãsilií, mashi dupã tsi va s’ adari nica unu giunaticu. Tu pãduri easti unu inorogu tsi adarã mashi znjií. Duchimãsea207 ta s’ lu acats.

- Mi-aspar di unu inorogu ma putsãnu di doi capi di cãneanj. ”Shapti ditu unã agudeari”, sumu aestu semnu bãnedzu mini.

Lo cu elu unã tãpoarã shi-unã funi shi-lj alãsã iara mardzina di pãduri cãvãlarilji pitricuts deadunu cu elu. Nu cãftã multu cã inoroglu ansãri ndreptu dinãintea a lui, hãzãri ta s’ lu mbairã cu cornulu.

- Pi ayalea, nu ayunisea frate, lj-dzãsi. Lu ashtiptã pãnã cãndu s’ apruche shi-cãndu agiumsi dinãintea la unu pomu, ansãri nyií dupu cufumã: inoroglu intrã cu cornulu cu ahãtă silã tu cutsuru, cã nu mata putu sã-lu scoatã nafoarã. Ashi cãdzu sclavu.

”Em, s’ mindui arãfticlu, tora puljlu intrã tu princã208”. Ishi di dupu pomu, lu ligã inoroglu di gushi sh’ dusi pricea la vãsilje. Ama vãsiljelu iara nu-shi tsãnu zborlu shi-lu bãgã tu nica unã provã. Tu curií eara unu ayru-porcu209 tsi adra mashi znjií. Avinãtorilji iara vrurã s’ lu agiutã.

- Hãriosu, dzãsi arãfticlu, aesta ti mini easti agiocu di cilimeanj. Avinãtorilji lj-alãsã mardzina di pãduri. Aeshtsã furã hãrsits cã tse s’ adunarã cu ayru-porculu ahãti ori, cã nu mata avea chefi sã-lj caftã torlu.                                                             

204 thamã = minune; miracle 205 tãxescu = a promite; to promise 206 mi fac

u pishman

u = a regreta; to regret 

207 duchimãsescu = a încerca; to try 208 princã = capcanã; trap 209 ayru‐porcu = porc mistreţ; wild boar 

Cãndu ayru-porculu lu vidzu arãfticlu, alãgã spumatu cãtã elu, cu cãrintsãlj nafoarã, etimu s’ lu dinjicã. Ama gionili a nostru ansãri nyií shi-s’ ascumsi tu unã cãlivã tsi eara aproapea shi, di-apoia, ishi iara nafoarã pitu pingerca di dinãpoi. Ayru-porculu intrã dupã elu tu cãlivã ama arãfticlu anvãrligã cãliva shi-ncljisi usha. Ayru-porculu inãgi210 fu acãtsatu cã, mari cumu eara, nu putu s’ easã pi pingercã. Arãfticlu lã gri a avinãtoriloru ta s’ veadã cu ocljlji a loru. Di-apoia s’ dusi la vãsilje shi-lj dzãsi cã lipseashti s’ da atsea tsi avea tãxitã. Ma sã shtea vãsiljelu cã dzinirili a lui nu eara unu mari giunaru, ama unu araftu di aradã, vrea s’ cripa di inati. Numta s’ featsi cu mari sãltãnati211 shi-ashi agiumsi arãfticlu a nostru vãsilje. Ama di unu chiro ahurhi s’ azburascã tu somnu shi s’ dzãcã : ”Ficioru, adarã-nj unã tãmbari shi-mpeaticã-nj pantalonea, cã ma s’ nu, va tsã dau doauă pliscuti pisti ureclj!” Tu unã noapti, nicuchira a lui, tsi nu durnjea, lu avdzã shi-duchi ditu tsi mari ”soi” s’ trãdzea giunarlu a ljei. Ashi cã s’ dusi la fen-su shi-lj si plãmsi. Aestu lj-gri :

- Tora seara alasã usha di la udãlu a vostru dishcljsã. Huzmichearili a mei va s’ sheadã nafoarã shi-cãndu arãfticlu va s’ doarmã, va-lu leagã, va-lu bagã pi unã pampori212 ta s’ fugã cãtu cama alargu.

Muljearea fu efhãristisitã ama scutierlu a tinirlui vãsilje avdzã moabetea shi-li dzãsi tuti a domnu-sui. ”Em, va s’ veadã elj”, dzãsi arãfticlu. Seara s’ bãgã cu muljeari-sa ca daima. Cãndu ea pistipsi cã aestu avea durnjtã, s’ asculã ditu crivati, dishcljsi usha shi s’ bãgã iara ninga elu. Ama arãfticlu s’ fãtsea cã doarmi. Elu ahurhi s’ aurlă cu unã boatsi multu limpidã : ”Ficioru, adarã-nj ilechea shi ampeaticã-nj pantalonea, cã ma s’ nu, tsã dau doauã pliscuti pisti ureclj. Mini tsi dedu npadi shapti ditu unã agudeari, tsi vãtãmai doi capi di cãneanj, avinai unu

                                                            

210 inãgi = furios; furious 211 sãltãnati = pompă, ceremonie; ceremony 212 pampori = corabie; ship 

inorogu, tsi acãtsai unu ayru-porcu, va mi asparu tora di atselj tsi shedu la usha a udãlui a meu?” Cãndu avdzãrã zboarãli a arãfticlui, huzmichearilji s’ aspãrearã shi-fudzirã canda eara avinats di unã ashcheri di oaminj ayri. Nu mata avurã curaiu si s’ aproachi di arãfticu. Ashi armasi arãfticlu vãsilje pãnã-lj si bitisi bana.

Adusu pi armãneashti di Alexandru Gica

Hänsel cu Gretel

di Fratslji Grimm

Ningã unã pãduri bãna unu tãljitoru di leamni ftohu, cu nveasta shi cu doilji cilimeanj. A fciorlui lj-eara numa Hänsel shi a featãljei Gretel. Mizi lj-agiundzea mãcarea a omlui. Sh’ unu anu, cara featsi unã foamiti mari, nitsi pãnea nu mata putea s’ sh’ u amintã. Anda s’ minduia la aestã, unã noapti tu cãrvati, shi s’ dirina corbulu di gailé, uhtã shi lj-dzãsi a muljeari-sa: - Tsi va nã ftsem? Tsi va lã dãm s’ mãcã a mãratsloru cilimeanj,

maca ni ti noi nu n-armasi tsiva ? - Tsã dzãcu io bãrbate cumu va s’ adrãm, lj-apãndãsi213 muljearea.

Mãni tahina, tu hãryií, va s’ lom fciorli tu pãduri, iu easti cama speasã214; aclo va s’ aprindem ti elj unu focu, va lã dãm la cathi unu nica unã cumatã di pãni, shi dapoaia va nã mutrim lucurlu shi va-lj alãsãm singuri. Nu ari s’ poatã njitslji s’ aflã calea nãpoi acasã, shi va s’ ascãpãm di elj.

- Nu nveastã, dzãsi omlu, nu adar io ahtari lucru. Cumu va s’ potu io s’ aravdu s’ nj-alasu cilimeanjli singuri tu pãduri? Va s’ yinã zulãchili shi va lj-adarã cumãts-cumãts.

- Oi, glare! dzãsi nãsã, macã ashi, va s’ murim tuts di foami! Pots s’ arundiseshtsã215 nica di tora blãnjli ti chivuri216. Shi nu lu-alãsã arãhati pãnã nu featsi di cãbuli217.

- Ma tutu mi curmã njila ti laili cilimeanj, dzãsi omlu. Njitsli ni elj nu putea s’ doarmã di foami shi avdzãrã tsi-lj dzãsi

dadã-sa nearcã a fen-sui. Gretel plãmsi cu lãcãrãnj greali shi-lj dzãsi alu Hänsel: - Tora s’ bitisi cu noi.

