A n u l X X V I I . — Л о . 4 5 . 5 BANI IN TOATA ŢARA 5 I u n î ' 8 N o e m b r i e 1 9 1 0

F i o r o a s a C r i m ă d i n I f r â l l a . — (Vezi explicaţia),

'Z. — Ш. Ш. U N I V E R S U L L I T E R A R L U B Ï , » Noeffîbrife 194 ô.

KÖTELE ттш Edison ëtsçn viilitui amforád

C A L E N D A R U L — da E m . G a r l e a m a —

I n s ă p t ă m â n a î n c a r e s 'a î n c e p u t m a r e l e r a id francez Paris-Bruxel les şi î n a p o i , a v i a f ă m e a i m poate fi dc

îcât l a o rd inea zilei. E p r e a n o u - spor tu l a c t e l e $ i cikUkî l a n o i în. ta­r ă el p a s i o n e a z ă p r e a m u l t ă l u m e , p e n t r u ca să n u se u r m ă r e a s c ă cu in-'îteres orî ce ches t iune p r i v i t o a r e la av i a ţ i e .

De d a t a a c e a s t a e v o r b a de pă re ­r e a celui m a î m a r e i n v e n t a t o r a l se­co lu lu i asupra v i i torului av ia ţ iune t I n u l t i m u l m i m ă r a l ш і ш ш а і е і re-i.viste f r a n c e l e ..Ааяіеіе politice ş î l i t e r a r e " , c a r e a pnbl ieat î n câ teva n u m e r e consecutive m e m o r n l e Iu l Bu­dison, g ă s i m u r m ă t o a r e l e r â n d u r i a-s u p r a c h e s t i u n e ! ce p r e o c u p ă , azt t o a t ă l u m e a . : foloasele p r a c t i c e pe c a r î au a le a d u c e a p a r a t e l e de sbn-r a t .

„ P e s t e zece a n î , — s p u n e mare le in­v e n t a t o r a m e r i c a n — m a ş i n i l e snură-t o a r e vor serv i poş te i . Ele v a r m e r g e cu o i u ţ e a l ă de 160 k lm . p e oră. Piu te po ţ i îndoi de a c e a s t a . Tot ce n u e n e r a ţ i o n a l s e va îndep l in i . Maş ina zbură toa re , , ca re v a i s b u t i d in punct de vedere comerc i a l , n u e o absur­d i t a t e . Va v e n i

„Aceste m a ş i n ă postale v o r fi mici , atât de m i e i rât v o r putea fi ca sa-şt f acă sluj bat C o câ t vor iL m a l mici , cu a t â t vor o ier i m a i p u ţ i n ă rezisten­ţ ă a e r u l u i . Vor fi î n s ă prevăzuta cu m o t o a r e puternice ş i v o r atin^-Of m a r e i u ţ e a l ă : 160 kim. pe м і і і » : l i i m u m . Se prea poate ca ele я&імат»-g ă mv.it m a î r epede . C ă l ă t o r i a ' ae ­r i a n ă nu s e a m ă n ă cu c ă l ă t o r i i p e p ă m â n t . C o m p a r a t i v , a e r a i oferă p u ţ i n ă rez is ten ţă . D a ţ i forţă, mefr ice u n u l a p a r a t şi v e ţ i p u t e a a t i n g e o r i ce iu ţea lă . Dar , o r i c â t d e re­pede a r fi m a ş i n a stoarătearo^ т » т » duce nic i o d a t a poveri prea greier. .Va sluj i posteS, d a r в в transeasw-t u l u ï de mărfuri grele.

„Ceea ce reproşez ириіикдаеімір de m a ş i n ă sburătoare, e d&-m fii ot> m a ş i n ă de? . s p o r t Problema aaas— ţ ieî , astăzi. , c o m p o r t ă 15% m a ş i n a .şfi 2 5 % om. N'ar t r e b u i să fie a ş a . Ap­p a r a t ul c a r e tocim» să r e n ş e ţ i s c ă î d t e p u n c t de vedere comereia l m a n i i «ăi» fie u n a p a r a t p e c a r e o r î ce^eMïiet l i te iésvie ţ i i kw; tel igent trebue- s& î nve ţe а Х с о я а в * ce î n t r ' u n t i m p r e z o n a b i l ; c â n d fi î n v ă ţ a t , acţ iunea aparatu lu i tr*4-bue să fie s i g u r ă . Pmţin l a c r a s a » c h i a r n i m i c n u t r ebue să fie lăsat Ia d ibăc ia p i lo tu lu i . Ş i t r ebue să fie o m a ş i n ă ca re să p o a t ă eşi orî c â n d la orăi fixă, f ă r ă s ă se p reocupe de s t a r e a a t m o s f e r e i

,Cred c ă se v a p a r v e n i l a a se descoper i ura mij loc de t r a n s m i s i u n e f ă r ă fir a energ ie i e lectr ice de pe p ă m â n t la motorul une i m a ş i n i în t b o r . Nu ştiu стаіа se v a face aceasta, d a r n u a m n ic i va mot iv să cred l u c r u l cu nep iu t in ţă ; ье т а face decî î n t r ' o zi. D e s igur , dacă. descoperi­r e a a c e a s t a s ' a r face m â i n e , pro­b l e m a forţei mo t r i ce p e n t r u sborul a e r i a n va fî i m e d i a t rezo lva tă . N u e-xis tă n ic i o l im i t ă a for ţe i cu care s a r p u t e a î n z e s t r a u n a p a r a t , decî n ic i o l imi tă a iuţelel ce s'ar putea a t inge . P â n ă la această descoperire î n să , av i a to r i i v o r trebui s ă s e mul ­ţ u m e a s c ă e a u n motor oare c a r e cm explozie. Dar, c h i a r aceste motoare cu explozie s u n t sMseeptflele Ia mart p e r f e c ţ i o n ă r i Acum, n e servim de esen ţă . E s e n ţ a espleadteazä bine, d a r a l t e s u b s t a n ţ e î î s u n t super ioa ­r e sub aces t r a p o r t . A m auz i t , deuv naz i , că c ineva e x p e r i m e n t e a z ă aci­dul picr ic . D a c a se reuşeşte c u a-cidul p i c r i c , v a fi u n m a r e pas- fă­cut în c e e a ee priveşte puterea m a ­ş in i lo r sb urătoare-. Ş i , f m V o b u n ă di­m i n e a ţ ă , deschizând u-me gazetele , v o m citi că c ineva a izbutit cu a c i d u l p ic r ic s a u a l t ă s u b s t a n ţ ă ş i a exe­cutat u n m ă r u n ţ i ş c a r e v a t r a n s ­f o r m a m a ş i n a s b u r ă t o a r e şi d in t r ' o j u c ă r i e de spo r t va face u n succes eomerc ia l " .

I n p ă r e t e , în fafa mesei mele , a m bătut un calendar. K un c a l e n d a r mic; cu foi le c â t n i ş t e frunze, ca re fo i ş i ele,, e a şi franzele , s e s c u t u r ă zilnic, m i c ş u r â n d m ă n u n c h i u l de-a-anpra ea*tiu» <t pasăre e u aripi le i n sbor , par ' că m i - a r da s imbolu l vre­mi i .

E l u c r u l cel m a l mic d in o d a i a m e a , cel m a i n e î n s e m n a t . S u n t zile c â n d n u - m i a r u n c de loc p r i v i r e a a-supra. luî , c â n d î l uit, agăţat aetrfoy sus , pierii ut p a i e că printre florile tapetului d e p e perete. Ş'apoî, deo­dată, fără voe> ochi i m e i î l întâ.1-nese. m ă «hac Ia el, socotesc vremea, şt-o 'ntreagă t o a m n ă de frunze t ipă­rite se aşterne îndată jos, l a p ic ioa­rele mele-. S m u l g astfel săptămâni întregi , trecute fără şă-иіі fi dai sea­m a , topite în u r m ă ca niş te clipite, s-tinse c a nişte scânte i forate de fur­tună. Ş i -aşa . când ş i a fara frunzele copaci lor încep s ä cadă , c â n d toam­n a rugineşte g r ă d a m ţ a , c â n d pase­rile eălto&re bat iar cărări le alba­stre a l e înaltului , c â n d cei dintâi fuEgî a lunecă alene, ăn s e aşează, t re­murători , peste pe ta le le creţe aie cr isantemeior din straturi , î m i d a ù ş i e u s e a m a că ş i calendarul m i e ş i -a scuturat şî e l foile, că іт'аЛ r ă m a s d e câte câ teva , carî , repede, s e vor d u c e şi ele după celelalte. Ş i eândf eea d i n u r m ă foae cade , î s p i t e l e , ş i 'n ace-iaşdoc in care ocbio l m e u ştie-să-I gă­s e a s c ă , pun u n calendar notL Şi , ia-j ir&9& t o a m n a i lu i , începe d e t t e e e a idtHatâîu î a a e _

:E. ciudat c a m in v i a ţ ă l a t i b a n * ş ţ ne: fotosim de anele lucruri m e c t v o e care apwoape n a Ie *»*а*ігт î n saa-m i . poate tocmai (ііл pr ic ină c ă eiiş s u n t c a u n f e i d e s i r a b o l u r f a l e v e s a i -meif eî deşer tăc iun i Iată foi<e ace­s t e mic i a l e ea lemterului pierdut pa i a n ? flamtetaaftttrtriî, ia tă foi le care

. ziieie.-ee n e suni d a t e să

g u ratate» lor. . . Dar, n u m'am p l â n s n i m ă n u i ; : ce-al p e l u t t u gh ic i d in d u r e r e a înăbuşită a unul suflet, trt c a r e nu a l ştiut nic iodată ce'nseam-n ă d r a g o s t e a s i mik. , suflet sterp şi rece c a bulgărele neînsufleţit de piatră... Ş i dacă ira mft întrebai , n i d a z i nu-ţî s p u n e a m nimic, nici a i i n u ti-aşF fi desvălu i t , p u ţ i n , u n colţ d in sufletul meu . Eî b i n e , a s t ăz i v r e a u să plec, or i u n d e voî vedea c u ochiî , o r i u n d e voi vedea că soare le iubi r i i luceşte , sfânt!

Acolo voi i n t r ă , să le aud r â s u l p l i n de v ia ţă , s ă le a u d c u v â n t u l

, ca ld , s ă l e v ă d chipuri le luminate ' de raza fericirii , d u p ă care eu , de

treizeci de a n i , lâncezesc fără nădej­de. . . Vreau să -mi înviorez numai o-dată sufletul, s ă m ă încălzesc la fe­ricirea, lori apoi, m ă vo î întoarce iar Ia vatra aceasta , s t ră ină şi rece, ca să -mi n u m ă r m a i departe zi lele apă­sătoare.. .

Ultimele vorbe, bătrâna le s p u s e î e u g lasul îngânat î n care tremura u n

p l â n s abia stăpânit . Deschise u ş a în ­cet ş i eş i fără a m a î c ă t a înapoi . . .

B ă t r â n u l rămasa î n m ă r m u r i t î n jilţ , cu ochiî pironiţ i pe use, a ş tep­tând să se m a l deschiză odată şi i a r s ă auză notop d e cuvinte b ic iu i toaro .

B a r u ş a rămas -a mereu închisă ş i o Maişfe din cele carî se Tasă d u p ă n n mort, cuprinse oda ia aceea mare .

Nu-şi p' itea v e n i î n fwe, bătrânul; eănta ь* priaxă d i a învAlmuşagoeide v e r t e al ei , n i a i raevră t i r* el- ,târ­z i i , a l duşmăniei е Г г р » care, d a * * . a * m a î fi trăit î n c ă d e d o u ă o r t p e câ t trăise, tot. n a i - ar fi bănvăt-o... L a u r m a u i n i b Â É n K » t era el v inovat dacă, .dânsa в в s e s imţ i se b ine lângă sufletul luă, «Mea. im- î putuse face viataaaşaaeiua. o v isase ea? ; Ge-i-e l4?si i? B a n i c i nu-şi aminteş ­te» săf&'iffieeroi c eva vre-odatăi De ce ton i-a cesaf' .Ce e e l vinovat a c u m ş i c e roet-are răzvrătirea eî d i n s e n i n ? Ce мк ЩвЖ

Bătrânul s e seiAà. d i n pli ş i începu s ă umble d e - a h m g p i cxlăiî, opriná

J a trăâMi- рв-зрй ч й ii li,,, poale- c ă mul te » d e - s e î n râat iœpori , »rase , ea să-»i IdBKznvle n e t e nwa&ftre n u prefuesc j *ѵяяе c u a m â n d e o ă якашііе tàm-яеШ ѵяшаЁ d e c â i erâ ia fee le aeele d e ! H * ce-i svâcneaft p u t e n i e . . . ih&rtiev ş i eâteff id*B*№елшепі n u l i І C e i-a Wmätf ^e-ísterge- яаішаіАеравйиюе, tot c u a- _ Dax , cată ішйше*і uimit: d in văl-

frectul nesmti tor l fSră a-I fi g u s t a i din f a r m e c . Şi suf letol cela iubi tor de femee, lângă care el n u a ştiut » fi f er ic i t . .

B ă t r â n u l căzu în jflt şi-eî î n g r o p i fata în mâinî , cutremurat de-um plâns c ă r e i făcea vine.

Ce ch inui toare s u n t p l i e r i l e da rău, târzii, ş i amintiri le când Răvă-lesc în suflet, furtunoase. . .

Când, pe la miezul nopţii, u şa se deschise încet şi bătrâna intră cu chipul surâzător, purtând în braţe un buchet frumos de micşunele mi­rositoare, bătrânul păşi spre dânsa , 1

cu mâini le înt inse , cu pleoapele Încât umede de lacr imi le neuscate.

— lartă-mă, z ise el cu u n g l a s mângâ ios în care tremura toată s i m ­ţirea din inima' lu i înviată .

Bătrâna 11 privi u imită , n e l n d r ă » n i n d s ă z ică n n euvânt.

— I a r t ă - m i , z i se e l iar , s t â n d to t eu m â i n i l e înt inse . Adevărat, t e -am ch inui t treizeci de a n i , f ără sa-mf fi da t s eama . Am fost tm ticăia»!

Bătrâna î l î n v ă l u i într'o privire aspra , apo i chipul e î s e acoperi de-o blândeţe fără s e a m ă n s i u n s u r â s plini de amărăc iune П răsăr i p e buze.

— E ргэа> târziu, tovarăşe , e prea* târcift! Ce să. m a î facem c u iubirea. d * a e u m înainte, când in imi le noa ­stre au murit de mult? Să n e depa­n ă m m a i departe t irul zilelor f ă r ă bucurie , fără soare, în aşteptarea une i vieţi viitoare m a i bune...

Bătrânu l îşi înclină' capul pe piept c u o resemnare dureroasă ş i susp inS lung. . .

H u m a i mireasma îmbătătoare я пиехдноеіеіог umplea odaia eu u n farmec de tinereţe.

