urbanism grecia antica

8/17/2019 Urbanism Grecia antica

1/9


2/9

#upă războiul de independen ă al reciei, 5tena a fost ales capitală a noii reciiț

independente în 0G;3, în mare parte din motive istorice i sentimentale. La acea vreme, era unș

oră el modest construit la poalele 5cropolei. rimul rege al reciei, Htto al Iavariei, a cerutș

arhitec ilor /tamatios Dleanthis i ustav /chaubert să proiecteze un ora modern demn de a fiț ș ș

capitală de ară.ț

rimul plan al ora ului modern era format dintr(un triunghi definit de 5cropolă, deș

cimitirul antic DerameiEos i de noul palat al regelui )care astăzi este sediul parlamentului grec*,ș

pentru a eviden ia continuitatea între 5tena antică i cea modernă. Jeoclasicismul, stilulț ș

interna ional al epocii, a fost stilul arhitectural prin care arhitec i bavarezi, francezi i greci, cumț ț ș

ar fi Kansen, Dlenze, Ioulanger i Daftantzoglou, au proiectat primele clădiri publice importanteș

ale noii capitale. Bn 0G12, 5tena a găzduit primele ocuri Hlimpice moderne. Bn anii 01@>, mai

mul i refugia i greci, evacua i din 5sia %ică în urma războiului greco(turc, au dus la cre tereaț ț ț ș popula iei 5teneiM cu toate acestea, abia după al #oilea Năzboi %ondial, după anii 01A> i 012>,ț ș

popula ia ora ului a e!plodat, iar 5tena a început să se e!tindă treptat în toate direc iile. Bn aniiț ș ț

01G> a devenit clar că poluarea fabricilor i cre terea numărului de automobile, precum i lipsaș ș ș

spa iului suficient deveniseră principalele probleme ale ora ului. %ai multe măsuri anti(poluareț ș

au fost luate de autorită i în anii 011>, fiind combinate cu o îmbunătă ire substan ială aț ț ț

infrastructurii ora ului )inclusiv autostrada 5ttiEi Hdos, e!tinderea metroului, i noul aeroportș ș

interna ional*, care împreună au ameliorat poluarea i au transformat 5tena într(un ora mult maiț ș șfunc ional.ț


3/9

ORA UL PIREUȘ

Piraeus )greaca moderna& OPQRSQTU eiraiVs :pireas de milioane de pasageri anual. Hra ul aș

găzduit evenimente, atât la ocurile Hlimpice de vara 0G12 cat si in @>>3, care au avut loc in

5tena.

Piraeus, un nume care inseamnă apro!imativ Ylocul peste pasa", a fost locuit inca din

secolul @2 B4. 6n vremuri preistorice, iraeus a fost o insula stâncoasa, reprezentat de dealulabrupt de %unichia, Dastella in zilele moderne si a fost legat de continent printr(o portiune mică

de teren care era inundata cu apa de mare in cea mai mare parte a anului si era folosită ca si camp

de sare in consecinta, a fost numita Kalipedon, adica Ycampul de sare.

iraeus are o istorie lunga, care dateaza din recia antica. /patiului sau natural si pozitia

geografica au fost factori critici in destinului istoric al iraeusului. Hrasul s(a dezvoltat in mare

parte la inceputul secolului al cincilea, cand a fost selectat pentru a servi drept orasul(port al

5tenei si a fost transformat intr(un port prototip, concentrandu(se aici toate activitatile de importsi comert de tranzit din 5tena.

Bn consecin ă, a devenit portul principal al reciei antice, dar a scazut treptat, si a inceputț

sa creasca din nou in secolul 01, mai ales dupa declararea 5tenei ca si capitala reciei. 6n epoca


4/9

moderna, iraeus era un oras mare, plin de viata, parte integranta a 5tenei, avand cel mai mare

port din tara si toate caracteristicile tipice ale unui imens centru comercial(marin industrial.

La sfarsitul secolului al 2(lea I4., zona a atras atentia, datorita avanta"elor sale. 6n A00

I4, dealul a fost fortificat de %unichia Kippias. 6n 31; I4, 'emistocle a initiat lucrari de

fortificare in ireu si a sfatuit mai tarziu atenienii sa profite de potentialul porturilor sale naturale

strategice in loc să utilizeze golful de nisip din haleron.

