MAXHEINDEL

COSMOGONIARozrcnuCteNA

SAU

FTLOZOFTE nnsrrcA cnrgrrNA

Tratat elementar despre evolufia trecutia omului, constitu{ia lui prezentl gi

dezvoltarea sa viitoare

MESAJUL $I MISIUI\EA EI:UN INTELECT ECHIUBRA4

o nvruA snNsIsrLA, uN coRp sXNAros

Asociafia RozicrucianiSediul Intema{ional

MT. ECCLESIAI OCEANSIDE, CALIFORNIA, S.U.A.

10 COSMOGONIA ROZICRUCIANA

se intahesc in atomul-germen al corpului vital, in plexul solar' 9i

16 ca aceasta unire a vehiculelor superioare cu vehiculale inferioare

provoaca insuflefirea. Dezvollarea ulterioara a Corzii de Argint

intre inimd 9i plexul solar, in timpul primilor gapte ani ai vieJii' are

o legaturd importantd cu misterul copilariei, tot a9a cum qerterea

part"n legand ilcatul de plexul solar, ce are loc in a douaperioadd

ie gapte uni ai vieJii, contribuie la munca adolescenfei' Termina-

rea' iorzii de Argint marcheazd sfdrgitul adolescen{ei 9i din acel

moment, energiJ sohrd care intra in corpul uman prin splind 9i

se coloreaza pln refracfia in atomul-germen prismatic al corpului

vital, situat inplexul solar, incepe sd dea aurei culoarea distinctiva

gi individuald ce se observa la adulti.

CUPRINS

PARTEA INTAI

CONSTITUTIA ACTUALA A OMULUI9I METODA DE DEZVOLTARE

TNTRODUCERE .................................25

CAP-ITOLUL I _ LUMILE VIZIBILE SI INVIZIBILE ..,... 31Regiunea Chimicd a Lumii Fizice . ...... ... . ... .... ...5;Regiunea Etericd a Lumii F izice ..... -.......................... 39Lumea Dorinlei ......................-.....42Lumea Gdndului.. .......................... 50

Lumea Vizibild este imoginu reflectata o Luiiio, ' " -

^ . Inuizibile ( figura 1 J ................................ SSCele $apte Lumi ( tabtoul 2 )..........................;;

CAPITOLUL [ _ CELE PATRU REGNURI .....................57Omul obisnuiL ( t'iguro 2o )......... ....................;iCterudzdtoru I uol un tar ( liguro 2b ) ................. 6gY:iit":t.t inuotuntar ( ligia Zr)........ .... .... i6venrcutete cetor pdtru regnuri ( tabloul S ) ......74

12 COSMOGONIA ROZICRUCIANA

Storea de congtiintd a celor patru regnuri(tobloul 4) ..... ... " """""'75

CAPITOLUL I[ _ OMUL 9I PROCESUL EVOLUTIEI

ACTIVITAN ALE VIETII: MEMORIE 9I CRE9TERE A

SUFLETULUL.... ....... .... .........""87Constituria septupld a omului (tabloul5 ) " 88

Spiritul'iriplu, Sut'letul-triplu 9i Corpul-triplu ^ ^

(iobloul 6)..... ... " 93

Moarie si Purqaloriu 95

Ccnrda de Arginr - schema generald ( liguro 3a ) " 96

Curda de A@nt - shema pdrtii duble ( ftgura 3b )' l7^

Regiunea limitrofa.. .... .. .. .. ... . .. " 109

Primul Cer " " 110

Al Doilea Cer ..._............... ................119

AI treilea Cer ..........125

Pregdtiri pentru reincarnate. .. . . """ " """ ""'I29Nugint"u'Co.prtri Fizic ... . .... .. 134

Nugi"tnu C*prtui Vital ........ ......... " ' 136

Nagterea Corpului Dodnlei. . .... .. ' 136

Nasterea InteiecluIui . ..... ........ "" " " " """"I37Sangele, vehicul al Ego-ului " 137

