lucrare de diploma
TRANSCRIPT
FUNDATIA ECOLOGICA GREENSCOALA POSTLICEALA F.E.G. EDUCATION
FILIALA : DOROHOI SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMA
INDRUMATOR: ABSOLVENT:
ASISTENT MEDICAL: ORSINSCHI VIORICA COVALIU MIHAELA
ANUL 2011
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. EDUCATION
INGRIJIREA PACIENTULUI CONSUMASTOR DE ALCOOL
3
MOTTO ,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administram pentru a suprta interventia chirurgicala a vietii…’’
(Citat)
4
CUPRINS
ARGUMENT CAPITOLUL I
-EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE…………….7CAPITOLUL II
-PREZENTAREA BOLII:1.DEFINITIE……………………………………………………………………102.ETIOLOGIE………………………………………………………………… ..113.PATOLOGIE…………………………………………………………………..134.CLASIFICARE………………………………………………………………...145.TULBURARI PSIHICE……………………………………………………….156.SIMPTOMATOLOGIE………………………………………………………..177.COMPLICATIILE CONSUMULUI DE ALCOOL…………………………..198.TABLOUL CLINIC AL INTOXICATIEI CU ALCOOL ETILIC……………229.FACTORII FAVORIZANTI CARE DUC LA APARITIA
ALCOOLISMULUI……………………………………………………………………...2310.INVESTIGATII………………………………………………………………2411.TRATAMENT………………………………………………………………..2712.ATENTIONARI SPECIALE…………………………………………………3013.PROFILAXIA ABUZULUI SI A DEPENDENTEI DE ALCOOL………….3314.PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALA………………………...3415.CONSECINTELE ALCOOLISMULUI IN SOCIETATE…………………...36
CAPITOLUL III-ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILOR CONSUMATORI DE
ALCOOL………………………………………………………………………………...38CAPITOLUL IV
-MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC:……….401.PERFUZIA INTRAVENOASA……………………………………………….412.SPALATURA GASTRICA……………………………………………………443.CLISMA EVACUATOARE ………………………………………………….47-PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI OBLIGATORII:…..481.ECOGRAFIA…………………………………………………………………..48
CAPITOLUL V-PREZENTAREA CAZURILOR………………………………………………..501.CULEGEREA DATELOR…………………………………………….52, 63, 752.INVESTIGATII………………………………………………………..53, 64, 763.TABEL CU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA
HENDERSON……………………………………………………………………55, 66,784.PLANUL DE INGRIJIRE……………………………………………..57, 68, 80
CAPITOLUL VI1.EDUCATIE PENTRU SANATATE…………………………………………..862.CONCLUZII …………………………………………………………………..883.BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….89
5
ARGUMENT
In opinia mea,eu cred ca oricine,din orice tara si
indiferent de statutul social pe care il are consuma alcool,dar intr-o cantitate
moderata.Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cum sa-l
consume;cu toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze
aceste obiceiuri.Aproximativ un numar de 3 adulti din 10 consuma alcool
irational si au probleme din aceasta cauza.
Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv de
alcool este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool.
Alcoolismul cunoscut de asemenea drept
dependenta de alcool este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a
bea si neincetarea consumarii bauturii chiar si in momentul in care apar
probleme provocate de alcool ca de exemplu pierderea slujbei sau
incalcarea legii si consecintele acesteia.
Dupa parerea mea dependenta de alcool se intalneste
intr-o proportie mai mare la barbati decat la femei;cele mai multe probleme
legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 14-18 si 29
ani si mai putine la adultii de 65 de ani sau mai mult,persoanele cu studii
superioare consuma mai mult in comparatie cu cei care au un nivel de
educatie mai scazut.
6
CAPITOLUL I
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE
In organism sistemul nervos central este cel mai grav afectat de
intoxicatia alcoolica.Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos cu
actiune asemanatoare aceleia a anestezicelor generale.Efectul sau stimulant
este urmarea eliberarii centrilor subcorticali de sub controlul
scoartei;fenomenele psihice care apar sub influienta alcoolului sunt deci un
efect al deprimarii functiilor cerebrale superioare,mai ales a acelora care
contureaza personalitatea.Miscarile fine isi pierd precizia,memoria,atentia,
capacitatea de concentrare,posibilitatea de intelegere diminuiaza.Lipsit de
controlul inhibitiei,individul manifesta impulsivitate in vorbe si actiuni,astfel
ca trasaturile de caracter sau de personalitate pana atunci ascunse,impulsiuni
reprimate ies la iveala:,,Alcoolul nu creaza vicii,le scoate doar la
iveala”.Alcoolul ii face pe unii vioi,expansivi,comunicativi,chiar
elocventi,dispusi la confesiuni deseori penibil de ascultat.Exista trei factori
care pot marca comportamentul celui aflat sub influienta alcoolului:propria
personalitate,anturajul si toleranta la alcool.Toate experientele au demonstrat
ca alcoolul nu creste capacitatea intelectuala sau fizica,desi cel in cauza este
incredintat de contrariu.
Prin probe psihometrice(psihomotorii si mintale)s-a demonstrat ca
afectarea scoartei cerebrale de catre toxic determina ca prim efect pierderea
autocontrolului.Astfel viteza de reactie,a persoanelor aflate sub influienta
alcoolului scade,in timp ce perioada de latenta creste,ceea ce are drept
7
consecinta aparitia incordarii.Prin probe mintale sau de performanta
intelectuala s-a constatat scaderea atentiei,memoriei si a puterii de
concentrare.
Studiile de electrofiziologie arata ca alcoolul,ca si alte anestezice
generale,deprima in primul moment acele parti ale creierului,responsabile de
cele mai specializate functii de integrare;aceasta duce la o scoatere a scoartei
cerebrale din circuitul functional avand drept efect dezorganizarea
proceselor fine legate de gandire si a indemanarii actelor motorii.Efectul
euforizant al alcoolului il face sa vada viata,,in roz’’(euforia apare la
concentratii de alcool in sange mai mici decat cele ce provoaca
incoordonarea).
Alcoolul nu are efect pronuntat asupra respiratiei decat la concentratii
mari in sange;in doze mici,stimuleaza respiratia.
La nivelul sistemului cardiovascular efectele alcoolului nu sunt prea
accentuate:cantitatile moderate determina vasodilatatie cutanata si senzatie
de caldura,desi temperatura corpului nu creste.La frig acest efect este
nefavorabil,pentru ca suprima vasoconstrictia reflexa;in loc sa impiedice
pierderea de caldura,alcoolul o creste.
Cantitatile moderate de alcool nu modifica semnificativ tensiunea
arteriala si debitul cardiac.Tensiunea arteriala creste cu 0,5-1 mmHg,ca si
frecventa pulsului,dar aceste efecte de scurta durata ar fi,o reactie reflexa,ca
urmare a iritatiei mucoasei bucale si gastrice.Alcoolul avand actiune
vasodilatatoare cutanata,s-a recomandat folosirea lui in angina pectorala.
Alcoolul nu determina cresterea fluxului de sange in creier decat in
doze mari;la acest nivel el reduce consumul de oxigen.S-a constatat ca
alcoolul deprima migratia globulelor albe in zonele unde exista o
inflamatie,ceea ce ar explica partial slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
8
Efectele alcoolului asupra tractului gastrointestinal difera dupa tipul
bauturii si depind de stadiul proceselor digestive,de cantitatea si felul
alimentelor,de existenta unor afectiuni digestive sau de toleranta.
Vomismentele apar la alcoolemii de 1,20g‰ceea ce ar pleda pentru
originea centrala(in sistemul nervos central)acestor tulburari.
Constipatia in alcoolism poate fi pusa si pe seama alimentatiei
incorecte,iar diareea este rezultatul actiunii iritante a anumitor esente
ulieoase aromate,precum si al unor carente vitaminice.Iritatia mucoasei
poate determina un spasm piloric,care intarzie absorbtia.
Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin
cresterea cantitatii de urina eliminate dar si prin cresterea aciditatii urinii.
Efectele alcoolului asupra functiilor sexuale au fost mult timp
controversate.Este raspandita ideea ca alcoolul ar creste apetitul
sexual.Actele sexuale de violenta se datoreaza pierderii inhibitiei corticale.
Efectul local al alcoolului aplicat pe piele consta din senzatie de
racire;dar el este in acelasi timp iritant si astringent.Intensitatea acestor
actiuni depinde de felul tesutului pe care este aplicat.
La nivelul mucoaselor devine iritant in concentratii de 10-
15%;concentratii mai mari determina inflamatie(gastrita).
9
CAPITOLUL II
DEFINITIA ALCOOLISMULUI
ALCOOLISMUL ACUT
Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza simptomele
gradului de alcoolemie(cantitatea de alcool ce se gaseste in singe)si incepe
de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice
hipermaniacale(euforie,logoree)si evolueaza progresiv pana la tulburari
psihice mari,cand alcoolemia depaseste 3%.La inceput se schimba dispozitia
afectiva,individul devenind vesel,logoreic exaltat(betie vesela)sau
dimpotriva betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune(betie
trista).Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai
iritabil,agresiv,miscarile sunt mai nesigure,mersul si echilibrul se
tulbura,vorbirea devine disartrica.Crescand inpregnanta alcoolica apar
tulburari de constienta cu obnubilare progresiva,care poate atinge starea de
somn profound si chiar coma.
ALCOOLISMUL CRONIC
Totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un
timp indelungat cantitati mari de alcool,la care se adauga o serie de tulburari
ale functiilor organelor interne.
10
ETIOLOGIE
FACTORII PSIHOLOGICI:
Cercetarile efectuate in aceasta directie au evidentiat pe de o parte
anumite caracteristici psihologice,alcoolicii avand personalitati diferite;pe de
alta parte alcoolismul este present in numeroase afectiuni psihice.Alcoolul
exercita o anumita influienta asupra celui care devine alcoolic,calitativ si
cantitativ difera de efectele pe care le are asupra indivizilor normali,fiindca
numai astfel se poate explica de ce alcoolicul consuma din ce in ce mai mult
alcool,ignorand toate consecintele nefaste ce decurg din acest abuz.Daca se
pune intrebarea unui alcoolic de ce bea,ce schimbare se asteapta sa apara
atunci cand se afla sub influienta alcoolului;unii autori cercetand
comportamentul diferitilor indivizi inainte ca acestia sa devina alcoolici s-a
constatat ca in copilarie cei in cauza manifestau tendinte
agresive,incapatanare,vagabondaj,neglijarea indatoririlor.
