{'" FRACURILE NEGRE *&

L Brasarda cu nestematea

2.Inimd de Olel

3. Strada'lirurolr*a

4. Arma nertdzutda

5. Mama Ldoa

6. inghilitorul de sabiia

7. Cav aler ii Tezauralui

8. Banda Cadet

PAUL FEVAL

FRACTJRILE

EGREa

ARMANEVAZUT}\

Traducere din limba francezi deAURETIA ULICI

Cuyr{,ns

-ro I rt".

Diamante fe domnis o arei B ernetti

Intr-o seari de vineri, pe la sfArgitul lunii septembrie a anului1838, inainte de ciderea nopfii, baiatul de privilie al negustorului devechituri stabilit la col;ul strizilor Dupuis gi Vend6me tocmai sepregltea si inchidi dugheana, cAnd o trisuri eleganti se opri in fafaugii. Priviliile din cartierul Temple primesc adesea vizite la fel deimportante ca magazinele la modi. Cei din cartierele Saint-Germaingi Chauss6e-dAntin au invdlat de mult drumul spre acest tArg gi vinpe ascuns, fie pentru a cumpira, fie pentru a vinde.

Bliatul trase storurile pe care le coborXse pe jumitate 9i agtepti,crezXnd ci portiera trisurii avea si se deschidi. Dar portiera nu se

deschise gi perdelula rosie, care ferea interiorul de privirile curioase,rAmase coboriti. Vizitiul, beiat frumos, cu fafa luminoasi, igi agezibiciul la locul lui, ca gi cum ar fi ajuns la capitul cilitoriei, qi scoasedln buzunar o pipi pe care o umplu linigtit.

Degi alsacian, ucenicul cunostea destul de bine Parisul, cici se

tntrebl: ,,Oare un domn agteapti o doamni sau o doamni trage spe-rrn$e se apari un domn?"

tnainte si se intoarci la storurile lui, baiatul se uiti dupi colplItrlzii Vend6me, ca si vadi cirui sex ii aparfinea intArziatul, dar se

pomeni dintr-odati fali in fali cu un domn gras, care arita maidegraba a tati de familie, care mergea cu mAinile ascunse in mAneci qi

crre il saluti cu un zAmbet prietenos.- Ia te uite! Ia te uiti! spuse biiatul. Domnul lAmiti6 vine in viziti

lr patron! N-avefi noroc, papa Koenig tocmai a plecat lmpreuni cu

dormna la gridina lor de Ia Saint-Mand6. Proprietari, ce vrefi! Nu se

rlmt bine decit Ia tari. Un petic de iarbe cit o batisti gi vreo douigpetufe de mituric5, toate cu cnteva frwnze vegtejite... Si-i spun cevaprtronului din partea dumneavoastri?

tl

Pau[ tr|vaf

-Dupi ce-i ficu un semn prietenos din cap, domnul lAmiti6 ii didu

un ghiont cu cotul gi igi continui drumul.Dupi ochii lui vii gi veseli, aifizis ci. este un berbat inci tAndr, dar

barba cdrunte, prost ingrijiti, il tr6da 9i didea semn cd se apropie de

cincizeci de ani. Sub faldurile unei pelerine cam jerpelite 9i care pirea

si vini direct de pe Judengasse- din Frankfurt, se puteau ghici umerii

lali gi puternici. Pigea f.iLrd zgomot' in cizmele lui imblinite, pe care

cilitorii le purtau pe deasupra pantofilor pe vremea cAnd existau

diligenle.TrecAnd prin fafa vizitiului, mult mai bine imbricat decAt el, didu

ugor din cap, apoi trecu pragul priviliei.-CAnd eu vi spun cd patronul este plecat'.. bombenea in spatele

lui ucenicul alsacian.Domnul lAmiti6, tot cu mAinile virAte in mAneci, traversi privdlia

care stitea si cadi de vechiturile ingrimidite, printre care s-ar fi gisitgi cAteva mobile valoroase gi stofe scumpe.

