Managementul deeurilor i rolul Autoritilor publice locale în problema gestionrii deeurilorcolaboratorii debutani din 02.11.2012.
Conform legislaiei naionale, deeurile sunt „substane, materiale, obiecte, resturi de
materii prime provenite din activiti economice, menajere i de consum, care i-au pierdut,
integral sau parial, valoarea iniial de întrebuinare, dintre care unele sunt reutilizabile dup
prelucrare” (art.1 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deeurile de producie i
menajere).
Deeurile toxice
1. Deeuri cu coninut de cianur
În rezultatul stropirii viilor cu soluie ce conine cupru, transportrii i prelucrrii
strugurilor i a vinurilor în instalaii din metale de calitate inferioar, în vinuri nimeresc ioni de
fier, cupru, aluminiu .a. Pentru înlturarea acestor metale este necesar tratarea vinurilor cu
soluii de hexaceanoferat (II) de potasiu. La interaciunea ionilor de fier cu hexaceanoferatul de
potasiu se formeaz sedimentul albastru de Prusia.
Prelucrarea (valorificarea) acestui sediment poate fi efectuat prin metoda chimic i
termic. Utilizarea metodei termice de neutralizare a sedimentului prezint un mare pericol,
deoarece la înclzire se produce descompunerea lui i formarea acidului cianhidric (HCN) sau
dician (CN)2, care sunt substane extrem de toxice pentru oameni i mediul înconjurtor. De
aceea valorificarea sedimentului albastru de Prusia se efectueaz prin metoda chimic,
utilizându-se în calitate de reagent oxidul de calciu.
2. Deeuri galvanice
Deeurile galvanice se formeaz în seciile galvanice ale întreprinderilor constructoare de
maini, utilaje i aparataj în procesul de decapare a metalelor. Întreprinderile galvanice sînt cele
mai neecologice prin condiiile lor nocive de munc i cantitile mari de deeuri generate.
Anual se deverseaz cca. 1 km3 de ape reziduale toxice, care conin metale grele, acizi i baze,
iar 25-30% din aceste ape nimeresc în bazinele acvatice.
Pentru tratarea apelor reziduale i prelucrarea deeurilor galvanice solide se
utilizeaz metoda cu reageni, metodele de cimentare, electrochimic i variantele ei
(electrocoagularea, electroliza, electrodializa), de adsorbie .a.
3. Deeuri de pesticide interzise i inutilizabile
În dependen de natura lor, deeurile de pesticide fac parte din deeurile de clasa II, III i
IV de toxicitate. În literatur de specialitate sunt atestate pân în prezent doar câteva metode de
lichidare a acestor deeuri, care constau în distrugerea lor termic la temperaturi înalte în sobe
special amenajate i în cele de ardere a cimentului.
Deeurile de pesticide pot fi lichidate prin urmtoarele metode:
1) înhumarea într-un poligon amenajat conform cerinelor tehnicii de securitate pentru deeurile
toxice;
2) arderea în sobe speciale la temperaturi înalte sau în sobe pentru arderea cimentului;
3) chimice.
Pentru lichidarea deeurilor la temperaturi înalte sau pe cale chimic este necesar s se
elaboreze în prealabil tehnologia de lichidare a pesticidelor inutilizabile, care s exclud poluarea
mediului înconjurtor cu diverse substane toxice ce se formeaz în procesul arderii sau tratrii
lor chimice.
Deeurile petroliere (inclusiv uleiul folosit) sunt generate de toate întreprinderile care
utilizeaz în activitatea lor produse petroliere i uleiuri. Din lipsa tehnologiilor avansate de
utilizare a deeurilor petroliere solide i semilichide, aceste deeuri reprezint o problem, care
trebuie soluionat de urgen în scopul ameliorrii strii mediului.
În perioada desfurrii activitilor economice, agenii economici sunt obligai s respecte
cerinele legislaiei în vigoare i s asigure un mediu sntos.
5. Deeuri din industria de prelucrare a pieilor (inclusiv cu coninut de crom)
Industria de prelucrare a pieilor genereaz un spectru larg de reziduuri specifice animalelor
ale cror piei sunt prelucrate (ovine, vite mari cornute, porcine) i reactivilor
utilizai în procesul prelucrrii.
principale: înmuierea, splarea, tierea i lefuirea, descrnarea, degresarea, prelucrarea
în pichel, splarea soluiei de baz i uscarea.