Ciclul unei existente (tabtoul 7) " " ' 140

CAPITOLUL IV - REiNCARNAREA SI LEGEA

cauzer gr EFECTULUI ....... . " 143

Vi.rrl, fu.io. d" evolu{ie ... .... . . 158

o t rii-ptut" r"-ur.ibi1a........ " 163

PARTEA A DOUA

cosMoGENEZA 9I ANTROPOGENEZA

CAPNOLI.JL V _ RETATIA DE tA OM tA DUMNEZEU.. 169

CAPITOLUL X - PERIOADA PAMANTULUI... ........-...227Revolufia lui Saturn din perioada pamantu1"1............rrRevolulia Soarelui din perioada pamantului... ..... .... iiiRevolufia Lunii din perioada pdmdntului ..................ii5Perioade de repaus intre Revolulii ............. .. .... ..ri}Revolufia a patra din perioada pd-antulri ............ .ra1

13

14 COSMOGONIA ROZICRUCI,ANA

cAPIToLUL KII - iNePot Le gIel-rr

cAprrolul-xl-EVoLUTIA pp pAuANr. """"247Epoca Polard.... .. "" "" """'247Epoca Hiperboreand ....... " .' """" ' ' " "248iina, a opta Sfe.a """ "" ""'250Epoca Lemuriana """ "" """"'257N'+irt* I"aiuiaufui... .."" " " "" " ' """"" 251

Separarea sexelor """" " " """252Infiuenla lui Marte... .... .. " " ""253Rasele ,sl Sefii lor " "" " '255Influentp lui Mercur. .... .".' " ""257Rasa Lemuriand... """" " " "'259Cdderea Omului ""' "' ' " ""'265Spiritnl" Lu"if".intte. ....... "" " "" ' ' """268Epoca Atlanteand """" " ' ""'272Enoca Arianb """" " " 283-ilL

ruitpr.t rnDrumuri ale Pierzaniei " ""285

CAPTTOLULKV-ANALIZA OCULTA A GENEZEI .295

Limitari ale Bibliei ......... " " """ 29?

Lainceput......... """ "' ' """298Teoria nebulard.. """" " """299lerarhiile creatoare ... .... " " "".' .' '301Perioada lui Saturn.. ........ " ''"' ' "" 303

Perioada Soarelui .'".'" .'304

PARTEAA TBEIA

DEZVOLTAREA VIITOARE A OMULUI. INITIERE

Cele gapte zile ale Creoliei (tabloul 75 ) .......339

CAPITOLUL XV _ CRISTOS SI MISIUNEA LUI ...........347Evolutia religiei ........................... ........................341Isus 9i Isus Cristos ... .. .......... ......... 847-. Totdl. Fiul si Sflntul Spirit (tqbloul j6 )..... .3bOl\u pacea. ci sabia.. .. ... . .. .. .. . .........355Steaua din Bethleem............ ........359Anomalia inimii................. ..........364Misterul de pe Golgotha ............... S70Sdngele purificator.... ..... ..... .. ..... ... .........................375

"Precum in Cer gi pe pdm6nt" ( tablout LZ l..ilT

COSMOGONIA ROZICRUCIANA CUPRINS

Simbolul Roza-Cruce ( figuro 6 )...................4g2Exercifiile de dimineafd 9i de seard ale studentului

Rozicrucian ..-...,.....,......,..-.....4gTCe este adevdnd?. ........................501

Indexdesubiecte........................:................................b05

7776

CAPITOLULXUI-METODA DE DOBANDIRE A

6il'l'o;5rERx DIREcrE............ 3??

Primii Dasi.......... """"" " 399'lt i"t"aJ.l.iJ""t"le pentru occidentali " " 49q

$tiinp alimentatiei.-....'.." """"" ' Xgn^

Legea de asimilalie... " "" " "" '

irii"st" tiLa ti traiascd " """"'- " " " "' " " " " - "' 427

Tatal Nostru.....'. ''' "422' "'-' 'iola

no"u" ( tabtoul 79 ) -' ' '+12.

Jurdmdntr-rl de castitate.. "" " ' " "'-"""""" ""'-434ifrp"fir" .tisf""a" pineald """ " ' '''"'"43?'

TmnJmutorea curenlilor sexuali (tobtoul 20) ' ' ' ' 44.0

Antrenament ezoteric..""""""" "" "' "441;;;-;J;it"itvehicululinterior'' "' 4!9Concentrare........ " "" "" "' "'459Meditafie............ 4q9

observa!ie........ ' 4!qDiscemamant..... """"""" ""' ""456Contemplafie...... 4!qAdora{ie..'.......... "'-"""" " " ""'459

