curs 7 agro.docx
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
1/22
Curs 7SUBCLASA HAMAMELIDAE
Caracterizarea subclasei Hamaelidae
Subclasa Hamaelidae este constituită
în mare parte din specii lemnoase – arbori, arbuşti sau liane şi câteva specii erbacee, cu tulpini
erecte sau volubile. Frunzele, de obicei simple (la genul Juglans penat-compuse), pot i înso!ite de stipele,
uneori persistente (Quercus cerris)" penate sau palmate (Cannabaceeae), cu dispozi!ie alternă,
uneori opusă (Cannabaceeae), rar verticilată.
Florile actinomore, adaptate la polenizarea anemoilă, sunt, în ma#oritatea cazurilor,unise$uate, grupate în inlorescen!e amentiorme. %nvelişul loral simplu, de tip perigon
sepaloid poate i redus până la absent (ig. &'). ndroceul dialistemon este alcătuit dintr-un
număr de stamine egal cu numărul de tepale, uneori mai mare, rar cu un număr mic de
stamine (-*). +ineceul ormat din *- carpele, gamocarpelar, de regulă, cu ovar superior sau
inerior ( Juglandales, Fagales). Fecundaţia are loc la un interval mare după polenizare (caracter de inerioritate
păstrat de la gimnosperme). Fructele de obicei simple, uneori compuse, rar multiple.
Semin!ele albuminate sau e$albuminate, lipsite de perisperm" embrionul mic, cu două
cotiledoane.Subclasa Hamamelidae cuprinde mai multe ordine dintre vor i prezentate
următoarele Urticales, Juglandales, Fagales.
Ordinul Urticales
Familia Ulmaceae
rbori cu runze alterne, aşezate disti" baza limbului este asimetrică iar marginea
serată" stipele căzătoare. Florile mici, aşezate în inlorescen!e a$ilare, ermarodite sau
unise$uate (plantele pot i poligame, cu lori ermarodite şi bărbăteşti). %nveliş loral de tip
Fig. 70 Juglans regia – detaliu
loare emeiască
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
2/22
perigon sepaloid, cu -/ tepale libere sau unite la bază. +ineceul bicarpelar cu ovar superior,
uniovulat. Fructul este samară sau drupă.
Ulmus specii răspândite mai ales în
emisera nordică. Frunzele dublu-serate, apar după
înflorire. Florile ermarodite au perigon gamotepal
şi stamine cu antere roşii. Fructul - monosamară, având
aripa aşezată #ur-împre#urul acenei (ig. &). Specii
sensibile la o boală microbiană, cu evolu!ie rapidă,
atală. U.glabra – 0lm de munte (ig. &*) arbore cu runze scurt-
pe!iolate, invers-ovate, uşor lobate la vâr, cu supraa!a rugoasă.
Samara lat eliptică, are sămân!a aşezată în centrul aripii. Frecvent întâlnit în păduri din eta#ulgorunului şi agului, uneori a#ungând la altitudini de circa ''' m. Specie importantă pentru
i$area şi ameliorarea solului. U.minor – 0lm de câmp (ig. &, &1) arbore cu arealul e$tins
în regiunea de câmpie şi deal, în păduri de amestec, cu precădere pe soluri aluvionare. 2e
ramurile tinere poate orma un ritidom aripat. Frunzele sunt relativ lung pe!iolate, cu limb
scurt-acuminat, pe a!ă glabru-lucios. Samara aproape sesilă, obovată, are sămân!a aşezată
e$centric.
•
Familia Moraceae2lante lemnoase cu laticiere în toate !esuturile parencimatice. Frunzele simple,
alterne, prezintă stipele. Florile sunt grupate în inlorescen!e dense, cu a$ul deseori îngroşat,
uneori ormând o cavitate cărnoasă, piriormă" sunt unise$uate, cu perigon sepaloid, de obicei
pe tipul , care poate deveni cărnos şi poate încide ructele" androceul este ormat din -3
stamine" gineceul bicarpelar, gamocarpelar, are ovarul cu pozi!ie superioară. Fructele sunt
simple, cărnoase (drupe) sau compuse. Sunt incluse genurile orus, Ficus.