Ajuns la uga din sPate, o deschise calm 9i igi continui drumul.

- Ei, alo! AIo! strigi alsacianul, sunteli surd, domnule? CAnd eu vispun...

Nu termini de vorbit. Domnul lAmiti6 se oprise. Igi agezi mAna pe

umirul beiatului, il privi drept in fali 9i spuse foarte incet cAteva

cuvinte:- Se lumineazd de ziud.

Alsacianul se didu cifiva pagi inapoi Ei mutra lui naivi exprimiuimirea cea mai profundi.

-Asta inseamni si ai ghinion! mormii el, trecAndu-gi degetele prinpdr: si dau de un asemenea bucluc cAnd am Ei eu odati ocazia si midistrez! La Paris, inainte de a vorbi cu cineva, ar trebui mai intii si-iceri actele.

Domnu1 lAmitid didu din cap aprobator 9i alese un fotoliu comod

in care se agezi.

-Vorbegti ca din carte, Meyer, prietene, spuse el pe un ton blAnd

gi jovial. Ai cheile pivnifei?Meyer ridici din umeri, iar domnul lAmiti6 relui:

-Nu? Taica Koenig este un om prudent.'. Atunci du-te la cArciumi

gi cumpiri-mi o sticli de MAcon, infundat, din douizeci 9i cinci.

Alsacianul se indrepta spre u96 cAnd domnul lAmiti6 il opri.

Ghetoul evreiesc din Frankfurt, unul dintre primele din Europa

t2

- Arma neydzuta

--Agteapt5, continui el, am si-!i dau toate instrucfiunile odati. Ai

constatat singur slibiciunea patronului tiu pentru frumusefilenaturii. in consecinti, n-avem de ce ne teme ci o sd fim deranjati.PAni una alta, sunt aici ca la mine acasi...

- Cum ca la dumneavoastrd acasd? il intrerupse Meyer.

-Gura! O si vini un tAnir la vreo treizeci de ani, care cam gchio-pdteazd gi merge sprijinit intr-un baston cu miciulie din fildeg. O site intrebe daci domnul Koenig este acasi, iar tu ii vei rispunde cd da.

Alsacianul protesti energic, dar lisi ochii in jos sub privireadomnului lAmiti6, care continui:

-$i, vorbind cu mine, o si-mi spui:,,Patroane, e cineva aici carevrea si vi vorbeasci". Eu voi fi de acord si-l primesc pe vizitatorul inchestiune gi, pentru cd vine din partea unui prieten, il voi servi cu unpahar de vin. Atunci, tu vei aduce sticla de MAcon, infundati, dinclouizeci gi cinci, ca gi cum ar fi direct din pivnifi. Priceput?

- $i de ce toate astea? intrebS. Meyer.

-Ai priceput? repeti domnul lAmiti6.Alsacianul lasa sa-i scape un gest de furie neputincioasd.

- $i p" urmi? intreba el.

- Pe urmd, o si inchizi prdvilia gi o sd te duci la plimbare.- $i dumneavoastri?- Nu-!i face tu griji pentru mine, rispunse domnul lAmiti6.- O si dormili aici?

- Mai este si iegirea dinspre alee, fiule.- Este inchisi.- Uite cheia!Meyer rimase cu gura clscati vdzdnd lacitul ruginit pe care i-l

arAta interlocutorul siu.- Papa Koenig e gi el in combinafie? se bAlbii el.

- Cine gtie, rdspunse lAmiti6, migcindu-gi mAinile in mAneci.Meyer era ro$u pini in vArful urechilor.-Ascultagi, strigi el, mie chestia asta nu-mi miroase a bine gi

rrrntefi in stare de cine gtie ce porcirie. Eu sunt un om cinstit, aga ciItqifi imediat sau chem polilia!

Domnul lAmiti6 se aqezi cAt mai comod in fotoliu, picior pesteplcior, aga cilduros incdllat cum era.