CAPITOLUL KX - CHRISTI]AN ROSENKREUZ

iioirorxur-fozcRuctENlloR... ...' "472* "f;;;;;ti." sub o formd mode-a...... .' " " "' '4Zq

ln$ere....................'.."""" "':" ' 4qq

Fraternitatea Rozicrucianb ........"" " 4qq

b"aiJi"t -"ft*al al Fratemit6tii Rodcruciene """'490Clddirile noastre... """- "" 1?96,i.t"tii.o* .-"sponden!6 """ "' "'" " 42!si-ton -U ain no )a-Ctuce """" "" """""" """"492

30 COSMOGONIA ROZICRUCTANA

descrieri ldcute de calatori care au [osL acolo tot a5a este posibil de

u jn^ot,u facultdtile necesare care ne permit sa vizitam personal

i,rrntf" niottiiri." sau' putem sa ne informam ciLind relatdri pe

i"r"'"fi"'ir".t.""" le-au putut face dupd propriile lor inv€stigatii'.' -irir, u-rou.' -AdevErul vzi va elibera Dar Adevdrul nu esle

";.ii"iuil o"i,tui;l";;t" Adevtirul este vesnic si cauiarea lui

itJrJta rt de asemenea vesnicd Ocultismul nu recunoaste o

:.r"a't"it *f"""t o datd pentru totdeauna" Anumite adevdruri

fr.al.ltr"f" raman nemiscate dar pot {i observaLe sub unghiuri

diferite, oferind aspecte diverse care se comple teat" ::"i: ; l'aceea, dupb cat puiem vedea in prezenl nu se poate allnge /-\oc-

virul ultim."'"blit'iu.rur"u de fald diferd de alte cdteva lucrari filozofice'

".;;:;"JJ;;;"za punctelor de vedere diferite 9i autorul are

cel mai mare respect penlru concluziile si ideile aduse de al$ ce-r-

."iatot. g doregte arz6tor ca paginile care urmeazd ta p:Tll3cititorului s6-5i complereze opiniile si sd si le precizeze mal murt'

CAPITOLUL I

LUMILE VIZIBILE 9I INVIZIBILE

Primul pas in ocultism este sfudiul Lumilor Invizibile. Ele suntascunse pentru cei mai mulli dintre noi pentru cd simturjle noastresuperioare subtile dormiteaza; lotusi ele pol fi percepute asa cumpercepem Lumea Fizicd cu ajutorul simturilor fizice. Majoritaleaoamenilor se gasesle. in ceea ce priveste planurile suoraflri.". .u -riorbul din nastere fafi de lumea simlurilor noastre: el este incapabilsd vadd lumina si culoarea care il inconjoard din roate parf ile; elesunt pentru el inexistente si de neinteles, doar nentru ca simtulvazuluiii lipsesre. El poate simti lucruril";;;;;il.g" JIl;

"#loar-l^e reale. dar lumina si culoarea sunt in afara cLrn-oagterii sile._ Cea mai mare parte dintre oameni simte si vede obiecfele: ei

,rud sunerele din Lumea Fizicd. dar celeialte iomenii "1"

;;l;rit,pe care clarvdzdtorul le numeste Lumile Suprafizice, le sunf tofdtat de inexplicabile precum lumina si culoarea pentru orbul dinnastere. Cu roate acestea. faptuJ cd acesta din urma nu poate llre perceapa nu esle un argument impolriva existentei si realitariiIor. Fapnrl ca majoriratea oameniloi nu poale ."

""Ja Lr-ti.

Suprafizice nu inseamnb, nici el, cd nimeni nu este capabil sa leobserve. Sd redobdndeascd orbul vederea si veanu uu

"i tr-l"u.i

culoareal Dacd, cu ajutorul unor metode potrivite, ."i .u.; ;; ;;lvedea T.umile Suprafizice i9i trezesc simluiil" to..rp"rlou.",

"iio.putea sd contempleze aceste Lumi ascunse pand atunci privirii lor.Pe cdnd multd lume se indoiegte de existenla u."rto. t-u_i,

multi altii cad in extrema opusd; convingi de realitat"" l."iriUifriri,ei cred cd orice adevdr este imediat accesibil clarvazatorului sica.

32 COSMOGONIA ROZICRUCTANA

JO deindatd ce o persoand poate "sa vadd", ea gtie totuldespre aceste

Lumi suDerioare.AceasLa este o mare gregeal6 pe care^ ne pazim cu grua,s-o

comitem cand esle vorba de viala curentA lnlr-adevitr' nu credem

.a'ottui ai" nu9,"te cdruia ii vine deodatd vederea' cunoa9te ime

;i"f t;i; este legat de lumea vizibild Mai mult' noi stim ca to!