La femei explicatia alcoolismului ar putea fi legata de existenta unor
tulburari obstetricale si ginecologice precum neintelegerile conjugale sau
divortul.
Cercetarile ample au dovedit ca bautorii sunt in majoritatea cazurilor
personalitati psihopatice cu dificultati de adaptare,mergand pana la
inadaptabilitate la mediul social sau familial.Cei mai multi dintre alcolici
sunt personae lipsite de vointa in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor
profesionale si sociale si respectarea normelor de convietuire in societate,dar
si cu o uimitoare tenacitate de vointa in procurarea bauturii.
FACTORII SOCIALI:
In trecut alcoolismul se intalnea la persoanele de varsta medie;dar in
zilele noastre consumul de alcool incepe de la varste din ce in ce mai
11
fragede.Aceste persoane sunt afectate mai mult de trauma psihice si de stari
stress-ante;anturajul consumului de alcool apare in grup la diferite ocazii.
Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura dintre nivelul de trai si
alcoolism nu trebuie absolutizate,alcoolicul nefiind neaparat un individ cu
posibilitati financiare reduse.
12
PATOLOGIE
Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt
expuse diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile
bacteriene,cancere ale orofaringelui, esofegului, bronhiilor, boli
hepatice(ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave(encefalopatii),
tulburari psihice.Alcoolismul cronic conduce la delirium tremens sau la
forma sa atenuata delirul subacut;dementa este consecinta finala a unor
alcoolisme,necesita internarea intr-o institutie.
13
CLASIFICARE
Alcoolismul este impartit in:
-alcoolism acut;
-alcoolism cronic.
Tulburarile legate de alcool sunt:
a)tulburari legate prin uz de alcool(legate de comportamentul care se
asociaza cu alcoolul):
-dependenta de alcool;
-abuzul de alcool.
b)tulburari induse de alcool:
-intoxicatie alcoolica;
-sevraj alcoolic;
-dementa persistenta indusa de alcool;
-tulburare a dispozitiei,indusa de alcool;
-tulburare anxioasa indusa de alcool;
-tulburare a somnului indusa de alcool.
14
TULBURARI PSIHICE
Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp
indelungat cantitati mari alcool,la care se adauga o serie de tulburari ale
functiilor organelor interne.
1.DELIRIUM TREMENS:
Este declansat de obicei,de intreruperea brusca a alcoolului sau de un
traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta.Acest tablou
psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor,tactile,vizuale,olfactive si a
halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant.Bolnavul vede in fata
ochilor:animale fioroase,serpi,caini care se reped la el,ape mari care vin si-l
ineaca;constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului,care
devine agitat,anxios,agresiv.Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari
somatice tot atat de grave.Bolnavul este febril(39-40 grade),cu un facies
vultuos,are tremuraturi generalizate,puls accelerat, transpiratii profuze,
oligurie.
Delirium tremens se instaleaza uneori, dupa o stare de
neliniste,tulburari de somn,indispozitie generala si apare frecvent
noaptea.Accesul poate dura 3-4 zile,bolnavul restabilindu-se dupa
tratamentul instituit imediat,sau poate avea o evolutie nefavorabila,ducand
chiar la exitus.Dupa primele 12-24 ore,se poate complica prin crize
convulsive,cu sfarsit letal in 3-4 zile.
15
2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC:
Se caracterizeaza prin aparitia ideilor delirante, cu teme de gelozie,
persecutie, autoacuzare; teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale,
tactile.
3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE:
In aceasta categorie de tulburare constiinta se pastreaza,apar
halucinatii auditive neplacute,amenintatoare,care genereaza idei de
persecutie,anxietate.
4. PSIHOZA ALCOOLICA KORSAKOV:
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie, apatie, indiferenta,
confabulatii generate de golurile de memorie.Dureaza de la cateva luni, la un
an si jumatate; evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin
casexie.
5. EPILEPSIA ALCOOLICA:
In cazul alcoolismului cronic,pot aparea crize comitiale,acolo unde
creierul prezinta un prag convulsivant scazut.
6. DEMENTA ALCOOLICA:
Este stadiul final al alcoolismului cronic.Marii consumatori de alcool
devin treptat dependenti, se degradeaza pe toate planurile (social, etic,
economic).Capacitatea de munca scade, functiile psihice(memoria, atentia,
gandirea, afectivitatea)scad si ele treptat, pana la realizarea dementei. Toti
cei care trec prin aceasta categorie de tulburare ajung frecvent la ciroza
hepatica, tuberculoza pulmonara etc.
16
SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE)
SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL:
*probleme aparute la scolala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea
respectarii orarului impus,performante reduse);
*consumul de alcool in situatii potential periculoase (inaintea sofatului);
*episoade de pierderea constiintei, acest lucru insemnand ca dupa un
episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic
despre ce s-a intamplat in aceasta perioada;
*accidente personale sau accidentarea unei alte persoane;
*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi
agravate, ca de exemplu ulcerul peptic (ulcerul stomacului);
SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL :
*dorinta nestapanita de a consuma alcool,pierderea controlului
volitional,chiar si in cazul in care se doreste acest lucru;
*aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool
(greata,tremor,transpiratii,anxietate);
*necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a
obtine efectele ,,placute”ale acestuia;
*in ciuda tuturor semnelor negative,se continua consumul excesiv de
alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt;
*membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu
acest comportament;
*prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in
cazul consumului excesiv de alcool;
17
*tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca
persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie ca nu recunoaste ca bea in
cantitati excesive);
*jena, disconfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in
special cele sociale);
*persoanele care sufera de alcoolism cronic prezinta probleme de ordin
psihic,precum si depresie,anxietate;
*alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante
toxice cum ar fi tutunul sau drogurile de orice fel.
18
COMPLICATIILE CONSUMULUI DE ALCOOL
Folosirea alcoolului in cursul sarcinii este un toxic pentru fat si poate cauza
defecte congenitale.
Alcoolul este toxic fata de numeroase sisteme si organe :
A) Boli nutritionale ale sistemului nervos,secundare abuzului de alcool:
-Sindromul Wernicke-Korsakoff;
-Degenerescenta cerebrala;
-Neuropatie periferica;
-Neuropatie optica;
B) Boli alcoolice cu patogeneza incerta:
-Miopatie;
-Dementa alcoolica;
-Atrofie cerebrala alcoolica;
C) Boli sistemice datorate alcoolului cu complicatii
neurologice secundare :
-Boli hepatice;
-Infiltratie grasa a ficatului;
-Hepatita;
-Ciroza;
-Encefalopatie hepatica;
-Hepatom (tumora hepatica);
D) Boli gastro-intestinale:
-Gastrita;
-Ulcer peptic;
-Varice esofagiene;
-Pancreatita acuta si cronica;
19
-Sindroame de malabsorbtie;
E) Boli cardio-vasculare:
-cardiomiopatie;
-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara;
F) Tulburari hematologice:
-anemie;
-leucopenie;
-trombocitopenie;
-cancere la nivelul cavitatii bucale,faringelui,
esofagului si ficatului;
G) Boli infectioase:
-meningita;
-tuberculoza;
H) Incidenta crescuta a traumatismelor:
-hematoame (colectii sanguine intracraniene);
-leziuni ale maduvei spinarii;
-tulburari convulsive postraumatice;
-hidrocefalie postraumatica simptomatica;
-leziuni de zdrobire musculara;
I) Alte complicatii:
-hipotermie;
-hipertermie;
-depresie respiratorie cu hipoxie;
-encefalopatii toxice;
J)Dezechilibre hidroelectrolitice ce duc la stari confuzive acute:
-hipoglicemie;
-hiperglicemie;
20
-hiponatremie;
-hipocalcemie;
-hipomagnezemie
-hipofosfatemie, deficiente vitaminice.
21
TABLOUL CLINIC AL INTOXICATIEI CU ALCOOL ETILIC
Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze:
1. Faza de excitatie:
*logoree, volubilitate, tendinta de violenta;
*facies congestiv, conjunctivele injectate (la alcoolemie de aproximativ 2g
‰);
2. Faza de incordare motorie:
*confuzie agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si
echilibru,tulburari de vorbire,incordare musculara accentuata(la alcoolemie
de 3g‰);
3. Faza de coma etilica (la alcoolemie de 3-4g‰):
*relaxarea musculaturii corporale,areflexie,midriaza,relaxare
sfincteriana,facies vultuos,uneori paloare cadaverica,puls tahicardic si
aritmic,hipotensiune arteriala,halena alcoolica(in toate fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric,
exprimat prin varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie.
Decesul poate sa survina din mai multe cause :
*deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie;
*colaps vascular sau edem pulmonar acut;
*accident vascular cerebral (alcoolemia de 5g‰ este mortala).
22
FACTORII FAVORIZANTI CARE DUC LA
APARITIA ALCOOLISMULUI
Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica
emotiile,sentimentele,starile de dispozitie.In general se apeleaza la consumul
de alcool cand apare teama fata de ceva,in asteptarea unui lucru
placut(celebrare,sarbatorire)in asteptarea unui lucru neplacut temator.
Factorii favorizanti care duc la aparitia alcoolismului:
-supararea, anturajul, probleme personale (de familie, sanatate),
teribilism/distractie, agresivitatea, povara singuratatii, alungarea temporara a
stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute,placere.
23
INVESTIGATII
Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau
alcoolism,prin efectuarea corecta a anamnezei,a istoricului medical
personal,dar si a unui examen clinic general.Sunt posibile diferite teste
pentru a identifica concentratia alcoolului in sange sau a efectelor acestuia
asupra diferitelor organe.De asemenea se pot efectua testari psihologice
pentru a identifica unele afectiuni psihiatrice asociate alcoolismului,precum
depresia si sindroamele anxios-depresive.
