efecte inundatii
TRANSCRIPT
-
8/2/2019 efecte inundatii
1/14
Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitatimari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilormontani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle sunt o alta cauzade producere a inundatiilor ,ele favorizand scurgerea rapida a apei pe versanti si
producerea unor inundatii puternice. Pe vai, deseori, se inregistreaza inundatiicatastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Dinmoment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea raului, lac sau ocean,inundatiile sunt o amenintare majora pentru un numar ridicat de oameni,putandcauza pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerearecoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se potreface.
Tipuri de inundatii
Inundatiile bruste- se produc intr-un interval foarte scurt de timp(aproximativ 6 ore) de la inceputul unei ploi severe si sunt asociate cu fulgere sitraznete, cicloni tropicali sau trecerea unor fronturi masive de ploi. Acest tip deinundatii necesita sa fie anuntate prin alarme intr-un timp cat mai scurt silocalizarea rapida a comunitatilor afectate pentru acordarea ajutoarelornecesare. Inundatiile bruste sunt, de obicei, rezultatul unei caderi torentiale deploaie, sau datorate distrugerii barajelor sau distrugerii rapide a blocurilor degheata.Inundatiile bruste sunt pericole potentiale acolo unde:terenul esteinundabil, suprafata este inalta, iar apele curg prin canioane inguste, furtunilesevere cu ploi masive sunt probabile.
Inundatiile raurilor-sunt produse in mod obisnuit de precipitatiile cazutein bazinele mari de primire .Spre deosebire de inudatiile bruste, inundatiile
-
8/2/2019 efecte inundatii
2/14
raurilor se produc mai lent, fiind deseori sezoniere si pot continua zile sausaptamani.
Inundatiile costiere-sunt inundatii asociate cu cicloni tropicali
(uragane,taifunuri). . Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate ntre5-150 lat. N i S, avnd viteze ale vntului de peste 118 km/h. Acestea poart
denumiri diferite de la o regiune la alta: uragan(hurricane) n Oceanul
Atlantic, taifun n Oceanul Pacific i ciclon tropical n Oceanul Indian i n
lungul coastelor Australiei.
n cadrul ciclonilor, care pot s aib n diametru cuprins ntre 500 i
1000 km, micarea maselor de aer are un caracter circular i prezint , uneori,
traiectorii neateptate i intensific ri locale greu de anticipat. n partea
central , numit ochiul ciclonului, vntul este slab i predomin timpul
senin; coroana principal cu un diametru de pn la 200 de km, este
caracterizat prin violente i ploi abundente. Spre exterior viteza vntului i
cantit ile de precipita ii tind s se diminueze treptat.
Cel mai distrug tor ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de
vie i omeneti a fost cel din noiembrie 1970, cnd, n Bangladesh, n aez rile
din delta fluviilor Gange i Brahmaputra i-au pierdut via a circa 1 milion de
persoane(dup alte surse num rul a fost fie mai mic, fie mai mare), alte
cteva milioane r mnnd f r ad post i hran . Ca si in cazul inundatiile
raurilor, ploile intense cazute pe o arie geografica mare vor produce
inundatii extreme si in bazinele raurilor de coasta.
Cauzele care duc la aparitia inundatiilor
Inundatiile sunt determinate atat de cauze naturale cat si antropice.
-
8/2/2019 efecte inundatii
3/14
Cauze naturale de aparitie a inundatiilor:
- Ploile abundente(torentiale) reprezinta cea mai importanta cauza
de producere a inundatiilor.Constau in caderea unor cantitati mari de
precipitatii intr-un timp foarte scurt, astfel incat capacitatea de infiltrare asolului este repede depasita si aproape intreaga cantitate de apa cazuta se
scurge spre reteaua de vai generand viituri, depasirea capacitafii de transport
a albiilor minore si deversarea apelor in albiile majore provocand inundatii.
Sunt cunoscute in Romania inundatiile produse de astfel de ploi in anul 1970,
pe majoritatea raurilor mari, in 1972 si 1975 cu precadere in partea de sud a
tarii, in 1991 pe raurile din Subcarpatii Moldovei (Tazlau, Trotus cu ruperea
barajului de la Belci etc.). Areale susceptibile de a fi inundate se intalnesc in
lungul multor rauri din Romania .