În multe cazuri pentru prelucrarea pieilor se utilizeaz unii compui ai cromului, cum ar fi
alaunul de crom i potasiu, i alte substane - hexaflorosilicatul de sodiu (pentru prelucrarea
pieilor de vite mari cornute i porcine).
În aceste cazuri deeurile care conin compuii cromului i ai hexaflorosilicatului de sodiu
trebuie acumulate separat i transportate ulterior la depozitele de pstrare a deeurilor galvanice
sau la unele puncte de prelucrare a deeurilor de crom.
6. Tuburi luminiscente uzate
În scopul excluderii polurii mediului cu mercur, care se conine în tuburile luminiscente,
este necesar acumularea i depozitarea lor organizat. Pentru prelucrarea tuburilor
luminiscente este necesar construirea unei secii de prelucrare a lor prin metoda termic
sau utilizarea metodei chimice, care deja se aplic în ar.
7. Acumulatoare, inclusiv bateriile uzate
Principalul pericol pentru mediul înconjurtor îl prezint acumulatoarele i bateriile
uzate, deoarece conin mari cantiti de metale toxice: plumb, nichel, cadmiu, zinc .a.
Valorificarea acestor deeuri impune organizarea colectrii lor centralizate i înfiinarea
unei secii tehnologice, care ar permite în faza iniial a procesului extragerea mecanic a acestor
metale grele în scopul utilizrii lor ulterioare în economia naional.
Deeuri de producie
Valorificarea acestor deeuri ar permite nu numai excluderea polurii mediului
înconjurtor, ci i revalorificarea a peste 100 ha de terenuri arabile i reducerea extragerii
materialelor de construcie (nisip, pietri, prundi etc.).
Prin compoziie i proprietile lor caracteristice, deeurile sub form de cenu i zgur de
la centralele electrice cu termoficare se raport la grupul de materiale de construcie "grele".
Deeurile sub form de cenu i zgur pot fi utilizate pentru:
- producerea articolelor turnate din zgur;
- producerea i extragerea ferosiliciului;
- producerea betonului de zgur;
- obinerea zgurii pure;
- producerea crmizii;
La întreprinderile industriei alimentare se adun mari cantiti de deeuri (semine de
legume, de struguri, sâmburi de fructe). Au fost elaborate tehnologii de extracie a uleiurilor
i glicozidelor din aceste deeuri, precum i de fabricare a crbunelui activat din semine de
struguri i sâmburi de fructe.
3. Deeuri provenite din sectorul zootehnic
O problem extrem de important pentru ara noastr este poluarea solului din localiti cu
diferite deeuri organice, resturi de furaje, dejecii animaliere etc. În urma putrefaciei i
mineralizrii, azotul organic din aceste deeuri se transform în nitrai. Continu poluarea apelor
subterane prin infiltrarea apelor uzate din colectoarele neimpermeabilizate.
Totodat, generarea adecvat a deeurilor în zootehnie ar permite utilizarea lor în calitate
de îngrminte organice, îmbuntind calitatea solului i asigurând, concomitent, salubrizarea
localitilor.
Resursele minerale ale Republicii Moldova sunt reprezentate de roci carbonatice, argile i
silicioase, nisipuri, prundi, granit i gresie.
La diferite întreprinderi extragerea materiei prime minerale constituie de la 30 la 90% (la
minele pentru dobândirea blocurilor de piatr - 30% i la carierele de extragere a pietrei brute -
pîn la 90%).
Extracia este însoit de formarea a 25-35 % de deeuri de producie, iar în dependen
de starea masivului de roci - pân la 45%.
Deeurile de la întreprinderile i organizaiile de extracie pot fi folosite la producerea
materialelor de construcie i utilizarea lor la recultivarea carierilor exploatate.
5. Deeuri spitaliceti
detergeni, deeuri biologice (medii de cultur, materiale biochimice, imunologice, substraturi
biologice (sînge, seruri, esuturi organice), deeuri menajere.
Conform evalurilor preliminare, în staionare se formeaz circa 43 tone de reziduuri pe zi.