24
TEHNICA RECOLTARII ALCOOLEMIEI
Descriere:
Determinarile alcoolemiei(etanol in sange)se numara printre analizele
cele mai frecvent solicitate laboratoarelor de toxicologie clinica,in scopuri
medico-legale.Etanolul se absoarbe cu usurinta din tractul
gastrointestinal;concentratiile maxime se inregistreaza de obicei in 40-70
minute de la ingestia pe nemancate.Prezenta alimentelor in stomac scade
absorbtia alcoolului.
Simptomele intoxicatiei cu alcool instalate in prezenta unor
concentratii scazute pot indica o problema medicala grava si necesita
interventie terapeutica de urgenta.
IMPLICATII CLINICE:
*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea
reflexelor,tulburari ale acuitatii vizuale;
*nivelurile>100 mg/d L pot induce depresia sistemului nervos central;
*nivelurile>300 mg/d L sunt associate cu instalarea comei;
*nivelurile>400 mg/d L pot cauza decesul.
RECOMANDARI:
Determinarea alcoolemiei poate fi efectuata in scop medical sau
medico-legal pentru diagnosticul intixicatiei cu alcool si stabilirea terapiei
adecvate.
Nivelurile de etanol trebuie testate in toate cazurile de coma de
origine neclara,deoarece intoxicatia cu alcool poate mima coma
diabetica,traumatismele cerebrale sau supradozarea de droguri.Acest test
25
este de asemenea folosit pentru screening-ul alcoolismului cat si pentru
monitorizarea terapiei cu etanol in intoxicatia cu metanol.
PREGATIREA PACIENTULUI:
*se recolteaza a jeun sau postprandial.
METODA FOLOSITA:
*este folosita metoda enzimatica(cu alcool dehidrogenaza);
*se recolteaza sange venos;nu se va folosi la punctia venoasa
tampoane sau comprese imbibate cu solutie de alcool.
RECIPIENT DE RECOLTARE:
*vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
PRELUCRAREA NECESARA DUPA RECOLTARE:
*se va separa serul prin centrifugare;tubul trebuie sa ramana inchis
ermetic pana in momentul testarii pentru a impiedica evaporarea etanolului.
VOLUM PROBA:minim 2 ml ser.
LIMITE SI INTERFERENTE:
*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false
cresteri ale alcoolemiei.Ingestia altor tipuri de alcooli (izopropanol, metanol)
poate influienta testele.
INTERFERENTE MEDICAMENTOASE:
*cresteri: Aspirina, Ranitidina, Cimetidina.
*scaderi: Atropina, Fenobarbital.
26
TRATAMENT
TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool
cuprinde:
*screening-ul prin teste speciale penrtu identificarea alcoolismului;
*reevaluarea stilului de viata si al efectului pe care il are alcoolul
asupra acesteia;
*stoparea consumului de alcool;
*tratarea simptomelor de sevraj la alcoolicii cronici (simptome care
apar la intreruperea consumului de alcool);
*abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii,dar si dupa aceea.
Cu toate acestea nu toate persoanele care au probleme legate de
consumul de alcool,nu reusesc sa renunte la acest viciu,fiind necesar un
tratament medicamentos si psihiatric adjuvant pentru a obtine acest lucru.
Medicul curant poate sa prescrie diferite medicamente care vor ajuta
pacientul in perioada de sevraj,iar apoi alte medicamente care-l vor ajuta pe
acesta sa mentina abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii.
In cazul simptomelor grave de sevraj(tremor accentuat,crize de
apoplexie,halucinatii)este recomandat internarea intr-un centru de specializat
in tratarea acestor pacienti(centre de detoxifiere).
MEDICAMENTE CARE COMBAT SIMPTOMELE DE
SEVRAJ:
*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt
folosite in tratamentul pacientilor cu sevraj alcoolic in special in cazul celor
cu delirium tremens;
27
*medicatia antiepileptica folosita pe parcursul detoxifierii, pentru a
trata crizele pseudoepileptice (de apoplexie ).
MEDICAMENTE FOLOSITE PE PERIOADA RECUPERARII
CARE-L VA AJUTA PE PACIENT SA RAMANA ABSTINENT LA
ALCOOL :
*DISULFIRAM, acest medicament reduce efectele ,,placute” date de
alcool si care induce de asemenea, anumite simptome neplacute (greata),
instalate o data cu consumul de alcool;
*NALTREXONE, acesta reduce placerea secundara consumului de
alcool;
*ACAMPROSATE, scade dorinta de a consuma alcool;
*TOPIRAMAT, ajuta in tratarea simptomelor secundare consumului
de alcool.
Persoanele consumatoare de alcool prezinta efecte negative asupra
intregului organism manifestat prin : dezechilibre hidroelectrolitice, carente
in vitamine si minerale(de obicei deficit de vitamina B1-Tiamina;in acest
caz se va recomanda utilizarea suplimentelor nutritive care contin Tiamina
pe toata perioada recuperarii.In unele situatii este necesar si terapia cu fluide
administrate parenteral(i.v)care contin electrolitii necesari unei recuperari
corespunzatoare.
TRATAMENT DE INTRETINERE
Dupa terminarea programului de detoxifiere si a tratamentului
corespunzator simptomelor de sevraj, se va decurge in gasirea unor metode
eficiente care-l va ajuta pe pacient sa ramana abstinent pe o perioada cat mai
lunga.
Tratamentul de intretinere consta in:
*educatia corespunzatoare legata de consumul de alcool;
28
*consilierea psihologica individuala si de grup, pentru reevaluarea
problemelor legate de consumul excesiv de alcool;
*terapia cognitiv-comportamentala;
*terapia motivationala (stabilirea unui plan corespunzator pentru a
evita consumul de alcool);
*administrarea medicatiei adjuvante (DISULFIRAM;
NALTREXONE; ACAMPROSATE; TOPIRAMAT)
*in cazul carentelor vitaminice si minerale, in special deficit de
vitamina B1-Tiamina,se va administra suplimente nutritive care contin
Tiamina.
TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Rezolvarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool,este
un proces care poate dura intreaga viata(tratament cronic).Majoritatea
persoanelor tratate pentru alcoolism,au una sau doua recaderi pe toata
perioada recuperarii.In cazul in care aceste recaderi sunt mai frecvente si
reapar simptomele caracteristice sevrajului,este recomandat un nou consult
de specialitate,care va necesita de cele mai multe ori,intrenarea intr-un
centru specializat de tratament.
Consumul cronic de alcool si alcoolismul tratat necorespunzator, pot
duce la diferite complicatii de ordin medical. Pot aparea diferite afectiuni,
precum ciroza hepatica sau ulcerul peptic. De asemenea consumul inadecvat
de alcool poate agrava sau complica unele afectiuni medicale.
TRATAMENT AMBULATORIU
In cazul in care membrii familiei sunt ingrijorati pentru o persoana
care consuma alcool, este foarte posibil ca aceasta sa aiba o problema legata
de un eventual abuz de alcool.
29
ATENTIONARI SPECIALE
La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie
administrarea medicamentelor antiepileptice incluzand Topiramat trebuie
intrerupte treptat,pentru a reduce la minim riscul de aparitie a convulsiilor
sau de crestere a frecventei acestora.
La adultii cu epilepsie dozele zilnice au fost reduse la intervale de o
saptamana cu cate 50-100 mg si cu cate 25-50 mg la adultii tratati cu
Topiramat in doze de pana la 100 mg/zi pentru profilaxia migrenei.
In cazurile in care din punct de vedere medical este necesara
intreruperea rapida a tratamentului cu Topiramat;se recomanda monitorizare
adecvata.
Insuficienta renala:
*la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa poate fi
necesara o perioada de 10 pana la 15 zile pentru atingerea concentratiilor
plasmatice la starea de echilibru,comparativ cu 4 pana la 8 zile la pacientii
cu functie renala normala;
Nefrolitiaza:
*hidratarea adecvata in timpul tratamentului cu Topiramat este
foarte importanta si poate reduce riscul aparitiei calculilor renali.Mai mult
poate reduce riscul aparitiei evenimentelor adverse asociate incalzirii in
timpul exercitiilor fizice si expunerii la medii deosebit de calde.
*factorii de risc pentru nefrolitiaza includ antecedente de calculi
renali,antecedente heredocolaterale de nefrolitiaza si hipercalciurie.
30
Insuficienta hepatica:
*la aceasta categorie de pacienti Topiramatul trebuie administrat
cu prudenta,deoarece clearance-ul Topiramatului poate sa fie scazut.
Evenimente asociate cu suicidul:
*la pacientii tratati cu Topiramat au fost raportate depresie si
modificari ale dispozitiei;
*conform ghidurilor clinice de buna practica pacientii cu
antecedente de depresie si/sau comportament suicidar,adolescentii si adultii
tineri pot prezenta un risc mai mare de tentativa de suicid si trebuie sa fie
monitorizati cu atentie in timpul tratamentului.
Miopia acuta si glaucomul cu unghi inchis secundar:
*miopia acuta cu glaucom secundar cu unghi inchis s-a raportat
rar atat la copii cat si la adulti in timpul tratamentului cu Topiramat.
Simptomele apar in prima luna de la inceperea tratamentului si includ
diminuarea acuitatii vizuale si/sau durere oculara.
*examenul oftalmologic poate evidentia miopie
bilaterala,ingustarea camerei anterioare,hiperemie oculara si cresterea
presiunii intraoculare cu sau fara midriaza. Este posibil sa apara si difuziune
supraciliara,care determina deplasarea anterioara a cristalinului si irisului.
Acidoza metabolica:
Bolile sau tratamentele care predispun la acidoza (cum sunt bolile
renale,tulburarile respiratorii severe,diareea,interventiile chirurgicale sau
anumite medicamente)pot determina cresterea efectului Topiramatului de
scadere a concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului.
*la copii si adolescenti, acidoza metabolica cronica poate reduce
ritmul de crestere.