C o a s t a a t * m-

icei*şî:H4»«au)*;ce».rave s'a* ş ters nr-еаіиаазввЭД&іІаг d e p e pâreteL-

BtrieiţX aeeta £ a * i s m t d g â a d o foae po* :a*ăogi c u a n a fap-

—: -Ш

D U R E R I J M A B U Ş I T E ' D i n j i l ţu l vechiu d e l â n g ă ava

bătrânul privea вейшвегг» I a s a t sa, pâT»dindu-ţ t(Mtíe aiişeăriiE. O w zu g ä t i n d s - s e ca> ev» e i i f tă taare . ae ţânde- ş i арвоаре toate le, pmwndurş i ; păJărias, d a .zi pe părul a i b ^ f a t ă n a t en e tăi.îngrijire, ş i t eând fuugata- îz-drep-tâadn-se s p R e a ş e :

— Ce*i <asaa£fstrigă e l e s g f e i a l ІвЕ a s p r a с а » - н и se 'nmuiase déedwÉfjrm Ce toană e as ta?

l W r i w a w s e opri în pragul uşfS, toarse capul , ş i zise cu voce do ş i blajină», ata. c a m fusese totdea v a c a a ^ i r ША p i c de tărie sau

— C C H I a s ta? Ce ï az i , a l întreba, maî 'b iae— J c i s e împl inesc treizeci de anî d e c â n d a m lăsat î n a r m a mea feric ire* p e cade n u o p u t e a m preţui îndeajuns , c a s& încep o v i a ­ţă de trudă, de sufer inţa ascunsă . Trsîzeer de anî! I-am n u m ă r a t zi c u ai, c l ipă cu clipă, de le-am s imţit cumplit amărăciunea! Nicî nu m ' a m răzvrătit vre-odafă şi nic î cuvânt de dojana fct'a răsărit pe buzele mele . Ai fost atot-puternieul în casa asta ş i cuvintele ta le n a e r a u decât po­runci cari n u î n g ă d u i a u împotrivire. Viaţa, m e a s 'a seara lângă, t ine , în­tunecoasă c a o noapte fără s fârş i i , încât eu nu m a i cunosc răsunetul u-neî vorbe blânde sau căldura uneî mângâeri . . Şi totuşi au trecut, aşa , 1 dată într'o lumină nouă şi el se sim-t reizeci de a n i ! Eu n ' a m a v u t n ic i o s ă r b ă t o a r e z. iaimieî; toa te zilele la. fel, m ' a u îngroz i t cu t r i s t e ţ ea sî s in-

f m ă ş a g a l d e g a a d i r i ea ian i toare , un * g â n d fi v i s a r e a s é s s l t t i t o i — ş i e l

n u vo ia аШЛ pr indă , c u câ t î l des ­luşea m a i l impede, cu aáát s imţea m a i К а ш г В în suflet, ca o- adiere neeuneoeată, n e s p u s de mâ-ngâioasă, s treruraf i aşaî pe nes imţi te — ş i era furica—

O « a t a se risipea încet ea la o s o -flase ca ldă ş i i coana an i lor călăto­riţi, fără să fi luat seama, i se'nfi-ripă "namte, î a iuneacoasă , încât el s e nf ioră, privinoVo... Se văzu omul energic, setos de m u n c a , lucrând

fir* răgaz, fără g i i j e , străin de drá-g a s l e , etrăin de tot ce era bunătate s i isnâiifi. a lături de-o femee devora­t ă ş i f rumoasă pe care — e l da , e r a adevărat! — m o iubise niciodată.. . Şi dacă a răzut-o blândă ş i supusă , ga ta totdeaaaa. á-i îndeplini voia. e l a crezut că ea era mulţumită , că rra-î m a l trebaîa nimic în casa aceea ma­r e unde n u răsuna decât g l a s e t fu l aspru, totdeauna mânios . Şi ui te , a-eum, după treizeci de ani , el află. l u ­cruri pe carî nu le bănuise şi carî îl darreau... Nici n'ar fi crezut c'aşa ceva l-ar fi putut a t inge în suflet. Simţea trezmdu-se î n t r â n s u l u n s imţimânt p e care î l înăbuşise de mult , negăsindu-1 bun de nimic: s imf imântul mi le i ş i a l păreri lor de răO, poate. . .

Auzi, după treizeci do a n i să-I pat­ra răii că o femee nu fusese fericită l ângă dftnsuU

Ş i bătrânul isbi furios e n p u m n u l î n m a s ă , încât săriră toate'n lături . Ce era a c e a s t a ? . . Ceva - ü ţ inea strana încătuşat ş i el zadarnic s e zbătea c u înverşunare. Hotărât, s u ­ferea ş i era pentru în tâ ia oară a~-eeastav..

Soţia luî, care ocupase cel m a i pu­ţ in loc în viaţa sa, îi răsărea dintr'o-

de F.. w. B e s m e w s K i

ţ e a mic de tot în f a ţ a ei, Cine î i dăduse ochi i aceşt ia c u

c a r i a c u m p r ivea a ş a de l impede fn

Nu de m u l t a m văzut o n u n t ă . . D a r n u , m a t bine povestesc despre u n p o m d e Crăciun. . . N u n t a a fost f rumoasă s i mi-a plăcut, to tuş i în ­tâmplarea cealaltă, poate ş i m a l mult. N u ş t i u de loc c u m , când a m v ă z u t n e a t a , deodată mi -a venit î n minte acest p o m de Crăciun. A ve­n i t cred eu, a ş a :

Tocmai a c u m 5 anî , î n s eara S l a » tuluï Sy lves í iu , ani f o s i invi tat Ia к а bal de еарШ. Gazda, e r a u n ara ru-nosen i ' ş i c u trecezc iar lmnea. cemer-c ia lâ , cu. msdte se iaţ ium, cm cunoş ­tinţe aba Iuiaca шаве ş i cu vanitatea, d e a s e face c â t ш p o a t e m a l boga t . Aşa, ctt t r ed c i ba lu l acesta de cop i l era o m a s e * pentru p ă r e ţ i , c a r i ar veau de discutat l u c r u r i f eas te semnate. Ea eram. ca mosaf ir ş i c u m eram în s e a r a a s t a cu totul lihjlr, n u îmî rămânea de cât să p r i v e s c

Afară de mine era încă un domn a ic i , care î n s ă era o personalitate ş i s e n u m e a .Iulian Massacowicî . L a p r i m a privire putea i recunoaşte că' f ă r ă îndo ia lă era. u n mosafir d e o» n o are. Gazda ş i so ţ ia sa. ff spuneau o mtdţ ime de согарііянвіеѵ Я făceau curte pe toate căi le , & s i l e a * late'u-n a s ă m ă n â n c e şi s ă bea. Taf f cef» lalţî mosaf ir ! î l fifrä recomandaţăi, dar e l nici unuia . Am observat o la* c r a a ă în ochi i gazdei , c â n d J u l i s * Massacowicî , relativ l a s e a r a a s t a , a spus că rar a petrecut a t â t de b i n a

Dar mie m i s e f ă c u frică î n pre­zenţa o m u l u i acesta. De aceea m ă re». trăseiu î n c a m e r a cea mică d e pri­mire. Era goală . Luaî loc î n seră, care aparţ inea s tăpâne i acestei case ş i oeupa aproape jumătate din ca­meră. Copiii era fi tare voioşL I n ge­neral aproape j u m ă t a t e d î n jucări i le c e a târnau pe brad erat! sparte , îna> inte încă de a se putea dovedi c u i a-parţin. Mai de remarcat e r a u n M a ­te i c u och i i negr i ş i p ă r buclat , сагШ v r o i a c u orice prêt să. m ă î m p u ş t e e v p u ş c a m f d e lemn. Atenţ iunea ceai m a l mare se dădea surioarei lui , o fetiţă de vreo 11 anî, cu ochiî mari 1

şi visători. E a era modestă ş i gândi­toare. Copiii cei lalţ i au necăj i f e , aceea ea veni în camera de primire, nnde s tam eu. ş i începu s ă se joace

l u n i , 8 Noembríe 1910. UNIVERSUL LITERAR N o . * 5 . — 3 .

Î n t r ' u n col ţ cu p ă p u ş a . Musaf i r i i a-r a t a u cu re spec t s p r e t a t ă l eî, u n ne - , g u s t o r de v i n u r i f oa r t e boga t , ş i -ş i , ş o p t e a u că f a t a lu î c a p ă t ă zes t re 30 m i i rub le . E u gh ic i i , cine s ' a r p u t e a i n t e r e s a de a c e a s t ă , ş i p r i v i r e a m e a c ă z u pe J u l i a n Massacowic î , c a r e cu m â i n i l e la s p a t e ş i c a p u l p u ţ i n a-plecat , a s c u l t a cu a ten ţ ie d iscuţ i i le m o s a f i r i l o r . :

L a î m p ă r ţ i r e a cadour i lo r , a m fos t ' u i m i t de in t e l igen ţa fină a gazde î . F a t a cu zes t rea de 300.000 r u b l e a că­p ă t a t cea m a î s c u m p ă p ă p u ş ă . A p o i , u r m a r ă celelalte c a d o u r i , f i ecare d u - i

p ă r a n g u l pă r in ţ i l o r . Cel d i n u r m ă copil , u n b ă i a t s l ab c a de vreo 10 a n i , cu p ă r roşca t şi cu m u l t e p i s t r u i p e obraz , a c ă p ă t a t o c a r t e de poveş t i ! f ă r ă poze! E r a fiul g u v e r n a n t e i co­p i i lo r gazde i — o s ă r m a n ă v ă d u v ă . E l c ă p ă t a s e adese or i b ă t ă i şi de a-ceea e r a t a r e f r icos . H ă i n u ţ a lui era [ f ăcu t ă d i n t r ' o s tofă ef t ină. După ce a c ă p ă t a t c ă r t i c i c a , mer se ei m a î ' m u l t ă v r e m e î m p r e j u r u l ce lor la l te j u c ă r i , ; s ' a r fi j u c a t c u p lăcere cu ' ce i la l ţ i copii i , d a r n ' a v e a c u r a j ; se vedea că îşi în ţe legea s i t u a ţ i a .

Eu p r ivesc cu p lăcere copii i , a le c ă r o r p r i m e s en t imen te s u n t de m u l ­te or i ca rac te r i s t i ce . Aşa , n u m l scă­p ă d i n vedere că b ă i a t u l u , cu p ă r u l roş , din toa te j u c ă r i i l e î l se p ă r u m a î a t r ă g ă t o r u n m i c t e a t r u , u n d e cu câ . t ă p l ăce re a r ff v r u t să a ibă şi el un ro l cât de mic . S ă r m a n u l s u r â d e a şi d ă d u c h i a r s i n g u r u l m ă r ce avea , i m u l b ă i a t î ndesa t , c a r e avea b a t i s t a p H n ă cu du lce ţu r i , ş i se l ă s ă să i se a t â r n e u n a l t u l de gâ t , n u m a i să nu-1 depă r t eze p r e a m u l t de t e a t ru . D a r n u d u p ă m u l t t i m p u n a l t u l îi d ă d e a la p u m n i , f ă r ă ca el s ă î n d r ă z n e a s c ă să se ape re s a u să p l â n ­gă . D a r i a t ă că veni şi m a m a sa, gu ­v e r n a n t a , c a r e îl o rdonă să n u su­pe re în joc pe ce î la l ţ î copiii . — a ş a că s ă r m a n u l u i copil nu-î r ă m â n e a a l t ceva m a l b u n d e făcut de câ t să se r e t r a g ă î n c a m e r a u n d e s t a m eu şi u n d e e r a fet i ţa. A m â n d o i î n c e p u r ă s ă gă tea «că f r u m o a s a păpu.şe.

E u s t ă t e a m de a p r o a p e o j u m ă t a -re de o ră î n s e r ă şi a s c u l t â n d la con­versa ţ i i l e m i c u ţ e i , cu ЗѲ0.000 r u b l e , , şi cu bă ie ţe lu l cu p ă r u l r o şu e r a m pe cale să a d o r m , c â n d I u l i a n Massa -cowicî i n t r ă în odae . E l a p rof i t a t de u n mic s c a n d a l i sca t î n t r e copiii şi a p ă r ă s i t s a l a n e b ă g a t î n s e a m ă . Eu o b s e r v a s e m că d i s cu t a se cu t a t ă l b o g a t e i m o ş t e n i t o a r e , •— c ă r u i a îl fusese t o c m a i r e c o m a n d a t . A c u m stă­tea c u f u n d a t în g â n d u r i , ca şi c â n d a r fi n u m ă r a t pe degete . ,,300...300", m u r m u r ă el, „unsp rezece . . . . do i sp re ­zece.. . t r e i sp rezece" şi , , ş a sesp rezecs ... 5 a n i . . . S ă zicem p e 4 procent . - , c incî or i 12 fac C0 şi p e n t r u ă ş t i a 60.. s ă zicem î n c ă cinci a n i fac 40. D a r , c u 400 n u se m u l ţ u m e ş t e u n c ă m ă ­t a r , ă s t a ia şi 8 şi 10 p rocen t . D a r , l ega l , s ă fie 500.000, a s t a e d o a r ă n e - :

î ndoe ln ic — şi ce o veni pe deasu ­p ra? . . . " Reflecţii le l u i p ă r e a ţ i a fi l u a t s fâ r ş i t , v ro i t o c m a i să p ă r ă - 1

s e a s c ă o d a i a , c â n d a r u n c ă o p r i v i r e a s u p r a feti ţei şi se opr i . P e m i n e n u m ă vedea , f i indcă s t ă t e a m în fund a s c u n s . Mi se p ă r u foar te i r i t a t ; a u i n f l u e n ţ a t a s u p r ă - î socotea la a- ' ceea s a u a l t ceva? I ş î f reca m â i n i l e , p ă r e a ca şi c u m e n e r v a r e a lu i a j u n s e l a p u n c t u l c u l m i n a n t , şi a r u n c ă d i n :

n o u o p r iv i r e v i i t oa re i lu i m i r e s e . L a î ncepu t p ă r e a ca ş i c u m l ' a r ' î m ­p i n g e c ineva î n a i n t e , d a r m a l î n t â î se u i t ă î m p r e j u r u l lu î — apo î se & prop ie d e m i c u ţ ă s u r â z â n d , se ap le ­că şi o s ă r u t ă p e f run te . A c e a s t ă n ă v ă l i r e n e a ş t e p t a t ă o făcu

s ă s t r i g e de s p a i m ă . ..Ce faci ac i , d r ă g u ţ ă c o p i l ă ? " î n t r e b ă el încet , î n ace la ş t i m p u i t â î idu-se î m p r e j u r u l lu î ş i m â n g â i n d obra j i i fe t i ţe i . „ N e u j c ă m . " — „ A h ! cu ă s t a ? " M a s s a c o ­wicî se u i t ă ch io r i ş l a bă i a t . D â n s u l ! te, t u a l t r e b u i d o a r ă s ă te r e î a t o r e i î n s a l o n " , zise el b ă i a t u l u i . D â n s u l t ă c u şi s e u i t ă l a cel ea re - î vorbise, ."iulian Massacovrfeî ee u i t ă î n c ă o d a t ă î m p r e j u r u l l u î ş i se a p l e e ă d i n n o u la fet ţă . „ A c e a s t a este d e s i g u r o p ă p u ş ă , d r ă g u ţ ă ? î n t r e b ă el?—O p ă - . puşe" , r ă s p u n s e fet i ţa , c a r e î n c r e ţ i

D. M i h a i l An tonescu , d e c a n u l ba ­r o u l u i dh i C a p i t a l ă , este o i l u s t r a ţ i u -ne a c o r p u l u i n o s t r u avocă ţesc , ş t i ­inţei sa le , т а г з і sale c o r e c t i t u d i n i in v i a ţ a pub l ică , d. A n t o n e s c u î ş î d a t o r e ş l e î n a l t a c o n s i d e r a ţ i u n e de c a r e se b u c u r a p r i n t r e colegii s ă i de b a r o u , îşi d a t o r e ş l e î n a l t a s i t u a ţ i e C 3 ocupă p r i n t r e o a m e n i i noşlxi de drep t .

Fos t m a g i s t r a t , t r ecu t p r i n t o a t ă k r a r c l i i a .delà subs t i t u t de p r o c u ­r o r p â n ă la m e m b r u l a C u r t e a de Casa ţ ie , d. An tonescu a p re fe ra t ce­lei m a î î n a l t e s i t u a ţ i i î n m a g i s t r a ­t u r ă p r a c t i c a r e a p r o f e s i u n e ! d e a-voca t şi c a a t a r e a a d u n a t in d o u ă r â n d u r i p â n ă a c u m suf rag i i l e cole­g i lo r s ă i d i n b a r o u p e n t r u d e m n i ­t a t e a de decan .