."i ."tL - "*t ai" totdeauna o vedere normald sunt departe de

" .r"."t,

" i.rrf a espre ceea ce ii inconjoara 9i cd le trebuie

^chiar

^rl a" tjtgti"ta Si de siudii perseverente pentru a dobandi catava

;;;;# despre aceasta'pafte infinitezimala a Universului cu

.ur" au.tt"- pugi in contact in viata noastra zilnica'""'"ri".i

a".la i.roarcem a{orismul lui Hermes: "Pe Pdmant'

or"."r.tt Cot , conchidem [6rb greutale cd asa trebuie sa fie.si

in lumile celelalre. Totusi trebuie sa se recunoascd ca in nlanurrre

irio"rf*" ".," -tft mai ugor de a dobdndi cunostin{ele decdt pe

pi-ant, ."nu ce nu wea sa spuna ca ne putem lipsi de studiile

*rt"""" *".a evilam erori dL observatie care dupi maduriile

unor cercetdtori demni de incredere not [i comise mull mal lesne

in aceste lumi decat in a noastrS

blarvazatorii trebuie mai intai sa urmeze un anftenament special

inait-,1e .a obse.valiile lor sd poatd avea o valoare reald Cu cdt sunt

-.i"*tt"tt, ., .ta, mai mare le este modestia vorbind de ceea ce au

.irJ"i"iii., "ta,

mai mult se referd la versiunile altor clarvdzdtori'

ii.iiu .a mai au multe de invblat si cd parlicularitatile p:.t1tn.un

cerceialor izolal poate sa Ie observe in cautarile sdle sunt llmlrale'*'"i."".u ".pii.a,

dealtfel, de ce versiurile oculte pot si difere

,r"tn an utt"tn, oumenii superficiali gdsind aici argum€nte impo

trit"-"t"i""f"i planurilor iiperfizice' Ei pretind c6 dacd aceste

lu-i .ti*a cu aievdrat, cercetdtorii trebuie sa raporteze descded

;;; ;;t; ele. Un exemplu imprumutat din viata cotldiana

va ardta cdt de gregit este acest rationament''- *Sa p."rrpri"m ca un ziar trimite intr-un orag doudzeci de

.o.ripo'"Jnnii ., ordin de al descrie Ei sunt cu tolii' sau cel putin

," orirrnu." sd fie. observalori demni de toatb increderea Nu

"it" "u* -n."tiu lor de a vedea lotul? Ei sunt deci considerali ca

iiina .upuUifi an u fumiza descripfii pe atat de exacte pe cat srntem

37

LUMILE VIZIBILE SI INVIZIBIG 33

rrr drept sb asleptdm de Ia ei. Si cu ioate acestea. esre cerl cd din','r. douazecl de rapoafte nu vor [i doua exact asemanatodre.t Jnele vor putea prezenta trdsaturi comune importante, d.. ;k;;vor fi unice p n natura gi abundenta descrierii lor.

Diversitalea acestor rapoane esle oare un argument impotriva, ri)sului descris? Cu siguranld cd nu! DivergenlelJprovi" di" u.n"u,,r fiecare ziarist a obseruat oragul din punitul'lui j" undnrn pnrrl_r,rl. Se poate adduga chiar cd ansambiul acestor rap"";; d;;;.,l, t'..rlte de a aduce confuzie si dezbinare in spirite, arda. din .ontra., , rr r, ri buni intelegere si o maijusrE descrierea orasului decdL lecnrror rr rci singure relatdri, fiecare dintre ele completdniu le pe celelalte.

I-a Iei este ;i cu obseruarile rapofiate a" ait"rit" pn.rou,,r" lu.",,iurliazd planurile superioare. Fiecare dintre ele I" ob."-a in f"trl, r ',i l. descrie din punctul ei de vedere personal. Descrierile noi' l, ' r s.r dilere unele de aiteie, chiar fiind iu rolul fidele

Llneori se intreaba: ,,La ce bun sd studiezi aceste lumi? N arlr rrr.ri bine sd ne ocupam doar de una singurd o data gi sa nerrrrrl{Lrmim pentru momeni cu lecliile de invd{at pe pdmdrtZ O".a, \isi;l cu adevArat planuri invizibile, nu e preferabil sd agteptdm1,, rr rii ce le locuim pentru a face cercetari acolo? De ajuns este,lrlrrl liecdrei zile. De ce sd ne mai batem capul?,,

l)acd am putea sti, fdrd nici o indoiald posibild, cd mai devreme',,rrr. rDai tdrziu vom {i chemati sd locuim intr_o tare indepAftata,