31
*acidoza metabolica cronica creste riscul de formare a calculilor
renali si poate duce la osteopenie;
*daca apare acidoza metabolica si este persistenta se va reduce
doza sau se va intrerupe administrarea de Topiramat.
Suplimente nutritionale:
*se va lua in considerare administrarea de suplimente nutritionale
sau cresterea aportului alimentar,daca pacientul scade sau creste in greutate
in mod necorespunzator in timpul tratamentului.
Profilaxia migrenei:
*Topiramatul trebuie utilizat numai in prezenta migrenei si nu
este indicat pentru tratamentul episoadelor acute;
*in preventia migrenei inainte de intreruperea tratamentului,
dozele trebuie reduse treptat pe durata a cel putin 2 saptamamani.
Scaderea ponderala:
*se recomanda ca pacientii tratati pe termen lung cu Topiramat
pentru preventia migrenei sa-si verifice periodic greutatea pentru observarea
scaderii ponderale continue.Daca apare o scadere ponderala manifestata
clinic,trebuie luat in considerare intreruperea tratamentului.
Se recomanda ca femeile aflate la varsta fertila sa foloseasca masuri
contraceptive adecvate.
Topiramatul nu trebuie administrat in timpul alaptarii.
Exista informatii limitate despre utilizarea la copii cu varsta sub 12 ani.
Pacientii care efectuiaza sedinte de hemodializa Topiramatul se
elimina din plasma prin hemodializa.In zilele in care se efectuiaza sedintele
de dializa trebuie sa se administreze o doza suplimentara de Torlepta egala
cu aproximativ jumatate din doza zilnica.Doza suplimentara trebuie
administrata in doua prize la inceputul si finalul procedurii de dializa.
32
PROFILAXIA ABUZULUI SI A
DEPENDENTEI DE ALCOOL
In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile
legate de alcool se pot folosi doua abordari:
a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului;
b) Introducerea unor masuri sociale care sa influienteze obiceiurile in
materie de consum alcoolic in intreaga populatie:
*pretul mare al alcoolului, probabil asa va duce la reducerea
consumului;
*controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice,nu se stie
cat de mult publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau
consumul general de alcool;
*controlul vanzarilor-relaxarea restrictiilor a dus la cresterea
vanzarilor in unele tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce
ratele acluale de consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate
de uzul de alcool.
*educatia sanatatii-nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de
alcool este eficienta.Conform unui studiu sticlele de alcool care aveau pe
eticheta un avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa
fie mai constienti asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-
a schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool.
33
PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALA
Dupa reabilitarea completa a alcoolicului 60% sau mai mult din
alcoolicii din clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin 1 an,iar mai multi
toata viata.
Manevrele de reabilitare cuprind doua categorii generale:
*prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nivel
motivational ridicat pentru a se supune abstinentei.Aceasta include educatia
pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor
sa nu protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool.
*a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si
sa restabileasca un stil de viata functional prin consiliere personala,
reabilitare profesionala,sprijin familial.
Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in
totdeauna mai eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in
ambulator.
Decizia de spitalizare poate fi luata daca:
a) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara
sitalului;
b) depresii,psihoze sau confuzii interfereaza cu tratamentul in
ambulator;
c) pacientul are o criza severa de viata,incat este dificil sa fie
determinat sa coopereze ca pacient in ambulator;
d) tratamentul in ambulator a esuat sau pacientul locuieste prea
departe de centrul de terapie.
34
Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat,fie ca incepe in
ambulator,contactele ulterioare trebuie mentinute pentru minim 6
luni,preferabil 1 an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa.Sfatuirea cu un
medic sau prin grupuri de terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi
subliniind ameliorarea activitatii in abstinenta alcoolicului si ajutand
pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcool-contribuie la integrarea intr-
un grup de nebautori si la depasirea stresului ocupational in lipsa alcoolului.
Medicul are un rol important in identificarea alcoolismului ducand la
bun sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si
psihoterapie pentru pacientul in situatia de spitalizare sau in
ambulator.Medicul trebuie de asemenea sa regleze tratamentul
medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce dezintoxicarea
acuta este completa (in medie de 3 pana la 5 zile)nu se recomanda hipnotice
sau medicamente anxiolitice in tratamentul celor mai multi
alcoolici.Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul
unui depresiv cerebral-alcoolul-si are un risc considerabil de a abuza de
somnifere sau tranchilizante.
Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare,
meditatii si exercitii fizice.Referitor la insomnie pacientii trebuie reasigurati
ca aceasta este normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in
saptamanile si lunile anterioare.
35
CONSECINTELE ALCOOLISMULUI IN SOCIETATE
Consecintele abuzului de alcool,afecteaza nu numai pe bautor,ci si
mediul in care traieste,familia,serviciul.Persoanele comsumatoare de alcool
vor avea probleme la nivelul sanatatii mintale si fizice,la serviciu-
absente,scaderea productivitatii si calitatii muncii,accidente rutiere sau de
munca,violenta,maltratarea sau neglijarea membrilor familiei,dificultati
economice sau sociale.
Multi dintre copii adolescentilor prezinta insemnate tulburari de
conformare corporala,la care se adauga anumite tulburari mintale.Cel putin
in prima generatie,copii alcoolicilor prezinta tulburari corporale si
mintale,tulburari comportamentale,tendinta la vagabondaj,tendinta la
criminalitate.In cazul comiterii unor crime,alcoolul nu face decat sa-i dea
impulsul de care are nevoie pentru a se dezlantui;in aceasta situatie se poate
demonstra ca alcoolismul a fost cauza exclusiva a unei crime,dar se poate
admite rolul lui dezlantuitor.
Exista cateva diferente intre formele de alcoolism:betia simpla este in
general cauzatoare de infractiuni sau delicte mai putin grave,ea neducand
decat relativ rar la crima.Betia va determina mai ales la alcoolicii
cronici,actiuni de o deosebita gravitate:viol sau tentativa de viol.In ceea ce
priveste alcoolismul cronic,el este in cea mai mare parte constituit din cazuri
raspunzator de loviri,raniri si urmate de sinucidere sau tentativa de
sinucidere.
O buna parte din criminali isi dau seama de rolul jucat de alcool in
savarsirea actelor lor.De-a lungul timpului statisticile au demonstrat ca pe
36
intinderea continentelor,in toate tarile si la toate clasele sociale,efectul nociv
al alcoolului,agent provocator al delicventei si crimei.
Sub aspectul alcoolului,atentia scade,iar perceptiile devin
incete,obtuze, vederea devine dubla sub aspectul betiei,tremuraturile dau
nesiguranta miscarilor,reflexele conditionate,atat de pretioase in activitatea
profesionala a unui conducator de vehicul sunt viciate;timpul dintre
perceptie si raspunsul motor se lungeste,profesionistul volanului nemaiavand
rapiditatea lui obisnuita de a evita obstacolele mai ales la viteza
mare;tulburarile de constiinta,scaderea puterii si claritatea de
judecata,nelinistea si nerabdarea,toate aceste efecte ale alcoolului scad
aptitudinile profesionale ale soferului.
In procesul muncii lucrurile se schimba, activitatea lucratorului
alcoolizat,chiar cand nu conduce la accident,scade randamentul si altereaza
calitatea lucrului;asadar sub influienta alcoolului capacitatea de munca
scade.
37
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILORI
CONSUMATORI DE ALCOOL
Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de
afectiunea de care acestia sufera trebuie sa aiba o pregatire teoretica si
practica deosebita, sa aiba calitati morale deosebite. Respectarea demnitatii
umane a pacientului este una din principalele elemente de baza pentru
castigarea increderii pacientului, care in numeroase cazuri devine mai
deschis si mai sincer.
Asistenta medicala trebuie sa-l cunoasca indeaproape pe pacient si
sa stabileasca raporturi de incredere reciproca.Din momentul
internarii,primul contact al bolnavului cu spitalul,prima injectie,felul cum
este primit,au o mare importanta pentru o evolutie buna a procesului
patologic.Tratamentul bine si constiincios aplicat,administrarea
medicatiei,adresarea unui cuvant incurajator si bland,chiar in situatia in care
pacientul este agitat,agresiv constituie premise de evolutie favorabila a bolii.
Cadrele medicale trebuie sa vegheze asupra ambiantei in care stau
bolnavii (igiena saloanelor,a paturilor,igiena personala a bolnavilor)cautand
sa realizeze un climat cald,contribuind la realizarea unui sentiment de
siguranta.Rolul asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia
si a recolta analize,ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea
38
tratamentului.De asemenea asistenta are obligatia de a face educatie sanitara
pacientilor si familiilor acestora in orele de vizita.
Dupa perioade lungi de spitalizare,alcoolicul prezinta:dezinteres
pentru viitorul sau si al familiei,pierderea initiativei,incapacitate de
readaptare la viata profesionala si familiala.Sentimentul de izolare pe care
bolnavul il resimte atat in spital cat si in afara este deseori cauza care
provoaca reluarea consumului abuziv de alcool;asadar i se va asigura
alcoolicului o atmosfera de confort psihic:il vom incuraja,ii vom insufla o
atitudine optimista,il vom incuraja cu prietenie si intelegere,fara ca aceasta
sa insemne toleranta fata de viciul sau.
In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem
bolnavului un mediu cat mai asmanator cu cel din afara spitalului,sa nu il
facem sa se simta izolat,respins de societate.
39
CAPITOLUL IV
MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA CU
ALCOOL ETILIC
MASURI DE URGENTA:
Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in
solutie de bicarbonat de sodiu 5%)sau doze succesive de cafea concentrata
este posibila in formele usoare.
In formele severe se va transporta pacientul de urgenta la spital.
IN SPITAL:
*daca este necesar se va executa reanimarea cardiorespiratorie in
timpul transportului;
*la indicatia medicului asistenta medicala va monta o perfuzie cu
solutii macromoleculare,glucoza 5% si bicarbonat de sodiu.Se va injecta
Vitamina B6(3-4 fiole i.v.-fiole a 250 mg),Vitamina B1 i.v.-fiole a 100
mg,Hidrocortizon,Diazepam 1-2 fiole i.v.sau i.m.in caz de agitatie.