                                                            

213 apãndãsescu =a raspunde; tu answer 214 speasã = deasă; thick 215 arundiseshtsã = a da cu rindeaua; to plane 216 chivuri = coşciug; coffin 217 fac di cãbuli = sunt de accord; to consent 

- Tats-tsã tini, Gretel, dzãsi Hänsel, nu ti deapirã, va s’ aflu mini vãrã cali s’ n-ascãpãm. Shi di cara pãrintsãlj durnjirã, sã sculã, ãshi bãgã paltulu, dishcljisi

usha di ghiosu, shi inshi nafoarã. Luna lãmbrusea cu puteari nafoarã, shi chitritsealili albi di dinãintea a casãljei anyilicea ca pãradz di asimi. Hänsel s’ aplicã shi-sh’ umplu gepea di la paltu cu cãti chitritseali putu. Dapoaia s’ turnã shi-lj dzãsi ali Gretel: “Nu adunã gailé suricã, shi dornji arãhati, Dumnidzãlu nu va nã alasã”. Shi s’ arcuti nãpoi tu cãrvati. Tu hãryií, ma ninti s’ da soarli, muljearea vini shi-lj sculã doilji cilimeanj: - Aidi sculats haileajiloru! gri nãsa, nidzem tu pãduri s’ adutsem

leamni! Lj-deadi a cathi unui cãti unã cumãtici di pãni shi lã dzãsi:

- Na-vã niheamã ti tsinã, ma s’ nu u mãcats ma nãinti cã altutsiva nu mata videts!

Gretel lo pãnea m-poalã, dimi Hänsel avea chetsarli tu gepi. Dapoaia loarã tuts calea cãtã pãduri. Dupu tsi imna niheamã, Hänsel s’ dãnãsea sh’ tutu mutrea cãtã casã shi adra ashi oarã di oarã. Fen-su dzãsi:

- Alãi Hänsel, tsi tutu mutreshtsã aclo di armãnj dinãpoi? Ai angãtanu, shi nu agãrshea s’ dai cicioarli.

- A, fende, dzãsi Hänsel, mutrescu cãtusha atsea alba, cã sheadi pi citií218 shi va sã-nj dzãcã oarã bunã.

Nveasta dzãsi: - Oi, glare, nu-i macearoclu, ma soarli tsi anyiliceashti pi buharé219.

Ama Hänsel, nu mutrea cãtusha, ma arca dipriunã cãti unã cheatrã albã ditu gepi pi sucachi.

Di cara agiumsirã tu mesea di pãduri, fen-su dzãsi: - Tora, fciori, adunats ndauã leamni, shi io va s’ aprindu unu focu ta

s’ nu vã hibã arcoari.

                                                            

218 citií = acoperis; roof 219 buhare = coş; chimney 

Hänsel cu Gretel adunarã leamni di adrarã un cuculiciu. Li apreasirã shi cãndu pirili s’ alinarã dipu analtu, dzãsi muljearea: - Tora, njits, voi apridunats-vã ninga focu shi discurmats-vã, noi

intrãm tu pãduri s’ tãljem leamni. Cãndu va s’ bitisim va s’ yinim s’ vã lomu.

Hänsel cu Gretel shidzurã ninga focu, shi di prãndzu, cathi unu-shi mãcã cumata di pãni, shi-di cara avdza tãpoarã cum bati, dzãtsea cã fen-su-i aproapea. Ma nu sh’ eara tãpoara, ma unã lumachi tsi u-avea ligatã elu di unu pomu uscatu tsi-lu dãdea vimtulu nãinti shi nãpoi. Shi cumu shidea elj di ahãtu chiro shi ashtipta, ocljii lã s’ ncljisirã di apustuseari220 shi durnjirã. Cãndu pãn’ tu soni sã scularã, avea ntunicatã nafoarã. Gretel ahurhi s’ plãngã shi dzãsi: - Cum va s’ inshim tora ditu pãduri?

Ma Hänsel lj-dzãsi: - Mashi ashteaptã niheamã, pãnã s’ da luna, shi dinãoarã va n-aflãm

calea. Shi cumu inshi luna, Hänsel u lo sor-sa di mãnã shi s’ lo dupu

chetsarli tsi anyilicea ca pãradz nãi di asimi, shi l-aspunea calea. Imnarã noaptea tutã shi tu hãryií agiumsirã iara la casa a fen-sui.

Ciucutirã la ushi shi cum inshi muljearea shi vidzu ca eara Hänsel shi Gretel, dzãsi: - Ah, znjartsã cilimeanj tsi hits, tsi durnjitu ahãtu tu pãduri? Dzãsim

cã nu mata va vã turnats dipu! Ma fen-su mãratlu, s’ hãrsi, cã-lu tãljea tu hicati s’ lj-alasã singuri dinãpoi.

Nu multu chiro dupu aestã, featsi iara unã foamiti pisti locu, shi cilimeanjli u avdzãrã diznãu nearca cã-lj dzãtsi a fen-sui: - Mãcãm tutu tsi avum, mashi nã giumitati di pãni n-armasi shi ahãtu.

Va sã-lj chirem cilimeanjli, va-lj dutsem ma largu tu pãduri, ta s’ nu mata u aflã calea. Altã culai nu-ari ta s’ nã-ascãpãm!

                                                            

220 apustuseari = obosealã; fatigue 

Omlu-shi avea inima greauã shi minduia: “Ma ghini sã-mpartsã sãrmili tsi ts-armasirã cu ficiorli.” Ma muljearea, nu asculta tsiva di tsi dzãtsea omlu shi tutu lu vãryea sh’ lu-ancãcea. Shi cumu ma ti-acãtsashi n coru va s’ giots, ashi nãsu di cara u-adrã prota oarã nu avu cãtã iu sh’ u-adrã sh’ dheftira.

Ama cilimeanjli nu eara nica bãgats, shi-u avdzãrã muabetea. Cum durnjirã pãrintsãlj, Hänsel sã sculã diznãu, shi vru s’ iasã s’ adunã chetsari, ca ma ninti, ma muljearea avea ncljisã usha, shi Hänsel nu putu s’ treacã. Cum tsi s’ hibã, lj-dzãsi a sor-sa-lj s’ nu plãngã, ma s’ doarmã sãrãsitã, cã Dumnidzã va l-agiutã.

Tu hãryií alantã dzuuã, vini muljearea shi-lj sculã fciorli ditu doagã. Lã deadi cumata di pãni, tsi tora eara nica ma njicã. Calea cãtã pãduri Hänsel u sãrmã a lui tu gepi shi ndasi221 s’ dãnãsea shi arca mpadi cãti unã sãrmã. - Hänsel, dzãsi afen-su, tsi tutu ti dãnãseshtsã shi mutreshtsã di-

anvãrliga? Imnã ninti. - Mutrescu nãpoi la njiclu-nj pilisterlu, tsi sheadi pi citií shi va sã-nj

dzãcã oarã bunã! apãndãsi Hänsel. - Oi, glare, dzãsi muljearea, atselu nu-i njiclu-ts pilisteru, ma soarli tsi

anyiliceashti pi buharé. Ma Hänsel, niheam’ cãti niheam’, li arcã tuti sãrmili calea.

Muljearea dusi cilimeanjli ma largu tu pãduri, iu nu mata avea futã canãoarã. Dapoaia apreasirã iara unu focu mari, sh’ nearca dzãsi:

- Voi njits, shidets aoa, shi ma s’ apustusits, putets s’ durnjits niheamã; noi nidzem tu pãduri s’ tãljem leamni sh’ dicsearã di cara va s’ avem bitisitã, va s’ yinim s’ vã lom.

Di prãndzu Gretel shi-ampãrtsã cumata di pãni cu Hänsel, cari shi-u avea asprãnditã a lui calea. Dapoaia durnjirã, shi seara tricu, ma canã nu vini dupu mãratsli cilimeanj. Sã scularã tãshi noaptea tu scutidi. Hänsel lj-dzãsi a sor-sa-lj:

                                                            

221 ndasi = deseori; often 

- Ashteaptã, Gretel, pãnã s’ da luna, shi-atumtsea va s’ videm sãrmili di pãni tsi li arcai tahina sh’ eali va n-aspunã calea cãtã acasã.

Di cara deadi luna anchisirã, ma nu aflarã canã sãrmã cã njiljli di pulj tsi azbuira pitu pãduri shi cãmpuri li-avea chipitatã222 tuti. Hänsel lj-dzãsi ali Gretel: “Va u aflãm calea tu niheam’ di oarã”, ma nu u aflãrã. Imnarã noaptea tutã shi-alãntã dzuuã di tahina pãnã dicseara, ama nu inshirã ditu pãduri shi lã eara foãmi multu cã nu avea tsi s’ mãcã, mashi dauã trei afrandzã223, tsi crishtea pri-mpadi. Shi-cumu eara ahãtu armashi cã cicioarli nu mata vrea sã-lj poartã, s’ arcutirã sumu un pomu shi-lj lo somnulu.