I l, Y:- li lortdli s.i traim multi ani in conditit noi si sa ne simiim' l' ,,r, r lucinali. am primi cu insufletire orice ocazie de a ne inlorma,r',rrpr.a acestui tinut, inainte de a cdldtori intr_acolo. Cunogtin{ele,l,,lr,rrrclite astfel ne-ar permite sa ne adaptdm -ui rgor'.,ollo,, , ,r rr lilii de trai care ne-ar agtepta acolo.

, ( )r i , noi nu avem decdt o singurd certitudine in viatd: Moartea! 3gI t, , r ,

"nd trecem Dincolo. cunoasterea a .eea .e ne a.ieapld a.oLrr' r'rr, 5d prezinle cu sigurantd un avantaj enorm.

I ),rr asta" nu este totul: pentru a intelege bine Lumea Fizici, care, ,ll cr:a a efectelor, este necesar de a infelege Lumea Suprafizicd,, , rrc cste cea a cauzelor. Noi vedem trenud care trec. urri_ ao,_rn_rr,r l|k:fonului, dar agentul misterios, cauzd a acestor fenome,_re,r,rrrr,rrrc invizibil pentru noi. Noi il numim Electricitate. Ori. acesi

COSMOGONIA ROZICRUCIANA

nume nu ne invata nimic despre forJa in sine; noi nu facem decdt

sd-i percePem manif estdrile'

bacd un vas cu apd rece este plasat intr-o atmosfera cu o tem-

perJurJ suficient de loasa, incep imediat sd se form-eze cristale de

Ii"#ii ".i prt"- vedea procesul formbrii lor' Liniile de-a lungul

cdrora cristalizeaza apa existau tot timpul ca linii de forta' dar ele

erau invizibile pana sa se congeleze aceasta Frumoasele "flori

de gheaJd" de pe geamuri suni manifestdri vizibile ale curentilor

dinLmite Superioare care opeteaza asupra noastrd tot timpul'

ignorali de majoritatea dintre noi, dar nu mai pulini puteJnici'"

Lumile Superioare sunt domeniul cauzelor 9i forfelor' Nu putem

,nul-nnt" .a int"lngem lumea iizicd dac6 nu cunoagtem nimic des-

pre celelatte lumi si dacS nu avem cdteva l:rmuriri asupra [o4elor 5i

iuuJo. pnntru .ure toate lucrurile materiale nu sunt de c?tI eIecle*"-OL.r p..t" pjtea ciudat, planurile hipe#izice care nu.par sd {ie

decai un miraj iau ceva incd si mai putin substantial.sunt ' la drept

Jorti"i, -uft -ui reale decdl lumea materiald, pipdibild Lucnrrile

care se gasesc acolo sunt mai durabile si mai indestructibile decdt cele

din lumea noastrd. Un exemplu ne va {ace sd in{elegem aceasta {dri

qreutate. Cdnd un arhitect vrea s6 construjascd o casa' el nu rncepe

ir" u r' oto.rtu materialele 9i prin a da ordin muncitoriloJ sii 'apund ciramizile una pesle alla la intAmplare' fbrd nici o ordine sau

irtu. prn.on."prt. Uai intai, el igi reprezinta casa in mintea lui Aco

io, ea capata pu$ cdte pufin, o form6 ldeea construcliei ce trebuie

indlfatd se precizeazd 9i se defineqte: este forma-gdnd a unei case'

39 Aceasta construclie este inca invizibild pentru toti' dar nu !inentru arhitectul nostru care ii traseazd planurile pe hdrtie Aceasta

Lste imaginea obiediva dupa care lucrdtorii fac o construclie care

tatpu"J"'tia"f to.-ei-gdnJ reprodusd de arhitectjn desenul sdu'

Aceasta {orma gand a devenit deci o realitate obiectiva'

Materialistul ar sustine ci acum casa este mult mai reala 9i mai

durabild decdt imaginea care se gasea in mintea arhitectului Dar sir

reflectdm un pic: casa nu ar fi putut fi construita fara forma-gdnd'

Obiectul materialpoate sa fie distrus de dinamitd' de un cutremur

Jpa-ant, de un incendiu, etc , dar forma gdnd.subzisti' Drtrata

Lri.t"i-ga"a uu ti ta fel de lungd ca viata arhitectului 9i' datoritd ei'

LUMILE VIZIBILE SI INVIZIBILE

Pentru cd existenla acestor Lumi esteadoptdnd atitudinea celor care sunt convinsil,prmanenta lor. precum si de utilitarea de asludiem succesiv, incepdnd cu Lumea Fizici.