CONTRAINDICATII: Morfina, Plegomazinul, Barbituricele.
O mare importanta sociala si medico-legala o are recoltarea sangelui
pentru alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii
decat cu sublimat,oxicianura,in lipsa cu apa simpla.
In caz de coma, spalatura gastrica este permisa dupa intubatia traheala.
Asistenta medicala va aplica tratamentul prescris de
medic:tratamentul comei toxice,al insuficientei respiratorii si circulatorii
acute,corectarea tulburarilor functionale.
In mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiei cu
alcool.
40
PERFUZIA INTRAVENOASA
DEFINITIE:
Introducerea pe cale parenterala,picatura cu picatura a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica,hidroionica si
volemica a organismului.
SCOP:
*hidratarea si mineralizarea organismului;
*administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul
prelungit;
*depurative, diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici;
*completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
*alimentare parenterala.
PREGATIRE:
Materiale:
*dezinfectante: alcool iodat;
*pentru punctia venoasa (materiale de protectie-perna elastica
pentru sprijinirea bratului,musama,aleza);
*perfuzor (ambalat de unica intrebuintare);
*seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea
ambalajului,valabilitatea sterilizarii,lungimea si diametrul acelor);
*solutiile de perfuzat.
41
Pacient:
*pregatirea psihica: se informeaza pacientul asupra scopului
perfuziei;
*pregatirea fizica: se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila
atat pentru pacient cat si pentru asistent;se va examina calitatea si starea
venelor;se aseaza bratul pe pernita,musama.
EXECUTIE:
*tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica;
*asistenta medicala se spala pe maini;
*imbraca manusile sterile;
*pregateste solutia de perfuzat;
*monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin
tuburi pentru indepartarea aerului;
*alege vena(mai intai locurile distale si apoi cele proximale);
*aplica garoul;
*curata locul cu alcool de la centru in afara;
*introduce acul in vena;
*scoate garoul si ataseaza tuburile,deschide prestubul,fixeaza rata
de flux 60 picaturi/minut;
*mentine locul de perfuzie,acopera cu pansament steril;
*schimba pansamentul(cand se fixeaza catetere)la 24 ore se
inspecteaza zona;
*schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa
a precedentei;
*se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.
42
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
*la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un
tampon si se retrage acul in directia axului vasului;
*se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute(daca este
permis).
ACCIDENTE:
*hiperhidratare:se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia;
*embolia gazoasa:prin patrunderea aerului in curentul circulator;
*revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la
flebite,necroze;
*coagularea sangelui pe ac sau canula:se previne prin perfuzarea
lichidului cu solutie de heparina.
43
SPALATURA GASTRICA
DEFINITIE:
Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si
curatirea mucoasei de exudate si substante straine.
SCOP:
Terapeutic:
*evacuarea continutului stomacal toxic;
INDICATII:
*intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
*staza gastrica insotita de procese fermentative;
*pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac;
*pregatirea pentru examen gastroscopic.
CONTRAINDICATII:
*intoxicatii cu substante caustice;
*hepatite cornice;varice esofagiene;
*imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate;
*ulcer gastric in perioada dureroasa;
*cancer gastric.
PREGATIRI:
Materiale:
*De protectie:
-doua sorturi din material plastic;
-musama, traversa;
-prosoape.
*Sterile:
44
-sonda gastrica Faucher;
-doua seringi de 20ml;
-casoleta cu manusi de cauciuc;
-pensa hemostatica;
*Nesterile:
-cana de sticla sau metal de 5L;
-palnie,apa calda la 25-26 grade;
-recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean);
-scaun.
*Medicamente:
-carbune animal, alt antidot la indicatia medicului.
Pacient:
*pregatire psihica:se anunta si se explica importanta
examenului si a colaborarii sale;
*pregatirea fizica:
-se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza sortul de cauciuc;
-se indeparteaza proteza dentara(daca este cazul);
-i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie(pentru captarea
salivei si pentru imobilizarea pacientului).
EXECUTIE:
*asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc;
*umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul
intre mana si torace;
*cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc;
*introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai
aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita;
45
*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de
impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara);
*la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul
toracelui pacientului;
*se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia;
*se ridica palnia deasupra capului pacientului;
*inainte ca ea sa se goleasca complet,se coboara cu 30-40 cm sub
nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din
stomac;
*se goleste continutul palniei in vasul colector;
*se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi
alimentare sau substante straine;
*se indeparteza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care
se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in
faringe,de unde ar putea fi aspirat de pacient.
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMEN DE
LABORATOR:
*daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice
ingerate accidental sau voluntar,tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va
pastra pentru examinarea de catre madic,iar un esantion va fi trimis la
laborator.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
*i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
*se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
*se indeparteaza tavita renala si sortul;
*se aseaza pacientul in pozitie comoda .
46
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA:
*se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;*se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;*se umple irigatorul;*se evacueaza aerul si prima coloana de apa;*se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon;*se fixeaza irigatorul pe stativ;*asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;*indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;*introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta)perpendicular
pe suprafata subiacenta,cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare;*dupa ace varful canulei a trecut prin spfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale;*se introduce canula 10-12 cm;*se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a
apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului;
*pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature abdomimala,sa retina solutia 10-15 minute;
*se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere;
*se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala;*pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit
dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare;*se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
47
PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRUEXPLORARI OBLIGATORII
ECOGRAFIAUltrasonografia,este lipsita de orice efect nedorit,asupra
organismului.In acelasi timp,ultrasonografia a largit sfera posibilitatilor de
diagnostic, fiindca in afara de plamani si oase toate celelalte organe
beneficiaza de examenul ecografic.
Pregatirea bolnavului pentru examinari ecografice este minimala.In
ecografia abdominala imaginea poate fi deranjata prin interpunerea gazelor
din tubul digestive.Din acest motiv,este bine daca in preajma
examinarii,bolnavul primeste o medicatie absorbanta a gazelor,sau la nevoie
i se administreaza un purgativ.Cu cel putin 12 ore inainte de examinare
bolnavul ramane nemancat.
La examinarea organelor din micul bazin,inclusiv a organelor
genitale feminine,bolnavul trebuie sa fie cu vezica urinara umpluta,ceea ce
asigura examinatorului vizibilitate mai buna in spatele vezicii urinare.Vezica
umpluta reprezinta o adevarata fereastra sonica pentru examenul ecografic al
organelor genitale feminine.In vederea acestui scop,cu 2-3 ore inainte de
examinare,asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml lichide si se va
supraveghea ca bolnava sa-l consume in timp util.Va atrage atentia
bolnavei,ca pana la examinare sa nu-si goleasca vezica,asigurand astfel
reusita examenului.In cazul sarcinilor inaintate,nu este nevoie de umplerea
vezicii urinare.
Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda
mamara, tiroida etc) nu necesita nici o pregatire.Asistenta trebuie sa arate
48
bolnavului ca examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de
nici un inconvenient,pentru a-l priva pentru obsesii inutile.
Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal,uneori bolnavul
trebuie intors dupa dispozitia medicului putin la stanga(ecografia
cardiaca)sau adus in decubit lateral stang(ecografia splinei sau a rinichiului
stang)sau in decubit lateral drept(ecografia vezicii biliare si a cailor
biliare);examenul rinichilor se face in decubi ventral.Pentru evidentierea mai
buna a regiunii lombare,sub abdomenul bolnavului se aseaza o perna mai
tare sau chiar un sul improvizat dintr-o patura.
Prin ultrasonografie se pun in evidenta afectiunile valvulare ale
inimii,bolile congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele,
tumorile ficatului, chisturile si tumorile pancreasului,numeroase afectiuni
renale si ale organelor genitale masculine si feminine,precum si ale unor
glande endocrine:suprarenalele,tiroida si altele.
49
CAPITOLUL V
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NUMAR I
CULEGEREA DATELOR:PACIENT: L.A.SEX:MasculinVARSTA:61 de aniCETATENIE:RomanDOMICILIU: Sendriceni;Judetul BotosaniDATA INTERNARII: 5.01.2011DATA EXTERNARII: 9.01.2011DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Hipertensiune arteriala stadiul IDIAGNOSTIC LA INTERNARE: Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica Acutizata, Hepatita cronica DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica Acutizata,Hepatita cronicaDIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Cord pulmonar cronic compensat-Hipertensiune arteriala stadiul I-Sechele de tuberculoza pulmonara cronica-Etilism cronic-Polineuropatie toxica membrele inferioare
EXAMENUL CLINIC: murmur vezicular diminuat bilateral, raluri sibilante.E.K.G: tahicardie sinusala; AV=12/mm, Axa QRS intermediara, morfologie normala.EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon drept,in special lobul mijlociu unde prezinta si micronoduli fibrocalcari.Desen bronsic accentuat cu Bronhopneumopatie cronica obstructiva acutizata,cord cu diametre normale.ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE:
-Spirometrie-Hematologie-Biochimie-Examen urina
50
MOTIVELE INTERNARII:-dispnee,tuse productiva,expectoratie mucopurulenta,dureri in
hipocondrul drept.ISTORICUL BOLII:
-in urma cu aproximativ un an de zile pacientul a prezentat diverse manifestari hemoragice (epistaxis, hemoragii retiniene), semne cerebrale (cefalee occipitala de obicei dimineata la trezire, ameteli, oboseala, astenie,tulburari de memorie si concentrare, furnicaturi la nivelul extremitatilor) crezand ca este vorba despre hipertensiune arteriala.
51
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:-temperatura corporala:T=39°C;hipertermie
-starea de constienta: prezenta-starea generala: alterata-starea de nutritie: inapetenta-tegumente: cu coloratie normala-mucoase: normale
APARAT RESPIRATOR: tuse productiva,dispneeAPARAT CARDIOVASCULAR:TA=14/95 mm/Hg; P=80b/min
-zgomote cardiace bine batute fara sufluriAPARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent APARAT GENITAL: mictiune patologica.