Decontaminarea biosubstraturilor se efectueaz la locul de lucru în fiecare caz. O problem
aparte o constituie deeurile de instrumente medicale (seringi getabile, tuburi pentru diagnostic
medical, pentru transfuzii etc.) fabricate din mase plastice care, conform cerinelor igienice,
trebuie s fie incinerate împreun cu deeurile biologice în cuptoare cu ardere complet. Din
lipsa unor cuptoare speciale în majoritatea localitilor aceste deeuri se acumuleaz la un loc cu
deeurile menajere.
medicale cu recipiente pentru colectarea separat a reziduurilor medicale i stocarea lor
centralizat. Proiectarea i construirea cuptoarelor de incinerare a materialului spitalier infectat.
Deeuri menajere solide
cauciuc, metale feroase i neferoase, cartoane multimaterial, substane organice, aparatur de uz
casnic, aparatur electronic i deeuri chimice menajere. Fiecare categorie poate fi
subîmprit în diferite subgrupe sau tipuri:
Sticla: în fluxul deeurilor menajere sticla poate proveni din geamuri sparte, dar mai
frecvent din borcane (de gem, cafea etc.) i din recipiente pentru buturi (reutilizabile sau de
unic folosin);
Hîrtie: ambalaje, ziare, coresponden, hîrtie de birou. Hîrtia de ziar este în mod
tradiional reciclat în carton sau tot în hîrtie. Hîrtia de birou este adesea reciclat în hîrtie de
mtase, hîrtie igienic, erveele de hîrtie i hîrtie pentru scris;
Metale feroase: fier, oel;
Metale grele: plumb, cadmiu, crom, cobalt, mercur. Ele pot fi gsite chiar sub form de
ambalaje sau în substanele colorante. De exemplu, cadmiul este folosit pentru a obine culoarea
galben, iar cobaltul pentru culoarea albastr;
Metale neferoase: aluminiu, staniu (cositor), cupru, nichel, alam. Produsele din aluminiu,
cum ar fi containerele pentru buturi, sunt extrem de energofage (producerea lor se realizeaz cu
consumuri foarte mari de energie). Pentru economisirea energiei i protecia mediului,
precum i alte scopuri trebuie utilizat aluminiul reciclat. Îns din moment ce exist alternative
ecologice, ar fi mult mai indicat s nu se produc deloc cutii din aluminiu;
Carton multimaterial: cutii de carton pentru sucuri i lapte produse de companiile Tetra
Pak, Combibloc i Europak. Sunt utilizate în unele ri i pentru ambalarea vinului, a hranei gata
preparate pentru sugari i a condimentelor;
Bunuri de uz casnic: frigidere, maini de splat, aparate pentru buctrie, cuptoare cu
microunde, echipamente electronice;
automobile sau baterii pentru echipamente electrice, uleiuri pentru automobile;
Cauciuc/anvelope: cauciucul uzat se gsete sub form de protectori / armotizoare pentru
vehicule, tlpi pentru înclminte, în umplutura pentru pavajele cu asfalt, în materialul izolator
pentru conducte i poate fi utilizat la fabricarea de evi pentru irigare;
Substane organice: deeuri din curi, lemn, frunze, alimente. Compostul amelioreaz
solul, intensific creterea plantelor, faciliteaz drenajul apei, inhib germinaia buruienilor,
previne eroziunea solului cu pân la 20% i minimizeaz folosirea de fertilizatori chimici.