S’ adra tora trei tahinimí di anda alãsarã casa a fen-sui. Ahurhirã s’ imnã iara, ama intra cathi oarã cama ahãndosu tu pãduri, shi-fãrã s’ lã yinã unu agiutoru ayonjea vrea s’ moarã di foami shi apustuseari. Cãndu s’ featsi ca di prãndzu, vidzurã unu pulju mushatu shi albu ca neaua iu shidea pi unã lumachi, tsi cãnta ahãtu mushatu cã s’ dãnãsirã s’ lu ascultã. Sh’ cãndu bitisi cãnticlu sh’ disfeatsi arpitli shi lo s’azboairã dinãintea a loru s’ loarã shi elj dupu ea pãnã agiunsirã la unã cãsicã iu s’ dãnãsi analtu pi citií. Cãndu s’ apruchearã di cãsicã, vidzurã cã eara adratã di pãni shi anvãlitã cu dultsenj, sh’ cu genj di zahari limbidã. - Ai s’ acãtsãmu lucurlu la cãsicã shi s’ prãndzãm ghini! dzãsi Hänsel. Io va s’ mãcu niheamã ditu citií, shi tini Gretel, pots s’ mãts niscãntã geami cã va s’ hibã dultsi.

Hänsel s’ teasi shi arupsi niheamã di citií s’ veadã tsi nustimadhã224 ari shi Gretel s’ andrupã di unã geami shi ahurhi s’ mãshcã cãti niheamã di pingercã225. Atumsea unã boatsi subtsãri gri ditu udã:

- Mãshcã, mãshcã, mãshcã,

                                                            

222 chipitu = a ciuguli; to peck 

223 afrangã = fragă; strawberry 224 nustimadhã = gust; taste 225 pingercã = fereastrã; window 

Di casã cari-nj mãshcã? Shi cilimeanjli apãndãsirã: - Vimtulu, vimtulu, vimtulu,

Vimtulu ditu tseru, shi mãcarã ninti fãrã s’ adunã gailé. Hänsel, tsi lu-arisea nustimadha a citiiljei, shi-arupsi unã cumatã mari, shi Gretel sh’ scoasi unã geami ntreagã arucutoasã226, shidzu mpadi shi u mãcã cu orixi. Dinãoarã usha s’ dishcljisi, shi ‘nã moashi tsi s’ andrupa di pãtãritsã227 inshi nafoarã. Hänsel cu Gretel s’ aspãrearã ahãnta cã lã cãdzu mãcarea ditu mãnj. Ama moasha minã caplu shi dzãsi: - Moi ficiori mushats, cari vã adusi aoa? Aide intrats nãuntru s’

shidets niheamã cu mini, cã nu va s’ pãtsãts tsiva. Lj-lo doilji di mãnã shi-lj dusi-n casã. Dapoaia lã deadi mãcari bunã, lapti shi piti, cu zahari, meari shi nuts. Dapoaia, ashtirnu dauã cãrvãts cu circeafi chischini, shi Hänsel cu Gretel s’ arcutirã tu eali di dzãtsea cã suntu tu Paradhisu.

Moasha mashi sã ftsea ca ari suflitu bunu; ma eara dealihea unã mayisã228 arauã, cari ashtipta cilimeanjli shi shi-avea adratã casa maxusu ditu pãni shi dultsenj ta sã-lj tragã fciorli aclo. Cãndu acãtsa unu cilimeanu, lu vãtãma, lu cutsea shi lu mãca, shi atsea eara unã dzuuã di sãrbãtoari ti ea. Mãyisili au ocljii aroshi shi-nu potu s’ veadã alargu, ma au narea bunã, ca pricili, shi duchescu anda s’ aproachi omu. Cãndu Hänsel cu Gretel s’ apruchearã, arãsi cu arãeatsã229 shi dzãsi: “Tora a mei hits, nu mata nj-ascãpats!” Alantã dzuuã, nãinti s’ sã scoalã cilimeanjli, ea eara mproastã, shi cãndu-lj vidzu doilji ashi mushats iu sh-durnjea, cu fatsãli grãsãlitsi shi aroshi, dzãsi: “Aide tsi va mi cãlescu!” Dapoaia, lu-acãtsã Hänsel cu mãna sufrisitã230, lu dusi tu unã ahuri njicã shi lu-ncljisi dupu unã ushi cu pãrmatsi231. Putea s’

                                                            

226 arucutoasã = rotundã; round 227 pãtãritsã = cârjă; crutch 228 mãyisã = vrăjitoare; witch 229 arãeatsã = răutate; malice 230 sufrisitã = zbârcitã; shrivelled 231 pãrmachi = zăbrea; grated door 

aurlã cãtu s’ vrea, nu lu-avdza canã. Dapoaia dusi la Gretel, u sculã shi-aurlã: - Scoal’ ti linivoasã, adu apã, shi mãyiripsea232 tsiva bun ti frati-tu,

cari-i nafoarã tu ahuri shi va s’ lu-ngrãshem. Cãndu va s’ hibã duri grasu, va-l mãcu! Gretel ahurhi s’ plãngã, ma ncotu, cã lipsea s’ adarã tsi-lj dimãnda

mãyisa tsea araua. Tora Hänsel mãca mãcarea nai ma buna shi Gretel mãrata, mashi oasi di cãvuru233. Cathi tahinimã, moasha s’ dutsea tu ahuri shi-grea: - Hänsel, tindi un dzeaditu s’ vedu cãt hii grasu!

Ama Hänsel, lj-tindea un usicu shi moasha, cari nu videa ghini, nu duchea shi dzãtsea cã-i dzeaditlu alu Hänsel, shi s’ ciudusea, cã nu putea s’ lu-ngrashi dipu. Dupu patru stãmãnj nu mata putu s’ aravdã. - Tora, Gretel, gri ea, s’ ti duts shi s’ nj-aduts niscãntã apã. Grasu,

slabu, cum tsi s’ hibã, mãni va-l vatãm Hänsel shi va-lu cocu. Oi, cum plãndzea shi s’ dipira suricã-sa cãndu lipsi s’ aducã apã,

shi tsi lãcrãnj mãri lj-cãdea pi fatsã! - Doamne Dumnidzale, agiutã-nj, gri ea. Maca va nã mãca

zulapea234, barim va s’ muream deadunu. - Amuti unã oarã, dzãsi moasha, plãngulu nu va ti agiutã cu tsiva! Alantã tahinimã, ditu hãryií, moasha u bãgã Gretel s’ aspindzurã cãzanea cu apã shi s’ aprindã foclu. - Prota va s’ cutsem pãni, dzãsi moasha, chiola235 angãldzãi cireaplu, shi-frimtai aluatlu.

U pimsi mãrata Gretel cãtã cireapu, ditu cari pirili avea ahurhitã chiola s’ mutã.

- Ia hidzi-ti nãuntru, dzãsi mãyisa, shi vedz desi s’ angãldzã ghini, ta s’ bãgãm pãnea s’ coacã.

                                                            

232 mãyiripsescu = a găti; to cook 233 cãvuru

= crab; crab 234 zulapi = sălbăticiune; wild beast 235 chiola = deja; already 

Shi cãndu Gretel va s’ eara nãuntru, avea tu naetí sã-ncljidã cireaplu, s’ u alasã s’ coacã shi s’ u mãcã shi ea. Ma Gretel duchi tsi vrea moasha s’ adarã, shi dzãsi: - Nu shtiu cum s’ adaru. Cum s’ intrã nãuntru? - Oi, tivichelã! dzãsi moasha. Mutrea cãtu-i mari usha; mea pot s’

intru sh’ io nãuntru. Shi s’ alinã shi bãga caplu tu cireapu. Atumtsea Gretel cara da di u

pindzi moasha di agiumsi tãsh’ tu mesea di cireapu, ncljisi usha shi-lj bãgã frenculu. Dapoaia cara acãtsã s’ aurlã moasha di ti loa puvria, ma Gretel vdzi shi-mayisa atsea arauã arsi pãnã cripã. Gretel featsi unã irushi pãnã di Hänsel, dishclisi usha la ahuri, shi gri: - Hänsel him ascãpats! Mayisa muri!