- Topirea brusca a zapezii are un rol considerabil in formarea viiturilor, cu
precadere in zonele cu climat temperat si reci.Viiturile reprezinta momentede varf in evolutia scurgerii apei unui rau. Ele se caracterizeaza prin
cresteri spectaculoase extraordinare, deosebit de rapide (de ordinul
orelor) ale nivelului apei si implicit a debitului, pana la atingerea unui maxim,
dupa care urmeaza scaderea, de asemenea rapida, a apelor (dar intr-un ritm
ceva mai lent decat cresterea) care revin la parametri normali de
scurgere, . In general, procesul de topire genereaza inundatii de primavara
-
8/2/2019 efecte inundatii
4/14
sau de vara in zonele inalte In Romania topirea zapezilor incepe in lunilefebruarie-martie, mai intai in Caimpia Tisei si in sud-vestul si sudul tarii. In
zonele de deal si in Moldova incepe in luna martie, iar la munte, in aprilie -
mai. Astfel de viituri sunt spectaculoase pe raurile din vestul Statelor Unite,
pe Columbia, pe Volga, Obi, Enisei
si Lena.
Topirea zapezilor concomitent cu caderea ploilor de primavara: un
asemenea fenomen s-a produs in Romania, in luna mai a anului 1970, pe
raurile din Transilvania, pe Olt, Siret si Dunare. La nivel nationalpagubele inundatiilor din 1970 au fost foarte mari. Au fost afectate total 83 de
localitati si partial 1.528. S-au evacuat din calea apelor 256.000 persoane si
455.000 de animale. Au fost avariate 395 de unitati productive si 45.460 de
case, din care 13.070 au fost complet distruse
-
8/2/2019 efecte inundatii
5/14
Topirea brusca a zapezii, asociata uneori cu topirea ghetarilor seinregistreaza constant in regiuniile montane inalte, cu ghetari. In masa degheata se pot forma pungi de apa, care pot fi evacuate spontan prinfisurarea masei de gheata, generand viituri de mari dimensiuni. Fenomenul
este frecvent si in regiunile vulcanice din Islanda, Alaska, Anzi etc.-
Ruperea brusca a barajelor
de gheata (a zapoarelor)
este un fenomen frecvent pe
raurile din zona climatelor temperat-continental si subpolar, in special in
nordul Rusiei si Canadei, pe raurile cu directia de curgere de la nord la sud,
aceasta facilitand topirea dinspre amonte spre aval a ghetii in anotimpulcald. Un astfel de fenomen s-a semnalat pe raul Enisei, in anul 1909, cand inurma unui baraj de gheturi, nivelul raului a crescut cu 12m in 24 de ore si a
inundat in amonte, iar ruperea zaporului a generat o viitura si inundatii care
au distrus mai multe vase aflate la iernat pe un canal lateral. La noi in tara,
asemenea fenomene se inregistreaza pe unele rauri carpatice, precum
Bistrita , care, in iarna anului 2002-2003, a provocat moartea a 4 tineri si
serioase pagube materiale. Pe Dunare, cea mai spectaculoasa crestere denivel, ca urmare a unui astfel de fenomen s-a produs in anul 1838, cand in
urma blocarii gheturilor in zona orasului Budapesta, nivelurile au crescut in
asa fel incat au depasit cu 2 m pe cele mai mari inregistrate, desi debitele
fluviului nu au fost decat de 5.000-6.000 m3/s. In timpul acestui zapor apele
au afectat partea de est a orasului, unde nivelurile crescute si gheturile sub
influenta vantului au distrus 4.254 de case (536% din fondul de locuinte) si au
inundat o suprafata de circa 6.000 kmp.
-
8/2/2019 efecte inundatii
6/14
Furtunile sunt perturbari severe ale atmosferei. Din punct de vederestiintific, metereologii considera furtunile drept sisteme metereologiceavand viteze ale vantului de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort.Vanturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de
intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzind furtuni violente. Vanturile careating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 sunt numite vanturi deintensitatea uraganului.
Anual, vanturile intense provoaca multe distrugeri. De-a lungulcoastelor, ele dau nastere unor valuri de furtina violente care pot provocastricaciuni imense, an regiunile reci viscole orbitoarre, si desert furtuni denisip.