-A fost odati, spuse el, fara sa ridice glasul, un tAnir care se pre-lAt ea ci doarme pe o masi in circiuma Pomme de Pin, in timp ce unhrcritor de la banci era omorAt in camera vecini...

l3

- Pau[ trwa(

--Dormeaml ficu Meyer ingrozit, jur in fafa lui Dumnezeu ci

dormeam! Eram beat, pentru prima dati in viala mea.

-TAnirul este cautat, continui domnul lAmiti6... Ai vizut weodatinigte hArtiule driguqe ca asta, amice?

MAna se strecuri. sub reverele pelerinei de unde scoase o hirtiestampilati care tocmai cdzula picioarele lui Meyer.

Nefericitul beiat se apleci pentru a vedea mai bine, dar genunchiii se inmuiari, ca gi cum ar fi primit o lovituri in cap.

-Un mandat de arestare! rosti el cu o voce sugrumati. Da, gtiu ce-i

asta. Am fost servitor Ia grefierul din Colmar... gi numele meu! Numele

meu intreg!... Cine suntefi dumneavoastri?

- Poate ci sunt un inspector in exerciliul funcliunii, rispunsedomnul lAmiti6, al cirui zAmbet deveni ameninfitor. Si vorbimdeschis: astizi sunt pe cale si prind un pegte mai mare decAt tine.Daci nu faci fige, inchid ochii in aga fel incAt si ai timp si te facipierdut aiurea. Ia un ludovic, du-te si cumperi vinul gi pistreazi restulpentru drum. Daci vrei si mi crezi, in noaptea asta poli sd fii in drumspre Germania.

Meyer iegi, cletinAndu-se. Pirul zburlit ii flutura pe cap.

Dupi un sfert de ceas, tot in spatele priviliei lui papa Koenig,vAnz{tor de vechituri gi amator de pliceri cAmpeneqti, domnul }'Amiti6

stetea in fafa unui gheridon pe care se aflau o sticli inceputi, douA

pahare pline gi o luminare de seu.

De partea cealalta a mesei se aqezase vizitatorul misterios, ale ciruisemnalmente i le diduse lui Meyer.

Biiatul se ficuse nevizut.- Sunt foarte fericit, spunea domnul lAmiti6, care vorbea acum cu

un uqor accent german, si fac cunogtinte cu un compatriot qi un om

de aceeagi religie cu mine. Ce mai fac prietenii noqtri din Karlsruhe,dragi domnule Hans?

- Unii mai bine, allii mai rdu, rispunse vizitatorul, a cirei figuriavea trisituri tipic israelite.

LAmiti6 iqi lovi palmele una de cealalta.

-Asta-i rispunsul care-mi place! strigi eI. Cum treci de podul dinKehl, nu dai decAt de nebuni care-fi vorbesc numai despre drept! Nu,

frate?Hans rispunse cu o migcare de aprobare din cap. Era un birbat

tAnir, cu trisituri asculite gi un aer bolnivicios. Fizionomia sa neli-nigtiti exprima duritate gi neincredere.

t4

- Arma neydzutd

-- Si ciocnim, relui l'Amiti6. in sinitatea lui Moise, Iacob, Issachar,

.Ieroboam, Nathan, Solomon 9i a altora.Paharele se ciocniri, iar lAmiti6 adiugi:-AEadar, f.rate dragi, wei sd-mi vinzi cAteva vechituri. Sper si nu

fie piese de mobilier, cici transportul pini aici ar fi prea scump! Or fimai degrabi stofe? Ah! Zimbili, confrate! Pun pariu ci este vorbatlespre dantele! in fiecare an, la Bade e danteli de milioane, gi pe ce

umeri frumogi. Dar dumneavoastri suntefi un om infelept, HansSpiegel, pe dumneavoastri nu vi intereseazi umerii frumogi, ci numaidantelele.