Plastic:
polipropilen (PP): ponderea polipropilenei recuperate provine din carcasele bateriilor
(acumulatoarelor) pentru vehicule, din care 40% este reciclat în carcase noi pentru astfel de
baterii. PP se mai folosete frecvent pentru izolaii termice;
polietilen (PE): este folosit la producerea de pungi i glei de plastic, jucrii i folie
pentru uz agricol (pentru sere). Polietilena reciclat se utilizeaz din ce în ce mai mult de
obicei în amestec cu rini polietilenice noi sau este stratificat între straturile de baz;
policlorur de vinil (PVC): cunoscut sub denumirea de vinil, este una din cele mai toxice
mase plastice produse i trebuie s fie evitat procurarea unor anumite articole ce o conin,
pentru a minimiza fluxul acestui deeu. PVC se conine în capacele sticlelor pentru buturi
minerale (carbogazoase), crile de credit, jucrii, discuri, perdelele pentru cabine de du,
conducte i în cutiile pentru margarin;
polistiren (PS): este folosit pentru producerea paharelor din sfirospum i materialelor
de ambalat;
tereftalat de polietilen (PET): se conine în recipientele pentru sifon/buturi
carbogazoase. Reciclarea plasticului este o metod relativ recent, dar din ce în ce mai utilizat,
având în vedere creterea ofertei ei pe piaa de produse din plastic reciclat, în umpluturi pentru
covoare, frânghii, esturi, amortizoare pentru autoturisme i spaii de parcare, pensule pentru
vopsit;
polietilen de înalt densitate (HDPE): se poate conine în vasele pentru produsele
alimentare i este reciclat în conducte de canalizare, conuri pentru
bararea traficului rutier, ghivece, în suporturile recipientelor pentru ap carbogazoas i în
navetele pentru sticle de lapte;
polietilen de joas densitate (LPDE): se conine în cea mai mare parte a maselor
plastice aruncate (mai mult decât oricare rin plastic) i o gsim sub form de pungi,
pelicule foto, înveliuri pentru alimente (folii), alte ambalaje, rigle colare. Peliculele foto
i ambalajele sunt fabricate de asemenea din MDPE, PP, PS, PVC i PET.
LDPE este reciclat în pungi (sacoe) noi pentru magazinele alimentare i în diverse containere
din plastic de uz alimentar sau nealimentar;
policarbonat (PC): se aplic în industria constructoare de automobile, de echipamente
electronice i în cea a materialelor de construcie. Este reciclat într-un mod special în produse
similare (de obicei în proporie de 10:90 rini noi - rini reciclate).
Multe dintre aceste materiale se afl printre componentele ambalajelor produse din
deeurile menajere.
Resturile rezultate de la menajul propriu-zis, adic de la prepararea hranei, la care se
mai adaug i o cantitate însemnat de materiale provenite din ambalajele alimentelor i
chiar o serie de obiecte de uz casnic sau personal deteriorate nu mai sunt nite gunoaie de
aruncat, ci o adevrat resurs secundar de materie prim i de materiale refolosibile.
Deeurile rezultate la tratarea i epurarea apelor
Sursele principale de producere a deeurilor sunt:
- staiile de tratare a apei potabile;
- staiile de epurare a apelor menajere i industriale;
- staiile de epurare a apelor meteorice i a apelor de la splarea automobilelor.
Actualmente în Republica Moldova la staiile de tratare a apei potabile se acumuleaz
anual peste 20 mii tone de nmoluri. Deshidratarea nmolului în cele mai bune cazuri are loc în
condiii naturale în bazine acumulatoare cu depozitarea ulterioar la rampele de gunoi.
Dezinfectarea sanitar, prezena macro- i microelementelor necesare pentru creterea
plantelor face posibil utilizarea sedimentelor în gospodria urban în calitate de îngrminte
organice. Sedimentele de la instalaiile de epurare a apelor meteorice actualmente nu sunt
supuse evidenei. Lipsesc terenurile de deshidratare a lor, nu se ine cont de volumul i metodele
utilizrii nmolului, inclusiv a celui poluat cu tetraetil plumb.
Actualmente politicile de mediu promoveaz ierarhia managementului deeurilor, dup
cum urmeaz:
Modalitile de recuperare i eliminare a deeurilor
Deeurile menajere solide, necesit a fi evacuate prompt din locurile generate. Exist mai
multe modaliti de recuperare i eliminare a deeurilor menajere solide. Managementul
deeurilor include mai multe operaiuni de colectare, transportare, recuperare, achiziionare,
prelucrare i eliminare a deeurilor:
- Colectarea deeurilor: colectarea la scar, colectarea în containere sau prin intermediul
staiunilor de colectare. Colectarea deeurilor poate fi mixt sau separat.
Legislaia naional din domeniul gestionrii deeurilor promoveaz colectarea separat a
deeurilor.