In noaptea de 15-16 octombrie 1987, sud-estul Angliei a fost atinsde un vant de forta uraganelor, cu rafale ce au atins aproximativ 170
km/h. Nouasprezece persoane au murit, peste 15 milioane de arbori aufost doborati, acoperisurile s-au prabusit, geamurile s-au spart sihornurile caselor au fost distruse. Cel mai mult a avut de suferit Sussex-ul. In Sussex-ul de Est, aproximativ 200 de rulote au fost distruse.Soselele ti caile ferate au fost blocate de arborii prabusiti. Curentulelectric si liniile telefonice au cazut si unele sate nu au mai avut energieelectrica timp de o saptamana. Aceasta furtuna de mare intensitate pareasa fie cea mai puternica, dupa cea din 1703.
Nimeni nu anticipase violenta furtunii din 1987. ea a luat nastere
dintr-o puternica depresiune atmosferica din Golful Biscaya. Existau insaprea putine vase in zona care sa observe aceste evolutii si care satransmita informatiile catre computerele metereologice britanice. Furtunadin 1987 era de neegalat in memoria oamenilor dar aceasta a fost urmatade altele ain ianuarie si februarie 1990, cand au murit 46 de oameni inMarea Britanie si 49 in nordul Europei. Cu toate ca aceste furtuni aveauintensitatea unor uragane, practic ele nu erau uragane propriu-zise.Metereologii utilizeaza acest termen pentru un tip special de furtunitropicale.
Furtunilecare au lovit Marea Britanie in 1987 si 1990 au fostcauzate de fronturile depresionare care se formeaza la latitudini mijlocii,unde se intalnesc curentii reci de aer polar cu cei calzi, subtropicali.
Pe o harta metereologica, depresiunile atmosferice intense secaracterizeaza printr-o serie de izobare foarte apropiate. Cu cit izobarelesunt mai apropiate, mai compacte, cu atat vantul va fi mai puternic.Uraganele, numite si cicloane tropicale din cauza ca se formeaza in larguloceanelor, la tropice, aproximativ intre 5 si 25 grade nord si sud deEcuator, sunt cele mai distrugatoare furtuni.
-
8/2/2019 efecte inundatii
7/14
Uraganele sunt mase rotitoare de aer umed, a caror viteza poate atingepana la 300 km/h. Ele se opresc foarte repede daca ajung deasuprauscatului rece sau al apelor reci, cand isi pierd din energia preluata in urmaevaporarilor din apa marina calda. Metereologii urmaresc traiectoria de
deplasare a uraganelor prin intermediul fotografiilor transmise de satelitiartificiali si transmit evertismente pentru comunitatile aflate an pericol.Marile uragane, pe care metereologii americani le-au botezat cu numele defete sau baeti, provoaca insa si astazi mult haos. De exzemplu, inseptembrie 1988, uraganul Gilbert, cel mai puternic inregistrat pana astaziin America, a lovit vestul statului Indiana si Mexicul provocand 300 demorti.Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperati se formeaz la contactul dintre masele de aer polar i cele tropicale,
uneori fiind extinse pe suprafee uriae. n timpul iernii aceste furtunisunt asociate cu cderi abundente de zpad care genereaz viscoleputernice.
Furtunile puternice, provocate de cicloni sau de vanturile musonice,pot provoca inundatii ale coastelor marine. Astfel de situatii se intalnesc ingolful Mexic (Florida), in jurul Philipinelor, in India si in Bangladesh, pecoastele Alaskai si ale Chinei, in Europa vestica in special in Tarile de Jos.Intre 1916 si 1965, coastele Japoniei au fost afectate de 5 mari taifunefoarte puternice cu valuri de peste doi metri fata de normala. In acest caz
se pot distinge doua tipuri de furtuni. Primul tip are loc pe coasteledeschise cum sunt ale Oceanului Atlantic din Statele Unite. Pe acestetarmuri, afectate de ciclonii tropicali, apele marine patrund adanc inzonele limitrofe.
Cauze antropice
2.2.2. Construciile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaste suficient debine probabilitatea de aparitie a nivelurilor si a debitelor maxime pot pune inpericol comunitati umane si bunuri materiale. In cazul barajelor de exemplu,accidentele pot fi legate de o serie de calcule gresite ale planului barajului, dedefectele rezultate la incastrarea corpului barajului in roca de baza, decalcularea gresita a rezistentei barajului, de deficiente de control a rezistenteibarajului etc.