Morus arbori cu limbul oliar variat lobat, eteroilia iind prezentă deseori. Florile
sunt grupate în inlorescen!e spiciorme. Fruct este compus (drupe încon#urate de perigon
Fig. 72 Ulmus glabra (0lm de munte)
Fig. 71 Ulmus minor – monosamara
Fig. 7 Ulmus minor (0lm de câmp)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
3/22
cărnos), cilindric-
ovoid. .alba – 4ud
alb (ig. &) specie originară din 5ina. Frunzele
sunt netede pe partea superioară şi glabre pe a!a
inerioară, sub!iri. Fructele alb-gălbui, roz sau
purpurii au pedunculii egali cu lungimea lor.
.nigra – 4ud negru specie originară din vestul
siei (2ersia, 6ranscaucazia). Frunze scabre pe a!a
superioară, pubescente pe cea inerioară, nu pot i
olosite în rana viermilor de mătase decât în stadiul tânăr. Fructele purpuriu-încis, au
pedunculi oarte scur!i. 5ultivate pentru lemn, ructe şi ca plante ornamentale.
Ficus plante lemnoase ce pot avea un abitus dierit (specii epiite sau cu rădăcini proptitoare), cu late$ iritant. Frunzele simple, au marginea întreagă sau divizată. Florile
unise$uate sunt încise în a$a inlorescen!ei devenită piriormă, cărnoasă (numit siconă) (ig.
&3)"
cele
bărbăteşti sunt mici, cu *-/ tepale şi -/ stamine şi
sunt situate la partea superioară a inlorescen!ei, iar cele emeieşti au perigon neregulat şi sunt
aşezate spre bază. 2olenizarea este asigurată de o imenopteră din genul !lastofaga. Femelele
pătrund în siconă şi depun ouă în ovarul lorilor emeieşti. 7arvele se rănesc cu !esutul
ovarian specializat. 2olenul a#unge la maturitate în antere în acelaşi timp cu înceiereastadiului de nimă la insecte. 4upă împerecere care are loc în interiorul siconei, emelele ies,
trecând printre lorile bărbăteşti care îşi lasă polenul pe corpul acesteia şi merg în altă
inlorescen!ă unde depun ouăle, asigurând totodată şi polenizarea. 4in iecare loare
emeiască va rezulta o acenă care va rămâne încisă în a$a cărnoasă a inlorescen!ei.
F.carica – Smocin arbust sau arbore cu runze palmat-idate, căzătoare (ig. &/). 2oate i
cultivat în locuri adăpostite şi însorite.
Fig. 7! orus alba (4ud alb)
Fig. 7" Ficus carica (Smocin)Fig. 7# Fruct smocin - siconă
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
4/22
• Familia Cannabaceae
2lante erbacee" runzele palmate au stipelele caduce.
Florile unise$uate sunt dispuse dioic, şi au perigonul sepaloid, dialitepal, pe tipul 3, androceul
cu 3 stamine şi gineceu bicarpelar, ovar superior. Florile emeieşti sunt prote#ate de ipsoile"ruct de tip acenă. Fac parte genurile Cannabis, Humulus.
Cannabis plante cu tulpini erecte şi runze palmat-sectate până la palmat-compuse.
8nlorescen!ele emeieşti apar sub ormă de glomerule a$ilare. Florile sunt aşezate câte două
la baza unei bractee membranoase. C.sativa – 5ânepă specie anuală ale cărei ructe rămân
învelite în bracteea păroasă. Subspecia sativa, este cultivată
pentru e$tragerea ibrelor, uleiurilor şi ca plantă medicinală.