Colectarea separat a deeurilor, alturi de motivaia economic, contribuie la protecia
mediului prin utilizarea raional a resurselor naturale, inclusiv este exclus impactul cauzat
mediului în urma eliminrii deeurilor (fie prin înhumare, fie incinerare);
- Transportarea deeurilor, include deplasarea deeurilor, cu mijloace specializate, de la
locurile de producere sau de colectare la locurile de depozitare intermediar, de valorificare sau
la cele de depozitare final;
- Recuperarea fraciilor utile prin colectarea selectiv a deeurilor. Conform ierarhiei
managementului deeurilor, accentul se pune pe recuperarea fraciilor utile din fluxul deeurilor
menajere solide (DMS) generate, i anume prin colectarea selectiv a acestora. În acest sens se
vor întreprinde urmtoarele aciuni: selectarea deeurilor reciclabile în sursa de generare,
promovarea pieei deeurilor reciclabile, utilizarea deeurilor combustibile în calitate de surs
alternativ energetic, stabilirea agenilor economici care vor utiliza fraciile recuperate.
Odat cu introducerea colectrii selective a deeurilor menajere solide, devine important
definirea deeurilor recuperabile;
de deeuri;
materie prime necesare fabricrii de noi produse; - redarea circuitului economic importantele
cantiti de materii prime; - reducerea cantitilor de deeuri depozitate la rampele de gunoi; -
reducerea riscurilor asupra sntii populaiei i de poluare a mediului înconjurtor;
- Eliminarea deeurilor trebuie de fcut prin metode care nu pericliteaz sntatea
oamenilor i fr utilizarea unor procese sau metode care pot fi duntoare mediului. Deeurile
care nu pot fi supuse recuperrii, reciclrii sau valorificrii materiale, urmeaz a fi eliminate prin
metodele de: - Înhumare sau depozitare pe sol (exemplu: depozite de deeuri menajere solide); -
Tratri prin contact cu solul (exemplu: biodegradarea deeurilor lichide sau a nmolurilor
depozitate pe sol); - Tratamente biologice, fizico-chimice (exemplu: evaporare, neutralizare etc)
Cerine de baz privind amplasarea depozitelor de deeuri menajere solide
La selectarea terenului pentru amplasarea depozitelor de deeuri menajere solide (DDMS)
este foarte important evaluarea unor factori, privind protecia mediului înconjurtor în zon i
anume:
a) compatibilitatea cu metodele de folosire a terenului din zon ;
b) distana de la locul de generare a deeurilor (distana de transportare);
c) distana de la sursele de ap de suprafa i subterane;
d) distana de la zonele sensibile din punct de vedere al proteciei mediului;
e) elemente de protecie a sntii personalului operativ;
f) pericolul de inundaii i subinundaii, seisme, tasare, alunecri de teren sau avalane
ale amplasamentului;
Construcia depozitelor de DMS trebuie înfptuit inând cont de caracteristicile urbanistice
ale localitii conform planului de urbanism general i planurilor de urbanism local – zonal.
Conform art.15 al Codului Funciar nr. 828 din 25.12.1991, pentru construcia obiectivelor
industriale, comunale, de locuine, cilor ferate i autostrzilor, liniilor de transport electric,
conductelor magistrale, precum i pentru alte necesiti decît cele agricole sau silvice, se atribuie
terenuri cu bonitate sczut, precum i terenuri neîmpdurite.
Procedura de atribuire a terenurilor pentru alte necesiti decît cele agricole sau silvice se
stabilete printr-un regulament cu privire la modul de atribuire i de modificare a destinaiei
terenurilor, aprobat de Guvern.
Comisia pentru selectarea terenului se creeaz de ctre autoritile organelor publice
locale în componena creia se includ:
a) preedintele comisiei – primarul sau viceprimarul satului, comunei, oraului,
municipiului;
b) membrii comisiei – reprezentani ai prilor interesate i a serviciilor competente
pentru
sanitar, ecologic, serviciului veterinar, instituiilor de proiectare care elaboreaz proiectul
depozitului;
se întocmete conform modelului tip stabilit.