Hans Spiegel zAmbea probabil ln sinea lui, dar figura ii rimAnea incontinuare posaci gi trist5.

- Mi s-a spus, rosti el incet dupi ce-gi inmuie buzele fiiri si bea, cisunteti un om cu care se poate negocia o afacere de o anumitdimportanti, cu bani peqin.

- Cu bani pegin, repeti lAmiti6, in loc de rispuns, cu bani pegin,depinde. Banilor le este frici: se ascund. Ce ingelege;i printr-o afacereirnportanti, frate Hans?

Spiegel roqi imperceptibil gi rlspunse cu o voce gi mai inceatd:

-O afacere de o suti... doui sute... poate chiar trei sute de mii de

I ranci.

- Dumnezeule! strigi lAmiti6, al naibii de incircali umerii frumogi.Spiegel tugi nemulfumit.- De obicei, spuse eI sec, oamenii de condipa gi religia noastri nu

lllumesc cAnd e vorba despre afaceri.LAmiti6 rispunse privirii severe cu o privire molatici, dar ironici.- Bine, bine, nu vi place si glumili, frate Hans? Fiecare cu firea lui.

liu nu sunt niciodati melancolic cind este vorba si cigtig in modr instit nigte bani.... Si discutim deci serios gi aritafi-mi, vi rog,pictricelele.

Hans Spiegel se foi pe scaun gi privi spre ugi.- Dragi confrate, relui lAmiti6, vi voi servi asa cum agi dorit.

Acum si vorbesc deschis gi serios. Dorifi si dim cirlile pe fafi? Fie!

l)ragi Hans, nu veniqi de la Karlsruhe. Daci erafi din cealalte parte allinului, ali fi rimas acolo qi afi fi dat jumitate din valoareadiamantelor domnigoarei Bernetti celui care v-ar fi ajutat si treceliI rontiera.

Din rogu, Hans Spiegel se ficu livid gi gopti:

- Maestre Koenig, nu gtiu despre ce vorbi$.

l5

- Fau[ffuqf-

- TAlharii iia, continui lAmiti6 firA si fini cont de proteste, auficut mult riu duceselor. Cunosc pe cineva ciruia i-a venit ideea si dea

spargerea inaintea voastrd. Dar, domnule Spiegel, dumneavoastrisunteli un tAnir activ gi plin de talent. A$ fost mai rapid decAt noi.Cit vrefi pe sipetele de bijuterii ale domnigoarei Bernetti?

Fala bolnivicioasd a eweului se intuneci. Avea privirea unei vulpiinfricogate, care prinde curaj gi ii ataci pe ciini cind este incollite.

LAmiti6 il cerceta cu coada ochiului. igi mai turni un pahar cu vin.

- Mi vid obligat si beau de unul singur, spuse el, cici dumnea-voastre nu va este sete.

in timp ce punea paharul golit pe masi, adiugi dintr-odati:- Ce baston frumos ave[i, prietene!Cu o migcare instinctivi, Spiegel strAnse intre picioare bastonul cu

miciulie de fildeg. Dar lAmiti6 era mult mai sprinten decAt lisaimpresia. Se arunci in fa!i, ca un soldat dupi armi, gi bralul intinspeste masi apuci bastonul care ii rimase in mini.

Urmi o sceni muti gi rapidi ca fulgerul. Un pistol apiru ca prinminune din buzunarul lui Spiegel, dar ii cizu inainte si aibi timp siapese pe trigaci.

RizAnd amuzat, lAmiti6 descirci pistolul gi-l arunci in celilaltcapit al inciperii.

- Nu mai am douizeci gi cinci de ani, gopti el, dar am inci pumnultare. Ridicafi-vi, prietene, si, dacd mai avefi o jucirie ca asta, pistra{i-opentru o ocazie mai bun5.

in timp ce vorbea, degurubi miciulia de fildeg a bastonului, pe care

o scuturd deasupra mesei.Un numir destul de mare de diamante nemontate, cele mai multe

de o dimensiune apreciabili, se rostogoliri gi se rispindiri pe postavuljerpelit.