Dintre toate accidentele produse pe plan mondial, 69% au aparut labarajele din pamant si din anrocamente si in 31% la alte tipuri de baraje. Se
-
8/2/2019 efecte inundatii
8/14
pare ca una din cauze consta in faptul ca aceste baraje au o mare neomogenitatea materialelor de umplutura si pot aparea procese de sufoziune fizica, deeroziune regresiva, de tasari, sau de aparitie a unor viituri exceptional inainte determinarea constructiei.
Astfel de accidente se pot produce si la barajele in arc, din beton. Deexemplu, ruperea barajului Malpasset din sudul Frantei, pe raul Reyran, la 80 kmnord de Nisa, in anul 1959, a distrus case, poduri, calea ferata pe 2.000 m,partial orasul Frejus, iar pe cele 43.000 ha inundate nu au ramas decat mine sinoroi. Au pierit 421 persoane, 1.138 sinistrati, 100 case distruse complet, 700avariate, 200 vehicule distruse, pagube de 30 miliarde de franci, fara a socotibarajul.
2.2.3. Ruperea digurilor fluvialesau marinepe cale naturala constituie unalt pericol mare de inundare a terenurilor protejate. In partea de vest a Europei,in Tarile de Jos s-au construit diguri marine care au scos, in decursul istoriei, desub apele marii o suprafata de 2.200 km2. Aceste suprafete desi intens folositesi locuite sunt in pericol de a fi inundate, datorita ruperii digurilor de protectie,cu toata supravegherea atenta a acestora. O astfel de catastrofa a avut loc inluna ianuarie 1953 din cauza unei furtuni puternice care a general valuri cu o
inaltime de 12m. Digurile marine au rezistat la aceasta incercare, dar au cedatdigurile de pe malurile estuarelor si ca urmare s-au inundat 70.000 ha de teren.Pagubele au fost apreciate: 1.800 morti, 4.000 case distruse si 25.000 avariate.Au pierit 25.000 bovine, 20.000 porci, 2.000 berbeci, 1.500 cai, 100.000 pasarietc.
. Despduririle efectuate de om in decursul timpului in toate regiunile
globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidric si
prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternica a apelor pe versanti. Caurmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde si niveluri mai mari si o
sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul raurilor.
EFECTELE INUNDATIILOR
-
8/2/2019 efecte inundatii
9/14
Inundatiile specifice apelor din Romnia pot generaurmatoarele efecte:
a)Pagube Economice
directe constau inpierderile de vieti
omenesti din
localitatile afectate
total sau partial, din numarul
de case distruse sau avariate,
din obiectivele industriale
afectate cu pagube in functie
de gradul de afectare si deprofilul intreprinderii. Tot pagube directe se pot produce si la obiectivele
agricole si zootehnice care inregistreaza pierderi de animale in cazul in care
acestea nu au putut fi evacuate din zona devastata.
Este afectata direct cu pagube materiale reteaua de drumuri si cai
ferate prin distrugere completa sau prin avarierea de poduri, drumuri si cai
ferate. Reteaua de linii electrice si de comunicatii are de suferit in cazul in
care stalpii de sustinere au fost avariati, la fel reteaua de conducte detransport de gaze petrol sau apa potabila si industriala. Asa dupa cum a
reiesit din multitudinea de exemple, pot fi afectate o serie de constructii
hidrotehnice, lacuri de baraj, prin distragere completa, avariere sau pur si
simplu colmatare.
Astfel de situatii se pot intampla frecvent, mai ales acolo unde lacurile deacumulare au fost construite in regiuni cu un transport mare de aluviuni insuspensie. Lacurile sunt practic transformate in simple trepte in profilul
longitudinal, cu reducerea la maxim a volumului util si fara perspective deoarececheltuielile pentru decontarea lor sunt foarte mari
-
8/2/2019 efecte inundatii
10/14
Pagube economice indirecte constau din efectele pe care le au
inundatiile asupra intreruperii temporare sau permanente a proceselor de
productie, asupra intarzierilor produse in livrarea produselor si chiar prin
reducerea exportului. Intervin apoi costurile suplimentare de transport, cele
de aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor, fara a mai vorbi de
cheltuielile efectuate pentru normalizarea situatiei si reluarea activitatilor
economice, ca si pentru plata asigufarii bunurilor materiale si umane.