I n a c e a s t ă ca l i t a te , se d a t o r e ş l e

f r u n t e a şi c ă p ă t a s e p u ţ i n ă frică. ..Şi ş t i i d-ta, d r ă g u ţ ă , d i n ce e f ă c u t ă o p ă p u ş e ? — „ A s t a n u o ştiu"... s u n ă r ă s p u n s u l . „ D i n sd ren ţo , i n i m a m e a —tu î n s ă să pleci î n s a lon la tova­r ă ş i i t ă i , s ' a d r e s ă Massacowic î as­p r a b ă i a t u l u i " . Aces ta şi c u fe t i ţa se ţ i n e a u t a r e s t r â n ş i u n u l l â n g ă a l tu l . EI n 'aveaf i de loc p lăce re să se de s ­p a r t ă . ,.Şi ş t i i d-ta, de ce ţi s 'a f ă c u t c a d o u p ă p u ş a a c e a s t a ? " î n t r e b ă I u ­l i a n Massacowic î tot. încet! , .Eî i n u ştiu". — „ P e n t r u că t o a t ă s ă p t ă ­m â n a a î fost o f a t ă cnmi i i t e şi a s c u l ­t ă t o a r e " . Aci, I u l i a n Massacowic î . c a r e d e i r i t a r e t r e m u r a d i n tot cor­pu l , a r u n c ă o p r i v i r e r epede î m p r e ­j u r u l l u i şi p a s i o n a t zise: , ,S i a l .să m ă iubeş t i , iub i tă d o m n i ş o a r ă , c â n d a m să viu la p ă r i n ţ i i d- ta le?" E l v r u d u p ă aces te cuv in t e să s ă r u t e d i n n o u fe t i ţa , d a r b ă i a t u l cu p ă r u l roş , ca r e văzu că fe t i ta c g a t a să p l â n g ă o a p u c ă de m â n ă . şi de m i l ă î n c e p u să p l â n g ă c u hoho te . I u l i a n M a s s a ­cowicî se înfur ie în ser ios . „ A f a r ă , a f a r ă de aici , a f a r ă ! " s t r i g ă l a el. „ a f a r ă în .salon, a f a r ă la ce i la l ţ i ! " — „ N u , a s t a n u t r ebue , a s t a să n ' o facă! P l e c a ţ i de a ic î !" zise l e l i ţ a . „ lăsa ţ i -1 î n p a c e ! " y.is.e ea i zbucn ind î n l a c r i m i .

C ineva b ă t u în u ş ă . I u l i a n Massa ­cowicî se s p e r i a ş i î ş i î n d r e p t ă î n a l t a - î s t a t u r ă . D a r b ă i a t u l r o ş c a t se s p e r i a a i a ! r ă u decâ t i u l i a n . E l l ă s ă fe t i ţa şi se s t repur í í î n s n f r a g e - ; r ie . Ca s ă n u deş tep te v r e o M n u -ia lă , m e r s e ş i e l îmtr'acolo. E r a r o ş . ca focul ! p o a t e îl s u p ă r a n e r ă b d a r e a ; ş i fafrtul c ă a l u c r a t -ca i m şco la r , ş i 1

s 'a n ă p u s t i t p e s t e obiec tu l v o i a ţ e i o r ' lu î , — рэ c a r e în ©ri-ce caz n ' a v e a s p e r a n ţ e să-l c u c e r e a s c ă d e câ t î n ' cel p u ţ i n 5 an î .

d-luî Miha i l A n t o n e s c u î n f i i n ţ a r e a as i s t en ţe i j u d i c i a r e , confer in ţe le p r o ­fesionale, b ib l io teca d in P a l a t u l de jus t i ţ i e a l Capi ta le i .

Ca roprez ia tan t . al co leg iu lu i I de Il iov, în C a m e r a -deputaţ i lor , deca­n u l b a r o u l u i b n c i i r e ş t e ă n a l u a t o p a r t e p r e c u m p ă n i t o a r e l a a l c ă t u i r e a şi d i s cu ţ i a «proiectului de lege a l Contenc iosu lu i ş i a p r o p u s ş i a fă­cut să se voteze p r o e d u l de leg? a-s u p r a c o r p u l u i avoca ţ i lo r , i n t r a t î n a p l i c a r e a delà 1907.

C u o a s e m e n e a ac t iv i ta te , cs;,e u-şor de în ţe les de c â t ă cons ide ra ţ i e se b u c u r ă d. M. A n t o n e s c u p r i n t r e avoca ţ i i b a r o u l u i b u c u r e ş t e a i i şi m o ­t ivu l ce n e a î n d e m n a t să i l u s t r ă m a c e a s t ă a n o a s t r ă ga le r i e cu p o r t r e ­tu l d i s t i n su lu i avoca t şi j u r i s t .

YGKEC.

. , (> faci ІШ ac i , t u ş a r p e , a f a r ă , a f a r ă ! Tu vre i se vede să fur i f ructe , ce ? Marş , la c a m a r a z i i t ă i !"

B ă i a t u l sper ia t r e c u r s e la u n m i j ­loc despera t : î nce rcă să s% a s c u n d ă s u b m a s ă ; — d a r e n e r v a t u l u r m ă r i ­to r scoase l a i ist a şi căi t tă cu ea s ă g o n e a s c ă -copilul.

Corpo len tu l o m î n c e p u să răsuf le greoi t i sub m i ş c a r e a a s t a b r u s c ă , deveni roş , că m ă făcu să i sbncnesc în r â s . I n ace la ş m o m e n t veni gaz­da ; b ă i a t u l eşi a f a r ă de s u b m a s ă şi 'si ş t e rgea g e n u n c h i i ş i coatele , î n t i m p ce d. M a s s a c o w i c î î ş i d u s e r epede b a t i s t a la n a s . G a z d a v ă z â n d b ă i a t u l zise: . .Asta e b ă i a t u l , p e n t r u ca re a m a v u t o n o a r e a a vă r u g a . . . "

. .Se r ioş i ' ' r ă s p u n s e I u l i a n Massa ­cowicî, ca re nu-.şî r e c ă p ă t a s e î n c ă p rezen ţa de spi r i t .

„ E s t e fitil g u v e r n a n t e i copi i lor mei" , u r m ă g a z d a , „ o v ă d u v ă să­r a c ă , femeia i m u l n e g u s t o r onest , şi de aceea, I u l i a n Massacowic î . d a c ă v ' a r fi pos ib i l . . . "

„ A h . m i , n u " , r ă s p u n s e I u l i a n Massacowic î , „ s c u z a ţ i , î m î este imposibi l . D a r m ' a m i n t e r e s a t de ja , n u e n ic i u n loc v a c a n t , ş i c h i a r d a c ă a r fi, s u n t d e j a 10 c a n d i d a ţ i , c a r i ai i m a l m u l t d r e p t ca el, re­gre t — reg re t foa r t e" .

„ P ă c a t " , r e p e t ă g a z d a , „ u n M i a t m o d e s t -şi t ă e u t " .

„O, u n b ă i a t f o a r t e e b r a z m e " , răspoanse M a s s a c o w i c î s u r â z â n d . „ P l e a c ă , t i ï iere, ce m a î "sfaî aicî? P l e a c ă l a ce i la l ţ i c a m a r a z i " zise e l a d r e s â n d u - s e c ep i luk t ï . T o t u ş i , n u se p u t u o p r i a-ï f r imete o p r i v i r e fu-? r i e a s ă , şi e u t r e b u i să-î r â d î n o b r a z . . Se î n t o a r s e ş i totrebă a p r o a p e t a r e , : c ine s u n t . Apoî p ă r ă s i r ă î m p r e u n ă ; c a m e r a . V e d e a m c u m J u l i a n Mas-?

sacowie î a u z i n d pe g a z d ă , c l ă t i n a c a p u l s u p ă r a t .

D u p ă ce a m r â s d e s t u l , m ă r e î n -to r se iu î n sa lon . Aci „ o m u l «el m a ­r e " e r a î n c o n j u r a t d e p ă r i n ţ i , de g a z d ă şi so ţ i a l u i şi vo rbea cu a -p r i n d e r e une î d a m e , ca r e îî fu reco­m a n d a t ă ş i c a r e ţ i nea de m â n ă a-ceeaş fet i ţă , cu ca r e î n a i n t e e u 10 m i n u t e a a v u t s cena de m a l sus . E l n u î n c e t a de a l ă u d a ş i l i n g u ş i feti­ţ a , i a r m a m e î îî v e n e a s ă p l â n g ă , a ş a de m i ş c a t ă e r a , pe c â n d pe buze ­le l u i P a p a a p ă r u u n s u r â s binevoi­tor .

„ E s t e D o m n u l a c e s t a c ă s ă t o r i t ? " î n t r e b a i u n c u n o s c u t ce e r a a p r o a p e de J u l i a n Massacowic î . Cel d i n u r m ă î m î a r u n c ă o p r i v i r e fu r ioasă . „ N u " , r ă s p u n s e vec inu l meu f o a r t e p u ţ i n p l ă c u t a t i n s de l i p s a m e a tac t .

N u de m u l t m ă d u s e d r u m u l m e u pr in fa ţa une î b i ser ic i . O m u l ţ i m e de o a m e n i î n a i n t e a eî î m î a t r a s e cu r io s i t a t ea . î m p r e j u r auz i i de o n u n t ă şi că, c u n u n i a t r e ­b u i a să a i b ă a c u m loc. Ce ru l e r a în­n o u r a t , o zi u d ă şi g a t a de p loaie . I n t r a i ş i eu, cu m a r e g r e u t a t e î n b i se r i că şi v ă z u i pe g ine re . N u maî i e r a t â n ă r , d a r a v e a î n f ă ţ i ş a r e a c ă v r e a s ă se î n t i n e r e a s c ă . T o c m a î a u -ziî că a r fi veni t m i r e a s a .

I m p i n g â n d u - m ă p r i n t r e a s i s t en ţ i , văzu i o f a t ă f r u m o a s ă în p r i m ă v a r a t ine re ţ i i ; to tuş i j u n a f r u m u s e ţ e a r ă ­t a d i s t r a t ă , p a l i d ă ş i t r i s t ă ; ş i m i e îmi p ă r u c h i a r c ă ochi î p u ţ i n roş i î d o v e d e a u u r m e de l a c r i m i u sca t e . F i ­nele t r ă s ă t u r i a le feţ i i î i d ă d e a u o deosebi tă g ingăş i e ; cu t o a t e a s t e a fa rmece le f igur i i de copil n u d i spă ­r u r ă şi ochi i el e x p r i m a u p a r ' c ă r u ­g ă c i u n e şi a p ă r a r e . Abia îî d ă d e a i 16 an î . C â n d î n s ă m ă u i t a î m a î b i n e l a g i n e r e r e c u n o s c u i pe J u l i a n M a s ­sacowic î , pe ca r e t o c m a î a c u m 5 a n î îl v ă l u s e m u l t i m a o a r ă .

A tunc î c ă z u p r i v i r e a - m l a s u p r a mi rese i . . . . O, D u m n e z e u l m e u !

C ă u t a ! s ă ies d i n b i se r ică . P r i n t r e o a m e n i auz i i că m i r e a s a a r fi foa r te b o g a t ă , şi c a p ă t ă 500000 r u b l e zes t re ş i î n c ă o d a t ă p e a t â t a t r u s o u .

A ş a d a r n u şi-a g reş i t soco tea la l g â n d i i eu ş i fugi i p e s t r a d ă î n a i n t e . . .

t r a d . de L . J i a n u - Р в і а в а .

_ si

DORMI DRAGA...

Te leagăn c'nn cântec... tu 'met aţipesu Şi-un zâmbet ţî-apare şi-ţi flutur&'n /aţa. Un vis încărcat cu poveşti liî prinde tot sufletu 'n braţă...

Dormi dragă.

Furată din basme, culcată-mî pe итф Eu tiu fericirea din lume o clipa, tn farmece fără de număr Mă 'naltă în cer o aripă

Cerească.

Tu sună-ţî рйтакШе zgomotut tău Etern si pustiu prin tot locul, Dar lasă-mi pe umărul meu Bă'mî doarmă în pace norocul —

Dormi dragă. A l e x . S t . V e r n c e e e

. Q ->

C U G E T À R I Mizeriei îi plac sentimentele afeo-

toase. De aci locuţiunea : «Se iubesc ca săracii».

Boitte

Nici podul nicî dulapul nu m i se umplu cu vorbe.

La Fontamé Ge este moartea pentru omul câm­

pului ? Sfârşitul uneî lungi şi obosi­toare zile de muncă.

Tolstoi Adevărata glorie nu se poate înapăee

de cât cu meritul. Bossuet

Meritul e cel mai mare consolator. Mmtesqvát*

Proza nu se adresează de cât мкиі ; versul vorbeşte ideei şi senzaţiei .

LammrHm K —

4 . — No. 45. U N I V E R S U L L I T E R A R L u n ï , 8 Noemtv. 'b {:-!iU,

VIAŢA 'N_GLUMÀ M Ă G A R U L T R A N S F O R M A T

Povesic arăbească pentru ceî lesne cre­dincioşi

Mergea o d a t ă pe u n d r u m u n om, î ngându ra t , ş i b u n l a suflet a f a r ă d i n cale, ţ n â n d î n m â n ă u n c u r m e i u de care ' ş l t u r a î n a p o i a lu i m ă g a ­ru l .

Douî t â l h a r i îl z ă r i r ă . U n u l d i n el, cel m a i isteţ , zise ce-

hffialt : — Să vezî c u m a m s* fur eu ă s t u i a

m ă g a r u l ! ţ

— .Cum .aï să-1 f u r i ? Nu vezi că 'I {me lega t ?

N u m a i ui tă- te şi a î să vezî. Cel m a î isteţ d i n t r e cei douî tâl­

h a r i se ap rop i e h i n i ş o r de m ă g a r , îl Bcoase c ă p ă s t r u l şi îl d ă d u în s e a m a t o v a r ă ş u l u i ; pe u r m ă , p u n â n d u - ş i el c ă p ă s t r u l în cap , se l ă s ă s ă fie tâ­r â t de o m u l î n g â n d u r a t şi b u n la suflet a f a r ă d in cale p â n ă ce a v u v r e m e t o v a r ă ş u l de hoţ ie să se fa­c ă nevăzu t cu m ă g a r u l .

Atunc i , de o d a t ă se opr i ; o m u l t r ă g e a mereu , d a r v i t a î n d ă r ă t n i c ă nu m a l v rea să u r n e a s c ă d in loc. 0-m u l se î n t o a r s e şi c a r e nu- î fu mi­r a r e a c â n d văzu î n c ă p ă s t r u un c a p i e om.

— Gine eşt i şi ce c a u ţ i aci ? îl în­t rebă el.

— Cine s ă fiu ? S u n t m ă g a r u l tău. Să ' ţ î l ă m u r e s c î n s ă c u m se face că s ü n t aci. l a t ă : m a m ă - m e a e bă­t r â n ă şi nepu t inc ioasă . î n t r ' o zi, bea t fiind, a m r id i ca t m â n a a s u p r a - I s'o lovesc.

— Cé fap tă Urâtă , m ă g a r u l e a l m e u !

— Aşa e şi m u căesc. Când o Io­v ă , 'mama se t â n g u i P ro fe tu lu i şi aces ta m ă s c h i m b ă în m ă g a r de a-junse l î n n m n a ta . Văd în să a c u m ; că m a m a m ' a i e r t a t ; t r ebue să se fi r u g a t de A lah să-î înapoieze b ă i a t u l ş i ' A l a h , în n e m ă r g i n i t a luî b u n ă t a ­te , îî va fi a s c u l t a t r u g ă c i u n e a . . .

— Alah fie l ă u d a t ! s t r i gă o m u l a- | r u n c â n d u - s e î n g e n u n c h i eii f run tea î n pu lbe r ea d r u m u l u i . Facă - se voia luï, ' ş i p e n t r u că le-a s c h i m b a t i a r î n om, dă-mî c ă p ă s t r u l şi vezi-ţî de d r u m .

Aşa z icând, o m u l î n g â n d u r a t şi b a n l à suflet a f a r ă d i n cale; d ă d u d r u m u l t â l h a r u l u i c a r e n u m a i a t â t a a ş t ep t a .