Atumtsea Hänsel ansãri ca un pulju ditu cãfasi236 anda-i dishcljidz usha. Tsi harauã eara pi elj shi-cumu s’ mbrãtsãta shi-giuca shi s’ bãsha unu-alantu. Shi di cara nu mata avea canã furnjií237 s’ lã hibã fricã, intrarã tu casa ali mãyisã, shi tu cathi chioshcu avea cãti unã sfinduchi mplinã di mãrgãritari, sh’ di giuvaercadz. - Aesti suntu multu ma buni di chitritseali! dzãsi Hänsel shi-bãgã tu

gepi cãtu putu cama multi. Shi Gretel dzãsi: - Shi-mini va s’ ljeau niscãnti acasã, shi sh’ umplu poala. - Ma tora prindi sã-nchisim, dzãsi Hänsel, ta s’ putem s’ inshim ditu

pãdurea ali mãyisã. Dupu tsi imnarã dauã sihãts, agiumsirã la unã apã mari. - Nu putem s’ tritsem, dzãsi Hänsel, nu ved ni vãrã apunti, ni vãrã

scãndurã pisti cari s’ tritsem. - Shi nu ari ni vãrã yimií238, dzãsi Gretel, mashi unã papã albã, tsi

anoatã aclo. Ma va u plãcãrsescu, va nã agiutã ea s’ tritsem. Dapoaia gri:

                                                            

236 cãfasi = colivie; bird cage 237 furnjii = motiv; reason 238 yimii = luntre; boat 

Papã njicã, papã njicã vedz tini tsi s’ fatsi? Hänsel cu Gretel ti-ashteaptã aoatsi, Nu ari apunti, ni altã culaí, Treatsi-nã anaparti239 pi alba-ts pãltari.

Papa vini cãtã elj sh’ Hänsel shidzu pi pãltarea a ljei shi-lj dzãsi

a sor-sa-lj s’ sheadã shi ea. - Nu, apãndãsi Gretel, va s’ hibã multu greu ti papã; va nã treacã pi

aradã, unu dupu alantu. Papa atsea buna adrã ashi shi dupu tsi tricurã ghini anaparti shi

imnarã niheamã, pãdurea ahurhi s’ lã parã tutu ma cãnuscutã, shi pãn’ tu soni vidzurã di aynanghea240, casa a fen-sui. Atumtsea ahurhirã s’ alagã, s’ hiumãsirã nãuntru, shi s’ arcarã di gusha a afen-sui. Omlu nu avea cãnuscutã haraua di anda shi-avea alãsatã cilimeanjli tu pãduri. Shi muljearea, tu chirolu aestu, avea muritã. Gretel sh’ guli poala, pãnã cãndu mãryaritari shi giuvaercadz ahurhirã s’ cadã pri-mpadi, shi Hänsel scoasi sh’ elu mnatã dupu mnatã ditu gepi shi-li adãvgã la alanti. Dapoaia lã tricurã gaileadzli shi caimadzli, shi bãnarã daima mplinj di harauã.

Pirmithu nji shteam pirmith vã spushi… Ia aclo cum fudzi un shoaricu! Cari va lu-acatsã poati shi-adarã di elu unã mari cãciulã di chiurcu241.

Adusu pi armãneashti di Mihai Sima

                                                            

239 anaparti = dincolo; across 240 di aynanghea = de departe; from afar 241 chiurcu = blană; fur 

PERRAULT

Mushata cãdzutã tu somnu

di Charles Perrault

Eara tsi nu sh’ eara. Eara nã oarã unu vãsilje sh’ unã vãsiloanji tsi

eara dipu anvirinats cãtse Dumnidzãlu nu lã avea datã nitsi unu ficiuricu, ahatu anvirinats cã nu-ari aspuneari! Purtats di pisti, elj s’avea dusã la tuti shopatli cu apã licuvitã di pisti locu, avea tãxitã curbani, s’ avea dusã sh’ tu hãgilãchi242. Adra tutu tsi putea, ama tsiva nu-aminta!

Pãn’ tu soni vãsiljoanja armasi greauã shi-amintã unã fiticã: lj-adrarã unu mushatu puyunicu243. Cãlisirã nunj ti njica vãsiloanji tuti mirili tsi sh’ eara tu vãsilií (sh’ eara shapti), ta sã-lj duruseascã tuti cãti unã hari, ashi cum eara arada a miriloru tu atselu chiro. Cu aestã furnjií hilja di vãsilje avu tuti hãrli buni tsi suntu pisti locu.

Di cara yiurtusirã pãtãgiunea tu bãsearicã, preftsãlj sh’ tutu laolu s’ turnarã la pãlatea a vãsiljelui. Arhundu sh’ hãriosu tsi nu s’aspuni, aestu avea adratã ’nã mari gimbushi ti dzãni. Lã bãgarã dinãinti cãti unã dhoarã244: unã cutií di malãmã curatã, tu cari avea unã lingurã, unã bunelã sh’ unu cãtsutu di malãmã hasã245, stulisiti cu yiamandi sh’ cu rubini. Cathi unã lo ta s’ sheadã pi loclu a ljei cãndu vini unã mirã moashi la cari nu s’ avea minduitã vãrnã, cãtse tora avea tsindzãts di anj sh-cama di anda nu avea inshitã ditu unã agulã246 sh’ tuts pistipsea cã avea moartã, icã aumbratã247.

Vãsiljelu lj-deadi shi-a ljei lingura, bunela sh’ cãtsutlu, ama nu putea sã-lj da unã cutií di malãmã curatã, ashi cum lã deadi a alãntoru,

                                                            

242 hãgilachi = pelerinaj; pilgrimage 243 puyunicu = ospăţ dat in a treia zi după naşterea noului născut, la care ursitoarele decid  

soarta acestuia; feast on the third day after the birth of a child, when the fates decide his destiny 

244 dhoarã = dar; gift 245 has

u = fin (de cea mai bună calitate); fine (of the best quality) 

246 agulã = turn; tower 247 aumbrat

u = fermecat; bewitched 

cãtse avea faptã cumandu mashi ti shaptili dzãni. Moasha pistipsi cã nu u tinjisescu, sh’ bãndurã niscãnti fuvirseri248.

Unã ditu dzãnili tiniri tsi eara ninga nãsã u achicãsi shi minduindalui cã moasha vrea sã-lj da a fiticãljei niscãnti hãri uruti, anda tuts fudzirã di la measã, ea dusi di s’ ascumsi dupu unã tapiserií. Avea tu umuti ta s’ azburascã tu soni, dupu moasha, shi ashi s’ andreagã, ahãtu cãtu s’ poatã, arãulu tsi va lu-avea adratã moasha.

Mirili ahurhirã sã-lj da hãrli a loru a njicãdzancãljei. Tinira dzãnã lj-deadi harea s’ hibã nai ma mushata sh’ pirifana di pisti locu, s’ aibã stranji hrisusiti, deftira lj-featsi hari s’ aibã suflitlu curatu ca un anyilu, treia s’ aibã ambãreatsã tu tutu tsi va s’ ahurheascã, patra s’ gioacã nai ma mushatu, tsintsea s’ cãntã ca unu birbilju249 shi shasea s’hibã axi s’batã itsi instrumentu, s’ cãntã la itsi laternã250. Anda vini arada a mirãljei moashi, ea ascuturã caplu ma multu di yinati sh’ di zurleatsã dicãtu di ausheaticu sh’ dzãsi cã hilja a vãsiljelui va s’ antsapã tu mãnã cu fuslu sh’ va s’ cadã mpadi moartã. Aestã hari lãhtãroasã asparsi arada sh’ featsi tutu laolu s’treacã mari trãmãndanã251 sh’ tuts ahurhirã s’ plãngã.

Tu atsea oarã, tinira mirã inshi di dupu tapiserií sh’ dzãsi cu boatsi analtã aesti zboarã: - Ascultats tsi va vã dzãcu, vãsilje shi vãsiljoanji, feata a voastrã nu va s’ moarã! Easti dealihea cã mini nu am ahãntã puteari s’ anãchisescu252 tutu tsi adrã mira ma veaclji di mini. E, fitica va s’ antsapã tu mãnã di unu fusu. Ia tsi potu s’facu mini: ea nu va s’ moarã, va s’ doarmã mashi unu somnu greu, nã sutã di anj, shi-dapoaia va s’ yinã s’ u dishteaptã unu hilju di vãsilje.

Vãsiljelu s’ dipirã ta s’ ascapã di foclu tsi lu-avea apreasã moasha, di laia taxirati253. Dãmãndã s’ urdinã dinãoarã unu nomu, cu cari azãptãsi254 a tutãloru s’ toarcã cu fuslu icã s’ aibã vãrã fusu, cu munduirea255 di moarti.