52
INVESTIGATII DE LABORATOR
SPIROMETRIE:
T R + %CV 4766 1818 42%-58%
V.MAX 105120 33060 40%-60%VEMS 3504 1102 40%-60%
IT 73.5 50% 65%-35%
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 15 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOARE REALA
WBC 6.11 mii/ µl B:4-9F:5-10
RBC 4.27 mii/ µl B:4-6.08F:3.93-5
HGB 14.2 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
HCT 42.9 % B:42-51F:34.1-48
MCV 100.5 fl 79-94.8MCH-HEM 33.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 33.1 g/dl 32-36.5
PLT 266 mii/ µl 163-400RDW-SD - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - fl 11.5-16.5P-LCR - - - - - - - % 0-20
53
NEUT 40.7 % 34-71.1LYMPH 37 % 19.3-53MONO 18.3 % 4.7-12.5
EO 2.9 % 0.7-7BASO 1.1 % 0.1-1.2NEUT 2.48 mii/ µl 1.56-6.13
LYMPH 2.26 mii/ µl 1.18-3.74MONO 1.12 mii/µl 0.24-0.82
EO 0.18 mii/µl 0.04-0.54BASO 0.07 mii/µl 0.01-0.08
BIOCHIMIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 84.3 mg/dl 55-110UREE 17.47 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1.015 g/dl 1.016-1.022Ph 6 - - - - - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/µl <10 leuc/micro litri
NITRITI NEG - - - - - absALBUMINA NEG mg/dl <10GLUCOZA NORM mg/dl <30
CORPI CETONICI NEG mg/dl <5
UROBILINOGEN NORM mg/dl <1PIGMENTI BILIARI NEG mg/dl <0.2
HEMATII/Hb NEG ery/µl 0-5SEDIMENT URINAR Rare leucocite
54
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HENDERSON
Nrcrt NEVOIA
FUNDAMENTALA
MANIFESTARIDE
DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA
-dispnee -frica,teama din cauza respiratieinecorespunzatoare
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-greturi,varsaturi
-bautul lichidelor interzise
-anxietate-obisnuinte
alimentare daunatoare
3. NEVOIA DE A ELIMINA
-oligurie, -anxietate
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA
-bradicardie-tahicardie
-mobilitatescazuta
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-insomniedatorita trezirilor
frecvente din timpul noptii
-anxietate datorita cunoasterii insuficiente
de:sine,ambianta adecvata
6. NEVOIA DE SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA
-port de haine neadecvate
-insuficienta cunoastere despre
sine,mediul inconjurator
7. NEVOIA DEA-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
-hipertermie-hipotermie
-imposibilitatea functiilor
termoreglatoare de a-si satisface nevoia
8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA TEGUMENTELE
-neglijareaindeplinirii
masurilor de igiena
-lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative ale pielii
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
55
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII
-pierderea controlului asupra mediului fizic si
uman
-izolare-perturbarea
comunicarii familiale
11. NEVOIA DE A ACTIONA DUPA VALORILE SI CREDINTELE SALE
- - - - - - - - - - - - - - -
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- - - - - - - - - - - - - - - -
13. NEVOIA DE A SE RECREA
- - - - - - - - - - - - - - - -
14. NEVOIA DE A INVATA
- - - - - - - - - - - - - - - -
56
PLAN DE INGRIJIRE
DATA PROBLEMA DE DEPENDENTA
OBIECTIVE INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
EVALUARE
5.01.2011
-dispnee,tuse productiva,anxietate,expectoratiemucopurulenta
-pacientul sa-si diminueze dispneea-pacientul sa respire fara dificultate-pacientul sa aiba un ritm respirator regulat
-invata pacientul sa faca exercitii respiratorii-educa pacientul sa tuseasca si sa expectoreze-invata pacientul sa incerce sa-si diminueze cantitatea de alcool,apoi renuntarea la acest viciu
-dispneea se amelioreaza putin-pacientul tuseste si expectoreaza cu succes-pacientul incearca sa-si reduca cantitatea de alcool pe care o consuma inainte
-hipertermie/ hipotermie
-pacientul sa prezinte o temperatura corporala in limite normale(36,4 grade Celsius axilar;37 grade Celsius bucal;37 grade Celsius rectal)
-invata pacientul tehnici pentru a avea o temperatura corporala normala -pacientul prezinta o
temperatura corporala in limite normale
57
-greturi,varsaturihipohidratare
-pacientul sa-si exprime acceptul in a-si urma dieta pe o perioada de 3 zile-sa-si diminueze cantitatea de alcool in cele 3 zile de dieta-sa-si diminueze greturile varsaturile
-asistenta culege date despre varsta pacientului,conditiile de viata-i se alcatuieste pacientului un regim alimentar corespunzator-incurajeaza pacientul sa respecte dieta impusa
-pacientul a inteles modul de intocmire a regimului alimentar si principiile dupa care trebuie sa ne ghidam-pacientul a renuntat la consumul de alcool
6.01.2011
-oligurie,pierdere in greutate,uscaciunea pielii si mucoaselor
-pacientul sa nu prezinte nici un semn de deshidratare-pacientul sa aiba pielea supla si bine hidratata-sa aiba mucoasele si conjunctivele umede
-ajuta pacientul sa se hidrateze corespunzator
-datorita hidratarii corespunzatoare pacientul prezinta mai putine semne de deshidratare
-vorbire multa, limbaj precipitat
-planifica un program de exercitii moderate,adaptat capacitatii fizice a pacientului-pacientul sa-si exprime acordul cu privire la efectuarea de activitati si exercitii fizice
-stabilirea impreuna cu pacientul a nevoilor de exercitii fizice-planifica un program de exercitii moderate adaptat capacitatii fizice a pacientului
-pacientul si-a dat acordul pentru efectuarea exercitiilor fizice
-insomnie,somn agitat,trezire frecventa
-pacientul sa-si exprime o stare de odihna
-invata pacientul sa se detaseze de cauzele alterarii somnului-identifica nivelul si
-pacientul are un somn linistit
58
cauza anxietatii la pacientul cu insomnie
7.01.2011
-neglijarea indeplinirii masurilor de igiena
-sa prezinte mucoase si tegumente intacte-sa prezinte o piele intacta
-identifica impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii deficitare pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice
-pacientul a inteles si constientizeaza modul de a prezenta:mucoase,tegumente si piele intacta
-port de haine neadecvate
-pacientul:sa-si exprime interesul pentru a se imbraca;sa-si aleaga vestimentatia corespunzatoare zilnic
-educa pacientul privind importanta vestimentatiei-invata pacientul sa-si procure haine usor de imbracat si incaltaminte comoda
-pacientul respecta noile reguli impuse si a inteles importanta de a se imbraca corespunzator
-dificultate in a recunoaste persoane,de a percepe timpul si spatiul
-pacientul sa-si exprime diminuarea confuziei
-asigurarea unui mediu de securitate linistit-asistenta da posibilitatea pacientului sa-si exprime neviole,sentimentele,ideile si dorintele sale
-pacientul si-a diminuat sentimentul confuziei-pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire si cu anturajul sau
59
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA5.01 MIOFILIN 100 mg-3 caps./zi
OXACILINA -4 caps/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-1/ziBROMOVAL-1/zi
6.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/ziBROMOVAL-1/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-2/ziOXACILINA-4 caps/ziACC 200 mg-3/ziX-PRESSOL 5 mg-2/zi
7.01 MIOFILIN 100 mg-3caps/ziMETOCLOPRAMID 10 mg-2/ziOXACILINA-3/ziACC 200 mg-2/ziDIUREX 50 mg-3/ziX-PRESSOL 5 mg-2/zi
8.01 MIOFILIN 100 mg-2/ziDIUREX 50 mg-3/ziTEOTARD-3/ziTINIZOL-2/ziACID FOLIC-1/ziOXACILINA-3/ziX-PRESSOL 5 mg-1/ziACC 200 mg-2/zi
9.01 MIOFILIN 100 mg-2/ziDIUREX 50 mg -2/ziACID FOLIC-1/zi X-PRESSOL 5 mg-1/zi
60
EPICRIZA
In prezenta tratamentului igieno-dietetic si medicamentos (hipotensive,tranchilizante,sedative)situatia a revenit la normal.
Recomandari:-tratament:*EFICEF 200 mg*ACC 200 mg*METOPROLOL 25 mg*TEOTARD 200 mg*LAGOSA 150 mg-va evita eforturile fizice,intemperiile,fumatul,alcoolul;-regim alimentar prescris aparte;-va ramane in dispensarizare.
61
CAZ CLINIC NUMARUL 2
CULEGEREA DATELOR:PACIENT:S.NSEX:MasculinVARSTA:40CETATENIE:RomanDOMICILIU:Comanesti;Judetul BotosaniDIAGNOSTIC DE TRIMITERE : Colecistopancreatita acuta necroticohemoragicaDIAGNOSTIC LA INTERNARE:Colecistopancreatita acuta necroticohemoragicaDIAGNOSTIC LA 72 DE ORE:Etilism Cronic,Colecistopancreatita Acuta NecroticohemoragicaDIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica-Etilism Cronic-Pseudochist de pancreas
MOTIVELE INTERNARII:-stare generala alterata, greturi, varsaturi,anxietate,dureri intense in
etajul abdominal superior descries,,in bara’’iradiind posterior.ISTORICUL BOLII:
-in urma cu 9 luni pacientul a refuzat internarea respectiv interventia chirurgicala; simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos (antibiotic, antispastic,analgezic).
-din istoricul afectiunii actuale simptomele au debutat brusc cu: dureri de mare intensitate in etajul abdominal superior in plina sanatate aparenta,alterarea starii generale,ulterior cu greturi,varsaturi,distensie abdominala moderata;simptome ce au persistat si sa-au agravat progresiv determinand bolnavul sa se prezinte la spital pentru investigatii.