6n 3G; I4, flota puternica ateniana a fost transferata la ireu fiind construite santiere navale,

care s(au remarcat in batalia de la /alamis impotriva persilor in 3G> I4. #e atunci, iraeus a fost

permanent folosit ca baza pentru flota marina din 5tena. #upa cele doua invazii persane in

recia, 'emistocle fortifica cele trei porturi din ireu si creaza neosoiEoi )case de nava*M

Zidurile lui 'hemistoclean au fost terminate in 3=0 I4, iraeus transformandu(se intr(un port militar si comercial la vremea aceea foarte mare. Fortificare orasului a fost mai departe

consolidata prin construirea de ziduri lungi care faceau cone!iunea cu 5tena. 6ntre timp, iraeus

a fost reconstruit de celebrul arhitect Kippodamus din %ilet, dupa renumitul plan Kippodamian,

de aceea agora principal a orasului a purtat numele sau. 4a rezultat, iraeus inflorit si a devenit

un port de inalta securitate, si o activitate comerciala mare.

Bn timpul razboiului peloponeziac, iraeus a suferit prima sa cădere. Bn al doilea an al războiului,

primele cazuri de ciumă din 5tena au fost înregistrate in ireu.Bn 3>3 I4, flota spartana sub L?sander a blocat ireul si 5tena, care ulterior a capitulat in

fata spartanilor terminandu(se astfel razboiul. iraeus a urmat soarta 5tenei suportand cu greu

furia


5/9

spartana, astfel ca zidurile orasului au fost demolate, iar flota ateniana predata castigatorilor. 4a

urmare, orasul port nefortificat si zdrentuit numai era in masura sa concureze cu prosperul port

Nhodos, care controla acum comertului.

4onon a reconstruit zidurile in ;1; I4, a fondat templul 5froditei Cuploia si sanctuarul

lui Zeus /otiros si cel al 5tenei, si a construit celebrul /EevothiEi hilon, ale carui ruine au fost

descoperite la portul Zea. Neconstructia ireului a continuat in timpul perioadei lui 5le!andru

cel %are, dar aceasta renastere a orasului a fost oprita de catre Noman Lucius 4ornelius /ulla,

care a capturat si distrus total iraeusul in G2 I4. #istrugerea a fost finalizata in ;1A 54 de catre

goti sub 5laric 6. iraeus a avut o lunga perioada de declin care a durat cincisprezece secole. 6n

timpul perioadei bizantine portul ireu a fost utilizat ocazional de flota bizantina, dar era foarte

departe de capitala imperiului, 4onstantinopol. Hrasul si(a pierdut chiar si numele fiind denumit

orto Leone de catre venetieni in 0;0=, insemnand Yortul Lion si ortul #raco de catre franci.

6n anul 03A2, iraeus a devenit cunoscut ca Liman 5slan )ort Leului*, nume dat de catre

turcii otomani in timpul ocupatiei acestora in recia. 6n timpul ocupatiei otomane, in special

inaintea razboiului grec de independenta, ireu a fost in cea mai mare parte pustiu, cu e!ceptia

%anastirii /fantul /piridon )0A1>* si a unei case vamale, si a fost folosit numai pentru mici

probleme

Hdata cu crearea statului grec modern si proclamarea 5tenei drept capitala in 0G;@, portul a

primit avantul necesar cresterii economice, si s(a dezvoltat transformandu(se intr(un mare centru

comercial si industrialM populatia, in principal, din insulele %arii Cgee, a continuat sa migreze

pentru a locui in ireu. [n plan urbanistic pentru ireu, revolutionar pentru vremea sa, a fost

elaborat si aprobat de catre regele Htto, dar nu a fost complet îndeplinit.

iraeus, dintr(un oras mic si pustiu, a devenit rapid lider de port si doilea oras ca marime

din recia, in timp ce locatie sa e!celenta geografica si apropierea de capitala greaca l(a a"utat sa

creasca continuu, atragand oameni din întreaga tara. H serie de evenimente au contribuit la


6/9

dezvoltarea orasului, printre acestea fiind declaratia sa finala ca port de conducere al reciei,

finalizarea 4ailor Ferate 5tena(ireu, in 0G21, dezvoltarea industriala a zonei in anii 0G2> si

crearea 4analului 4orint, in 0G1;, contribuind la rolul strategic cel mai important pe care l(a avut

in istoria sa. 4lădiri noi au fost construite pentru a acoperi necesitatile acestei cresteri, cum ar fi

institutiile de invatamant, biserici, constructia Iursei de 9alori, a rimariei, a iatei 4entrale,

clădirea ostei si a instituiilor de caritate, iar portul a fost de asemenea completat si modernizat.