                                                            

248 fuvirseari = ameninţare; threat 249

 birbilju = privighetoare; nightingale 

250 laternã = instrument muzical; muzical instrument 251 trãmãndanã = spaimã; fear 252 anachisescu = a invinge; to conquer, to win 253 taxirati = nenorocire; misfortune 254 azãptãsi = a interzice; to forbid 255 munduiri = pedeapsă; penalty 

Anda feata ancljisi tsisprã’ icã shasprãdz’ di anj, vãsiljelu sh’ vãsiloanja eara vgats la unã di casili a loru te-a discurmari. Sh’ tora feata alãgãndalui unã dzuuã pritu pãlati, ditu udã tu udã, s’ dusi tãsh’ analtu tu un piryu, tu unã njicã anoghi256, iu unã moashi shidea singurã shi-turtsea unu cairu. Aestã moashi nu avea loatã ici di hãbari di azãptãsirli tsi li-avea faptã vãsiljelu. - Tsi adari tini aoa, tetã? dzãsi hilja di vãsilje. - Torcu, fitica a mea, lj-apãndãseashti moasha tsi nu u cãnushtea. - Em tsi mushat easti! dzãsi hilja di vãsilje. Cumu adari? Dã-nj sh’ a njeia s’ vedu desi potu s’ adaru sh’ io ahãtu ghini.

Nu lo ghini furca, shi cum eara multu shirimetã257, niheamã mintitã258, shi ma multu cã lj-avea dimãndatã mira ashi, ea s’ antsãpã tu mãnã shi-cãdzu limnusitã.

Moasha, aspareatã, aurlã ti agiutoru: vinirã di tuti pãrtsãli, arcarã apã tu fatsã, lj-disfeatsirã stranjili, lj-deadirã pliscuti, u fricarã cu apã di la vãsiloanja di Ungarií; ama tsiva nu u adrã ta s’ dishteaptã.

Dapoaia vãsiljelu, tsi eara nãrãitu shi pi mutata, sh’ adusi aminti di prufitsãlja a miriloru. Mindui cã lipsea s’ facã atsea tsi mira avea ursitã. Gri a huzmicheariloru s’ u bãgã feata tu nai ma mushatlu udã ditu pãlati, pi unã cãrvati cu chindimati259 di malãmã sh’ di asimi. Canda eara un anyilu, ahatu mushatã tsi sh’ eara! Lishinlu nu avea asteasã bueili apreasi a prosuplui a ljei: fatsãli li avea ca ninti shi budzãli ca di mirgeani260. Teasã cu ocljii ancljishi, ama s’ avdza cum adilja preayalea, di ducheai cã nu eara moartã dealithea.

Vãsiljelu dimãndã s’ u alãsã s’ doarmã, pãnã anda va s’ yinã oara ti dishtiptari.

Dzãna atsea buna tsi lj-avea ascãpatã bana, cu tirtipea s’ doarmã unã sutã di anj, eara tu vãsilia alu Mataquin, douausprã’ mili alargu. Di cara feata s’ antsãpã tu fusu, unu shurtabacu dusi tu unã minutã la dzãnã di-lj lo sãhãrichi. Elu avea pãputsã cu cari ansãrea alargu sh’ agiumsi ayonjea.

                                                            

256 anoghi = mansarda; attic 257 shirimet

u = vioi; lively 258 mintitu = zãpãcit; scatter‐brains 259 chindimati = broderii; embroidery 260 mirgeani = coral; coral 

Mira s’ asculã, s’ alinã tu unã cherã261 di focu anyilicioasã, traptã di lamnji262 sh’ anchisi diunãcali. Dupu unã sãhati agiumsi. Vãsiljelu lj-deadi mãna ta s’ dipunã ditu cherã. Ea fu simfunã cu tutu tsi nãsu avea adratã. Ama cumu sh’ avea multu angãtanu ti tuti, mindui cã anda hilja a vãsiljelui vrea s’ dishtipta, vrea s’ lãhtãrsea singurã tu atsea pãlati ahãtu veaclji.

Mutris tora tsi adrã nãsã: agudi cu vearga-lj mãyipsitã tuti tsi avea tu pãlati (ama nu deadi di vãsilje sh’ di vãsiloanji), guvernanti, soatsãli a hiljei di vãsilje, huzmicheari, domnji, ofitseri, hãngeadz, mãyirgeadz, siimenj263, tabãbii di tuti turliili. Ea deadi shi di tuts calji tsi eara tu ahuri, di cãnjli di dinãpoia a uborlui sh’ di Pouffe, cãtsãlaca a hiljei di vãsilje, tsi shidea ninga ea pi cãrvati. Tu oara anda lj agudi, tuts cãdzurã tu somnu, ta s’ dishteaptã mashi tu idyiulu chiro cu feata shi s’ hibã tuts etinj s’ u chirniseascã264 anda ea vrea s’ aibã ananghi. Pãnã sh’ hearili tsi eara tu focu amplini di piturnichi265 te-a fridzeari adurnjirã sh’ foclu sh’ elu. Tuti aesti s’ adrarã tu unã minutã.

Deapoaia vãsiljelu sh’ vãsiloanja sh’ ambãrtsãtarã fitica vrutã fãrã ca ea s’ dishteaptã, inshirã ditu pãlati sh’ bãgarã avigljitori ta s’ nu s’ aproachi canã. Aclo di-anvãrliga di tutu bãhcelu criscurã tu unu cirecu di sãhati ahatu multsã ponj mãri shi njits, pãljuri266 shi schinj ampiltits unu tu alantu, cã nitsi pravdã, nitsi omu nu putea s’ treacã. Ashi cã s’ videa mashi pãlatea, di multu alargu. Pistipsim cã dzãna eara nica nicuchirã pi zãnatea a ljei, ti atsea hilja di vãsilje, tu chirolu anda sh’ durnja, nu u cãrti canã.

Di cara tricu unã sutã di anj, hiljlu a vãsiljelui ditu naua dunjeauã di tora, tsi eara di altã soi, di altã taifã, dusi avinari267 tu atseali locuri. Antribã tsi eara atseali aguli tsi videa de-aynanghia pisti pãdurea multu speasã268? Cathi unu lj-apãndãsi dupu tsi avea avdzãtã.

                                                            

261 cherã = car; chariot 

262 lamnji = balaur; dragon 

263 siimenu = paznic; guardian 264 chirnisescu = a servi; to serve 265 piturnichi = potârniche; partridge  266 pãljuru = mărăcine; bramble 267 avinari = vânătoare; hunting 268 spesu = des; dense 

Niscãntsã dzãtsea cã eara unã veaclji pãlati iu s’ aduna stihiili269, altsã dzãtsea cã tuti mandisili270 ditu nai271 adra aclo Adunarea a loru. Nai ma multu s’ avdza minduiarea cã taha unu cap di cãneanji272 shidea aclo, shi cã dutsea tuts ficiuritslji tsi putea s’ lj acatsã, ta s’ poatã sã-lj mãcã cum avea chefea shi canã nu putea sã-lj aflã torlu273. Mashi elu putea di adra cali pritu pãduri. Hiljlu di vãsilje nu shtea tsi s’ pistipseascã prota, pãnã anda un huryeatu274 aushu lo zborlu, shi-lj dzãsi: - Vãsiljelu-a meu, ari tsindzãts di anj sh’ cama di anda lu-avdzamu afendi tsi dzãtsea cã aclotsi tu atsea pãlati ari unã hilji di vãsilje, nai ma mushata di pisti locu. Cã ea lipseashti s’ doarmã aclo unã sutã di anj shi cã va s’ hibã dishtiptatã di un hilju di vãsilje, a curi ea-lj fu tãxitã.

Tinirlu hilju di vãsilje anda avdzã aesti zboarã s’ duchi tutu ca di focu. Pistipsi tu atsea oarã cã va s’ poatã s’ bãneadzã unã ahtari mushatã patimã275. Sh’ pimtu di vreari sh’ di seatea di ihtibari276, apufusi s’ veadã dinãoarã tsi avea aclo.

Cumu imna shi s’ apruchea elu di pãduri, tuts ponjlji atselj mãrilji, pãljurlji shi schinlji s’ deadirã nanãparti singuri ta s’ lu alasã s’ treacã. Nidzea cãtã pãlatea tsi u videa aclo iu s’ dipisea unã sucachi mari tu cari avea intratã. S’ ciudusi niheamã cã tuts oaminjlji tsi imna ninti arada cu elu armasirã nãpoi. Videa ponjlji cumu s’ avea aprucheatã nãpoi di cara elu avea tricutã.