C.sativa subsp. spontanea (ig.&&) este buruiană ruderală, pe
cale de e$tindere şi în culturi, întâlnită din zona de stepă până
în eta#ul gorunului.$umulus plante cu tulpina volubilă" runzele opuse,
pot i palmat-lobate până la palmat partite. 8nlorescen!ele
emeieşti sub ormă de conuri sunt prote#ate de runze
bracteante mari, acrescente. 7a baza unei bracteole verzi se
găsesc câte *-/ lori cu perigon redus. H.lupulus – 9amei
(ig. &:) plantă perenă cu peri agă!ători pe tulpină. Suntcultivate e$emplarele emeieşti pentru substan!a aromatică
amară, numită lupulină, produsă de glandele secretoare situată pe partea internă a bracteelor,
olosită în industria berii. ;ste întâlnită în zăvoaie, lunci, de-a lungul cursurilor de apă, la
marginea pădurilor, începând din zona de câmpie până în regiunea dealurilor, la altitudini de
''' m.
Ordinul Juglandales
Familia Juglandaceae
;ste alcătuită din specii de arbori cu runze nestipelate,
imparipenat-compuse, dispuse altern, bogate în substan!e
aromatice. 2e lăstari şi runze se găsesc peri glandulari. Flori
unise$uate aşezate monoic. Florile bărbăteşti (ig. &
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
5/22
lăstari, având un
perigon cu 1-3
tepale reduse, prote#ate la bază de o bractee şi două bracteole. +ineceul bicarpelar,
gamocarpelar, cu ovar inerior şi două stigmate mari, papiloase. Fructul este de tip drupă (ig.:'). %n !ara noastră sunt cultivate specii ale genului &uglans. J.regia – =uc arbore cu scoar!a
netedă, cenuşie, ormând apoi un ritidom sub!ire. Frunze au 3-< oliole eliptice. 2eretele
ructului la maturitate se usucă şi crapă la nivelul epicarpului şi mezocarpului (drupă par!ial
deiscentă). %ntâlnit sporadic în păduri de amestec din regiunea de deal din >anat şi ?ltenia"
recvent cultivat pentru semin!ele cu cotiledoane mari, bogate în uleiuri. 7emnul întrebuin!at
în industria mobilei, pentru tâmplărie ină, sculpturi etc. Frunzele şi ructele sunt olosite
pentru vopsitul lână în negru, caeniu, galben sau roşu.
Ordinul Fagales
• Familia Fagaceae
Specii lemnoase, caracteristice emiserei nordice,
cu runze simple, alterne, având marginea întreagă, serată
sau lobată. Sunt plante monoice. Florile bărbăteşti grupate
în amen!i, au perigon sepaloid cu -& tepale, iar stamineîn număr egal sau dublu a!ă de tepale. Florile emeieşti
grupate în cime sau inlorescen!e spiciorme, au trei
carpele unite şi ovar inerior. Fructul acenă, învelit total
sau par!ial într-un involucru (cupă) rezultat din
concreşterea a$ului loral cu tepalele şi ipsoilele"
semin!e e$albuminate. Fac parte genurile Fagus,
Quercus, Castanea.
Fig. %0 Juglans regia (=uc)- drupa par!ial deiscentă
Fig. 7' Juglans regia (=uc)- amen!i bărbăteşti
Fig. %1 Fagus s"lvatica (Fag)- amen!i bărbăteşti
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
6/22
Fagus arbori care nu ormează ritidom decât în
zona bazală a tulpinii. @ugurii usiormi, ascu!i!i sunt
îndepărta!i de ramură. Frunze eliptice, ciliate pe margine.
Flori bărbăteşti grupate în amen!i aproape serici, lung
peduncula!i (ig. :). Florile emeieşti, câte două, sunt
încon#urate de numeroase ipsoile care concresc.