.Când se ' n t o à r s é a c a s ă o m u l cu m ă g a r u l ' m i n u n a t n e v a s t a ' îl î n t r e ­ba: ' — C e ţ i-al f ăcu t m ă g a r u l ?

— Să vezi peste ce p ă ţ a n i e c i u d a t ă , • m dat.', ' . " " . '

§ i I povest i t r a n s f o r m a r e a o m u l u i I n m ă g a r şi pe u r m ă t r n s f o r m a r e a a c e s t u i a î n om. F e m e e á nu ' ş î p u t e a c r ede u r ech i l o r ş i l ă u d a î n t r ' u n a pu -4weà P ro fe tu lu i . .

— Şi'Bi'Î, t r ebuè , cu t oa t e a s t ea , ú n j t f ă g a r . Ám să m ă duc să'irîl ' cüh i -

a l tu l . . . , • -•A-doua .zi , c â n d a j u n s e î n t â r g ,

u n d e se a f lau o m u l ţ i m e de vite de v â n z a r e , o m u l î n g â n d u r a t ş t b u n l â suflet a f a r ă d in cale nu ' ş î . p u t u s tă­p â n i m i r a r e a : p r i n t r e m ă g a r i i de v â n z a r e şi 'l r e c u n o s c u ş i pe a l luî . Sa a p r o p i e a t u n ê l de d â n s u l şi'I şopt i î n t a i n ă l â u r e c h e :

— Tică losule ! I a r te-aî d a t la b ă u ­t u r ă şi i a r a l lovit pe m a m ă - t a ! Cu toa te că eşt i î n s ă chipeş , n u s u n t aşa de p ros t să te c u m p ă r !

Z icând aces tea , o m u l se duse în a l t ă ' p a r t e a t â r g u l u i de 'ş l c u m p ă r ă m ă g a r , cu sufletul p l i n de cea m a i v i r t u o a s ă i n d i g n a r e .

Costache Glumici : . @.

SFATURI CASNICE

Cum se curăţă aerul în odăile bol-mtmior. — Ca să cu ră ţ ! aerui în odăile feomavilor pune o l ingură de ţerebeu-t in i n t r ' un vas cu apă caidă şi lasii-o să * ѳ evaporeze. Cu apa ce rămâne spală pardoseala şi iasă. apoî vasul s u b jjVtîii bo lnavu lu i .

A M O R U L i m P O S i B I L — după J . R E I B R A C I I —

A v e n t u r a lu i Lon Tébr i s a şa c u m mi-o poves t i câ t -va t i m p î n a i n t e a mor ţ e î sale, n u 'mi se pur i i de cât o a b s u r d ă născoc i re , şi aş fi ui tat-o de mul t , d a c a o î n t â m p l a r e n e a ş t e p t a t ă n u m i - a r fi pe rmis de a desvâ lu i mis ­te ru l , pe care el î n suş i n u p u t u să-1 p ă t r u n d ă .

I a t ă poves t i rea . — Aveam,' îm i zise, douăzec i ş i

c inc i de a n i ş i pub l i ca sem p r i m u l m e u r o m a n . O scr i soare , p r i n t r e a l ­tele des tu l de b a n a l e car î îmî sos i ră re la t iv la el, îmi a ţ â ţ ă (Curiozitatea.

E r a delà .o femee, de s igur , î n s ă teza m e a e ra a t â t de bine d i s c u t a t ă , cu a t â t a în ţe lepc iune , cu a r g u m e n t e a ş a de subt i le în cât mă s imţ i i tot o d a t ă t u r b u r a t şi î n c â n t a t . Mi se in­dică ini ţ iala , „pos t - r e s t an t e " , pen­t r u cazul în ca r e aş î fi voit să răs­p u n d . Mă h o t ă r a î , şi o coresponden­ţ ă se legă ca re îmî descoperi , la per­s o a n a ce-mî . scr ia , nu n u m a i jude­c a t a cea m a " s i g u r ă şi i n i m a cea m a l c u r a t ă , ' d a r si sufletul cel m a l s implu , cel. m a i d rep t şi cel m a l cinst i t c a r e p u t e a să existe. Ávea o c u l t u r ă l a r g ă . F r a s e l e perfecte, f ă r ă pre ten ţ ie , a r ă t a u în ace laş t imp o femee de l i tere şi ser ioz i ta tea u n u î sp i r i t deda t l a medita-ţi-unc. Entus i - . a s m u l de poet a l t e r n a cu c u g e t ă r i de o filosofie' cam t r i s t ă ; şi mi -âş l fi î nch ipu i t o femee decăzu tă p r i n iub i re şi c a r e n u vrea , to tuş î , să dispereze, d a c ă pe de a l t ă p a r t e n u ş t iu ce g ra ţ i e , ce s impl i t a te şi can­doa re n u m ' a r fi făcut să -mî înch i -puesc o fată.

Co re sponden t a m e a , . î n a d e v ă r , e r a o fa tă . E a î n s ă ş i mi-o spuse în c u r â n d . Şi to tuş i n u a v e a pre ten­ţie de câ t p e n t r u o c o r e s p o n d e n ţ ă p u r in t e l ec tua lă ; şi d u p ă m u l t ă in­s is ten ta , p u t u i , p u ţ i n câ te p u ţ i n , să-î s m u l g câ te-va deta l i i a s u p r a vieţel şi a s u p r a p e r s o a n e i 'eî. Aşa, ş t i a m că e r a f r u m o a s ă , că e r a b londă , că och i t îl e r a u „ g r i s " .

Nu-şl cunoscuse m a m a , şi-şî pe­t recea zilele în fundu l und i m a r i p r o p r i e t ă ţ i izolate, î n t r e u n t a t ă şi 0 so ră pe car î ii a d o r a , f ă r ă a l t ă d i s t r ac ţ i e da câ t s tud iu l , p i c t u r a şi muzica . . . . A d m i r a s e m de l i ca te ţa spi­r i t u l u i ei, s imţ i sem b ă t â n d în i n i m a el a d m i r a b i l e devo tamen te de m a ­m ă , de soră , de soţie, de a m a n t ă ch ia r . Da, de a m a n t ă , căc i se pă ­r e a că a v e a o d iv ină şi g e n i a l ă in­tui ţ ie de toa te luc rur i l e . ; Aceste des luş i r i fizice şi m a t e r i a ­le a j u t â n d u - m ă de a a v e a desp re ea o i m a g i n a ţ i e del ic ioasă , d a r i r i ­t a n t ă ne fiind î ncă s i gu ră , s ch imbă ­toa re , fugi t ivă, n u f ă c u r ă de c â t să exaspereze d o r i n ţ a de a ş t i şi m a l mu l t . Adre sându- î fo tograf ia , o ru ­g a i să ;mî acorde pe a s a î n s c h i m b . La începu t n u vru. Mă a s i g u r a c h i a r că t r ebu ia s ă n u păs t r ez nic i p spe­r a n ţ ă de a o cunoaş te v r ' o d a t ă . 1 E r a de ja p r e a târz iu , ca s ă po t re ­n u n ţ a . F o r ţ a cea m a r e a femeeï e m i s t e r u l s ău . Or ienta le le , n e l ă s â n d să li se v a d ă de câ t ochii , ne deschid o r i zon tu r i Infinite de v i su r i . Amo­r u l meii c rescu m a l p r e s u s de to t ce a ş p u t e a spune . R u g a i , p re t inse i , a m e n i n ţ a i de a î n t r e r u p e orice co­r e s p o n d e n ţ ă . Atât , în fine, î n c â t du­p ă m u l t e - e z i t ă r i , câ t eva s ă p t ă m â n i m a l t â rz iu , fo tograf ia îmî fu t r im i ­să.

Cum să fi p u t u t a t u n c i r e spec t a c u v â n t u l ce-mî d ă d u s e m de a n u r i­d ica nici o d a t ă vă lu l ce a c o p e r e a p e r s o n a l i t a t e a aces te i c r e a t u r i '? T re ­bui t o a t ă m ă r i m e a a d m i r a ţ i e i mele , a r e spec tu lu i , a a m o r u l u i m e u , pen­t r u a r ă m â n e a d e m n de ea.

M i n u n a t a i m a g i n e ce-mî incbi ini-i a m d ' i na in t e e r a î n t r e c u t ă încă de r ea l i t a t e . E r a în a d e v ă r f r u m o s u l p ă r b lond , ochii m a r i „ g r i s " p l in i de me lanco l i c , frmntms-a g u r ă de ol căre i s u r â s n u te m a î p u t e a i să­t u r a ; clar o dulce l u m i n ă esea d in aceste t r ă s ă t u r i a d m i r a b i l e şi s ' a r fi . spus că u n vis m ă r e ţ o c u p a a c e a s t ă

f run te senină , şi că, î n f u n d u l aces­to r ochi , fer ic i rea a r fi vro i t să t r ă ­i a scă şi să se s tab i lească . Decisiu-n e a îmî fu iu te l u a t ă . Nu m a l a v u i de câ t u n g â n d , o vo in ţă , u n scop în v i a ţ a aceas t a : de a a l e r g a la d â n ­sa, să m ă a r u n c . la. p ic ioare le el, să cer, să obţ in m â n a e l . .

I n s ă a t u n c i îm i începu supl ic iul . E a refuză. î ş i r e îno ia , m a l c rud în­că, a p ă r a r e a eî. N u t r e b u i a s'o cu­nosc nicî oda tă , n u t r e b u i a s'o văd nicî oda tă , să n u af lu njcî o d a t ă m a i m u l t e de câ t ceea c e , d â n s a m ă făcu­se sa ştiu, şi ceea ce e r a deja p r e a mu l t . Trecu i p r i n t o a t e t o r tu r i l e a-m o r u l u l nenoroci t , ţoa le d i spe ră r i l e a m a n t u l u i t r ă d a t . S i m ţ e a m o gelo­zie pu te rn ică . î m î î n c h i p u i a m că-şî r â d e a de mine . Mi se p ă r e a că m ă înşe lase , că a c e a s t ă fotografie n u e ra a el. R e n e g a m , b l e s t e m a m ido­lul . Şi r ecădeam apo i delà aceste e-x a l t ă r î la r e m u ş c â r i şi m a l violan­te. Nu 'ml p u t e a m î n c h i p u i v ia ţa fă ră ea, ch ia r de a r fi fost fiica u n u l că l ău , a a s a s i n u l u i m a m e i ei, a l ce­lu i m a î î n v e r ş u n a t c r i m i n a l ; a ş fi t r ecu t peste tot, a ş fi iubit-o, con­solat-o, m'aşî fi c ă s ă t o r i t eii ea. Nu m a î e ra n imic p e n t r u m i n e de câ t d â n s a . Ruga i , vorb i i de a m ă sinu­cide. In zadar! . . . .

Totuş î o t r is te ţe m a r e m ă cupr in ­dea de aceas t ă î n d ă r ă t n i c i e inexpli­cabi lă . Ea c ă u t a . s ă . m ă . resemneze , să panseze d u r e r e a m e a cu vorbe cum. n u m a î su ro r i l e şi m a m e l e a u , cu o blândeţe do a m a n t ă ; şi sub a-ceas tă b u n ă t a t e , sub a c e a s t ă afec­ţ iune , s imţeam la d â n s a în fiecare, zi o du re r e m a l m a r e , n ia i ade v â r â t ă , m a î s inceră , o d u r e r e imen­să, m a i m a r e poa te de câ t a mea . F ă r ă a fi ros t i tă , ţ â ş n e a f ă r ă voe d in a t i nge rea cuv in te lo r ; u n s t r i gă t îi a r ă t a a d â n c i m e a , o i m a g i n e a :

p ă r e a ca un fulger d e - a s u p r a unei nop t î de abis ; şi e n t u s i a s m u l , l iris­m u l p r imelor scr i sor i a j u n g e a câ te oda tă la subl im. S'a v o r b i t , d e cân­tecul lebedei; m i se p ă r e a că-1 aud . U n îngar cădea pe p ă m â n t şi-şî sfă­r â m a ar ipi le - p e n t r u a n u m a î fi de câ t u n n imic de v i a ţ ă în ago­nie . . . . Şi ea mă iubea . Mă iubea cu a t â t a tăr ie , cu câ t o i ubeam; şi Suferea că t r e b u i a să în lă ture , ru ­g ă m i n t e a m e a , su fe rea n i a i mul t ca m i n e de a n u p u t e a cons imţ i ; n ic i s p e r a n ţ a , pe ca r e mi-o refuza cu a-t â t a t ă r ie , n u p u t e a , n u v r u s'o a ibă . , şi e ra i i poate o re în c a r e se af la în ea. . . . Mi-o î n c h i p u i a m , pe, r â n d , a t i n s ă de vr 'o boală f ă r ă leac, pe m o a r t e , şi totuşî o i u b e a m d in ce în ce m a l m u l t ; o vedèaiî i v i c t i m a vre-unif i

m o n s t r u o s ego i sm d i n p a r t e a aces­tu i t a t ă sau aces te i s u r o r i , pa c a r e o a 'odra; şi v i s ă m a vént úr* cavale­reş t i , i s p r ăv i de g i g a n ţ i , p e n t r u a o l ibera .

î n t r ' o zi, î n sfârş i t , o s p e r a n ţ ă ca s t r ă l u c i r e a a u r o r e i , începu să n a s ­că în scr isor i le eî : „Ah , d a c ă aceas­t a a r fi posibi l !" apo i , m a l t â r z i u : „ A r t r ebu i p a n t r u aceas ta , u n l u c r u c a r e n u s'a m a l pomen i t delà înce­p u t u l p ă m â n t u l u i !" Mă s c u t u r a u fri­gur i l e . Deja î n t r e no i exis ta o tele­pa t i e excepţ ională , şi ceea ce-mî scr ia , o ş t i a m îna in t e ca s ă fi p r i ­mit, s c r i soa rea . Bă tă i l e i n ime l el a-j u n g é a ű p â n ă ía m i n e , şi m ă înfio­r ă m de e n t u s i a s m u l eî, în l u p t a ce t r e b u i a s ă fi da t , de s f o r ţ a r e a voin­ţei el ce s i m ţ e a m c a p a b i l ă de a r i ­d i ca o lume . S p e r a n ţ a , o d a t ă m a l m u l t , se a r ă t a m a l p rec i să : „ D a , si­g u r , n u e m i n u n e de ca re a m o r u l s ă n u fie c a p a b i l !" Şi de o d a t ă u n

> cuvânt, î m i căzu sub ochi : „ P o a t e !" Şi scr i indu-1, m â n a - I t r e m u r a de e-mot ie , p r e c u m i-ar fi t r e m u r a t vo­cea ros t indu-1. I n ace laş t i m p a d a o ­gă : „ N u fii î n g r i j a t , vel r ă m â n e câ tva t imp , o l u n ă poa t e , fără ş t i r i ! "

Aş tep ta i . Spe ra i . E r a m s igur că t r e b u i a să i a s ă v ic to r ioasă d in gro­z a v a î n c u r c ă t u r ă de ca re n u ' a v e a m nici o cunoş t in ţ ă . O bucu r i e iy-Lu n ă m ă c u p r i n d e a si l a cvămî de fc-

I r i c i re îmi u m p l e a u une-ur î o c h i i . j Da r , înce tu l cu înce tu l , începu s ă l m ă apuce o gr i je , c a r e c u r â n d se

m ă r i şi d o m i n ă în mine orice san-t iment . O cea ţă ini sc pu^e în fa ţă , a p ă s ă a s u p r a in ime î mele şi a su ­p r a c ree ru lu î meu. Mi se p ă r u că o m a r e tăcere ss făcu, că p ă m â n t u l e r a gol, şi mi se născu s i g u r a n ţ a că n u o voi vedea nicî oda tă , că t o tu l e r a sfârş i t , sfârş i t . Şi, in a d e v ă r , tu­tu i fu sfârş i t !