Ashi sh’ imnã singuru calea nãinti: un hilju di vãsilje tiniru sh-ayãpisitu277 easti daima etimu ti curbani278. Intrã tu unã avlií mari iu tuti tsi li videa putea s’ lu angljeatsã di fricã. Eara unã isihií te-a lãhtãrseari, moartea adilja iutsido. Arcati mpadi trupuri teasi s’ pãrea moarti, canda mãrshi279 di oaminj shi di prici. Ama elu duchi ghini

                                                            

269 stihii = spirit, fantomă; ghost 270 mandisã = vrăjitoare; witch 271 nai = tinut; region 272 cap di cãneanji = căpcăun; ogre 273 ljau in tor

u = a urmări; to follow 

274 hurgheatu = tăran; peasant 

275 patimã = aventurã; adventure 276 falã, ihtibari, anami = glorie; glory 277 ayãpisit

u =  indragostit; in love 

278 curbani = sacrificiu; sacrifice 279 mãrshi = cadavru; corpse 

dupu nãrli amplini di aropuni280 shi dupu prosuplu aroshu a suedejiloru cã eara mashi cãdzuts tu somnu greu. Shi dupu chelchili a loru, iu avea nica niscãnti chicuti di yinu, achicãsi cã elj avea cãdzutã tu somnu anda ftsea gimbushi, dizbãrnats sh’ fãrã aradã. Tricu pritu unu uboru ashtirnutu281 cu ploci di marmuru, alinã scãrli, intrã tu udãlu iu shidea arãdãpsits siimenjlji, cu tufechilji di-anumirea sh’ hãrchea cu silã. Tricu pritu ma multsã udadz amplinj cu domnji sh’ cu doamni tsi durnjea tuts, niscãntsã di mproshtsã, altsã di mpadi. Intrã tu unu udã mãlãmãsitu tutu iu vidzu pi unã cãrvati cu pirdeadz disfaptsã di tuti pãrtsãli, nai ma mushatlu aynanghiu tsi avea vidzutã vãrnãoarã: unã hilji di vãsilje tsi s’ pãrea cã ari tsisprã’ icã shasprãdz’ di anj, cu njata hrisusitã, canda di la Dumnidzã.

Elu s’ apruche trimburãndalui shi shidzu pi dzãnuclji ninga nãsã. Tora anda mãyiia s’avea dipisitã, hilja di vãsilje s’ dishtiptã; shi-lu mutri cu oclji ahãntu dultsi! - Tini hii, vãsiljelu-a meu? lj dzãsi ea, lipsi s’ ashteptsã unã etã!

Hiljlu di vãsilje, mãyipsitu di aesti zboarã shi-cama multu di turlia cum eali furã aspusi, nu shtea tsi s’ dzãcã di harauã. Elu u asigurãpsi282 cã u va ma multu di nãsu ishishi, ama zboarãli nu shi-avea loclu aclo, shi plãmsirã: ptsãnã cuvendã, multã vreari. Elu eara cama arshunatu di ea, shi nu va s’ nã ciudusimu. Ea avea avutã chiro s’ anyiseadzã tsi vrea sã-lj dzãcã, ama elu nu. Cãtse mira atsea buna, tu aestu somnu lungu, lj deadi haraua a yisilor mushati. Pãn’ tu soni avea tricutã patru sihãts di anda sh’ azbura, shi nica nu sh’ avea aspusã nitsi giumitati di tsi avea sã sh’ dzãcã.

Tu aestu chiro, tutã pãlatea s’ avea dishtiptatã tu idyea oarã cu hilja di vãsilje. Cathi unu sh’ avea tu nãieti283 sh’ avinã lucãrlu284 shi-urdina iutsido cu huzmeti. Em tora, dimi tuts alantsã nu eara ayãpisits, murea di foami! Suratili a hiljei di vãsilje, ayunjisiti ca tuts alantsã, nu mata arãvdarã shi-lj dzãsirã cu boatsi analtã a hiljei di vãsilje cã mãcarea eara etimã. Hiljlu di vãsilje u agiutã s’ mutã. Ea eara tutã alãxitã cu multã pirifanji, ama dupu moda di unu chiro, di zãmani. Elu s’ apridunã sh’                                                             

280 aropunu = coş (pe fata); pimple 281 ashternu = (aici)a pava; (in this context) to pave 282 asiguripsescu = a (se) asigura; to assure 283 am tu nãeti, amu tu minti = a intentiona; to have in mind 284 avinu lucurulu = a‐şi vedea de treabă ; to work  

nu lj dzãsi cã sh’ eara alãxitã ca tu eta ali maí shi cã avea iaca, icã cularlu285 acãtsatu. Ama aesti nu eara cusuri sh’ nu lj-aspãrdzea mushuteatsa. Elj tricurã tu unã saloni cu yilii pi stiznji sh’ cu dãvanea analtã sh’ aclo tsinarã, chirnisits di huzmichiari. Avyiuliili286 sh’ gaidili cãnta cãntitsi veclji di zãmani, ama mushati, tsi cara avea pisti unã sutã di anj di anda nu mata furã cãntati. Dupu tsinã, fãrã s’ chearã chirolu, marli preftu lj-ncurunã tu paraclisea287 a pãlatiljei sh’ doamna di tinjií lã trapsi pirdelu: durnjirã niheamã oarã. Hilja di vãsilje nu avea multã ananghi di somnu. Hiljlu di vãsilje fudzi nica di tahina, ta s’ toarnã tu cãsãbã, iu afen-su lj-aduna gailelu.

Hiljlu di vãsilje lj-dzãsi a afen-sui cã anda eara avinari s’ chiru tu pãduri shi cã s’ bãgã s’ doarmã tu cãliva a unui cãrbunaru, tsi-lj deadi s’ mãcã pãni lai shi cashu. Vãsiljelu, tsi eara un om bunacicu, lu pistipsi, ama dada a lui canda nu fu ahatu multu cãndãsitã288 di aesti lucri. Shi vidzãndalui cã s’ dutsea tora dzuuã di dzuuã avinari shi cã afla daima unã furnjií s’ ascumpãrã289, anda avea durnjitã doauã icã trei seri nafoarã, ea lo s’pistipseascã cã fciorlu sh’ ari vãrnã vrutã. Dupu tsi bãnã cu hilja di vãsilje ma multu di ndoi anj, avurã doi njits. Protlu fu nã featã, pãtidzatã Aurora shi deftirlu290 unu fcioru, tsi-lj bãgarã numa Dzuua, cãtse s’ aspunea nica ma mushatu di sora a lui.

Vãsiljoanja lj-cãftã ma multi ori s’ da giuiapea. Ama elu nu cãidisea canãoarã sã-lj ximistiripseascã misticolu291. Avea frixi292 di ea tsi cara u vrea, cãtse ea eara di soí di capu di cãneanji shi vãsiljelu s’ avea ansuratã cu ea mashi ti aveari. Dunjeaua dzãtsea pi ascumta tu vãsilií cã-lj cãdea milií, ea di soí tsi mãca oaminj, s’ nu ansarã shi s’ disicã ficiuritslji tsi tritea pi dinintea a ljei. Ashi cã hiljlu di vãsilje nu vru canãoarã sã-lj dzãcã tsiva ti vruta a lui.

                                                            

285 cular

u, iacã = guler; coller 

286 avyiulii = vioara; violin 

287 paraclisi = capelă; chappel 288 cãndãsitu = convins; convinced 289 s’ ascumpãrã = a se scuza; to apologize 290 deftir to win = al doilea; the second 291 mistico = secret; secret 292 frixi, lãhtari = frica; fear 

Vãsiljelu muri dupu ndoi293 anj. Anda tinirlu s’ vidzu tora nicuchiru, elu aspusi cã easti ansuratu. Shi s’ dusi cu multã sãltãnati294 s’ aducã nicuchira la pãlati. Nveasta deadunu cu doilji ficiurits furã aprucheats cu mari ihtibari.