Fructele 1-muciate sunt încise câte două într-o cupă
lemnoasă, prevăzută la e$terior cu numeroşi apendiculi
spinoşi sau oliacei, deiscentă în patru valve. F.s"lvatica
– Fag (ig. :*) arbore întâlnit între /''-*'' m altitudine,
în păduri pure (ăgete) sau în amestec cu alte oioase
(gorun, carpen) în partea inerioară a arealului sau cu răşinoase (molid,
brad) în partea superioară a arealului, ormând subeta#ul pădurilor de ag
din cadrul eta#ului nemoral. 7emnul său utilizat în industria mobilei, iind lemnul şi un
combustibil oarte bun. Specie ce între!ine un microclimat umbros, răcoros, liniştit şi reglează
regimul idrologic. 2lantă melieră şi medicinală.
Fig. %2 2ădure de Fagus s"lvatica(Fag)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
7/22
(uercus arbori cu ritidomul persistent, adânc brăzdat, având runze penat-lobate.
Flori bărbăteşti sunt grupate în amen!i penduli, sub!iri, iar cele emeieşti în inlorescen!e
spiciorme, iecare loare iind încon#urată par!ial de un involucru în ormă de cupă (ig. :1).
Fructele (ginde) au cupe individuale, care le prote#ează la bază sau aproape pe toată
lungimea lor" cupa este acoperită la e$terior de solzi imbrica!i, liberi sau concrescu!i (ig. :).
Speciile genului ormează păduri din regiunea de câmpie până în zona colinară, la circa /'' m
altitudine. Q.cerris –
5er (ig. :3) arbori cu
runze înso!ite de stipele iliorme, persistente, cu limbul eliptic, penat lobat, lobii ascu!i!i"
ormează păduri curate sau în amestec cu alte oioase în regiunea de câmpie şi deal, pe
podişuri sau versan!i însori!i, pe soluri compacte. Q.robur – ste#ar specie de bază ce ormează
păduri din zona nemorală, respectiv a pădurilor de ste#ar, mai ales din nordul @oldovei, cu
runze obovate şi lobii rotun#i!i (ig. :/). Q.petraea – gorun intră în alcătuirea pădurilor din
eta#ul nemoral, subeta#ul pădurilor de gorun, răspândite în dealurile subcarpatice şi podişuri,
între 1''-/'' m altitudine" prezintă runze cu lobii rotun#i!i şi acene prote#ate de cupe sesile
(ig. :&).
Fig. %! Quercus robur – ructFig. % Quercus robur – loare emeiască
Fig. %" Quercus robur (Ste#ar) – runze culobi rotun#i!i
Fig. %# Quercus cerris (5er) – runze şistipele iliorme
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
8/22
Castanea arbori, mai rar arbuşti. Frunze lanceolate, pe margini acut spinos serate.
men!i bărbăteşti alungi!i, sub!iri, erec!i şi au uneori lori emeieşti la bază. Florile emeieşti
grupate câte trei, sunt
încon#urate complet de un
involucru spinos. C.sativa
– 5astanul comestibil (ig.
::) arbore întâlnit
spontan şi cultivat în sudul
;uropei, nord-vestul
ricii, sud-vestul siei"
la noi este cultivat şi subspontan în #ude!ele @aramureş, +or#,
@eedin!i, în sta!iuni adăpostite.
• Familia Betulaceae
lcătuită din specii lemnoase, bogate în tanin. Scoar!a netedă sau solzoasă, uneori se
e$oliază în straturi sub!iri. Frunze alterne, simple, dublu serate pe margine, au stipele
căzătoare. Florile unise$uat-monoice sunt aşezate câte trei în a$ila unor bractee cele
bărbăteşti prezintă perigon cu / tepale, androceu cu *- stamine şi sunt dispuse în amen!i
compuşi, penduli" cele emeieşti grupate în amen!i compuşi, erec!i, nu au perigon" gineceul
este bicarpelar, gamocarpelar, cu ovar inerior. 4e obicei bractee şi bracteole de dierite
ordine concresc şi ormează un involucru cu aspect de aripă, care se păstrează şi pe ruct.