Ani i t r ecu tă . C o n s i d e r â n d u - m ă desfăcut de p r o m i s i u n e a făcută , m ă duse i în t a r a de unda îm i scr ia . D in cerce tă r i l e mele , a f la i că scr isor i le mele e r a u r e t r a s e de la pos tă de o b ă t r â n ă se rv i toa ra . Cât despre s tă­p â n i , m i se v o r b i de u n om de vr 'o cincizeci de a n i , c a r e t r ă i a î n t r ' o p r o p r i e t a t e r e t r a s ă . Nevas tă s a u fiice n u s ' au văzu t n ic i o d a t ă , d a r cântece a u fost auz i t e d in c â n d in c â n d , ves tmin ta a u fost p r i m i t a de la P a r i s , t â r g u e l i de-ale b ă t r â n e l s lugi r eve lau ex is ten ţa u n o r t ine re p e r s o a n e Î m p r e j u r u l luî. Î n t r ' o zi cu toţ ir p l e c a r ă în chip mis te r ios , spra Amer ica , zice-se. De a t u n c i pro­p r i e t a t ea s tă în v â n z a r e .

(Va u r m a ) . G a s t o n T o u s s a i n t

: *

C Ă T R E P Ă D U R E

Te-ai desgolil pădure De falnicu-ţi veşmânt, Şi vântul îngânând Prin ramuri te-ţi sure Cânlarea-i triumfală. Te 'ridoaie la pământ.

Fetiţele voioase Ce alergau să-ţi fure Dulci fragi şi negre mure Din tufete-ţi uhibroase Jii cântece zglobii, Le ai mai văzut, pădure"!

Mânate, dc al meu dor Le-ai mai văzut în noapte, Păşind înfiorate Spre tainicu-ţî isvor Să vadă Feţi frumoşi ?

. • , . m . . . » • • •

O, suflete curate !...

O, inimi de vestale. ! Gustaţi plăcerea vieţei In faptul dimineţeî /... Pădurea cu-ale sale Va reînvia dapururi, Dar vara linereţei, • D]apururi va scădea

l o n S t r a t n l - D o r o h o J

—7. — — — '

Ş i v a v e n ! c e a s u l . . D e c o n t e l e 'Lép O l d o f r e d i *;

L a c a p u l s a t u l u i se află o c a s ă m a r e . E a este p r o p r i e t a t e a P a r a s - . chivel P ó a s a — o v ă d u v ă t â n ă r ă , care s t ă î m p r e u n ă cu fiul el Il ie în v â r s t ă de 17 a n i . E a nu-ş l ţ ine , nici sevvi^ t o a r e , n ic i se rv i tor , ci a m â n d o i î n ­gr i jesc de g o s p o d ă r i e . -

F l ă c ă u l se o c u p ă cu m u n c a câm­p u l u i , n o a p t e a se duce cu vitele l a p ă ş u n e şi a d u c e lemne din p ă d u r e , i a r femeea vede de gospodăr ie .

F i eca re îşi vede de t r e a b ă î n t ă ­cere. •

E f lăcău h a r n i c I l ie , a c e a s t a 0' spu­ne tot sa tu l . Mul te fete doresc in t a i n ă să a i b ă de b ă r b a t pe acest t â ­n ă r voinic—căci a v e r e a mă-s i i es te u n a d i n t r e cele m a î m a r i d in sa t . F l ă c ă u l î n s ă n u se g â n d e ş t e l a a ş a ceva. . . .

Cu t o a t ă t i ne re ţ ea sa . Il ie este ser ios şi tăcut . E l ocoleşte c â r c i u m a , in ca r e cei lal ţ i f lăcă i îşî b e a u b a n i i in folosul lu i A r o n G r ü n b a u r n . De a s e m e n e a n u se duce nici la h o r a d in sat , u n d e j o a c ă t i ăcă l şi fete, l a sune te le v ioa re i lu i Sumui l ă .

EI n u ia p a r t e la .nici o n u n t ă , de a s i - m e n e a nu se duce ia nicî u n bà î -ciú ,ca s ă c h e l t u i a s c ă în c h e i u r i ca

"). Acc.iMît schitu a u.*".rut inlr'un su­pliment al zianiluî « l ' e s t e r LloyJ» dia íiuiiapesta. Sola irad.

L u n i , S Noembrie 1910 . U N I V E R S U L L I T E HAR No. 4S . — 5.

t e i l a l ţ i , tot ceea ce v inde . T ă c u t şi p o s o m o r â t ca şi când a r fi c u p r i n s de o- m a r e m â h n i r e , se p a r e că flă­căul n u se g â n d e ş t e l a pet recer i , că Işl vede de m u n c ă , p e n t r u ca apo i s e a r a să se culce de cu v reme .

C â t e o d a t ă n u p o a t ă să d o a r m ă . Vi­s â n d cu och i i deschiş i , Jlie a scu l t ă în astfel de n o p ţ i r ă s u f l a r e a l in iş­t i tă a m a m e i sa le , p â n ă c â n d r evă r ­s a t u l zo r i lo r îl c h i a m ă din nou l a m u n c ă .

P a r a s c h i v a este î n v â r s t ă de 33 ani . A ş a d a r este o femee î n c ă tâ­nără , c a r e s ' a r fi şi m ă r i t a t p â n ă acum,—dacă nu e r a I l ie .

Or i de câte or i vre -un b ă r b a t îş i făcea p r e a ihul t de l u c r u în c a s a m a m e i sale, d i n ochi i l u i Ilie scă­p ă r a u scânte i , a ş a Încât toţ i se dă­d e a u la o p a r t e . Şi l uc ru c i u d a t : n ic i v ă d u v a n u î n d r ă z n e a să se o p u n ă cu energie lu i I l ie , şi ev i ta să se ex­plice cu el...

I n t r ' o zi d in l u n a Mar t i e Ilie c a r e p lecase î ncă de cu n o a p t e d u p ă lem­ne î n p ă d u r e , se î n t o a r s e a c a s ă m a i de v r e m e , ' d e c u m é ra aş tep ta t . D u p ă ce b ă g ă boii în g r a j d şi se s p ă l ă la f â n t â n ă , i n t r ă în casă .

L â n g ă v a t r ă şedea p r i m a r u l George Sborea , u n ţ ă r a n încă voi-uic, d i n s a t u l vecin P r u n d i c c n I .

— AI i s p r ă v i t r epede , pr ie t ine ! îl s t r i g ă ţ ă r a n u l ofer indu-I p losca dc r a c h i u , pe c a r e o a d u s e s e v ă d u v a , bea f lăcău le , că- ţ l face b ine , d u p ă d r u m u l l u n g de la P o i a n a - D o a m n c i .

I l ie însă refuză p losca f ă r ă să zică o v o r b ă , a r u n c â n d însă o p r iv i re dc î n t r e b a r e m a m e i sale, c a r e s ta în p r a g u l uşei z â m b i n d zăpăc i t ă .

— Al d r a c u l u i m a i eşt i , m ă fecio-r u l e — tu îmi r e s p i n g i c ins tea — p r i m a r u l făcea pe s u p ă r a t u l , d a r în f u n d u l i n ime l sale e r a foar te m u l ţ u ­mi t de Il ie, căci îi r ă m â n e a lu i tot r a c h i u l , — d a c ă n ' a i fi încă un b ă i a t neş t iu to r , te-aş î n v ă ţ a min te c u m să te p o r ţ i cu oaspe ţ i i .

F l ă c ă u l se r o ş i de m â n i e , d a r se s t ă p â n i , şi zise :

— Nu beau n ic i o d a / ă — pr in ur ­m a r e n ic i cu d-ta. Să te păzeş t i însă să -mî d a i lecţ i i , căc i tc vei căi. D-zeu să tc păzească !

Z i c â n d aces tea f l ăcău l ieşi m â n i o s din c a s ă şi-şî făcu de luc ru p r in cur te p â n ă c â n d plecă Sborea , ame­ţ i t de b ă u t u r ă .

Abia p lecă el şi Ilie i n t r ă în casă . M a m a sa il î n t â m p i n ă cu vorbele : . ,Mă Il ie, a s c u l t ă — când o m a l veni b a d e a G h e o r g h e să n u m a i î n d r ă z ­neş t i să-l s u p e r i , d u p ă cum a l făcut as tăz i . El e s te u n o m de f run te—încă n u eşti tu s t ă p â n a ic i în casă .

— M a m ă , n u - m i s p u n e cine este Gheorghe Sborea , ce este şi c u m să m ă pór t cu el, şi n u - m i a m i n t i că n u s u n t s t ă p â n a ic i . Ascu l t ă m a m ă , deş i n u s u n t s t ă p â n a ic i ca s ă po­runcesc , d a r s u n t f iul d-tale. N u su-fer vizitele l u i .Sbo rea . P c to ţ i sf inţ i i , m a m ă , păzeş t e - t e ! S ă h u m a l v ă d pe S b o r e a la d-ta, m a m ă , — şt iu de ce a m u r i t t a t a !

Z i c â n d aces t ea începu să p l â n g ă . M a m a l u i e r a p a l i d ă ca m o a r t e a "şi t r e m u r a — de s i g u r că ó m u s t r a c o n ş t i i n ţ a de ceea ce făcuse a c u m zece an i . . .

P e a t u n c i î ş i î n ş e l a s e b ă r b a t u l cu Gheorghe Sbo rea , c a r e pe v r e m e a a-ceea se rvea la p o p a Vas i le şi a p o i a u h o t ă r â t să o m o a r e pe b ă r b a t u l ei.

I n t r ' o s e a r ă ea c r e z â n d u - s e s in ­g u r ă a t u r n a t u n p ra f a l b în c io rba so ţu lu i el, c a r e fu î n m o r m î n t a t d u p ă d o u ă zile ; se s p u n e a că m u r i s e su­bit de tifos.

I l ie , ca re e r a pe a t u n c i de 7 a n i , văzuse tot. . .

T r e c u r ă s ă p t ă m â n i . Scena a c e a s t a p ă r e a u i t a t ă . P r i m a r u l n u se m a l a r ă t ă . . .

E r a in l u n a Maî , pe v r e m e a c â n d ţ ă r a n u l r o m â n d in Ardea l îş i m â n ă eile la poienele cu i a r b ă d in m u n ţ i i îna l ţ i , u n d e s t au p â n ă i n Sep tembr ie .

Şi I i le s'a d u s cu oile m a m e i sale , pe m u n t e l e T r ă s n i t ă , u n d e a u l u a t In a r e n d ă u n loc de p i l -une , îm­p r e u n ă cu Nichifu Yo jncugu şi Mi-i h ä i l ä B â r g l ă z a n u .

M a r ţ i p lecase el — v ă d u v a îl a ş -

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-1 ЮН PETRESCU Л Л Л Л Л Л Л А А Л Л Л Л Л Л Л ^ А Л Л Л Л Л А Л Л А Л Л Л Л Л

. F O U I - J J U X .

Soc ie ta ru l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d in B u c u r e ş t i , d. Ion P e t r e s c u , este u-n u l din a r t i ş t i i a c ă r o r b iograf ie a r fi î n s ă ş i b iogra f i a p r i m e i n o a s t r e scene.

De a p r o a p e 35 da a n i , deJa 1877 de c â n d a i n t r a i în T e a t r u l N a ţ i o n a l sub d i r e c ţ i u n e a lu i P a s c a l y , d-1 Ion Pe t r e scu nu şi-a desmin ţ i t u n sin­g u r m o m e n t t a l e n t u l şi s i m p a t i a pu­b l i cu lu i l a u r m ă r i t în t oa t ă l u n g a sa c a r i e r ă cu o s t ă r u i n ţ ă de ca r e d i s t i n s u l soc ie ta r se poa le m â n d r i .

Da o d ive r s i t a t e do a p t i t u d i n i fe­n o m e n a l ă , d-1 Ion P e t r e s c u îşi n u ­m ă r ă succesele în toa te g e n u r i l e de t e a t ru . A j u c a t t r aged i e , a j u c a t d ra ­m ă , comedie , f a r să , a j u c a t în ope­ra tă .

Şi l i s ta c rea ţ i i l o r salo e nesfâr ­ş i tă : : Mag d u f d i n „ M a c h b e t " , C h a i n b o r a n d in „ C r i m a Celebră" , I a g o din „Ole lo" , Bufonu l d in „ H e -r o n e " , Decebal d i n „ T r a i a n şi An-d r a d a " , M a u r u l d i n „ S y l o c k " , Re­gele Lear , duce le d 'Alba d i n „ P a ­t r i a" , M a x Moor d i n „ H o ţ i i " , H a r i -ton Zorch idescu d in „Revizore le ge­

n e r a l " , Antofjloiu d in „Mic rob i i Bu-cu re ş t i u lu i " , . T r ă s n i l ă . din „ D o n V a g m i s t r u " , Rousset. din „ B r â n d u ­şa" , p e n t r u ca să r ă m â n ă în a m i n ­t i rea t u t u r o r a p r i n c r e a ţ i a lu i Can-cicof din n e m u r i t o a r e a „ F a t i n i ţ ă " .

î m p r e u n ă cu r e g r e t á l u l Manoles-cu şi cu d n a R o m a n è s c u , d-1 Pe­t rescu a făcut în 1891 t u r n e u l l a Vi-ena , la K a r l T h e a t e r , şi z iare le vie-neze aii vorbi t a t u n c i cu m e r i t a t e l a u d e desp re soc ie ta ru l n o s t r u , c à r e j u c a s e acolo în Hamle t , M â n d r i e ş i A m o r şi Romeo şi Ju l i e t a .

Am revăzu t d e u n ă z i pe d-1 Ion Pe­trescu în Moş V â n t u r ă - Ţ a r ă d in „ L i -p i to r i l e" lu i A l e x a n d r i şi n u u n u l a m fost cal ce a m a d m i r a t c ă l d u r a , v io ic iunea , n a t u r a l u l cu ca r e dis t in­su l soc ie ta r redă t ipul r o m â n u l u i bă t rân ' , r o m â n din creş te t p â n ă 'n t ă lp i .

Acesta este d-1 I o n P e t r e s c u , so­c ie ta ru l da mer i t , pe ca r e do r im să-l vedem încă m u l ţ i a n i î n v i o r â n d şi d â n d v ia ţă scenei T e a t r u l u i n o s t r u N a ţ i o n a l .

ALDOR.

t ep t a s ă v i n ă Viner i . I l ie i n s ă p lecă sp re c a s ă Mie rcu r i . C â n d a j u n s e î n sa t se făcuse noap t e , t o ţ i d o r m e a u . N u m a i d in c â n d în c â n d se a u z e a câ te u n câ ine l ă t r â n d , or i de câ t e o r i d r u m e ţ u l i sbea cu b â t a în vre-o

^piatră. Acasă e r a î n t u n e r i c beznă . De si­

g u r că m a m a d o r m e a . P o r t i ţ a e r a î n c u i a t ă . I l ie s ă r i pes te g a r d şi in­t r ă în cu r t e . T o c m a i se a p r o p i a de fe reas t ră , ca să deş tep te pe m a m a sa, c â n d auz i şoap t e î n ă u n t r u .

To i sânge le i se u r c ă la c ap . El re­c u n o a ş t e vocea p r i m a r u l u i , c a r e se af la l a m a m a sa . . .

Deschide , I l ie . . . . î n c ă n 'au auz i t sos i rea t a — a u z i

chicot i r i la m a m e i ta le , şi r â s u l b r u ­t a l a l a m a n t u l u i ? EI r â d da t ine, pe ca r e te crede c ă eşt i la o d e p ă r t a r e de opt c e a s u r i în m u n ţ i .

Deschide , I l ie, deschide . . . Ilie î n s ă se s t r e c o a r ă pe l â n g ă pă­

re te in u m b r a ş o p r o n u l u i , şi a ş ­t e a p t ă , că în s fârş i t se v a desch ide u ş a , şi e cu m o a r t e a în sân . . .

Deoda t ă - - n u se a u d p a ş i înă­u n t r u ?

T r e m u r â n d , a p u c ă f l ăcău l t o p o r u l s."ui'i. de la b r â u . — E p r e a de V i a ­ni!'. Nu este încă n imic . . .