Spiegel rimase nemigcat; s-ar fi zis ci impietrise.LAmiti6 lui la intAmplare trei sau patru pietre, pe care le examini

cu un aer indiferent.- Cu astea, spuse el, un bAiat ca dumneavoastri, care nu are

obiceiuri proaste, poate se se intoarci in satul lui gi si se insoare cuLischen sau Gretchen, si-gi cumpere o fermi gi si obgina un loc inconsiliul municipal la bitrAnele. Dar, mai intii, trebuie vinduti marfacare nu poate fi dusi in tirg. Apoi trebuie si treci de bariera Parisului,unde se intind tot felul de capcane, si, in sfArsit, trebuie trecutdgranifa cu Germania, unde gi acolo existi capcane cu semnalmenteleviitorului consilier municipal... Nu sunt supirat pentru figura pe care

16

- Arma nwd.zutd .-

mi-afi ficut-o, frate Hans, fiecare igi apiri bunurile aga cum crede de

cuviin[i, gi diamantele vA aparlin din moment ce le-afi furat, dar nugtifi ce si facefi cu ele: firi mine ali fi un om pierdut.

$i cum privirea evreului exprima o neincredere dugminoasi,IAmiti6 adiugi:

- Nu v-au liuit urechile? Astizi, pe la ora patru, am discutat laSiguranli despre povestea dumneavoastri. Diamantele CarlotteiBernetti vin din cele patru colquri ale lumii: risirit, apus, sud gi nord.Avea o garnituri de diamante care aparfinuse familiei princiareBerezov, un colier care ajunsese la ea din sipetul conteselor Ratthianyi,o alti brilarii impodobise mAna unei prinfese din Anglia, o brogistrd.lucise pe pieptul unei nobile din Spania. Este o mare colectionariqi, dupi propriile ei calcule, flecugtefele ei valoreazi cam jumitate de

milion.- Pe pufin! gopti Spiegel, care lasa din nou si i se ghiceasci spiritul

israelit.- Si fie intr-un ceas bun! strigi lAmiti6, uite cd incepem si ne mai

trezim. CAnd domnigoarele de felul celor din neamul Bernetti incep sd

strige, li se aude vocea la trei leghe in jur, ca guieratul trenului. in jurulinstrumentului principal gi asculit s-au mai adiugat gi voci maibirbitegti, aparfinAnd domnului prin!, domnului conte, domnuluipregedinte, domnului mareqal gi altor cAliva agenfi de schimb. Polipanu-gi mai vedea capul de atAta treabal Rezultatul previzut: la ora cincicram in misuri sd punem mina pe dumneavoastri gi pe bastonul cupricina.

- $i dumneavoastri trebuie si mi arestagi? intrebi Spiegel cu multsAnge-rece.

LAmiti6 izbucni in hohote de rXs.

- Nici pomeneale! V-am spus cd eu sunt salvatorul dumneavoastri.Eu nu sunt de Ia polilie, polilia e intr-un fel a mea, cici sunt ca unfluturag care zboari din floare in floare. Meseria noastri nu este delocrrsoari, domnule Spiegel, pentru cei ca dumneavoastri care nu vor siintre in bucluc de la prima lovituri.

intr-adevir, ali dat o lovituri formidabild, dar ce vi faceli dacilreneficiul net se soldeazd cu douizeci de ani de inchisoare la Brest sau'l'oulon? Noi igtialalfi, nu vreau si mi laud, dar fac parte dintr-osocietate care se bucurd de o oarecare incredere pe piafi, ac[ionimprudent, ne uitlm de doui ori la locul unde punem piciorul. Nuirnprovizim absolut nimic. Combinaliile noastre sunt rezultatul unorr ercetiri foarte prudente. Eu, cel care vi vorbegte, chiar daci ag vedea

t7