PowerPoint

Miturile si Religia ocupa un loc primordial in cultura Greciei, ele reprezinta Elementul psihologic .Dupa caracter divinitatile erau optimiste, omul cautind prtectia lor. Religia Greaca era bogata in mituri contribuind astfel la dezvoltarea Creatiei literare, artei , ghindirii filosofice. Divinitatile caracterizau sufletul grecilor Prin 3 componente :Sentimentul sacru Rationalismul sacru-ratiunea ca izvor al cunoasterii 3. Imaginatia creativa ;

Miturile si Religia ocupa un loc primordial in cultura Greciei, ele reprezinta Elementul psihologic .Dupa caracter divinitatile erau optimiste, omul cautind protectia lor. Religia Greaca era bogata in mituri contribuind astfel la dezvoltarea Creatiei literare, artei , ghindirii filosofice. Divinitatile caracterizau sufletul grecilor Prin 3 componente :Sentimentul sacru Rationalismul sacru-ratiunea ca izvor al cunoasterii 3. Imaginatia creativa ; La greci divinitatile erau aproape de nevoile oamenilor, avind o putere enorma, de aceea localnicii intruchipau divinitatea intr-un chip concret , atribuindu-i un rang superior in ierarhia sociala.

Religia Polisului a aparut in epoca miceniana si toate divinitatile erau uranice ,ce dispuneau de forta si influenta enorma .Erau 12 ZEI principali ,iar cei mai adorati erau 7 la numar : Zeus:"Tatl zeilor i oamenilor. El este zeul cerului i fulgerelor n mitologia greac. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul i stejarul.

Poseidon: zeul mrii, strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul su, fcea s izvorasc ruri sau s se nchege lacuri.

Hermes:zeulcomerului, zborului i al hoilor nmitologia greac, mesagerul zeilor.

Apollon: zeul zilei, al luminii i al artelor, protector al poeziei i al muzicii, conductorul coruluimuzelor, personificare a Soarelui.

Ares: zeul rzboiului, era dispreuit de prinii si i de ctre ceilali zei, mai ales de ctreAtena, datorit caracterului su violent, sngeros.

Hefaistos:zeulfocului, al metalelor i al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor i artizanilor, cunoscut de romani caVulcan. Fiul chiop al luiZeusi alHerei, meter nentrecut, creaiile sale extraordinare uimindu-i chiar i pe zei: furete arme i armuri miraculoase, obiecte care se mic singure (un fel de roboi superperfecionai), sau chiar pePandorai cutia acesteia. Este personificarea focului n cele trei ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul mblnzit (focul domestic, care poate fi folosit n diferite activiti, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum i focul atmosferic.

Dionysos:zeul vegetaiei, al pomiculturii, alvinului, al extazului i fertilitii. Dionis era una dintre cele mai importante diviniti cunoscute n vechime, al crei cult era rspndit n ntreaga lume.

Hera: zeia protectoare a csniciei, a cminului i a femeilor mritate, precum i regina zeilor i a oamenilor. Artemis: zeia vntorii. mai era asimilat ca zeia pdurilor, naterii copiilor, virginitii, fertilitii, a vntorii i era evocat cu arc i sgei.

Afrodita: zeia frumuseii i a iubirii.

Athena: zeia nelepciunii. Atena era socotit protectoarea artelor frumoase, a meteugurilor, a literaturii i a agriculturii, a oricrei aciuni care presupunea ingeniozitate i spirit de iniiativ. Ea patrona viaa social i cea statal, era sftuitoarea grecilor i aprtoarea lor n rzboaie.

Demetra:zeia agriculturii. Demetra a avut o fiic, pe Persefona. n timp ce culegea pe un cmp flori, pmntul a nghiit-o pePersefona; ea a fost rpit de unchiul ei,Hades, care a dus-o cu el nInfern.Aflind despre soarta fiicei sale,Demetra prsete atunciOlimpuli jur s nu-i reia ndatoririle divine i locul n rndul zeilor, dect n ziua cnd i va fi napoiatPersefona. ntre timp, cum pmntul nu mai rodete i holdele se usuc,Zeusl trimite peHermess i-o aduc napoi pe Persefona. Dar rentoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibil. Se ajunge totui la un compromis: ase luni din anPersefonava sta alturi de soul ei n regatul subpmntean i ase luni le va petrece pe pmnt, lng mama ei.Rentoarcerea pe pmnt a Persefonei era nsoit de venirea primverii, de renaterea naturii i de plenitudinea verii. Absena ei era marcat de ariditate, de anotimpul trist al iernii n care Demetra ducea dorul fiicei sale.