Tricu niscãntu chiro. Tinirlu vãsilje fudzi tu polimu cu amirãriljea Cantalabutte, cu vitsinlu a lui. Alãsã cumãndãsearea a vãsililjei pi dadã-sa, vãsiloanja. Elu lipsea s’ hibã tu polimu tutã veara. Shi di anda fu vgatu

, vãsilioanja-dadã shi-pitricu nora cu ficiuritslji a ljei la unã casã, tu pãduri, ta s’ poatã cama lishoru sã sh’ ayãliseascã uruta a ljei orixi. Dupu niscãnti dzãli ea dusi aclo shi-lj dzãsi a hãngilui : - Voiu s’ u mãcu mãni ti tsinã njica Aurora! - Oi! Doamnã! gri lãhtãrsitu hãngilu. - Voiu s’ u mãcu, dzãsi vãsiloanja (cu boatsea di capu di cãneanji tsi ari orixi s’ mãcã carni proaspitã) shi-voi s’ u mãcu cu dzamã! Mãratlu omu, cara vidzu tsi soie ayrã di capu di cãneanji easti ea, lo cãtsutlu atselu marli sh’ s’ alinã tu udãlu a njicãljei Aurora. Ea eara tora di patru anj sh’ vini ansãrindalui shi arãdzãndalui di s’ acãtsã di gusha a lui, sã-lj cãftã bamboani.

Elu ahurhi s’ plãngã, cãtsutlu-lj cãdzu ditu mãnj shi s’ dusi mpadi tu uboru s’ talji gusha a unui njelu. Adrã unã dzamã ahãtu nostimã, cã mãyirgioanjea s’ciudusi, cã nitsi ea nu-avea canãoarã mãcatã ahtari ghelã. Tu idyiulu chiro elu u deadi a nveastãljei a lui njica Aurora ta s’ u ascundã tu casa ditu uboru.

Optu dzãli dupu, araua vãsiloanji lj-si guli pãntica sh’ dzãtsi a hãngilui: - Voi sã-lu mãcu ti prãndzu njiclu Dzuua. Nãsu nu apãndãsi tsiva, apufusitu s’ u arãdã ca alantã aradã. Dusi di-lu cãftã njiclu Dzuuã shi lu-aflã cu unã njicã coardã295 tru mãnã. Eara mashi di trei anj. Lu dusi la nveasta a lui tsi lu-ascumsi deadunu cu njica Aurora. Deadi tu locu di njiclu Dzuuã unu iedu multu crehtu, tsi caplu di cãneanji lu-arisi multu. Tricu sãrbãtoari!

Pãnã aua tuti buni, ama unã searã araua vãsiloanji limoasã296 lj dzãtsi a hãngilui: „Voi s’ u mãcu vãsiloanjea tu idyia dzamã ca                                                             

293 ndoi = câţiva; a few 294 sãltãnatã = ceremonie; ceremony  295 coardã=sabie; sword 296 limoasã = lacomã; greedy 

ficiuritslji.” Atumtsea maratlu hãngi shi-chiru tutã nãdia cã va s’ poatã s’ u arãdã iara. Tinira vãsiljoanji avea tricutã di yinghits anj, fãrã s’ misurãmu atselj unã sutã di anj tsi avea durnjitã. Chialea a ljei eara vãrtoasã, tsi cara cã eara mushatã shi albã. Cari eara ceareia297 s’ aflã tu ahuri unã prici cu chealea ahãtu vãrtoasã ca a ljei?

Ta sh’ ascapã bana, lipsea s’ talji gushea a vãsiloanjiljei. S’ alinã tu udãlu a ljei, cu umutea s’ dipiseascã diunãcali. S’ apreasi di yinati shi intrã cu cãtsutlu tru mãnã tu udãlu a tiniriljei vãsiloanji. Ama nu vru s’ u ljea dinapandica298 shi lj-dzãsi cu multã tinjií tsi lj-avea dimãndatã vãsiloanja-dadã. - Adarã tsi-ai te-a adrari, lj dzãsi ea tindzãndalui gusha. Adarã tsi ts-ari dimãndatã. Ashi va-nj vedu iara fciorlji, mãratslji a mei fciori tsi-lj vreamu ahãtu multu. Cãtse ea-lj pistipsea mortsã, dimi eara arãchits fãrã ca ea sã shtibã! - Nu, nu, doamnã, lj-apãndãsi hãngilu njilãosu. Nu va s’ mori shi pots s’ tsã vedz vrutslji ficiurits, la mini acasã iu lj-am ascumtã. Shi mini va u arãdu iara vãsiloanjea shi va-lj dau s’ mãcã unã zãrcadã299 tu loclu a tãu.

Elu u dusi dinãoarã tu udãlu a lui ta sã-sh’ ambãrtsãteadzã ficiuritslji shi s’ plãngã cu elj. Hearsi deapoa unã zãrcadã, tsi vãsiloanja u mãcã ti tsinã, cu idyea orixi canda u mãca tinira vãsiloanji. Vãsiloanja-dadã eara hãrsitã di tsi adrã sh’ minduia s’ lu arãdã vãsiljelu, anda vrea s’ turna, cã taha luchilji turbats u mãcarã tinira vãsiloanji, nveasta a lui, deadunu cu doilji ficiurits.

Unã searã, anda anvãrliga, cumu sh’ avea arada, uborlu di dinãpoia a pãlatiljei ta s’ anjiurdzeascã desi ari pri-aclo niscãntã carni macrã, ea avdzã ditů unu udã dipãrtatu njiclu Dzuuã cumu plãndzea. Vãsiljoanjea, dada a lui vrea sã-lj da unã pliscutã cã fu znjearcu300. Shi u avdzã shi njica Aurora tsi cãfta ljirtari ti fratili a ljei.

Caplu di cãneanji cãnãscu boatsea a vãsiloaniljei shi a ficiuritslor. Di inati cã fu arãsã, dimãndã dzuua alantã, nica di tahina, cu unã boatsi lãhtãroasã, s’ aducã tu mesea di uboru nai ma marea banji. U umplu cu broshtsã, uhei301 shi nãpãrtits302, ta s’ lj-arucã                                                             

297 cearei = modalitate, mijloc; mean, way 298 dinapandica = brusc; suddenly 299 zãrcadã = caprioară; dear 300 znjearcu = obraznic; naughty 301 uheauã = viperă; viper 

deapoa nuntru vãsiloanjea cu ficiuritslji, hãngilu, nveasta a lui shi huzmicheara a loru. Dimãndã s’ hibã adushi cu mãnjli ligati dinãpoi.

Anda gilatslji303 s’ andridzea s’ lj arucã tu banji, ia iu intrã dinapandica tu uboru vãsiljelu ancãlaru. Ntribã ciudusitu tsi vrea s’ dzãcã aestu spectacolu ti puvrií304? Canã nu cãidisea s’ apãndiseascã. Shi caplu di cãneanj, turbatã di tsi videa, s’ arcã singurã tu banji, iu u mãcarã tu unã minutã pricili lãvoasi tsi avea dimãndatã s-li bagã aclo ta s’ vatãmã ahãntã dunjeauã fãrã cãbati.

Tsi cara eara dada a lui, vãsiljelu nu jili multu shi s’ pãrãyursi305 cu mushata a lui nveastã shi cu ficiuritslji a loru. Adusu pi armãneashti di Ianula Gheorghe                                                                                                                                                                                           

302 nipãrtica = sarpe; snake 303 gilatu = călău; executioner 304 ti puvrii = groaznic; terrible 305 pãrigursescu = a (se) consola; to solace 

GLOSAR

A abanozi = abanos; ebony abrashcu = obraznic; saucy afratu = proaspat; fresh agulã = turn; tower am tu nãeti, amu tu minti = a intentiona; to have in mind ampaturã = galopeazã; gallop amplãtescu = a înota; to swim anachisescu = a invinge; to conquer, to win anacrã = curaj; courage analtu pi numtã = în timpul nunţii; during the wedding anoghi = mansarda; attic apalã = sabie; sword apudidescu = a satisface; to satisfy arãfticu = croitoraş; tailor arãzvuescu = a se prăbuşi; to fall aredcu = rar; seldom arhigo = general; general arhundescu, -eascã = bogat, princiar; rich arize=balama; hinge aropunu = coş (pe fata); pimple aruvuiescu=a ruina; tu ruin ascuru = aspru; rough ashternu = (aici)a pava; (in this context) to pave asiguripsescu = a (se) asigura; to assure aumbratu = fermecat; bewitched avinari = vânătoare; hunting avinãtoru = vânător; hunter avinu lucurulu = a-şi vedea de treabă ; to work avuzescu = a pluti; to float avyiulii = vioara; violin

ayãpisitu = indragostit; in love ayru=sălbatic; wild ayru-porcu = porc mistreţ; wild boar azãptãsi = a interzice; to forbid

B besã = încredere; trust bicimi = formă; shape birbilju = privighetoare; nightingale brushtiru=brusture buisescu = a vopsi; to paint bumbãrac, rimã = insectă; insect