La sfarsitul secolului 01 iraeus avea o populatie de A0.>@> de oameni.

ORA UL SELENUNTEȘ

/elinunte )\ s l nu nte \M greacă veche& ]P Q̂_` U, /elinousM latină& /elinus* a fost un oraˌ ɛ ᵻ ː ɪ ῦ ș

antic grecesc de pe coasta de sud(vest a /iciliei, în 6talia. 5cesta a fost situat între văile râurilor

Ielice i %odione. 5cum se află în 4astelvetrano 4omune, între frazioni de 'riscina di /elinunteș

în partea de vest i %arinella di /elinunte în est. /itul arheologic con ine cinci temple centrate peș ț

un acropolă. #intre cele cinci temple, doar 'emplul lui Kera, de asemenea, cunoscut sub numele

de 'emplul C, a fost reinstalat. La momentul de vârf, înainte de 3>1 î.Kr. ora ul ar puteaș

con ine până la ;>.>>> de oameni, cu e!cep ia sclavilor.ț ț

el /elinuntines sunt din nou men ionate în ;1= î.Kr., când au spri"init #ionisie în timpulț

războiului său cu 4artaginaM. :@; î.Kr.*, când cartaginezii

au început să se retragă, i să se limiteze la apărarea cât mai pu ine locuri posibil, au eliminatș ț

toate locuitorii /elinute la Lil?baeum i a distrus ora ul.ș ș

/e pare sigur că acesta nu a fost niciodată reconstruit. liniu cel Iătrân men ioneazăț

numele )/elinus oppidum *, ca i cum ar fi e!istat încă un ora în timpul său, dar /trabo distinctș ș

ea clase cu orase disparute.tolemeu, de i el men ionează râul /elinus, nu men ionează un ora alș ț ț ș

numelui. :;0< terme /elinuntiae )la /ciacca moderne*, care a derivat numele lor din ora ul vechi,ș

i par să fi fost mult mai frecventate în timpul romanii, s(au situat la o distan ă considerabilă, laș ț;> Em, de la /elinunte& ele sunt izvoare sulfuroase, încă mult apreciate pentru proprietă ile lor ț

medicale, i dedicat, la fel ca ma"oritatea apelor termale din /icilia, /an 4alogero. Bntr(oș


7/9

perioadă de mai târziu au fost numi i 5uae Labodes sau Larodes, sub care numele apar înț

itinerariile.

Hra ul este lângă mare, între râul %odione )vechiul /elinus*, în vest i râul 4ottone înș ș

est, pe două zone înalte conectate printr(o a. artea din ora spre sud, lângă mare, con ineș ș ț

acropola, care se bazează în "urul a două străzi care se intersectează i con ine multe temple )5,ș ț

I, 4, #, H*. artea din ora spre nord, în continuare interioare, con inut de locuin e pe planulș ț ț

Kippodamian contemporan cu 5cropola i două necropoleis )alera(Iagliazzo i %anuzza*. 5lteș ș

vestigii importante se găsesc pe înăl imile peste râuri la est i de vest a ora ului. Bn est, e!istă treiț ș ș

temple )C, F, * i nord necropola )Iuffa* a satului modern %arinella. Bn partea de vest suntș

rămă i ele cele mai vechi ale /elinus& /anctuarul %alophoros i necropola arhaice )ipio,ș ț ș

%anicalunga, 'impone Jero*. 4ele două porturi ale ora ului au fost în gurile celor două râuri aleș

ora ului.ș


8/9

rin urmare, modernul parc arheologic, care acoperă apro!imativ 3> de hectare poate fi împăr iteț

în următoarele domenii&

• 5cropole de la centru, cu temple i fortifica iiș ț

• aggera Kill în Hccident, cu sanctuarul %alophoros

• %annuzza Kill în partea de nord cu locuin e anticeț

• #ealul Cst, în est, cu alte temple

• Jecropole


9/9

urbanism grecia antica

Documents