Fruct de tip acenă sau monosamară. Fac parte genurile !etula, #lnus.Betula arbori, arbuşti cu lemn moale, ără duramen şi ritidom neted, de culoare albă
care se e$oliază în âşii sub!iri. Frunzele pe!iolate, cu limbul ovat
sau ovat-rombic, serat (ig. :
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
9/22
persistente şi după ructiicare (ig.
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
10/22
câmp şi alte oioase, în regiunea de câmpie şi de deal,
până la ''' m altitudine. 5ultivat în parcuri" specie
importantă în protec!ia şi ameliorarea solului pe care îl structurează, îl aânează şi îl
îmbogă!eşte în substan!e minerale şi organice.
SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE
Caracterizarea
subclasei
Caryopyllaceae
Subclasa Car"op$"llidae grupează plante erbacee, rar lemnoase (subarbuşti). Frunzele
simple, dispuse altern sau opus sunt, la unele specii, înso!ite de stipele. Florile actinomore, de
obicei ciclice, ermarodite sau unise$uate, pe tipul -3. %nvelişul loral poate i simplu -
perigon sepaloid sau dublu – periant având caliciul diali- sau gamosepal şi corola dialipetală.
ndroceul variabil, ormat de la – numeroase stamine dispuse pe sau * cercuri. +ineceul
alcătuit din numeroase – carpelă, gamocarpelar în general. Fructe variate, simple, rar
multiple sau compuse. 4in punct de vedere biocimic plantele con!in eterozide, saponine,
alcaloizi, mucilagii ş.a.4intre ordinele cuprinse în subclasa Car"op$"llidae vom ace reerire la
Car"op$"llales şi %ol"gonales.
Ordinul Caryopyllales
Familia Portulacaceae
2lante erbacee, glabre cu runze simple, întregi, penate. Florile ermarodite au înveliş
loral dublu, alcătuit din * sepale (considerate de unii autori ca bracteole) şi -/ petale libere.
Staminele pot i 1-numeroase. +ineceu 1-: carpelar, gamocarp, cu ovar superior sausemiinerior" ovule campilotrope, 1-numeroase. Fruct - capsulă, cu semin!e reniorme. %n
Fig. '2 Carpinus betulus (5arpen) – acene şi involucrul ructier
Fig. ' &alsola 'ali subsp. rut$enica (5iurlan, Aostogol)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
11/22
structura internă, plantele con!in deseori celule cu mucilagii.
Speciile sunt larg răspândite în regiuni tropicale şi temperate, cu
un grad mare de diversitate în merica de =ord şi în mun!ii nzi
din merica de Sud. +enuri reprezentative în !ara
noastră %ortulaca+ortulaca plante cu runze alterne sau opuse,
înso!ite de stipele mici, setacee" androceul are
numeroase stamine" ovarul este semiinerior" ruct -
pi$idă. %.oleracea – +raşi!ă, 8arbă grasă (ig.
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
12/22
agului, pe soluri nisipoase sau pietroase, sărace în calcar. Frunzele liniare, opuse, concrescute
la bază. 5aliciul gamosepal, tubulos - campanulat, cu lacinii ascu!ite, rămâne strâns aderent de
ruct. 2lantă indicatoare a terenurilor cu pericol de alunecare.Stellaria specii erbacee anuale sau perene, cu
tulpini ascendente, glabre sau păroase,
ragile la noduri. Florile ermarodite au
petale biidate cel pu!in până la #umătate
(ig. uruiana surpăturii)Sursa oto*+a grandeenc"clopedie des fleurs sauvages, +rund , --
Fig. '% &tellaria media(Aocoina) -
2etala biidată
Fig. 101 (iant$us spiculifolius (+aroi!e)
Fig. 100 (iant$us sp. -caliciul şi paracaliciul
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
13/22
Sa*onaria specii ce prezintă un caliciul cilindric, cu 3-*'
nervuri, lipsit de ipsoile la bază" unguicula este prevăzută la bază
cu o dungă îngustă" capsula se descide prin -/ din!i. &.officinalis