C ca cãni = cu perseverenţã; with perseverence cãcãreadzã=cotcodãci; cluck cãidisescu = a îndrăzni; to dare cãlami = stuf; reed cãlatã=coş; basket cãndãsitu = convins; convinced cãnestrã = coş; basket cãpani = capcană; trap capelã = pălărie; hat capu di cãni, capu di cãneanj = căpcăun; ogre cãrãfetã=cap; head carezi, hasmã = ură; hate cãrledz=a croncăni; croak cãrmãgani = rug de lemne pe care se arde ceva; pile, pyre cãtãfronisitu = dispreţuit; despised ceamů = castron de pământ; tureen cearei = modalitate, mijloc; mean, way cernu = sumbru; sombre cherã = car; chariot

chinari = pervaz; frame chindimati = broderii; embroidery chiola = deja; already chirnisescu = a servi; to serve chiurcu=blanã; fur chivuri = coşciug; coffin cijdii=linie; line cilibi=nobil; noble cionã = vrabie; sparrow ciuflicaru = moşier; farmer ciupari= panglicã; ribbon ciuro = sturz; thrush coardã=sabie; sword copã = căpiţă; hayrick copusu = efort; effort cu noima = prin gesturi, mimică; by gesture, mimicry cube = boltã; vault cufumã = (aici) trunchi (de copac); (in this context) trunk (of a tree) cularu, iacã = guler; coller culãsitů=pedepsit; punished cupaciu = stejar; oak tree curbani = sacrificiu; sacrifice curií = pădure; forest cushcarniců = coteţ; coop cutsuru = trunchi de copac, buturugă; trunk cuveti = putere; power cuzinã = bucătărie; kitchen

D dãldisescu, dãvrãnsescu = a risca; to risk dashã = dragă; dear deagã, lumachi = creangă; branch deagã=tufiş; bush

deftir to win = al doilea; the second dheftiru=al doilea; second dhoarã = dar; gift dintanã, cãrãntanã,daltanã,chipitã = cioc; beak dizvucat=dărăpănat; in bad condition duchimãsescu = a încerca; to try dushechi = saltea; mattress dzãndzãvosu = arţăgos; petulant

E emburlãchi = vânzare; trade entipusi=impresie; impression ermu=pustiu; deserted

F falã, ihtibari, anami = glorie; glory featã aflatã = fiică vitregă; step daughter filcu = liber; free firfiredz=a foşni; rustle fisi = natură; nature frixi, lãhtari = frica; fear fuvirseari = ameninţare; threat

G gaireti = curaj; courage gantã=mănuşã; glove ghimií, shaicã, cãici = barcă; boat gilatu = călău; executioner giocu hunera = a face o festă; to trick gramenu =nenorocit; miserable

H hãgilachi = pelerinaj; pilgrimage halcumã = cupru; copper

harishi = drăgălaşă; cute, lovely hasu = fin (de cea mai bună calitate); fine (of the best quality) hasu = veritabil hãvaí = aer; air hurgheatu = tăran; peasant huzmichearã = servitoare; maid

I ianomati = organe; organs ihtibari = stimã; esteem imirů = blând; mild inãgi = furios; furious inimarcu = curajos; courageous irinji = pace; peace isihií=linishte; silence ispati = dovadă; proof izini = voie; consent

J jabã = broască râioasă; toe

L lamnji = balaur; dragon laternã = instrument muzical; muzical instrument limoasã = lacomã; greedy ljau in toru = a urmări; to follow ljeanurã = tufiş; bush ljuljac = licurici; glow-worm

M mademi = minã; mine mãhmuzi=pinten; spur mãndilã = batistă, batic, ştergar; handkerchief, headkerchief, kerchief mandisã = vrajitoare; witch

mãrshi = cadavru; corpse matimã, paradusi = lecţie; lesson maxusů = în mod special; specially mayiryio = bucătărie; kitchen maznu = neted; smooth mi apurisescu = a fi uimit; tu amaze mi facu pishmanu = a regreta; to regret mi-azvimturu=a se aventura; venture mintitu = zãpãcit; scatter-brains mirgeani = coral; coral mirudat=parfumat; fragrant misidz=trăsăturile feţei; figure misireashti=egipteană; egyptian mistico = secret; secret mundã = rază; ray munduiri = pedeapsă; penalty murlaiu = mizerabil; miserable

N nãdií = speranţă; hope nãfamã = mulţime; crowd nai = tinut; region nãscãrsescu = a deretica; to tidy up ncot = degeaba; in vain ndoi = câţiva; a few nduchit = persecutat; persecuted nearcã = mamă vitregă; step mother nipãrtica = sarpe; snake nisií=insulă; island nistipsit = inocent; guiltless nostim = delicios; delicious

P pãljuru = mărăcine; bramble pãlmuna = plămân; lung pampori = corabie; ship panachidã, pinacã = tabliţă de scris; writing board papã = raţă; duck paparoc=răţoi; drake papsã = papuc, pantof vechi, de proastă calitate; slipper, shoe of bad quality paraclisi = capelă; chappel pãrigursescu = a (se) consola; to solace pãrmacu=zăbrea; bar partalã = zdreanţă; rag patã=gâscă ; goose pãtãreauã = rafalã; gust patimã = aventurã; adventure pãtunã = talpã; sole pãyidã=capcană; trap pilicanu = barză; stork pingercã = fereastrã; window pishtireauãm bãrtsiri = stâncă; rock piturnichi = potârniche; partridge plazmã, plasi, fãpturã = creatura; creature poahã=plasă; net prãmãtií = marfă; merchandise pravatos = tare; aloud pricã = zestre; dowry pricunoscu = a recunoaşte; recognize princã = capcanã; trap psemã=minciună; lie puyunicu = ospăţ dat in a treia zi după naşterea noului născut, la care ursitoarele decid soarta acestuia; feast on the third day after the birth of a child, when the fates decide his destiny

S s’ ascumpãrã = a se scuza; to apologize sãcãldisitu = plictisit; bored sãinu=cenuşiu; grey sãitã = sageată; arrow sãltãnati = pompă, ceremonie; ceremony shcurtabac=pitic; dwarf shirimetu = vioi; lively shubeí=bănuială; suspicion siimenu = paznic; guardian simasii = importanţă; importance sirmã=mătase; silk si-sh ljea ahtea = să se răzbune; to revenge socu=soc; elder tree spelã = peşteră; cave spesu = des; dense spileauã = peşteră; cave stihii = spirit, fantomă; ghost stol = flota; fleet strozmã = aşternut; bed clothes stulií = podoabã; ornament stulisit = impodobit; adorned

T tãbãbii = ceată, grup; group tãxescu=a promite; to promise taxirati = nenorocire; misfortune tesi = funcţie; position thamã = minune; miracle thiriu = uriaş; giant ti puvrii = groaznic; terrible tirtipi = viclenie; cunningness trãmãndanã = spaimã; fear

tronciu=ciudat; strange tropu = mijloc; means tsitsivelj=ciocârlie; lark tugearu = negustor; trader tutiputa=animale domestice; domestic animals

U ufilisescu = a folosi; tu use uheauã = viperă; viper uhelji=ţipar; eel urano = cer; sky urdii=stol; troop urnimií = sfat; advise

V vãzescu = a răsuna; to resound virvirushã = veveriţă; squirrel vombir = vampir; vampire

X xichi = lipsă; lack ximistiripsescu = a mărturisi; to confess yearachinã=lebădă; swan yimishi = fructe; fruits yiurtie=sărbătoare; feast Z zãrcadã = caprioară; dear zãyar=copoi; hound dog zilií = invidie; envy zilipsearicã = invidioasã; envious znjearcu = obraznic; naughty zunã, zoni = cingãtoare; belt zvolj/zvulj/zvular, vlagã, mushclji = muşchi, licheni; moss, lichen

ANDERSEN ........................................................................................ 8

PAPACLU URUTECICU .................................................................. 8 UNÃSPRÃ YEARACHINI ..................................................................... 19

GRIMM ............................................................................................. 35

ALBÃ-CA-NEAUA ............................................................................... 35 CINUSHARCA ..................................................................................... 47 LIVENDUL

U ARÃFTIC

U ........................................................................ 59 HÄNSEL CU GRETEL .......................................................................... 70

PERRAULT ...................................................................................... 79

MUSHATA CÃDZUTÃ TU SOMNU ........................................................ 80

GLOSAR ........................................................................................... 90