Terenurile destinate pentru amplasarea i amenajarea depozitelor de DMS trebuie s
corespund urmtoarelor cerine:
a) existena unui strat impermeabil care va constitui o barier natural pentru a nu
permite infiltraia apelor;
b) influena minim a depozitului de DMS asupra orizonturilor acvatice subterane;
c) asigurarea scurgerii libere a apelor (gravitaionale) de pe suprafaa depozitului de
DMS;
d) s nu necesite lucrri ample de terasamente pentru realizarea sistemei de etanaare a
depozitului de DMS;
e) modificarea în timp a cotelor terenului care în urma depozitrii deeurilor s poat fi
asimilat de o configuraie natural a reliefului ce se va încadra armonios în peisajul ambiant;
f) terenul pentru amplasarea i amenajarea depozitului de DMS s nu fie traversat de
apeducte de ap potabil.
Un factor important la selectarea terenurilor pentru amplasarea i amenajarea terenurilor
pentru depozitarea DMS este roza vânturilor (direcia) dominante în raport cu localitile sau alte
zone care pot fi afectate de emisiile de poluani în mediu.
Pe terenurile de amplasare i amenajare a depozitelor de DMS trebuie s fie îndeplinite
ivestigaiile geologo – hidrogeologice i ridicri topografice (geodezice).
Aceste lucrri vor contribui la luarea deciziilor definitive referitor la amplasarea i
amenajarea depozitelor de DMS.
În decizia de amplasare i amenajare a depozitelor de DMS se va ine cont de direcia
predominant a rozei (direciei) vânturilor pentru ca ea s fie opus localitilor, zonelor de
odihn, precum i zonelor de protecie a apeductelor.
Reieind din condiiile geologo – hidrogeologice prioritate vor avea terenurile argiloase
i argilo – nisipoase.
Distana pîn la depozitele de DMS trebuie s constituie nu mai puin de 0,5 km de la
localiti i zonele interzise, dar nu mai departe de 3 – 5 km în scopul diminurii costului
evacurii lor, precum i în scopul consumului mai mic de combustibili i a diminurii polurii
aerului atmosferic cu gaze nocive de eapament.
Este interzis amplasarea i amenajarea depozitelor de DMS în urmtoarele zone:
a) zona sanitar de protecie a surselor de alimentare cu ap potabil;
b) zonele i fîiile de protecie a rîurilor i bazinelor acvatice (lacurilor, iazurilor);
c) zonele de protecie a monumentelor istorice, arhitecturale, de cultur, arheologice, geologice,
hidrogeologice i faunistice (naturale);
d) pistele de decolare i aterizare a porturilor aeriene (nu mai aproape de 10 km);
e) zonele de protecie a apelor terapeutice;
f) zonele inundabile i subinundabile;
g) zonele turistice i de recreaie;
h) rezervaiile naturale;
i) fond forestier i spaii verzi.
Depozitul de deeuri menajere solide trebuie s conin urmtoarele elemente de baz:
- drumurile exterioare de acces;
- drumurile interne;
- împrejmuirile i perdelele de protecie;
- instalaiile de monitorizare a nivelului i calitii apelor freatice (puuri de
supraveghere);
- sistemele de colectare, înmagazinare i valorificare a gazelor de fermentare;
- reelele de iluminare a depozitului DMS;
- rezervorul de pstrare a apei pentru necesiti antiincendiare;
- canalele, rigolele de scurgere a apelor meteorice;
- groapa Bekkari.
Cerinele privind depozitarea (înhumarea) deeurilor menajere solide Conform art.18 al Legii privind deeurile de producie i menajere, depozitarea
(înhumarea) i pstrarea deeurilor se efectueaz prin metode i mijloace, care exclud periclitarea
calitii mediului, sntii populaiei i provocarea altor daune. Fiecare teren de depozitare a
deeurilor (depozit, poligon) trebuie s dispun de un paaport special (certificat), în care se
indic natura deeurilor, originea acestora, indicii lor calitativi i cantitativi i numrul de
înregistrare.
Transportarea deeurilor menajere solide la poligon se efectueaz cu autocamioane
speciale, iar înhumarea lor se realizeaz conform tehnologiei, în straturi: 2,5 m deeuri i 0,5 m
pmînt. Deeurile menajere solide sunt depozitate la poligon cu respectarea condiiilor tehnice de
depozitare, asigurând protecia componentelor de mediu (ap, aer, sol), inclusiv terenurile
aferente poligonului, precum i condiiile, care nu vor permite rspândirea microorganismele
patogene.