– Săpunari!ă, ?dogaci (ig. '*) plantă perenă" lorile albe sau
roşiatice sunt dispuse terminal,
grupate umbeliorm. 5reşte în
stare spontană pe malul râurilor,
pe lângă drumuri sau este
cultivată în grădini. 2ăr!ile
aeriene ale plantei sunt utilizate
atât în medicina tradi!ională cât şi
cea cultă, datorită ac!iunii e$pectorante, depurative şi
diuretice. Aădăcinile con!in saponine cu eect în scăderea
tensiunii supericiale şi creşterea permeabilită!ii celulare
iind olosite în medicina veterinară şi, uneori, pentru
spălarea ruelor. Florile au proprietă!i tinctoriale, vopsind ibrele naturale în galben şi
portocaliu.Silene specii perene având runzele bazale adunate în rozetă" caliciul campanulat,
tubulos, conic este umlat spre bază şi are nervuri evidente" ipsoilele lipsesc. 5apsula are /-' din!i. &.alba – ?pai!ă (ig. '1) plantă anuală-perenă, întâlnită recvent din zona de stepă
până în eta#ul agului în pa#işti ruderalizate, tuărişuri sau pe lângă garduri. Florile dioice, cu
petale albe se descid după-amiaza. &.vulgaris – guşa porumbelului plantă perenă,
caracteristică pa#iştilor de pe soluri erodate" lorile dioice, prezintă caliciul ovat-umlat,
membranos, mai larg decât capsula" considerată plantă balast în pa#işti şi âne!e.
Fig. 10 &ilene alba (?pai!ă)
Fig. 102 &aponariaofficinalis (Săpunari!ă)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
14/22
Agrostemma specii anuale, cu din!ii caliciului oliacei. #.git$ago – =egina (ig.
') plantă alipit păroasă, cu runzele liniare, lorile
roşii, grupate în monocazii. 7aciniile caliciului sunt
mai lungi decât tubul şi decât petalele. Semin!e
reniorme, au tuberculi proeminen!i şi sunt to$ice,
datorită con!inutului în agrostemină" a#unse în ăină
prin măcinare, dau acesteia o culoare negricioasă, iar
pâinii o culoare albăstruie şi gust de usturoi, care,
consumată, poate produce tulburări nervoase" este
originară din zona mediteraneană, cultivată uneori ca
plantă ornamentală.
/)*so*-ila specii cu structură $eroitică, având lori mici grupate în inlorescen!e bogate, cu caliciul campanulat. ).muralis – Bălul miresei plantă anuală, întâlnită în locuri
temporar inundate, crovuri" suportă soluri slab sărăturate. ).paniculata – 8pcărige (ig.
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
15/22
ermarodite sau unise$uate, grupate în cime sunt dispuse dens, în inlorescen!e spiciorme
sau paniculiorme. >racteele şi bracteolele evidente, persistente, uneori colorate, dau un
aspect caracteristic inlorescen!elor (ig. '/). %nvelişul loral - perigon sepaloid, alcătuit din
1-3 tepale libere. ndroceul are stamine în număr egal cu tepalele, iar gineceul este *-1
carpelar, gamocarpelar cu ovar superior. Fructul poate i monoseminal, indeiscent sau
capsulă pi$idă. Speciile reprezentative sunt cuprinse în genul
#marant$us.
Amarant-us gen cu specii adventive, originare mai ales
din merica 5entrală şi de =ord" plantele sunt unise$uat-
monoice, dioice sau poligame şi au lorile prote#ate de o bractee
setos-acuminate, persistente. ?varul este uniovulat, iar ruct
monoseminal. #.retrofle/us – Ctir porcesc (ig. '&) buruiană
anuală, nitroilă, recventă din zona de stepă până în eta#ul
gorunului, în culturi de prăşitoare sau în locuri ruderale"
inlorescen!a este pu!in ramiicată, prezentând ramuri scurte şi
groase, cea terminală iind numai cu pu!in mai lungă decât cele
laterale. #.po0ellii – ştir specie anuală" inlorescen!a are ramura
terminală îngust-cilindrică, evident mai lungă decât cele laterale.