Pe langa pagubele economice care pot fi cuantificate irnmdatiile au si efecte
care se rasfrang atat asupra vietii sociale cat si asupra mediului inconjurator
prin consecintele de ordin ecologic pe care ele le pot produce.
b)Efectele Sociale negative constau in primul rand din pierderile de vietiomenesti si consecintele ulterioare ale acestora asupra vietii comunitatilor
umane si ale societatii in general. In timpul inundatiilor se desfasoara ample
actiuni de evacuare a populatiei care duce la generarea de panica cu efecte
psihologice negative. Daca nu sunt luate masurile de protectie medicala
necesare, se poate ajunge la declansarea unor epidemii. Pe perioada
inundatiilor sunt drastic diminuate veniturile populatiei fie prin intreruperea
activitatilor fie prin pagubele directe pe care le suporta comunitatile riverane. Tot in aceasta categoric trebuie sa introducem si distrugerea unor valori
culturale ale comunitatilor umane din arealele inundate.
-
8/2/2019 efecte inundatii
11/14
c) Ecologice negative: sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prinafectarea starii de calitate a factorilor sai. In timpul inundatiilor are loc
poluarea apelor de suprafata prin antrenarea in albiile de rau a tuturor
deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si
transportate, prin raperea conductelor de transport a produselor petroliere
s.a. Are loc o poluare a apelor subterane si chiar poluarea solurilor din zonele
inundate in cazul in care apele transporta astfel de substante.
. Efecte geomorfologice
Efectele geomorfologice ale viiturilor si ale inundatiilor sunt foarte
importante si prin urmarile lor. Sunt cazuri cand la viituri se produc
spectaculoase eroziuni de maluri si in albie. La fluviul Galben sunt sectoare incare patul albiei se inalta cu circa 10 cm la fiecare viitura si uneori eroziunile
de mal ajung la 300 m/zi in timpul viiturilor puternice. Asa se explica de ce in
ultimii 2.000 ani cursul fluviului a suferit 26 de modificari majore, pe actualul
traseu stabilindu-se in anul 1851.
La acestea se adauga efectele care se produc in albia majora unde
actualul orizont de sol si asa destul de subtire este acoperit cu un strat de
aluviuni si mal de diferite grosimi in functie de adancimea si viteza apei. In
felul acesta terenurile inundate sufera o modificare a modului de folosinta
anterior, un proces de autoinaltare, o dereglare a ecosistemelor anterioare si
instalarea unei perioade de dezordine pana la refacerea echilibrului, pe baza
puterii de autoreglare a ecosistemelor. In timpul viiturilor, foarte multe rauri
transporta volume importante de aluviuni in suspensie si prin tarare, care in
mare parte se depun la gura de varsare provocand o inaintare a deltelor, care
poate ajunge la peste 100 m/an in functie de cantitatea depusa. Pentru a
avea o imagine asupra acestor procese este suficient sa amintim ca Nilultransporta anual 111 milioane tone de aluviuni in suspensie, Mississippi 312
milioane si Fluviul Galben 1.887 milioane tone. In acest din urma caz
scurgerea medie specifica de aluviuni in suspensie este de 28 t/an km2, cu
putin mai mare ca valorile de 25 t/an km2 determinate pentru Subcarpatii de
la Curbura, din Romania.
-
8/2/2019 efecte inundatii
12/14
Cum pot contribui oamenii la inundatii?
Inundatiile sunt pericole naturale.Ele devin dezastre atunci candafecteaza asezarile umane. Magnitudinea si frecventa inundatiilor sunt deseoricrescute datorita urmatoarelor actiuni umane:
Asezarea oamenilor in zonele supuse riscurilor de inundatii contribuie la
aparitia dezastrelor produse de inundatii prin punerea in pericol a oamenilor si abunurilor acestora..Cresterea numarului populatiei si lipsa terenurilor determina,de asemenea, formarea asezarilor umane in zonele supuse riscurilor de inundatii.Dezvoltarea zonelor supuse riscurilor de inundatii pot sa modifice albiileraurilor,care insa ,daca nu sunt bine proiectate pot contribui la inundatii.
Urbanizarea contribuie la aparitia inundatiile urbane astfel :drumurile siconstructiile din zonele urbane acopera terenul impiedicand astfel absorbireaexcesului de apa si umplerea canalelor naturale mai rapid decat drenajul natural,sau,sistemele de canalizare pot sa devina insufuciente pentru preluarea intregii
cantitati de apa provenite din precipitatii.Imposibilitatea de a mentine sau intretine sistemele de drenaj, digurilesi protectiile din ariile vulnerabile contribuie de asemenea la inundatii.