In imaginatia grecilor a existat :Uranus un zeu primordial, creznd c a fost nscut dinHaos. consideratzeul cerului.Apoi Gaia personificarea pamintului.Eros- dorina ,Erbos- bezna, Mux noaptea,Ather- eterul.

Uranus era nfricoat la vederea copiilor si. I-a ascuns in maruntaiele pamintului , n Gaia, cauzndu-i astfel dureri intense. Disconfortul era att de mare, nct l-a rugat pe fiul su cel mai tnr, Cronos, s-i castreze tatl, pentru ca fertilitatea lui s dispar i ca ali urmai monstruoi s nu mai apar. Din sngele care a czut din ran s-au nscut nimfe i gigani, iar cnd Cronos a aruncat organele n mare, o spum alb a aprut. Din aceast spum s-a nscut Afrodita, zeia dragostei i a pasiunii.

Cnd Cronos a fost detronat, fraii si, titanii, i-au venit n ajutor i le-au declarat rzboi olimpienilor. Lupta a durat zece ani i s-a sfrit cu victoria olimpienilor. Drept pedeaps titanii au fost trimii de ctre Zeus nTartar.Zeus a devenit stpnul ntreguluiUnivers. El a druit Lumea subpmntean fratelui sauHades, iar Marea luiPoseidon, pstrndu-i pentru sine Pmntul.Pn s dobndeasc pacea, a avut de nfruntat ns noi vrjmai, de data aceasta pe giganii asmuii mpotriva sa. Lupta cuTyphona fost cea mai greaJocurile olimpice antice au inceput in anul 776i.e.n.,au constat dintr-o serie decompetiii atleticecare aveau loc pe oarenntre diferiteoraealeGreciei Antice.Jocurile se desfurau la fiecare patruani,vara, nzilelesrbtorilor luiZeus. IN Delfa se organizau jocurile sportive si muzicale in cinstea lui Apollon,iar in Korint in cinstea lui Poseidon.

A doua religie este cea populara ,constituita din credinte vechi ,bazate pe ceremoniisi ritualuri secreteEle raspundeau nevoilor intime a individului ,de liniste si pace.Ce-a mai populara era Demetra, venerata prin ceremonii deosebite,dansuri, diverse forme de ritualuri.Al 2 zeu popular era Dionyssos. Mitologia greaca interpreta originea si destinele omenirii .Aceasta a fost expusa de catre Hesiod in opera ,,Teogonia,,. Aceast lucrare este un poem-catalog, de facturfilosofic, despre genealogiilezeilor. n prolog, dup invocarea i slvireamuzelor, poetul enun subiectul poemului pe care l va compune sprijinit de acestea. n poem va cnta despre naterea Cerului i a Pmntului, despre zeii cei mai vechi i despre generaiile divine care au urmat.Este necunoscut fatul de ce zeii si oamenii au hotarit prin buna intelegere sa se departa .Oamenii au facut primul sacrificiu,iar aici pentru prima data intervine Prometeucare fur de la zei, pentru oameni, focul.

l nlnuie pe Prometheus de o stnc. Iar Un vultur uria, pasre monstruoas, i devoreaz zilnic ficatul, care peste noapte se regenereaz. n felul acesta titanul este supus unui chin venic.

Iar ca sa se razbune pe oameni.Zeus le-a trimis femeea , ,,frumoasa calamitate ,,sub forma Pandorei , cu ,,darul,, tuturor zeilor (o cutie), ce continea toate nevoile , care au coplesit omenirea , lasind-o sa traiasca doar cu speranta .

Mitologia si religia greac a jucat un rol enorm in viata oamenilor purtind un caracter optimist , prin care imul obinea protecie mai mult n timpul vieii, decit dupa moarte.