62
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:-temperatura corporala:T=37°C-starea de constienta:pastrata-starea generala:influientata-starea de nutritie:greturi,varsaturi,anorexie-tegumente:normal colorate-mucoase:uscateAPARAT RESPIRATOR:torace normal conformat simetric, sonoritate pulmonara normalaAPARAT CARDIOVASCULAR:TA=15/90 mmHg;P=80b/min-zgomote ritmice bine batute fara sufluri APARAT DIGESTIV:tranzit intestinal prezentAPARAT GENITAL:relativ normal
63
INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 16 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOARE OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
WBC 5.9 mii/µl B:4-9F:5-10
RBC 6.02 mii/µl B:4-6.08F:3.93-5
HGB 14.8 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
HCT 46 % B:42-51F:34.1-48
MCV 88.2 fl 79-94.8MCH-HEM 28 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 36.9 g/dl 32.2-36.5PLT 380 mii/µl 163-400
RDW-SD - - - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - - - fl 11.5-16.5MPV - - - - - - - - - fl 9.4-12.4
P-LCR - - - - - - - - - % 0-20NEUT 55 % 34-71.1
LYMPH 76 % 19.3-53MONO 4.9 % 4.7-12.5
EO 0.6 % 0.7-7BASO 1.4 % 0.1-1.2NEUT 4.33 mii/µl 1.56-6.13
64
LYMPH 3.55 mii/µl 1.18-3.74MONO 0.33 mii/µl 0.24-0.82
EO 0.55 mii/µl 0.04-0.54BASO 0.10 mii/µl 0.01-0.08
BIOCHIMIE:DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 95 mg/dl 55-110UREE 160.1 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1021 g/dl 1016-1022Ph 6.3 - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG leuc/µl <10 leuc/µlNITRITI NEG - - - - - abs
ALBUMINA NEG mg/dl <10GLUCOZA NORM mg/dl <30
CORPI CETONICI
NEG mg/dl <5
UROBILINOGEN NORM mg/dl <1PIGMENTI
BILIARINEG mg/dl <0.2
HEMATII/Hb NEG ery/µl 0-5SEDIMENT
URINARRare
leucocite
65
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPAVIRGINIA HENDERSON
Nr.crt. NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA
-prezenta secretiilor abundente
nazale impiedicand
respiratia normala
-alterarea mucoasei nazale
-anxietate
2. NEVOIA DE A BEA SI AMANCA
-anorexie,greturi,varsaturi
-supraincarcarea datorita consumului de alcool
-insuficienta cunoastere de sine
3. NEVOIA DE A ELIMINA
-oligurie,anurie -insuficienta cunoastere pentru
o hidratare corespunzatoare
4. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A
MENTINE O BUNA POSTURA
-necoordonarea miscarilor,tremuraturi
-dezechilibru datorat tremuraturilor
-efectul secundar al drogului(alcool)
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE
ODIHNI
-oboseala,insomnie,disconfort
-iritabilitate-diminuarea puterii de a
se odihni6. NEVOIA DE A SE
IMBRACA SI A SE DEZBRACA
-dezinteres fata de tinuta
vestimentara-refuz de a se
imbraca corespunzator
-neindemanarea de a-si alege o tinuta
corespunzatoare
7. NEVOIA DE A-SI MENTINE
TEMPERATURA CORPULUI IN
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
66
LIMITE NORMALE8. NEVOIA DE A FI
CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA
TEGUMENTELE
-dezinteres fata de masurile de igiena
-lipsa decunoastere a ingrijirilor
preventive si curative ale pielii
9. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELE
-negativism -lipsa de cunostere a obiceiurilor
sanatoase de viata
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU
SEMENII- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA
REALIZARII
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. NEVOIA DE A SE RECREIA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. NEVOIA DE A INVATA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
67
PLAN DE INGRIJIRE
DATA PROBLEMADE
DEPENDENTAOBIECTIVE
INTERVENTIIPROPRII SI DELEGATE EVALUARE
14.03.20011
-imposibilitatea de a respira datorita secretiilor abundente nazale
-pacientul sarespire liber pe nas-pacientul sa nu devina sursa de infectie-pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie
-indepartarea secretiilor nazale-asistenta va umezi aerul din incapere-educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta-educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor
-pacientu prezinta o respiratie normala
-anorexie,greturi,varsaturi
-pacientul sa prezinte o stare de bine,fara greturi si varsaturi-pacientul sa fie echilibrat psihic-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
-aseaza pacientul in pozitia semisezand,sezandsau decubit dorsal cu capul intr-o parte-protejeaza lenjeria cu musama si aleza-ajuta pacientul in timpul varsaturii,sprijinindu-l-aplica tratamentul medicamentos(antiemetice,
-pacientul si-a diminuatdin greturi si varsaturi
68
vitamine,saruriminerale)
15.03.2011
-oliguri,anurie -pacientul sa prezinte o diureza normala in raport cu alimentatia
-pacientul va avea o diureza in limite aproape fiziologice-i se va intocmi pacientului un regim alimentar
-pacientul prezinta o diureza aproximativfiziologica
-necoordonarea miscarilor,ataxie,tremuraturi
-pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca toate nevoile organismului-pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse-pacientul sa-si exprime acordul cu privire la efectuarea de activitati si exerciti fizice
-pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca toate nevoile organismului
-pacientul si-a dat acordulpentru efectuarea de exercitii fizice
-oboseala,insomnie,
-pacientul sabeneficieze de
-asistenta discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele
-pacientul odihnindu-se la timp
69
disconfort confort fizic si psihic
disconfortului-favorizeaza odihna pacientului prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul-ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene-observa si noteaza functiile vitale si vegetative,perioada somn-odihna-administreaza medicatia prescrisa de medic
si-a diminuat oboseala si insomnia
-agitatie,anxietate,bulversare,nervozitate
-pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta,fara accidente si infectii-pacientul sa fie echilibrat psihic-pacientul sa beneficieze de siguranta psihologica pentru inlaturarea starii de anxietate
-asigura conditiile de mediu adecvatepentru a evita pericolele prin accidentare-favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu-ajuta pacientul sa-si recunoasca anxietatea-furnizeaza mijloace de comunicare adecvate starii pacientului
-pacientul si-a imbunatatit imaginea si stima de sine
70
16.03.2011
-dezinteres fata de tinuta sa,refuzul de a se imbraca si dezbraca
-pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca si dezbraca-pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur
-educa pacientul privind importanta vestimentatiei si identificarea personalitatii-supravegheaza pacientul cu ce se imbraca-ii acorda timp suficient pentru a se imbraca si dezbraca
-pacientul a inteles importanta alegerii unei vestimentatiicorespunzatoare
-neglijarea indeplinirii ingrijirilor de igiena
-pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate-pacientul sa-si redobandeasca stima de sine
-ajuta pacientul in functie de starea generala sa-si faca baie sau dus-pregateste materialele pentru baie-asigura temperatura camerei(20-22°C)si a apei(37-38°c)
-pacientul isi da interesul in efectuarea ingrijirilor de igiena singur
71
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA14.03 IBUPROFEN-4/zi
AMPICILINA-injectabilSCOBUTIL 10 mg-4 compr./ziTORECAN-3/zi
15.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 2/24 hSolutii ser Glucozat 5% flacoane 500 ml piv 2/24 hAMPICILINA-injectabilIBUPROFEN-4/ziSCOBUTIL 10 mg-4 compr/ziTORECAN-3/zi
16.03 Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 1/24 hIBUPROFEN-3/ziTORECAN-2/zi
72
EPICRIZA
Starea pacientului la externare este imbunatatita.Se recomanda:*sa evite eforturile fizice,fumatul,alcoolul,cafeaua;*sa respecte regimul alimentar impus,astfel va
evita sa consume alimente grase,prajelile,bauturile acidulate etc.;*sa ramana in dispensarizare.
73
CAZ CLINIC NUMARUL 3
CULEGEREA DATELOR:PACIENT:M.D.SEX:MasculinVARSTA:54 de aniCETATENIE:RomanDOMICILIU:Stanca-Costesti;Judetul BotosaniDATA INTERNARII:14.03.2011DATA EXTERNARII:16.03.2011DIAGNOSTIC DE TRIMITERE:Ocluzie intestinala,Hipertensiune arteriala stadiul IDIAGNOSTIC LA INTERNARE:Astm bronsic,Hipertensiune arteriala stadiul I,Ocluzie intestinalaDIAGNOSTIC LA 72 DE ORE:Etilism cronic,Astm bronsic,Hipertensiune arteriala stadiul I,Ocluzie intestinalaDIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Ocluzie intestinala-Etilism cronic-Hipertensiune arteriala stadiul I-Astm bronsic
MOTIVELE INTERNARII:-dureri abdominale-meteorism abdominal-stare generala alterata-greturi,varsaturi
ISTORICUL BOLII:-in urma cu cateva zile pacientului i s-a oprit tranzitul intestinal
pentru gaze si materii fecale,a prezentat greturi,varsaturi,dureri abdominale,distensie abdominala.Dupa parerea sa crezind ca este vorba despre o colica biliara,a decurs la tratament cu laxative,simtind o usoara senzatie de defecare la 3 zile;
-dupa o saptamana revine un uou puseu ca cel prezentat anterior,iar rudele acestuia intrenandu-l la spital.