REGIUNEA CHIMICA A LUMII FIZICE

35

alie case asemdndtoare vor putea fi indltate. Arhitectul insusi n arputea s o distrugd 9i chiar, gi dupd moartea lui, ea poate fi regasitdde cdtre cei care gtiu sd citeascd in ,,memoria

naturii,, a"aor"".u..vom vorbi mai larziu.

logicd, vom trece,de realitatea si dele cunoagte, sd le

Dupd invdldtura Rozicruciand, Universul este imp64it in gapteI .umi sau gapte stdri diferite ale materiei:

1 - Lumea lui Dumnezeu.2 Lumea Spirirelor Virgine.3 - Lumea Spiritului Divin.4 - Lumea Spiritului Mtal.5 - Lumea GAndului.6 - Lumea Dorintei.7 Lumea Fizic6.Aceastd impd(ire nu este arbitrarA, ci necesare, pentru ca

substanta fiecareia dintre aceste Lumi este supusd unor legi practicir roperante in celelalte. De exemplu, in Lumea Fizicd maieria estesrrpusi gravitafiei si fenomenelor de contractje si de expansiune.lrr Lumea Dorinfei nu este nici frig, nici caldurd, si acolo. formele. ridica la fel de usor precum coboari. Timpul si distania sunL de,rsemenea factori care guverneazd existenta in Lumea Fizica, per:irnd ei sunt aproape inexistenti in Lumea Dorintei.

Materia acestor Lumi variazi de asemenea in iensitate, Lumeai :izicd fiind cea mai densd dintre cele sapte.

Fiecare lume esre imp;rlita in saple regiuni sau subdiviziuni,,l, mdteriei. In Lumea Fizica. solidele. Iichidele si gazele formeazar cle mai dense trei subdiviziuni; celelalte patru sunt formate dincteruri de densitdJi variabile. Subdiviziuni analoage sunt necesare

40

JO COSMOGONIA ROZICRUCI,ANA

si in celelalte Lumi, pentru c6 substanla din care ele se compun

nu are o densitale uniformS'--- -Mai ramdn de {dcut incd alte doud distinclii' Cele trei subdivi-

,iuni d"nr" ul" Lu-ii Fizice: solidele, lichidele 9i gazele' constituie

,.nu ".

tn numegte Regiunea Chimicd substanJa acesteia este

baza tuturor formelor dense'

Etenrl este de asemenea materie fizicd Nu este omogen cum

o ua*itn qtii"tu oficiala, ci exista sub patru stari {lfe1ite, El.gste

-"JJiJ"'patir"aere al spiritului insufletitor care distribule uitali-

iaieo Formelor din Regiunea Chimica Cele patru subdiviziuni mai

;;1t1.; eterice ale Lumii Fizice constituie ceea ce se numeste

Regiunea EtericS."-'i" ir** Ca"arlui, cele trei subdMzir'rni superioare {urnizeaza

bazele gdndirii abstracte; astfel ele sunt numite in ansamblul lor

R;;J";. Gdndului Absiract Cele patru subdiviziuni mai dense

i"-tiir""ta .ub.,untu mentald cu ajutorul careia noi dam^un corp

iaJioi nourtr" 9i t" concretizam; eL constituie Regiunea CaXlf. ur

Concret. Ateniia consacratd de ocultist caracteristicilor Lumu lzrce

ar nulea pdrea de prisos' numai ca el considera toate aceste lucruri

;#;;;; J"'iiint.- Ioattt di{erit de cel al materialistului.