La poligoane de efectueaz îndesarea / tasarea DMS, care va permite majorarea cantitii
de depozitare a deeurilor pe o unitate de suprafa i va asigura folosirea economic a
capacitilor poligoanelor.
Cea mai mare problem la astfel de obiective este filtratul. Filtratul este un lichid format de
la depozitarea DMS cu umiditatea mai mare de 52 % în zonele climaterice, unde depunerile
atmosferice anule depete mai mult de 100 mm. Filtratul se pompeaz în acumulator special i
în conformitate cu procedura tehnologic este transportat i pulverizat pe teritoriul poligonului.
Finanarea construciei i întreinerii poligoanelor pentru depozitarea DMS, precum i a
altor lucrri privind salubrizarea localitilor se efectueaz din contul bugetelor locale. Primirea
deeurilor la poligoane se efectueaz contra plat, conform taxelor aprobate de ctre autoritile
publice locale.
Restricii
Conform art.20 al Legii nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deeurile de producie i
menajere, normelor sanitar-ecologice se interzice:
- aruncarea deeurilor în sistemele de drenaj i obiective acvatice, depozitarea i
prelucrarea lor pe teritoriul zonelor de protecie a bazinelor i a cursurilor de ap, în zonele de
protecie sanitar a surselor de aprovizionare cu ap potabil i a apeductelor, în spaii de
recreere, rezervaii naturale i parcuri, precum i în fîiile de protecie ale cilor ferate i rutiere;
- înhumarea i prelucrarea deeurilor periculoase, deeurilor de producie i menajere în
perimetrul localitilor urbane i rurale, în orizonturile subterane, în zonele balneoclimaterice i
de agrement, precum i în alte locuri unde aceasta ar periclita calitatea mediului i sntatea
populaiei;
- introducerea în ar de deeuri i reziduuri de orice natur, în stare brut, cu excepia
maculaturii prelucrate i a cioburilor din sticl, prevzute în anexa nr.3 a legii, destinate utilizrii
în calitate de materie prim secundar la întreprinderile autohtone existente,în scopul prelucrrii,
acumulrii temporare, depozitrii, înhumrii sau distrugerii prin orice metode;
- arderea deeurilor de orice provenien.
Conform art.24 al legii sus menionate contraveniile în domeniul gestionrii deeurilor
constituie:
- nerespectarea modului stabilit de colectare, pstrare, transportare, depozitare, ardere,
neutralizare i evacuare a deeurilor, care a condus sau poate s conduc la poluarea mediului;
- depozitarea arbitrar în locurile interzise sau utilizarea altor procedee de evacuare a
deeurilor fr autorizarea autoritilor abilitate;
- neexecutarea dispoziiilor i prescripiilor autoritilor împuternicite cu exercitarea
controlului de stat asupra depozitrii, prelucrrii, evacurii i înhumrii deeurilor;
- tinuirea sau prezentarea informaiilor false sau incomplete privind gestionarea
deeurilor, precum i evacuarea lor în caz de avarie;
- înclcarea regulilor de eviden i control primar în domeniul nominalizat;
- nerespectarea termenelor de prezentare a drilor de seam asupra gestionrii deeurilor;
- transmiterea deeurilor periculoase unor persoane fizice sau juridice ce nu
dein autorizaii pentru transportarea, pstrarea i prelucrarea lor;
- nerespectarea regimului i regulilor stabilite de exploatare a instalaiilor pentru
prelucrarea i neutralizarea deeurilor, precum i a locurilor pentru depozitarea ori înhumarea
deeurilor de producie, menajere i de alt natur;
- proiectarea i construcia întreprinderilor i altor obiective, precum i implementarea de
materiale i tehnologii, care nu satisfac cerinele de securitate privind utilizarea, prelucrarea i
evacuarea deeurilor;
- nerespectarea altor reguli i cerine prevzute de prezenta lege i de alte acte normative.
Persoanele fizice i juridice culpabile de înclcarea legislaiei privind gestionarea
deeurilor poart rspundere material, disciplinar, administrativ i penal, dup caz, conform
legislaiei (art.154 Cod Contravenional al RM ).
Litigiile aprute în ceea ce privete formarea, depozitarea, utilizarea, neutralizarea i
evacuarea deeurilor se soluioneaz pe cale judiciar.
Secia inspectare sol,