Se c r ă p a de z iuă — în s fârş i t se deschide u ş a şi în l u m i n a s l abă a di-mine ţ e i a p a r e G h e o r g h e Sborea , p r i ­m a r u l . . .

In d u p ă a m i a z a ace le iaş i z i l e . I l i e , c a r e se p r e d a s e de b u n ă voie jan­d a r m i l o r , fu d u s la Sibiu, ca să-l d e a în j u d e c a t ă p e n t r u dub lu a s a s i n a t .

P r i v i r e a lu i este desch isă ; f run­t ea sa este s e n i n ă — el zâmbeş te .

T a t ă său e r a r ă z b u n a t . . . C. Scurtu.

:——s —• FRAŢII GRIMM

L ă u t a r u l c e l ş i r e t Se zice că a fost o d a t ă u n l ă u t a r

ş i re i . M e r g â n d el in t r ' o zi s i n g u r p r i n p ă d u r e se tot g â n d e a :

— L u n g îmi p a r e d r u m u l aces ta p r i n p ă d u r e şi a ş i v rea să a m u n to­v a r ă ş . Iş l luă v i o a r a şi începu a cân­t a a ş a de f r u m o s , î n c â t şi f runzele se c u t r e m u r a u .

Dnr deoda tă văzu că vine sp re al un lup .

L u p u l ii zis? : — F r u m o s şti i să cân ţ i . Vrei să

m ă invetï şi pe mine?

— Te î nvă ţ , n u m a i s ' a scu l ţ l ce-ţl voi zice eu să faci.

— L ă u t a r u l e te voiţi a s c u l t a . M e r g â n d el a ş a , a j u n s e r ă în f a t a

u n u l s t e j a r g ă u n o s , c r ă p a t şi b ă t r â n . L ă u t a r u l l u ă labele l u p u l u i ş i le

p u s e î n g a u r ă b ă t â n d u - l e cu u n pie-t ro iu de n u le m a l p u t e a scoate . L ă ­u t a r u l îl zise a p o i :

— Te r o g s t a i p u ţ i n a ic i p â n ă m ă voiu î n t o a r c e şi îş i văzu de d r u m .

Nu t recu m u l t ş i l ă u t a r u l îşi zise i a r :

— Mi-e u r â t , a ş v r e a s ă a m u n to» v a r ă ş .

L u â n d iar v i o a r a î n c e p u iar a c â n t a . D a r d e o d a t ă îl s ă r i î n a i n t e vu? pea . V u l p e a se a p r o p i e de l ă u t a r şi î l zise : ,

— F o a r t e f r u m o s c â n ţ i , a l p u t e a să m ă înve ţ i şi pe m i n e .

— D a r te rog să faci c u m t e o i ű î n v ă ţ a eu .

— Te ascu l t . — Vino cu m i n e . A tunc i , m e r ş e r ă

şi a j u n s e r ă la u n d r u m m a r e u n d e e r a u de o p a r t e şi de cea la l t ă p a r t e p o m i î n a l ţ i . L ă u t a r u l ap l ecă u n vîrf de l a un pom, şi m a l ap lecă î n c ă u n copăcel . L u ă apo i l a b a vu lp i i cea s t â n g ă şi o legă de p o m u l cal d in s t â n g a , l u ă şi l a b a cea d r e a p t ă şi îl o legă de p o m u l cel d in d r e a p t a şi du­p ă ce văzu că p ic ioare le s u n t b ine legate , dete d r u m l p o m i l o r c a r ? se r i d i c a r ă sus .

— D r a g ă Vulpe , a ş t e a p t ă p u ţ i n pâ­n ă m ă voiu î n toa rce .

L ă u t a r u l î ş i văzu de d r u m l ă s â n d v u l p e a să aş tep te .

D a r d e o d a t ă se g â n d i z i când : — P u s t i u î m i p a r e d r u m u l şi a ş

v rea să a m un t o v a r ă ş . El î ncepu d in n o u a c â n t a , d a r d e o d a t ă îi s a r i î n a i n t e u n e p u r e ca r e venea sp re el. E p u r e l e î n c e p u a vo rb i as t fe l :

— D r a g ă l ă u t a r e a l p u t e a să m ă înve ţ i şi pe m i n a să cân t ?

— Tei î n v ă ţ n u m a i să a s c u l ţ i ce ţi-voiu s p u n e eu s ă faci .

— Bine. : Morse ră î n a i n t e ş i a j u n s e r ă î n t r ' o

c â m p i e u n d e e r a u n p lop . L ă u t a r u l l egă cu o s foa ră l u n g ă

pe e p u r e i a r c ea l a l t ă p a r t e de p o m şl ÎI zise s ă î n c o n j o a r e de t re izeci de ori copacu l . De câ te or i să rea epu­rele cu a t â t se m i c ş o r a s foa ra şi cu a t â t îl g ă t u i a .

Apoi î l zise : Să m ă aş t ep ţ i p â n ă m ă voiu în­

toarcă . L ă u t a r u l îş i u r m ă d r u m u l gand in*

d u s e mereu la u n t o v a r ă ş . I n a c e a s t ă ' v r eme l u p u l se smuc i se , şe ch inu i se , şi s c a p ă d in c u r s ă . Vu lpea v ă z â n d că l u p u l fuge începe a s t r iga . Auzin­d-o l u p u l t r a s e copacul jós şi r u p s e s foara . M e r g â n d a c u m l u p u l şi vul­pea se î n t â l n i r ă şi cu epure le , îl r u p -s e r ă şi lu i s foa ra şi II de te d r u m u l ş i p o r n i r ă toţi t re i d u p ă d u ş m a n u l lor. , , .. '

L ă u t a r u l c a r e m e r g e a m e r e u şi se g â n d e a l a u n t o v a r ă ş Începu a cai i t a i a r . I n d e p ă r t a r e . e r a un t ăe to r , c a r e äuziridu-1 c u m c â n t a se d u s e d u p ă el l u â n d u ; ş î şi s ecu rea .

L ă u t a r u l n e m a î p u t â n d de bucu­r ie se aşeză jos cü t o v a r ă ş u l său.

L u p u l , v u l p e a şi epure l e 11 a j u n s e şi se u i t a u l a el toţ i ch io râ ş .

Tăe to ru l , s c u l â n d u - s e î n a i n t e a l ău ­t a r u l u i , r i d i c ă s ecu rea şi zise :

— Să n u c u m v a să se a p r o p i e cine­va că-1 omor . V ă z â n d el a ş a o l u a r ă la fugă. I a r l ă u t a r u l , de b u c u r i e atse î n c ă u n cân tec de ad io , şi îş î văzu de d r u m . G. D. LICBA.

D - ;—

P R O V E R B E

Nu te lua după gura lumi i că da i in gropi .

Pi lda cea rea o dă oameni i mari.

Glumele să-ţî f i e cumpă ta t e , lntoe*

mai ca sarea 'n buca te .

N u m a i cu vorba n u se face c iorba .

Eú ii fac cu capul , el îm i faee 00 m ar; a c u , .

Pe vră jmaşul tău tine-1 cu pâ ine ş i cu sare .

, fa-IÍ*. 4 5 . U N I V E R S U L L I T E R A R Lunî , 8 Noembrie 1 9 1 0 .

ILUSTRUL MATEIU — R O M A N D E СЯЕКвЬАМО. Ä Ö V E T ' t ' A —

— Urmare — Şi a d ă o g â n d cu j u m ă t a t e voce, vor­

b i n d -cu so l emni t a t e ş i apweându- l î âe >4rraţ, p e c a r e i-1 s t r â n s e d i n ce î n ce m a i energ ic :

— Vreï sa fim.. . nitmmi noi Лѳі şe­fii î n t r e p r i n d e r e ! ?

Brœnet t i -sita m u t ; d a r m â n a se ve­d e a nMscàndy-i-se î n b u z u n a r u l ha i ­ne i .

— E î ? — E i ce? >— Da s a u n u ? — ©ar . . . n ic î n u ş t iu m ă c a r «I« ce

este v o r b a ! r ă s p u n s e B r u n e ţ i i r i d i ­c â n d din u m e r i .

I i e r a fr ică кіе Ma te iu C a n t a s i r e n a , d a r se t e m e a s ă n u scape ş i o h u n ă a facere .

— î n a i n t e d e t o a t e însă , s ă n e În ţe legem binel s t r i g ă el cu p u t e r e , mu d a u n ic i "un Ьло! Nu v r e a u s ă fac a b s o l u t n ic î un avtms.

Direc toru l z â m b i d â n d d i n c a p c u u n a e r d e c o m p ă t i m i r e ; f ă r ă a-şă păr r ă s i j e ţu l , se a p r o p i a de Brune ţ i i a ş a йе m u l t de « b r a z u r i l e l o r c t a o i a o a a i de m u l t î n c â t ob razu r i l e lor se a t i o -g'eau ş i u r m ă c u u n s u s p i n a d â n c :

— Es t e s o a r t a c o m u n ă a o a m e n i ­l o r d e geniu , Arisaidé, D a n i e , C a -m o ë n s , F u l t o n , F a r a - B e u , c a idcMe l o r m a r i , descoper i r i l e lor , s ă ma fie ap l i ca t e şi s ă n u t r iumfe de cât d u p ă m o a r t e a îor . Ş i r r ra iă a vorbi , a vor­bi m e r e u , f a ţ ă î n f a ţ ă сгі -Brune t t i , e c h i în ochi , znagoet izându -1 , hyprao-t izàndu-1 cu p r i v i r e a l u î vie , a s c u ţ i ­t ă , a p r i n s ă , mângâàrwlw-l e u toave s educe r i l î e â m b e t u l a î l u i , vră j indtHl eu vocea lu î f e rmecă toa re , i scus i tă , i sp i t i t oa re .

C a n t a s i r e n a n u citise u n s i n g u r c u v â n t , ş i h a b a r n u a v e a de m a r e l e p roec t „co losa l " a i « g r e f a t A ű F a r a - B o n , d a r n u ţ i a u u n d i s c u r s aaaï pi i ţ iE cald -de enti is iasua, cu conv ingere a d â n c ă d e s p r e cunaitía-теа rüurííior éin îtalin de Kord ş i neu i í e d e b u ş c u r î "deschise comer ţu ­lu i n a ţ i o n a l : Po-u l p u s î n сѳяшиі іса-t i e cu l acu l Major şi l acu l de o a r d a , p o r t u l Veraeţieî c a r e a v e a s ă o e v i n ă Idei d i n t â i d in lume , p e n t r u că a v e a să fie p u n c t u l «le p l e c a r e ş i pumctul ăe tatâlnîre p e n t r u i i a v i g a ţ i a i n t e r i ­o a r ă şi n a v i g a ţ i a m a r i t i m ă , î n t r e O-r ien t , Gi»ernero, G-urBe C a t t a r o ş i cele t r e i c ă i a l e Alpi lor : B r e n n e r , G o t h a r d şi Mon-Cerais.

— D a r . . . mi l ioanele? bortoorosi B r n n e t t i dus , orb i t .

— C o n c u r s u l a s i g u r a t a l g u v e r n u ­lu i , a l p rov inc i i lo r , comune lo r ; a-poi o societate m a r e pe ac ţ i un i , a l că re i suflet şi c a p voi fi eu, şi b ra ­ţele d u m n e a t a .

— Şi aces t p roec t -este î n poses iu ­n e a d-tale?

Mate i C a n t a s i r e n a zâmibi e u com­plezen ţă şi toătu cu. tm » e r mi s t e r i o s pe ша» d i n cut i i le b i u r o u k t î іи і .

— Este aci! O p r i m ă condi ţ ie pen­t r u succesul î n t r e p r i n d e r e i , es te -un •neeae, іші n u m e maure ş i c a r e se i m ­p u n e . O m i l i t a t e l a иеѵое, d a r a l că ­re i n u m e s* fie e a n o s e m şi iub i t de publ ic p e n t r u a-1 p a n e î n c a p u l co-mite tmtal .

— Bine în ţe les , u n n u m e m a r c : r epe t ă B r u n e t t i , ca în vis. D a r c u m să-1 gă s im?

— M'am g-âedit , r ă sp*mse Can ta ­s i r ena , cu ochii p e j u m ă t a t e înch i ş i , şi s t â n d m a e s t o s î n fotol iul s ă u ca u n jup i t e r , s i g u r de a ^ o t - p u t e r e a l u i . V ă fi... este. . .

— Cine, сіпз? Nu-1 p u t e a spune , î n c ă : e r a secre­

tu l l u i . Meise, v a p u t e a să-1 dea î n vi leag, poa te . Astă-ză i n s ă n u , îş i d ă d u s e cuvân tu l .

Nawtaî î » s ă , f ă r ă p r e a a w l t ó Tor­ba, îl t r ebue c h i a r în acea s e a r ă e incî su te d e f r a n c i . F ă c u s s câ te-va

' . anga jamen te de n a t u r ă de l i ca tă d e 1

l a cari n u voia f i юіса n u se p u t e a i s u s t r a g e ; ţ i n e a s ă r e m i t ă c â ţ i v a b a a i r e d a c t o r i l o r lu î , pe ca r i r ă p o s a t u l j u r n a l îi l ă s a pe d r u m u r i

P i c t ro Laner,, m a i a les , b a r d u l Trcnti /nulaf! E r a s i n g u r l a M i i a n şi n u se p u t e a î n t o a r c e l a fomiiia l u î căci A u s t r i a ! -a r i i .arestat вішваі decât , I -ar fi îacfeis. Ş i ch iar e l i a -suş l , îti і зйвгйѵ, m i vrea s ă t reacă drep t n u i i t a ' «\c $вая*е.

B r u a e t t i , 1* іткзериі ţapi , preJiis-tă , se ' înfurie graszav.. © ««ai ФегЯа-r a s e e d altă g>e»lru totdeauna-: Bu-riiaî v r e a s ă a v a n s a r e fiicî o c en t i ­m ă . Nu, *ш, aitosolul n u ! Ş i o m ă r ­turisea^ r.S -da r a r île a r И voi t , f ă r ă ruş ine , d a r . n u « tnaă p i i t ea face. L a finele iuraet, .prevedea а s c a d e n ţ ă foar te m a r c ; a v u s e s e destulă fcătae de cap p â n ă să g ă s e a s c ă cei жеее m i i de f ranc i p e n t r u рѵйЦв. Mu, і ш , e r a cu n e p u t i e ţ a , й е tel c?n в е р и t i n t a .

In M-est явеюиші. ш і жгеж ггнЯ т> s u l ă de fnu te l î n ca să ! E r a sade v ă m i c rud ! P u t e a «Д j«re d i i a r ; j w a c i l i a r pe capu l « n o i l o r tuf!

Dar ce l a i t u n жол îarrit.a -âe a t r ă n c ă n i , ide a'şî ÎMi/retnuusţa roàngà-ierile s i ragaciuai te , d e » t ace «S joace ţ o a l e ş u m p a r i l e p r e ü d ó f ^ e a ^ I lu i elrtcinţi. ШШЛІ\ B r u a e l t i sîainşi p r i n a fi câş t iRa t ; ügádaaj l ă l ă i WO de f ranc i , ape i 4, şi apoJ cel Щ) ce­r n i i .

Co e r a Ш) d e f r anc i , la u r m a ur­m e i a l ă t u r i de aceea ce'î d a t o r a di rec tora i?

Acum n u m a l e r a vorba de ju r ­n a l — p u ţ u l S f â n t u l u i P a t r i c i u , — « r a vorfea de o m a r e s p e c u l a ţ i e . . . c a r e p ă l e a p r o d u c e гаШоялеі.. I h m , , , e r a u n a l t Har; ctncî so lo de tre-neî. a-tunc l , ş i 4a m o m e n t ß r u n e t t i n u i avea . I l p u t e a p r o c u r a îti ?<i de ore. . . Megixjşit!

— "Negreşit! iasisUi «directorul cu gravi l i i te , -autor i tar , bagă iiine de s e a m ă , tem-mi p r o m i t e şt pe u r m ă să aaă l a ş i în Jaallă, ca do obiceifi.

e r u n c t l i H a s i g u r ă , pr-otestâjid în­că de «sactiliMline ş i r epe tá iu l

—- Negreşi t ! Voi face to t posibi lu l . , negreş i t .