74
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE
EXAMEN OBIECTIV:-temperatura corporala:T=39°C-starea de constienta:pastrata-starea generala:influientata-starea de nutritie:greturi,varsaturi-tegumente:alterate-mucoase:modificateAPARAT RESPIRATOR:torace normal conformatAPARAT CARDIOVASCULAR:TA=14/90 mmHg;P=60b/minAPARAT DIGESTIV:tranzit intestinal absentAPARAT GENITAL:relativ normal
75
INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
VSH 12 mm/h B:1-10F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
WBC 8.2 mii/µl B:4-9F:5-10
RBC 5.06 mii/µl B:4-6.08F:3.93-5
HGB 15.4 g/dl B:14-17.5F:11.2-16
HCT 44.6 % B:42-51F:34.1-48
MCV 88.3 fl 79-94.8MCH-HEM 31.3 Pg 25.6-32.2
MCHC-CHEM 34 g/dl 32.2-36.5
PLT 330 mii/µl 163-400RDW-SD - - - - - - - - - fl 35.1-46.3RDW-CV - - - - - - - - - % 11.6-14.4
PDW - - - - - - - - - fl 11.5-16.5MPV - - - - - - - - - fl 9.4-12.4
P-LCR - - - - - - - - - % 0-20NEUT 53.9 % 34-71.1
LYMPH 47 % 19.3-53MONO 16 % 4.7-12.5
EO 3.1 % 0.7-7BASO 1.1 % 0.1-1.2NEUT 3.21 mii/µl 1.56-6.13
LYMPH 3.44 mii/µl 1.18-3.74
76
MONO 1.3 mii/µl 0.24-0.82EO 0.19 mii/µl 0.04-0.54
BASO 0.05 mii/µl 0.01-0.08
BIOCHIMIE:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
GLUCOZA 90.4 mg/dl 55-110UREE 118 mg/dl 120-500
EXAMEN URINA:
DENUMIRE ANALIZA
VALOAREA OBTINUTA
U.M VALOAREA REALA
DENSITATE 1.017 g/dl 1016-1022Ph 5 - - - 4.8-7.4
LEUCOCITE NEG Leuc/µl <10 leuc/µlNITRITI NEG - - - - - abs
ALBUMINA NEG mg/dl <10GLUCOZA NORM mg/dl <30
CORPI CETOTICI
NEG mg/dl <5
UROBILINOGEN NORM mg/dl <1PIGMENTI
BILIARINEG mg/dl <0.2
HEMATII/Hb NEG ery/µl 0-5SEDIMENT
URINARRare
leucocite
77
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPAVIRGINIA HENDERSON
Nr.crt.
NEVOIA FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSA DE DIFICULTATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-varsaturi-greturi
-anxietate
3. NEVOIA DE A ELIMINA
-dificultatea in a defeca
-alterarea mucoasei intestinale
4. NEVOIA DE SE MISCA SI DE A
MENTINE O BUNA POSTURA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE
ODIHNI- - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
6. NEVOIA DE ASE IMBRACA SI A SE
DEZBRACA- - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
7. NEVIOA DE A-SI MENTINE
TEMPERATURA CORPULUI IN
LIMITE NORMALE
-diaforeza -lipsa de cunoasterea mijloacelor de
prevenire a efectelor caldurii
8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI
A-TI PROTEJA TEGUMENTELE
-refuzul de a se ocupa de infatisarea
sa
-lipsa de cunostinte
9. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELE
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. NEVOIA DE A COMUNICA CU
SEMENII
-amaraciune sentiment de
inutilitate
-surse de ordin fizic(alcoolism)
11. NEVOIA DE A ACTIONA DUPA
VALORILE SI - - - - - - - - - - - - - -
-- - - - - - - - - - - - - -
78
CREDINTELE SALE12. NEVOIA DE A FI
OCUPAT IN VEDEREA
REALIZARII
- - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - -
13. NEVOIA DE A SE RECREIA
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. NEVOIA DE A INVATA
- - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - -
79
PLAN DE INGRIJIRE
DATA PROBLEMADE
DEPENDENTAOBIECTIVE
INTERVENTIIPROPRII SI DELEGATE
EVALUARE
24.03.2011 -tahicardie-bradicardie
-pacientul sa prezinte circulatie adecvata-pacientul sa fie echilibrat psihic
-invata pacientul sa intrerupa consumul de alcool-sa aiba alimentatie bogata in fructe,zarzavaturi-sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie-administreaza medicatia prescrisa de medic:tonice cardiace,antiaritmice,vasodilatatoare-urmareste efectul medicamentelor-informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna asupra importantei
-pacientul prezinta o circulatie adecvata
80
continuarii tratamentului medicamentos
-greturi,varsaturi
-pacientul sa aiba o stare de bine prin diminuarea greturilor,varsaturilor-pacientul sa fie echilibrat din punct de vedere hidroelectrolitic
-ii asigura pacientului un mediu ambiant adecvat,linistitor,de securitate-il ajuta pe pacient in timpul varsaturii prin protejarea lenjeriei cu musama,aleza,stergerea mucozitatilor de pe fata-administrarea medicatiei prescrise de medic:antiemetice,sedative.
-dupa ameliorarea tulburarilor digestive pacientul prezinta o stare de bine
-hipertermie -pacientul sa-si reduca hipertermia
-masurarea temperaturii la intervale regulate de timp-asigurarea conditiilor optime de temperaturasi aerisirea salonului-aplicarea de comprese reci pe frunte-hidratare corespunzatoare
-dupa o hidratare corespunzatoaresi aplicarea tehnicilor de racire,pacientul prezinta o temperatura in limite fiziologice
81
25.03.20s11 -constipatie -pacientul sa elimine un scaun moale in doua zile-sa faca exercitii fizice usoare si sa pastreze regimul alimentar pentru a nu reaparea constipatia
-incurajeaza pacientul sa pastreze regimul alimentar-ajuta pacientul sa facamulta miscare-daca este nevoie la indicatia mediculuiefectuiaza o clisma evacuatoare
-la doua zile pacientul nu a avut un scaun moale-dupa efectuarea clismei evacuatoarepacientul a avut un scaun moale
-amaraciune-sentiment de inutilitate
-pacientul sa se poata afirma,saaiba perceptie pozitiva de sine-pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe
-pune in valoare capacitatile,talentele sirealizarile anterioare ale bolnavului-antreneaza bolnavul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate
-pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire si cu anturajul sau-pacientul participa cu placere la diverse activitati
82
26.03.2011 -tegumente umede-lipsa de interes pentru a-si efectua igiena singur
-pacientul sa prezinte o igiena corespunzatoare-sa-si faca singur ingrijirile de igiena
-identifica impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii deficitare pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice
-pacientul si-a dat silinta sa participe singur la ingrijirile de igiena
83
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA MEDICATIA24.03 EMETIRAL draj 5 mg-3/zi
DIAZEPAM-2/zi25.03 X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la nevoiePIAFEN-la nevoieDIAZEPAM-2/ziEMETIRAL-3/ziTAVANIC 500 mg-1/ziCEAI DE CRUSIN-500 ml/zi
26.03 X-PRESSOL 5 mg-3/ziALGOCALMIN-la nevoiePIAFEN-la nevoieEMETIRAL -2/ziDIAZEPAM-2/ziCEAI DE CRUSIN-500 ml/zi TAVANIC-1/zi
27.03 X-PRESSOL-3/ziCEAI DE CRUSIN-500 ml/ziTAVANIC 500 mg-1/zi
84
EPICRIZA
RECOMANDARI:-evitarea eforturilor fizice mari;-evitarea frigului si a umezelii;-pastrarea regimului igienio-dietetic (evitarea alimentelor grase,
condimentate, afumate, evitarea prajelilor, evitarea alcoolului si fumatului, evitarea bauturilor acidulate)
85
EDUCATIE PENTRU SANATATE
Sanatatea este o stare de bine fizic,mental si social ce nu consta numai
in absenta bolii sau a infirmitatii.
Boala este ruperea echilibrului, armoniei,un semnal de alarma tradus
prin suferinta fizica,psihica,o dificultate de inadaptare la o situatie
noua,provizorie sau definitive.
EDUCATIA PACIENTILOR PENTRU SANATATE:
Educatia pentru sanatate este o componenta esentiala a ingrijirilor de
nursing fiind directionata in scopul;
*promovarii starii de sanatate;
*mentinerii starii de sanatate;
*restabilirii starii de sanatate
Aderenta la regimurile terapeutice este o componenta esentiala a
procesului de educatie a pacientilor.
Respectarea recomandarilor terapeutice:
*realizarea unor schimbari in stilul de viata;
*respectarea recomandarilor privind dieta;
*respectarea regimului de efort.
EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREABOLILOR PSIHICE
O pastrare buna a sanatatii presupune:
*igiena sarcinii: a se evita traumele psihice, starile tensionale,
alcoolul, tutunul, medicamentele, drogurile;
86
*asigurarea unui climat familial cald,afectuos,echilibrat,pentru o
buna dezvoltare psihica a copilului;
*abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente in
timp util,pentru a evita deprinderile neigienice,daunatoare dezvoltarii
psihice(alcool,droguri);
*asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la
locul de munca,evitarea conflictelor relationale,a starilor tensionale;
*pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente din
viata(pensionare,menopauza,pentru a evita starile depresive,sentimentul de
inutilitate,nervozitate);
*evitarea surmenajului psihic;
*regim de viata echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu
perioade de repaus,activitate reconfortanta,recreativa;
*evitarea consumului de alcool, droguri,cafea in exces;
*tratarea precoce a afectiunilor organice (endocrine, metabolice,
renale, cardiace,neurologice).
87
CONCLUZII
Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat
de alcool poate avea anumite beneficii,precum scaderea riscului de aparitie a
bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral.Conceptia anumitor
personae ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati
mari,nu este valabila in acest caz.Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi
poate avea mai multe efecte negative decat beneficii.In acest caz poate
agrava boala cardiaca(insuficienta cardiaca),poate declansa un accident
vascular cerebral sau poate agrava anumite afectiuni precum boli
hepatice(ciroza,hepatita alcoolica),leziuni nervoase grave(encefalopatii).
In unele cazuri consumul de alcool trebuie evitat:
*copii si adolescenti;
*femei insarcinate;
*prezenta unor afectiuni acute sau cornice care se pot acutiza sau agrava
odata cu consumul de alcool;
*antecedente personale de consum exagerat de alcool.
88
BIBLIOGRAFIE
1.CAROL MÓZES-,,Tehnica ingrijirii bolnavului’’;Editura Medicala Bucuresti,2009. 2.Dr.VLADIMIR BELIS-,,Riscurile consumului de alcool’’;Editura Medicala Bucuresti,1981. 3.Dr.IOAN BIBERI-,,Alcoolismul’’;Editura Medicala Bucuresti, 1966. 4.CORNELIU BORUNDEL-,,Medicina interna pentru cadre medii’’;Editia a IV-a revizuita,Bucuresti,2009. 5.LUCRETIA TITIRCA-,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali’’;Editura Viata Medicala Romaneasca,2008,vol II. 6.LUCRETIA TITIRCA-,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali;Editura Viata Medicala Romaneasca.
89