Frecventă în locuri ruderale sau în culturi de prăşitoare, creşte din zona de stepă până în eta#ul
gorunului. lte specii de ştir întâlnite ca buruieni sunt #.albus – Ctir alb, #.blitoides – Ctir
târâtor, #.blitum – Ctir verde.Familia Cenopodiaceae
2lante erbacee, rar subarbuşti, cu runze
alterne sau opuse, lipsite de stipele, uneori reduse,
rudimentare. Florile mici, aşezate în cime dense, sunt
ermarodite sau unise$uate, cu învelişul loral – perigon sepaloid ormat din -3 tepale D unite la bază
(lipseşte uneori), persistent pe fruct , uneori acrescent.
ndroceul este alcătuit din -3 stamine libere sau cu
ilamentele concrescute pe un disc situat la bază. +ineceu *-1-3 carpelar, gamocarp are ovarul
cu pozi!ie superioară sau semiinerioară. Fructul acenă, poate i uneori şi compus. Semin!ele
cu sau ără perisperm, au embrionul circular sau spiralat. Speciile sunt întâlnite în regiuni
aride, unele pot i aloile, psamoile sau nitroile, ormând itocenoze caracteristice. +enuri
reprezentative !eta, C$enopodium, &alsola, &alicornia.
Fig. 10" #marant$us sp.8nlorescen!ă spiciormă
Fig. 107 #marant$usretrofle/us (Ctir porcesc)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
16/22
Beta plante erbacee bienale sau perene, cu runze alterne" lorile ermarodite au
perigonul ormat din 3 tepale, androceul alcătuit din 3 stamine prinse pe un disc bazal şi
gineceu *-1 carpelar cu ovar semiinerior. Fructul
compus (glomerul) (ig. ':), se ormează prin
concreşterea acenelor şi tepalelor ligniicate. !. vulgaris – Seclă plante de obicei bienale,
e$istând mai multe varietă!i cultivate pentru rădăcina şi baza tulpinii îngroşată, cărnoasă sau
pentru pe!ioli.C-eno*odium plante erbacee, având organele
aeriene cu aspect ăinos" runzele triungiular-romboidale,
sunt întregi până la sinuat-din!ate" lorile grupate în
glomerule sunt ermarodite, cu perigon sepaloid ce
încide ructul (ig. '
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
17/22
Familia Polygonaceae
5uprinde plante erbacee, în general (rar arbuşti, liane),
cu runze alterne, simple, întregi sau
lobate,având la
bază stipele concrescute, alcătuind
o$reea (ig. ). Florile actinomore,
ermarodite sau unise$uate, sunt
dispuse monoic sau dioic şi au înveliş loral simplu –perigon sepaloid
sau petaloid, ormat din 1-/ tepale. Staminele 3-< sunt dispuse pe două
cercuri. +ineceul *-1 carpelar cu ovar superior" stigmatele sunt de tip
penicilat (ormă de pensulă) sau capitat. Fructul – acenă muciată,
este înso!it de perigon. Sămân!ă are albumen ăinos. +enuri
reprezentative %ol"gonum, Fallopia, Fagop"rum, 1ume/.+ol)gonum specii anuale sau perene, cu tulpini evident
articulate şi runze întregi, lanceolate sau ovate" lorile ermarodite sunt grupate a$ilar şi au
perigonul ormat din 3 tepale" acena trimuciată sau lenticulară rămâne încis în perigon.
%.aviculare – 6roscot (ig. *) specie anuală, buruiană tipic ruderală. %.amp$ibium – 6roscot
de baltă, sălcu!ă plantă acvatică sau de locuri umede,e$istând sub două orme . auaticum – plantă
acvatică, cu tulpina natantă" . terestre – plantă perenă
cu rizom, având runze lanceolate, alungite cu oree
păroasă, întâlnită pe soluri aluviale. %.lapat$ifolium –
8arbă roşie plantă anuală cu tulpina verde-roşcată,
ramiicată" buruiană segetală în prăşitoare, pe soluri
umede. Fallopia convolvulus – 9rişcă urcătoare (ig.
