Curs 3Obiect si metoda

Sfera de cuprindere a contabilitatii

Ca stiinta contabilitatea reprezinta baza teoretica a practicii de evidenta si confera acesteia metoda si principiile de inregistrare a circuitului valorilor economice delimitate din punct de vedere patrimonial.

In general contabilitatea este abordata in 3 forme:1.Contabilitatea intreprinderii/firmei2.Contabilitatea publica3.Contabilitatea nationala

1.Contabilitatea firmei reprezinta forma cea mai veche. Ea cuprinde 2 componente:-contabilitatea generala sau financiara-contabilitatea analitica sau de gestiune.

Contabilitatea generala are ca obiective:-evidenta cheltuielilor effectuate de o firma-evidenta activelor si a obligatiilor.

Contabilitatea analitica sau interna.-permite determinarea costurilor de productie;-pretul bunurilor si serviciilor;-furnizarea datelor necesare pt evaluarea unor elemente din activul bilantului;-asigura analiza eficientei diferitelor activitati ale firmei.

2.Contabilitatea publica desemneaza activitatea de inregistrare a operatiunilor financiare care rezulta din executia bugetului de venituri si cheltuieli elaborate de fiecare organism in parte.

3.Contabilitatea nationala- ansamblul operatiunilor de masurare de evaluare a activitatii economice a unei natiuni pe o perioada determinata de regula pe un 1 an. Rezultatul se concretizeaza in determiarea produsului national si a celorlalti indicatori macroeconomici.

In acest scop contabilitatea nationala grupeaza activitatile in sectoare care alcatuiesc conturile nationale.

Sfera de cuprindere a contabilitatii este definite prin legea 82/1991 – Legea Contabilitatii, lege care prevede obligatia organizarii si conducerii contabilitatii proprii pt toate unitatile patrimoniale.

Metoda si principiile metodei contabilitatiiDpdv al metodei exista contabilitatea in partida simpla si contabilitatea in

partida dubla.Metoda contabilitatii poate fi definite ca sistemul logic de studiere a

existentei si miscarii elementelor patrimoniale, sistem concretizat in dubla

reprezentare a patrimoniului (active si pasive) si dubla inregsitrare a operatiunilor economice si financiare. In esenta metoda se refera la legatura permanena dintre mijloacele economice si procesele economice. Procesele economice nu se pot desfasura in afara existentei mijloacelor economice.

Dubla reprezentare si dubla inregistrare care impreuna alcatuiesc ceea ce se denumeste ca teorie a partidei duble, se completeaza cu alte componente care impreuna alcatuiesc sistemul principiilor si al regulilor metodologice pe care se fundamenteaza contabilitatea.

1.Principiul – contabilitatea este grefata pe un patrimoniu si se organizeaza pe un patrimoniu considerat inchis. Potrivit principiului, operatiunile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate numai din punctul de vedere al unui singur titular care raspunde de patrimoniu.

Pt intelegerea principiilor vom invoca urmatoarea operatiune economica: aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor.Aceasta operatiune se reflecta atat in contabilitatea clientului cat si in cea a furnizorului sub 2 aspecte:-la nivelul cumparatorului se inregistreaza cresterea stocului de materii prime si se naste obligatii de plata fata de furnizor.-la nivel de furnizor : -scaderea stocului de materii prime

- se naste dreptul de creanta fata de clienti.

2.Principiul – dubla reprezentare a patrimoniului.Are o determinare reala, daca de cele 2 laturi ale patrimoniului, care cuprinde activele sau mijloacele economice ale firmei privite dpdv al existetei lor materiale, al structurii si destinatiei lor ( in functie de care activele cuprind masini, utilaje, bani), iar pe de alta parte ca surse de proveninenta, de finantare, ca relatii economico-juridice (pasivele cuprind capitalul propriu, susrse atrase, surse imprumutate).

Aceasta dubla reprezentare se refera la aceiasi realitate economica privita insa din 2 puncte de vedere si isi gaseste concretizarea in egalitatea permanenta ce trebuie sa existe intre active = pasive.

Egalitatea reprezinta expresia teoretica sipractica a dublu-reprezentarii ca principiu fundamental al contabilitatii.

3.Principiul dublei inregistrariImpreuna cu principiul dublei reprezintari, acest principiu defineste

esenta contabilitatii in partida dubla. Conform principiului orice operatiune economica sau financiara trebuie inregistrata in cel putin 2 conturi, in partile opuse ale acestora( debit- credit).

La baza contabilitatii se afla si alte principii:-principiul justificarii inregistrarilor in contabilitati;-principiul inregistrarii cronologice si sistematice;

-principiul autonomiei exercitiului financiar si a inregistrarii continue si delimitate a operatiunilor economico- financiare.

Cobform principiului fiecare exercitiu financiar este independent atat fata de cele trecute si fata de cele valoare, evidentiind chletuielile si veniturile, dar atribuind exercitiului curent numai pe cele prorpii.

Contabilitatea se bazeaza pe un sistem de procedee cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea, evaluarea si controlul starii si miscarii patrimoniului.

In contabilitate se utilizeaza 2 categorii de procedee:-procedee comune si altor discipline – documente primare, evaluarea in unitati monetare, calculatia costurilor, inventarierea patrimoniului.-procedee specifice: bilantul contabil, contul contabil, sistemul de conturi, balanta conturilor.

Bilantul contabil. Definitia, rolul si functiile bilantuluiBilantul este un procedeu al contabilitatii prin care se prezinta

patrimoniul si situatia economico-financiara.Bilantul se prezinta ca un tablou care cuprinde in expresie valorica

activele(bunuri) imobilizate si circulante, existente la un moment dat intr-o firma. Cuprind si sursele din care au fost construite ( finantate) precum si rezultatele economico-financiare obtinute in perioada pt care se intocmeste,

La baza notiunuii de bilant se afla cuvintele „bi” si „ lanx” ce semnifica o balanta cu 2 talere (activ si pasiv), aflate intr-o permanenta stare de echilibru.

Activul cuprinde in expresie baneasca bunurile sau mijloacele economice privite dpdv al formelor concrete de existenta si al destinatiei lor.

Pasivul evidentiaza in forma baneasca sursele de finantare, de provenienta ale mijloacelor( activelor), respectiv modul de formare a acestora.

Denumirile celor 2 parti ale bilantului se sprijina pe carcateristicile obiectelor reflectate. Activ reflecta trasatura bunurilor de a se afla intr-o continua miscare, transformare; pasivul evidentiaza caracterul static, volumul si structura lor sunt determinate de mijloacele economice.

Profiturile se inregistreaza in pasiv intru-cat constituie sursa de provenienta a unor mijloace din activ. Pierderile se inregistreaza in activ intru-cat proportional cu marimea lor se diminueaza valoarea activelor.

Bilantul are mai multe functii:-functia de reflectare si de generalizare-el permite determinarea unor indicatori economico-financiari;-functia de control si analiza- bilantul permite evidentierea gradului de rentabilitate a firmei, structura mijloacelor economice, a capitalului;-functia de decontare a patrimoniului- la sfarsitul perioadei de gestiune.