— Bine, ue-Euni înţeles . Ş i d i rec to ru l ca re {.tarea p u ţ i n o-

bosit , covârş i t , bine-voi sS-î î n t i n d ă m â n a p e n t r u a ' l concedia , cu m a n i e ­ra l u i ob i şnu i t ă de b u n ă vo in ţă ş i m â n d r ă .

A c u m el, Mate iü Canla ' s i rena , de­venise c r e d i t o r u l d-lui B r u n e l t i .

IV

P i e t r e Іляет, аЫе r e n i n d u - ş l î n fire, p lecase furios , t r â n t i n d uşi le ş i f ă r ă a v ro i să r ă s p u n d ă Giocondeî şi Jiicî c l u a r Evel îne l c a r e a l e r e a s * d u p ă el p â n ă l a scară .

•Na, n u va m a î p u n e n ic i o d a t ă pi­c ioru l î t i a c e a s t ă casă ş i n ic i la j u r ­nal. . . C a n a l i a ! canal ia! . . . ТптЬа de a fi v ic t imă, şi m a î mul t înca , -de a f i p ros t i t . Cu -o î n t o r s ă t u r ă de m â n ă . şi cel 10 f r anc i escamota t ! ! . . Şi No­ra'!...

E-lé-©o-aoo-r«, d u p ă c a m cir ip ise d i r ec to ru l ,—scumpa и»оа f i ică! Ca şi cea la l tă , oocoşată! O! i n i m o a s ă f a m i l i e i . C ine ş t ie unde le pe scu i s e sp re a face mese r i e şi m a r f ă , corni făcuse d i n p r i e t en i a lui , d in I t a l i a , şi clin l u m e a î n t r e a g ă !

Numele Nore i î n s ă invoca ch ipu l ado ra i el, îl r i s i p e a m a m a ş i deş t ep ta în ішвда l u î puttin câte pu ţ i t i , ш ш gr i j i .

D a c ă N o r a n u « r a fiica luî , t recea d r e p t i a t a 1«I, e a e r a î n inâijaile a -ces tu l •СЕШіЬаІ, aces tu i л іа і і сй іог d e o a m e n i ! EI b ine , va vo rb i e l cu No­ra.! — I m e d i a t ! — U n d e e r a n a r e ? U n d e s 'a g ă s e a s c ă ? E v e l i n a î î spuse ­se : l a Scbimfeid.

— Da , «da, « ă m e r g e m la, Sclïon-f e ld ! O voi a ş t e p t a î n u l i ţ ă ş l . . П voi s p u n e -două cuv in te !

D a r î n c ă u t a r e a „ce lo r d o u ă cu­v i n t e " ca r e t r e b u i a u s ă f acă i m p r e ­sie în su f l e tu l iub i t e i sa le , se în­f l ăcă ra , i u ţ i p a s u l , ge s t i cu l ând . T recă to r i i se î n t o r c e a u sp re a-1 ve­dea.

— Ascul tă N o r a , N o r a m e a scum­pă: a c e a s t ă cana l i e , d u p ă ce m ' a desp ia t , m ' a şi m a l î n j u r a t . M ' a m g á ű d i t la t ine, căci al t fel , l 'aş î fi s t r â n s de g â t ! D a r n u m a l p u n pi­c ioru l î n c a s a aceea c â t voi t r ă i ! Tu , m ă iubeş t i , n u -e a ş a ? Ei b ine , azi c h i a r , d i s e a r ă , s ă p l e c ă m î m p r e u n ă ! Te 'dac i a o r a ş u l a teu, i a m ă t u ş e l e sarieâe, р а я й î n z w a c m n u m e l n o a s t r e . Mâioe d i a u e e a i ă -suntem în I r e n t o , ş i î n câte-wa ceasuri , o- t r ă s u r ă ne v a conduce Im Crodaressa. Dar . . . . b a n ă ? . . . Casa., шава, de p l ă t i t , b a n i p e n t r u d r u m ? . . .

S e -opri fcrasc. î n ţ epen i t pe ioc. O! îsîgrozJtware f i in ţă s i s t ă p â n a hote­l u lu i !

— N M vrea© s 'o m a î v*d , -dacă n u l p o t p l ă t i n o t a i — Şi c a s'o p lă tesc , de u n d e s ă i a u teaiif?

i ş î v â r a m â m i i e i n b u z u n a r u l pa r -des iu lu i ş i o p o r n i ia d r u m m u l t m a l încet .

S l ă p â n a oitelialul, c r e z â n d că chi­r i a ş u l el es te •distrat ş i u i t a se n o t a , o d u s e s e c i l i a r Sa o d a i a lu i Laxier şi o v â r â s e stib c ă l i m a r ă . D a r el, fireş­t e , st; î ă c u s a c£ n u o vede. S e a r a « găivl t a ѵеге&За pe m a s a d e noap te . A d » e a a i , «era d e s f ă c u t ă , şi î n t i n s ă p e r ă i B i r i , ş i i ig-ura ç a t r o a n e ï dila­t a t ă «te «tiiccJ* p r r n t r ' u n îăanbet di s l u g a r n i c ă o sp i t a l i t a t e , p a r c ă din-tr'4Jo ffisœeul ta all-ul l în ig indu-se şi j)mfîl2«ml ІііігЧэ «йгаяіМІeiră un ma­re p u » r t de i n l r i f e a r e i

î m î fflăleştî '/ Ce e r a de f ă c u t ? Su sa r e în toa r ­

că la d i r e c t o r ? Să se u m i l e a s c ă ? Să se roage , şi astfel sâ pwală obţ ine un inii: acont ?

Dacfi a r voa Nora !! D a c ă a r v rea s ă vorbească c a u n c h i u l u i M a t e i u ? T r e b u i a deci s'o v a d ă n u m a i de cât . I n Ioc de a a ş t e p t a j o s In s t r a d ă î n a i n t e a portei , se va u r c a la d-na Schon te ld , va c h e m a pe N o r a î n an­t i cameră .

Vreau să-ţ i vorbesc : a facere u r ­g e n t ă ! Unde e v re -un r ă u ? Nu a r e s â n i i Ire s o ţ i e ? Nu şl ie t o a t ă lu­mea? De, t o a t ă l umea , nu. . . . Mătu-şilc ?

Mătuşa Angela ş i m ă t u ş a Rosa n u ş t iau , Ele icredeaa cu Pier i no a l lor n u a v e a decât o g r i j ă la Mi lan : aceea de a câş t iga b a n i ş i de a deveni oui m a r e .

Ce vor zice ele, c â n d îl vo r ve­dea venind la Croda ros sa , s c u t u r a t de ceî 20 de ini i de f r anc i .şi fă ră o l ă s c a i e ? Şi m a i mu l t ! ş i cu o fe-mee în s p i n a r e ? . . . O d - r ă cu pă lă ­r ie , ca re nu ş t i a <te cât să cân t e la p i an? D o a m n e ? Doamne? De c-e nu se gând i s e e l m a l î n t â i la toa te a s t ea? Şi dacă N o r a v a refuza?

Aceas tă s i n g u r ă b ă n u i a l ă , k le ia că p u t e a p e r d e pe Nora , îi fu d e a j u n s a-I -umple -ochii di l ă c r ă m î şi i n i m a de d i spe ra re . Maî bine m o a r t e a !

D a r u n d e 11 e r a capul? De când venise la Mi lan , e r a p r i m a o a r ă c â n d începea să v a d ă l impede în v i a ţ a lu i . F u s e s e orbi t p â n ă a c u m , î n e b u n i t p r i n t r ' u n Tel de a m e ţ e a l ă inexpl icab i lă . C u m făcuse să se a-morezeze de Nora ? să se logodească cu ea f ă ră a scrie m ă t u ş i c i l o r lu i ? Sufer ise i n f l uen ţ a s c â r b o a s ă a lu i C a n t a s i r e n a ? Se 3ăsase a fi p ros t i t , fu ra t , r u i n a t d e acel p u n g a ş p a t r i -a r c h .

F ă r ă a-şl d a s e a m a c u m fusese ros­togoli t în fwndu-1 p r ă p a s t i e ! , s i m ţ e a că o r a vesiise ş i c ă toa te socotelile t r ? b u i a u să fie r e g a l a t e « d a t ă . .

P i e t r o L a n e r e r a n ă s c u t l a Croda­rossa , î n T r e n t i u . U n c ă t u n g r u p a t î n jur-iri t u r l e i lue n e î ; câ t eva căsu­ţe l a poa le le m u n t e l u i iaverzdt, a cârcă c r e a s t ă e r a і»сшшплі . а <le s t â n ­ci cenuşi i . Căswţe » lbe şi l in i ş t i t e s u b acoper i şu r i l e lo r n e g r e , cu feres t re­le lo r teicaàrate de v e r d e a ţ ă ş i f ior ! ş i l uc ind , ca n i ş te ochi veseli, soa­re lu i .

P i e r i n o a v e a ab i a e i n c î s ea se a n i c â n d î ş i p e r d u m a î fn tâ l pe m a m a lu i , apo i şi pe t a t ă - său . II l u ă a t u n c i иосіші- lu ï , -ca s ă 4 t i a ă , păaiîalele -don Giacomo ş i cu su ro r i l e p ă r i n t s i u î , Ange la şi Roza. Tot i a o l a l t ă , b u n u l popă ca r e iubise m u l t pe r ă p o s a t , ş i cele d o u ă fete bătrâne. , c a r e t r ă i s e r ă

în t o t d e a u n a î n t e r m e n i i cel m a l b u n i c u c u m n a t a lor, p u s e r ă t o a t ă a-fec ţ iunea l o r pe copi i şi-1 i u b i r ă ca pe un cop i l . . . . t r imis d e D u m n e z e u .

F ieca re î ş i î m p ă r ţ i r ă s a r c i n e l e tu­telei. Don Giacomo insp i r a lu i P i e -r i«o t e a m a s ă n ă t o a s ă de D-z3u, î n -v i ţ â n d u - 1 c a t e c h i s m u l , ci t irea şi scr i ­erea , şî p l imbându-1 p r i n m u n ţ i .

Mătuş i le îl î n v ă ţ a u cu ră ţ en i a , or­d inea , economia , a r i t m e t i c a şi — în c a t u r i g rave ş t i a u să-1 puie şi l a a-pest.

I n s t r u c ţ i a l u i P i e r i n o , î n t r e r u p t a p r i n m o a r t e a u n c h i u l u i , fu con t inu­a t ă de Don CBuseppe, nou l p reo t d i n C r o d a r o s s a . D a r copi lul ca re crescu­se în a l t a r î n t r e p r eo t , b iser ică şi sacr is t ie , « r a n e p ă s ă t o r f a r m e c u l u i potoli t al acestei vieţ i r e g u l a t e şi m ă n ă s t i r e ş t i .

Nu avea n ic i u n s imţ imimt a d â n c a l c red in ţe ! ca re p ă t r u n d e şi învio­rează . I n t o t d e a u n a d i s t r a t , în tot­d e a u n a cu n a s u l în v â n t , în funcţi­uni le lu i de copil de cor f ăp tu i a lu­c r u r i de nee r t a t ; u i t a şi s tângăc i i l e s canda loase , pe ca r e le făcea a r ă t a u l impede şi pe f a ţ ă că sufletul nu-I e r a de loc acolo. Don Giuseppe observă repede şi a v u m a r e gr i je în p r i v i n ţ a voca ţ iune l l u î P i e r i n o . Dar , p e n i r u a m o r u l sfintei păc i n u scoase u n c u v â n t despre descoper i rea lu i . D in pot r iva , g r ă b i t de a-şl depune elevul in a l le m â i n i , dec l a r ă d-relor L a n e r că venise t i m p u l de a trimite, р э ne­po tu l lor l a s emina r .

P ie r ino , i n l r a t Sn s e m i n a r u l d in T r e n t e , i s p r ă v i p r i n a se ră tăc i . A-colo p r i m i el cea d in ţ i i lov i tu ră , t re i idei noî p e n t r u зі, foar te pu te rn ice p e n t r u m i n l e a In i cea t â n ă r ă , şi a că ro r p r ezen ţ ă n u s 'a r fi b ă n u i t în a-s e m e n c a loc- p a t r i , G a r i b a l d i şi fe­tele f rumoase .

U n u l d in c a m a r a z i i lu i , o r i g i n a r din Tren to , şi pe car î p ă r i n ţ i i îl des­t i n a u preo ţ i i , con t r a voinţe i luî', le­gă prietenie, in t imă şi s t r â n s ă cu mi­cul m u n t e a n . Nn e r a u a m â n d o i i ta­l ieni .

I ! î n c r e d i n ţ a p l a n u l l u i de a fugi •din s e m i n a r p e n t r u a se duce la Ve­met ia, în a r m a t a i t a l i ană . P i e t r i n o as ­c u l t a m i r a t s i î n c â n t a t . Cela i t î i vor ­bea de p a t r i a a b s e n t ă , de I t a l i a n •mult iubi tă , şi ii a r ă t a u n po r t r e t (Ic a l lui G a r i b a l d i , p e caro îl ţ inea a s c u n s la p iep tu l lu i , s u b c ă m a ş ă , cu fo togra f ia Dora l i s s i , femeiuşea de casă , bă la ie şi g r ă s u ţ ă a c u m n a ­tei iu l .

P a l r i a ! . . . G a r i b a l d i ! şi D o r a l i s a t T r ip lă rază a une i aceiaş i f l ăcăr i a-p r i n s ă f ă r ă veste, în i n i m a ş i simţi-, ri le t â n ă r u l u i levit d in C r o d a r o s s a ! Când , din î n t â m p l a r e , se g ă s e a sin­g u r cu p r i e t enu l lu i d in Tr ies te , de­pa r t e dî u rech i le ind isc re te ale ca­m a r a z i l o r şi p ro l e so r i lo i lor, ţ i p a cu vitejie d a r cu vocea pe j u m ă t a t e : „ T r ă i a s c ă I t a l i a !" Şi be re ta lui Ga­r iba ld i , cu bone ţ i ea n u m a i î n p a n -gl icu ţe a Doral ise i , b a r b a b londă a e r o u l u i ş i m u t r a ţ a n ţ o ş ă a micu ­ţei s l u jmeu ţe , se. og l indeau î m p r e u n ă pe d i n a i n t e a ochi lor Ini s t r ă luc i t o r i , sp z ă p ă c e a u î n m i n t e a lui , se con­funda î n t r ' u n s i m ţ i m â n t unic şi ciu­da t , en tuz ias t , u n p r i m a m o r nedefi-pil. p e n t r u pa t r i e , pe ca re şi-o înch i ­p u i a sirb t r ă s ă t u r i l e une i f r u m o a s j fele .

Nu, nu vrea să se facă popă . M a l bine se va î n s u r a c â t m a l c u r â n d posibi l şi se v a >devota I ta l ie i , î t a l i e î b londe ş i g r ă s u ţ e , I t a l ie i , t â n ă r ă ş i f r u m o a s ă , ca s lu jn i cu ţa d i n T r i as­t e i . . . I n v a c a n ţ e l e î a rmă toa re , c â n d se d u s e l a C r o d a r o s s a , n u c u t e t ó a vorb i i u l d o n >Ginseppe, d a r scr i se rnă tuşf lor l u i o s c r i s o a r e l u n g ă , r u -gându- le s ă nu-1 m a i s i lească ä se re -î a t o a r c * ta s e m i n a r , „ d a c ă nu-I vro­i au m o a r t e a s a u n e n o r o c i r e a гіе-ţel l a i î n t r e g i . "

A s c c i t i апвагаа U t e r ar" care v a -taste.

l a „TJaivexaal Ошаіжаса »tt-

Luni, 8 Noembrie 1910. UNIVERSUL L 1 T E Ä A R

PADL VERLAINE

Ш T Ш ® W Ш

IE noapte şi de sus mereu lSe cerne ploaia neîncetat; fn sufletn-mî îndurerat Lovesc părerile de rău. I Şi zgomotul produs de plpae in noaptea fără de sfârşit, ?отг pare-un dor din alte vremuri, Wn Sor, de mult neîmplinit.