*) specie anuală cu tulpina volubilă" runzele sunt ovat-sagitate" lori cu perigon verzui,
până la roz" specie întâlnită în toate culturile, dar preeră cerealele de toamnăFago*)rum plante cu perigonul ormat din 3 tepale" ructul este mai mare decât
perigonul. ;mbrion situat central, este încon#urat de perisperm. F.esculentum – 9rişcă plantă
anuală, originară din 6ibet, adusă în ;uropa în era noastră şi cultivată în ;vul @ediu mai ales
de către !ăranii săraci. Făina ob!inută din semin!e constituie un aliment nutritiv, energetic,
ocrotitor vascular şi este olosită la abricarea biscui!ilor" specie melieră şi tinctorială (seob!ine culoarea albastră).
Fig. 111 %o"gonum aviculare(6roscot)
Fig. 111 %o"gonum sp. –
runză cu oree
Fig. 112 Fallopia convolvulus (9rişcă urcătoare)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
18/22
ume specii erbacee, de obicei perene având runze cu oree
pieloasă. Florile mici, au perigonul sepaloid, verde-roşcat,
ormat din / tepale" cele interne sunt mai mari, acrescente,
persistente pe ruct, prevăzute pe partea e$ternă cu îngroşări
glandulare. Fructul, acenă trimuciată, rămâne încis în
perigon. 1.acetosella – @ăcriş mărunt (ig. 1) recventă din
zona de stepă până în eta#ul molidului, pe soluri sărace în calcar,
cu p9 acid.Fig. 11 1ume/ acetosella
(@ăcriş mărunt)
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
19/22
34S3 /5L6
1. n subclasa Hamamelidae8 sunt cu*rinse s*ecii9a) care se polenizează cu a#utorul vântului (anemoile)
b) al căror piese lorale sunt dispuse spirociclicc) care se polenizează cu a#utorul insectelor (entomoile)d) numai cu lori ermaroditee) care se polenizează cu a#utorul apei (idroile)
2. S*ecii de *lante erbacee8 cu :runze *almate sunt cu*rinse ;n :amilia9a) oraceae
b) Cannabaceaec) Ulmaceaed) Fagaceaee) Juglandaceae
. S*eciile din genul Ulmus nu :ormeaz
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
20/22
b) prote#ate par!ial de cupe individualec) câte * într-o cupă spinoasăd) prote#ate de solzi triloba!ie) prote#ate de bractee ligniicate
'. Alunul este o s*ecie9
a) comună pe malul apelor în regiunea de câmpie şi deal b) importantă pentru apicultură, datorită înloririi timpuriic) elioilă, întâlnită în locuri însorited) mezantă (înlorirea şi înrunzirea se suprapun)e) cultivată şi subspontană în #ude!ele @aramureş, +or#, @eedin!i
10. arietatea s*eciei Portulaca oleracea ;nt@lnit< ca buruian< se nume?te9a) sativa
b) albac) oleracead) s"lvaticae) officinalis
11. n :amilia Caryopyllaceae *lantele au tul*ini9a= târâtoareb= subteranec) articulate, umlate sub nodd) volubilee) ascendente
12. S*re deosebire de genul !tellaria' s*eciile genului !clerantus *rezint< :lori9a= cu petale biideb= lipsite de ipsoilec) cu caliciul campanulatd) lipsite de corolăe) cu unguicula petalelor oarte lungă
1. n r
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
21/22
c) &alsola '$ali, subspecia rut$enicad2 Fallopia convolvulus
e2 (iant$us callizonus
17. S*ecia !alicornia europaea cre?te ;n mas< *e soluri9a= acide
b= săratec) bogate în azotd) nisipoasee) calcaroase
1%. 5n:lorescen a s*ici:orm
-
8/17/2019 Curs 7 agro.docx
22/22