Beneficiile inundatiilor
Efectele pozitive ale inundatiilor includ reincarcarea rezervelor de apa dinsol si mentinerea ecosistemelor raurilor prin asigurararea oxigenarii apelor si ahranei pentru pesti, pasari si animale salbatice..In general inundatiile eliminapoluantii din apele raurilor.
Inundatiile pot fi benefice pentru unele populatii dependente de ploilesezoniere cum ar fi cele din zonele aride.In aceste zone reimprospatarea
-
8/2/2019 efecte inundatii
13/14
umezelii din sol promoveaza cresterea ierburilor pentru pasunatul animalelor catsi recoltele pe termen scurt.Inundatiile in zonele semi-aride din Africa de Vestau o importanta economica foarte mare pentru imbunatatirea rezultateloragriculturii.
Masurile posibile de reducere a riscurilor
Majoritatea pierderilor de vieti omenesti si multe dintre distrugerile provocate deinundatii pot fi prevenite prin aplicarea masurilor de pregatire cat si a celor dereducere a efectelor negative. Primul pas implica identificarea elementelorvulnerabile prin intocmirea de harti cu privire la pericolul aparitiei de inundatii siapoi prin integrarea acestor informatii intr-un plan de pregatire si dezvoltare.O
strategie poate combina reglementarile folosirii terenurilor din zonele inundabile cumasurile de control al inundatiilor. Planificatorii vor putea sa-si aduca contributiaprintr-o serie de discipline incepand cu evaluarea riscului, a nivelului risculuiacceptabil si a viabilitatii activitatilor propuse.
Intocmirea hartilor de risc ale zonelor inundabile-Inundatiile sunt descrise inmod normal in termeni de frecventa statistica folosind ca parametru repetarea lorla o perioada de 100 de ani pentru programele de reducere a efectelor lornegative. Harta de baza poate fi combinata cu alte harti si date pentru a puteaforma un tablou complet al zonei inundabile. Alte date necesare includ analizafrecventei inundatiilor, hartile inundatiilor, frecventa lor si distrugerile inregistrate ,
cat si alte date precum densitatea populatiei si hartile infrastructurilor.
Hartile cu pericole multiple-Inundatiile reprezinta un rezultat al altor pericole.O harta cu multiple pericole sintetizata serveste pentru a sublinia ariile vulnerabilela mai mult de un pericol.
Acestea constituie un excelent instrument pentru proiectarea unor actiuni dereducere a pericolelor ca si a planurilor de urgenta. El poate uneori sa nu fie preaadecvat pentru activitatile de reducere a unor pericole specifice anumitor locuri siactivitati.
Controlul folosirii terenului-Scopul reglementarilor de folosire a terenurilor estede a reduce pericolul pentru viata, bunuri materiale si dezvoltare atunci cand apelecu nivel foarte mare inunda zonele joase sau zonele de coasta. Reglementarilefolosirii terenurilor asigura ca riscurile de inundatii nu sunt mai crescute defolosirea incorecta a terenurilor.
Modalit i de combatere a inunda iilor :
- reducerea efectelor nc lzirii globale prin reducerea emisiilor poluante,
refacerea suprafe elor mp durite, etc.
-
8/2/2019 efecte inundatii
14/14
- amenajarea de lucr ri de ap rare mpotriva inunda iilor (diguri, baraje,etc)
i ntre inerea celor existente ;
- dezvoltarea sistemului informa ional meteorologic i hidrologic , careconst
n observarea, m surarea, nregistrarea i prelucrarea datelor meteorologice i
hidrologice, elaborarea prognozelor, avertiz rilor i alarm rilor, precum i
transmiterea acestora factorilor implica i i la popula ia expus ;
- interzicerea amplas rii de locuin e sau obiective economico sociale n
zonele inundabile i dezafectarea celor existente;
- ntre inerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipita ii
existente la nivelul localit ilor (sisteme de canalizare, rigole, an uri).
- Intre inerea albiei cursurilor de ap (ndep rtarea vegeta iei, decolmatarea
albiilor, ndep rtarea obstacolelor i neobstruc ionarea sub nicio form a
curgerii cursului de ap ).