Şi pVAng mereu—un plânsei care Mă tnfloară, mă înfrângej Căci ітта-тг cernită plânge Durerile imaginare !

M i h a i l £ m . P r o * ' o p i u Cânipalung.

MARII CDGBTĂTOlţl

Filosoful Leibnitz Gottfried Wi lhe lm Leibnitz a fost

un învăţat universal . El s'a născut la Leipzig în anul 1646, şi a fost fiul unu l profesor de mora lă delà uni­versitatea din oraş . E l s e distinse de timpuriii prin apt i tudinea sa pentru şti inţe. La vârsta de 20 de ani fu proclamat doctor î n drept.

La 22 anî se făcu cunoscut prin scrierea int i tulată „Noua mcthodă pentru studiul dreptului" (1668) pre­c u m ş i prin câ teva pamflete poli­tice.

I n a n u l 167Ü compuse scrierea in­t i tu la tă: ,,Theoria mişcăreî concrete" şi theoria mişcăreî abstracte.

La 1672 plecă la Par i s unde stu­dia matematicele . El comunică A-cademieî de ştiinţe din Paris maî m u l t e descoperiri importante între altele ei descoperirea unei noul ma­şini aritmetice.

Academia de şfi inţe îl admise în n u m ă r u l membri lor săî în anul 1675,

I n acest a n el vizită Angl ia unde fu foarte bine primit ş i fu numit membru al Societate! regale d in Londra.

Electorul de Bruntwick-Hanovra î l n u m i bibliotecarul său dându-î ti­tlu de consi l ier aulic şi întrebuinţân-du-1 chiar în mis iuni diplomatice.

W. Leibnitz se poate spune cu drept c u v â n t că avea u n talent e-ga l in politică, matematic , ş i în fi­losof ie.

L a 1685 Leibnitz fundă la Leipzig renumita colecţiune de scriarî inti-tualtă Acta crudilorum; în anul ur-

jmător el publică în jurnalul colec­ţ iune ! a n a din cele maî importante descopei'irî ale sale, aceea a calcu­lului diferenţial, pe care 1-a conce­put pe când era la P a r i s l a anul .1675.

In a n u l 1GS7 Leibnitz, în urma ru­găc iune! ducelui , întreprinse o isto­rie a case î de Brunswick pe care însă nu o termină. Spre acest scop călători prin Germania şi Ital ia s trângând o mul ţ ime de documente

; preţioase ce-î oferiră materie la com-Ipunerea a două scrieri: Codex juris gentimu diplomaticus 2 voi. în 4-0

ІІ698 ş i ScriptOres rerum Brunsvicen-isium 3 voi. în folio 1707—1711.

In a n u l 1700 Leibnite determină рэ regele Prus ie i s ă întemeieze o aca­d e m i e la Berlin, care-1 n u m i prési­dent perptuu.

In anul 1710 Leibnitz publică scrie­rea intitulată „InccrcărJ. asupra The-

I odiceei, în scopul de a respinge ata­curile athei lor contra Providenţei .

;La sfârşitul vieţel Iu vizitat de Pe-j-tru cel Mare, ţarul Rusiei, рз care iîl determină să întemeieze o acade­m i e Ia St. Petersburg. 1 î m p ă r a t u l Germaniei Carol VI îî dădu titlul de baron făcându-I şi o

i pens ie anuală . Ludovic al XIV a în­cercat s ă 4 stabi lească î n Franţa , d a r încercări le i -au fost zadarnice .

Leibnîte mar i l a H a n o v r a i n a n u l 171Б i n vârs tă de 70 anL

Leibnitz a fost jurisconsult , publi­cist, teolog, fizic, geolog, mathema-tic ş i istoric dar, astăzi, a devenit ce­lebru m a l , m u l t ca matemat ic ş i fi­losof.

I n filosof ie Leubnitz introduce e-clect ismul c ă u t â n d a conci l ia p e P l a ­ton cu Aristotel, Descartes cu Loke.

Lumea luî Leibnitz sste compusă din monade, substanţe s imple , ca­pabile de acţ iune şi de percepţiu> ne. Sufletul este m o n a d ă ce are con­şt i inţă de s ine î n s u ş i

Intre corp ş i suflet există o ar­monie prestabilită de Dumnezeu, ca­re le-a întocmit toate cu suprema lui inteligentă.

In Theodiccc, Leibnitz profesează optimismul susţ inând că, lumea cro­ată de Dumnezeu este cea maî bună, de oarece binele e general, i ar răul nu m a î parţial, în parte.

I n psychologie admite teoria idei­lor însemnate s tabi l ind pr inc ip iu l : NihU est in intelectu quin prius fue-rit In sensu adăugându- î restricţia subl imă : nisi ipse inteüectus.

Operile lu î Leibnitz au fost întru­nite în 6 volume de învăţatul elve­ţ ian Dutens , la Geneva în anul 1768.

La aceste trebue să maî a d ă u g i m scrierea Commercium cpistolicum, corespondenta mathemat ică ş i filo-sifîcă cu BernouilH publicată l a Ge­neva în 2 volume în 4-o î n ' anul 1745.

Scricrüe filosofice a l e lui Leibnitz au fost publicate de învăţatul Raspe la Amsterdam î n anul 1765, un vo­lum.

In acest volum se află celebra te­orie : încercări nouî asupra inteli­genţei omeneşti, în care autorul cri­t ică scrierea f i losofului Locke cu a-celaşî titlu.

Systcma Iheologicum, s cr i să î n 1690 şi publicată la 1819 de Emery.

Scriitorul frances l a m e i a scr i s cartea intitulată La Phi losophie ás Leibnitz, opera premiată de Acade­m i a şti inţelor morale d in Paris .

Activitatea lui Leibnitz a fost e-xemplară ş i vor trece multe secole până v o m avea în lume u n o m ge­nia l cum a fost celebrul filosof ş i matematic .

Л. VA?nfXTIi.

Il«stra|ia noastră colorată F i o r o a s a c r i m i t d i n B r ă i l a

Corespondentul „Universului" din Brăi la a comunicat zilele trecute vestea uneî f ioroase crime petrecu­tă într'o cârciumă din acel oraş.

U n tânăr, Trifan N k u Vasile, din strada Concordiei 44, aflându-sc în­tr'o cârciumă, a înjurat pe briga­dierul Ncagu Radu Bădălan , d]in divizionul de artilerie călăreaţă d i n Galaţi, care se dusese ín permi­sre la Brăila.

Acesta ducându-se să-î ceară soco­teală, numitul tânăr, drept ori ce răspuns, i-a dat o palmă. Brigadie­rul voind să-1 ia la bătae, Trifan a scos un cuţit ş i i-a dat o lovitură în piept, culcându-1 la pământ. Apoi luând-o la fugă, s'a dus acasă şi s'a a s c u n s în grajd unde s'a acoperit cu pac.

In acea poziţie a fost găs i t de po­litie ş i arestat.

La început criminalul a negat fa­pta; dar, găsindu-se cuţitul cu ca­re a comis crima, a fost nevoit să mărturisească.

I lustraţ ia colorată a numărulu i nostru de az i reprezintă momentul crimeL

-V-

DIN HAZUL ALTORA LOGICĂ Ţ&RĂNEASCĂ

întâlnesc pe Moş Radu din Cumpă­neşti.

— Ce m a l f a d , m o s Badale ? — Bodauroste, aşi face bine dacă nn

m'ar sâcâi piciorul ăsta stângul»

— Ce vreî, moşule, astea Ie aduce vârsta.

— Aşa e, n u maî s u n t tao&r, dar nu prea văd de ce m a r durez piciorul din "pricina vârstei .

—"Ca toate astea, Tă r s t a e de vină. — Aşa crezi d-ta ? Ea spune atunci

de ce nu m ă doare şi piciorul drept, pentru că şi el e tot atât de bătrân ca şl cel stâng ?

P a s de răspunde, la aşa logică !

JOCURI P r o b l e m ă d e c a l c u l

— de d-l Bernandtts, loco —

Douî prieteni aflători la o depărtare de 25 kîm. unul de altoi, pornesc să se întâlnească. Unul face 3 1 / * k lm, pe ora ; celait 4 klm. După câte ore se vor întâlni dacă au plecat amândoui în acelaş timp?

Deslegarea jocului de cuvinte din «Universul Literar» No. 44 este : Calm Risipit Creştin Vertical Sobru Import Aprobare Pozitiv Treaz Azot Dibăcia Şedere Absenţă < Dulce' < Desime Slăbiciune

cu opusul său Nervos « « « \dunat « « « Păgân « « « Orizontal « « « lacom « « « Kxport « « € Opunere « « « Negativ « « « Beat « « « Oxigen

Nătărău /alergare Prezenţă Acru Raritate Tărime

Opusul cuvintelor date aü dai nu­mele marelui împărat: Rapolcon Bo-napart.

C u p o a n e l e ş l d e s l e g a r i l e s e t r i m e t a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a B r e z o i a n u , 1 1 .

Persoanele carî, prin tragere la sorţi, au câştigat câte unul din cele І 0 volume-bibliotecâ, acordate ca pre­mii , sunt următoarele :

Bucureşti : d. G. Râceanu şi d-na Stefánia Niculescu.

Brăila : d-şoara Florica lonescu. Ploeşt i : d-şoara Aretia Niehifor. Craiova : d. Constantin Drăghicescu Gara Măgurele : d-na Venera Du-

mitriu. Macin : d-na Elena I. Rapoţescu. Piteşti : d-na Maria Cap. Gr. Chi-

riţescu. Poşta (prin Catalol) : d. Damian

Podgorencu. Slatina : d. B. Mişu.

N u t r i m e n t complec t p e n t r u copii , bo lnav i

ş i bëtrânT. Conţine ee l maî bun LAPTE din A L P L

S E VINDE LA TOATE DROGHERIILE FI FAROACIILE DIN TARA. .

f І І И А П c e a mai REBELA, |

• I M S W M D r o n ? i l e , e acute şi | eronice, tuşea mă-

gărească v i n d e c ă sigur PECTOSIN ITEANÜ

—Sfida lei 3,—Umplerii ţi FARMAEÎ-ІМ>ШПЯ c l o r o s u - n e u r a s t e n i a , liisteria. I л и с щ ы і slăbiciunea geuerală combate |

HEMOFER ITEAI4U Face poftă de mâncare ^şi este uoull din cele mai puternice reconsliluaole

ale corpului slăbit.

Sticla iei 4.—La droguer» si farmacii]

ORIENTALE Parfumează ad-1

airabil gura H dir ! trug orî-ce miros urât al gurei. Ce-î ti» 50 banii 1» droguerîi şi farmaciî. J A se observa marca ; «Semiluna ca I stea».

SO A R T A O M U L U I DESCOPERITĂ prifl CĂRŢI ( d e j o c )

A r t a d e a ' ş î g h i c i o r i c i n e s i n g u r v i i t o r u l , ele. Uo volum cu numeroase figuri. Puteţi ghici tot ce doriţi, cunos­când cine vă vaeşte binele şi cine vă duşmăneşte. V ă t ă l m ă c i i ! v i s u r i l e . Vi se spune despre Logodne, Comori, Câştig, Moş­teniri. Vă aflaţi norocul. Deve­niţi chiromantist, ghicitor, etc. V ă luminaţi în întunericul miste­relor nepătrunse.—Trimeteţi cos­tul de L e i 1 . 7 5 prin mandat postai sau. mărclpoştale şi pri­miţi imediat interesanta carte franco si recomandata.

TEZAURUL FERICIŢILOR este apoi cartea: Magnetoţerapia, adică vindece ie» siguri şi radicali a tuturor boalelor prin magne­tism, în cât se spune cu drept cuvânt : R e a l i z a r e a i m p o s i ­b i l u l u i . Superb volum cu splen­dide şi numeiiOAse iinstraţium, de renumitei medic specialist ѵіепеж Dr. Gratzinger, în limba română Franco si recomandai on-unde: L e i 1 . 9 5 .

A m â n d o u ă cărţile comandate împreună castă numai I^el 2 . 7 5 franco jl recomandate la domiciliu.

înaintaţi comenzile şi banii către Agenţia Universala de Publici­tate literară PRESSA, Bucu­reşti, Căsuţa poşfală 453.

TĂIAT! ŞL PĂSTRAŢI ACEST ANUNŢ !

U N O B R A Z C U R A T Şl F R U M O S se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei FLORA preparate de AL Iteanu farmacist, furnisor al Curţel Regale. Pudra «FLORA» fără bismut măreşte efectele uimitoare ale cremei

î n a i n t e 7 - a i D u p & < ™ R ^ £ ™ * а l e ï * ' 5 0 \ fetroboajm fina» fi Pifttf «fim»< *Flom» lei 2. Săpun Flora lei 1,25. Pomadă de păr ««Flora» neîntrecuta pentru îngrijirea raţională şi higienicä a părului, lei 2 ,50 . Capiîogen «Flora» (apă de păr) sticla mare leî 3 ,25, mici 5 , 5 0 . Pasta de dinţi «Bucol» lei 1. Apa de gură «Bucol» leî 1.50. Lapte de crin «Flora» pentru înframoie-ţarea tenului lei 2. Săpun de Lapte de crin «Flora; lei 1,25.

\ л веямД^шаІге »e restitue imediat, costal.

« U N I V E R S U L L I T E R A R »

8 — N o . 45 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i . 8 N r i e n b r i e , 1!M0

L a 21 Noembrle Se V a faee tragerea mari lor premiî ee oferim

gratuit abonaţ i lor noştri, ş i a n u m e :

Construi tă a n u m e anul aces ta p e n t r u abonaţ i i noş t r i , in pos i t iunea cea maî Încân­t ă toa r e a Sinaeî, pe s t rada Fu rn i ca .

Un Dormitor de bronz

Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat delà In­dustria Metalică Marcu»,

B-dul Elisabeta No. 5.

Vu Divan-Pat

Cumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Dattel-kremer, str. Garol No. 6 2 .

Un mare piedestal de marmoră

Foarte frumos sculptat, pentru flori.

ІІП l l i l l l l ftvmt OU fildtffi c u m P * r a t d « l a magáimul UI Haiti OTHat tu НИіе$ La Harpa, c:Vicíörieí'5.

In ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­reche cercel cu 6 pietre diamant, ?

magazin „Ceasornicăria Coljei".

Ina pendulă de perete 0

aS;c lucr*ă' băt*u* 0 elegantă pendulă de biurou. Плна f p i i p f i â P A cumpărate de la marele magazin de I fUUd i n i t i i e r e , horologerie şi bijuterie Th. Radivon,

Una Bicicletă, m Puşcă de vânătoare si un pistol autumât Cumpărate de la marele magazin de arme, B. I). Zissmann caiea Victo­

riei 4 4 .

l'n Gramofon p e r f e c ţ i o n a t

O VIOARA s is tem St rad ivar ius

Cumpărate de la marele magazin. J e a n Fede r , calea; Victoriei No.-.54.

Un inel de damă cu o piatră de valoare. 10 tablouri aqvarele. Şease eeasoarnice pentru bărbafl. Şease eeasoarnice „toe'ri". 20 abonamente peniru 6 luni la „Ѵшііа" 10 abon. pentru 0 luni la ,Ziarul Călătoriilor'

Bulevardul Elisabeta No. 9 .

Cu toate că acordă aceste mari premii, ^UNIVERSUL'' menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

jgILel 18 pe un an: Lei 9.15 pe S luni: Lei 4.65 pe trei luni Abonaţii mal primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iár cel ce se aboaează cu începere de azi

mal primesc un volum din — s Memoriile Regelui Carol I Spre a participa la- premiile acestea, abonaţii pe ВДІ an primesc 3 0 de bonuri ; cel pe 6

luni, 14 bonuri; iar cel pe 3 luni, 5 bonuri. ,