Acesta din urma recunoagte trei $ad ale materiei: solidele' lichidele

si qazele. Toate sunt corpuri chimice derivate din componen{ii

.nil"ili Pdmdntului. Cu aceast6 materie sunt construite toate

|*^"i. i""r"Ulor, plantelor, animalelor 9i oamenilor; ele-sunt

41 cu adevdrat chimice pentru acelaqi motiv ca si substanfele cdrora

li se dd de obicei acest nume Fie ca considerem muntele sau

norul care ii invdluie creasta. seva plantei sau shngele animalului'

;;;;;*;ilti aripa fluturelui sau scheletul elefanh.rlui' aenrl

oe care ihespiram sau apa care ne potolegte setea' toate aceste

ir..ti tr.i ..-o"se in uliima analiza din aceeagi materie chimicS'

Ce este atunci ceea ce determin6 modela'jul acestei substante

fundamentale 9i ca re creeaz6 as$elvarietatea multipld a formelor pe

*."1" .Ut"-i- 1" jurul nostru? Este Spiritul Unic Universal' care

J -""+".ta t" ftrnea vizibild sub aspectele a patru mari.curente de

;;i;,';;;G;iverse de dezuoltare Aceast6 cvadrupla impulsie

,pitjt ria -oi"rnurd materia chimicd a Pbmdntului in forme variate

LUMILE VIZIBILE SI I\\,/ZIBILE

care constifuie cele patru Regnuri: mineral. vegetal, animalsi umanC6nd o formd nu mai esre urilizabild ca milloi de ;;r;; ;;i.;hei curenti de viald superioard. fonele chimice o d ezintegreazd, camateria sa se poatd intoarce la starea ei prlmordiaE 9i sa"serveascala construc{ia unor noi forme. Via{a, sau -"i .;;; ;;;t ,l ;;;;modeleazd forma dupd imaginea sa proprie este, prin urmare, dis_

l'.Tld".*riu,O" care o foloseste. asa cum rn duighere.;u;;sl lndependent de casa pe care o consfruieste pentru adapostirea lui.

Pentru ca toate formele mineralelor, plantelor, "ri-"f"f".liomului sunt constituite din materie chimtcj, ele trebuie ;;;'ft"

tot atat de inerte si lipsite de senzatie pre.um "st"

u."usti_J.i"chimicd in starea ei primitivd; este ceea ce afirma Roricrucienii.

Anumiti savanti afirmd ca toate tesufurile, vii sau moarte, suntdolate cu sensibilitate. oricarui regn i_ar aparline. Ei includ printrelucrurile prevazu@ cu senzatie. chiar subsianlele .j"..; ;;;;;;;ca minerale. ln scopul de a dovedi temeiul alirmafiilor. ei prezintagrafice cu curbe de energie in cursul anumitor incercdri . O J,t h.ade cercetitori ne invatd ca corpul uman este liprit d" *";;il,;;alard de creier care ar fi sediul senzatiei. Ei spun ci creierul estecel. care^percepe durerea si nu degetul rdnit. Astfel, Stii.t"

".i"divizatd in aceastd problemd ca $i_n majodtatea celorlake. bozitja 42luat6 de liecare din taberele opuse este in partea corectd; totuloeprnde de ceea ce noi inlelegem prin ..senzatie...

Dacd acest cuvdnt inseamnd aptitudinea de a rdspunde laFocuri, ca sAritura unei mingi de cauciuc lovitd de sol, atunci estecorect de.a atribui cateva grade de senzafie substanlelor minera_le, vegetale 9i animale. Dar dacd el trebuie si insemne pfa."r" iidurere. iubire gi urd. bucurie si tristete. ar fi absurd de al atribuilormelor inierioare. tesuturilor prelevate. mineraleior in starenativa. sau chiar creierului, pentru cd asemenea sentimente suntexpresia spiritului nemuritor si congtient, iar creierul nu este decdtgdful instrumentului pe care spiritul ,-." .a;ta ;;;i;;;,precum muzicianul se exprimd pe vioara lui.

. A9a cum sunt oameni incapabili sd inleleagd ca trebuie saexiste gi ca existd Lumi Suprafizice, aga sunt $i altii care, avand

38 COSMOGONIA ROZICRUCIANA

dobdndit6 o cunoagtere superficiala a acestor Lumi, prind obiceiul

de a privi cu dispret Lumea Fizicd O asemenea atitudine este la

fel de incorectd ca cea a materialistului Fiinlele sublime care' in

inlelepciunea lor, executi proiectele 9i voinla lui Dumnezeu' ne-au

plasai in acest mediu material ca sa invatam mari 9i importante

iec:tii, ceea ce nu am putea face dacd am fi supugi la alte condilii'

Datoria noastrd este de a ne utiliza cunogtinlele despre Lumile

supedoare pentru a invala cat mai bine lecliile pe care aceasta

lume materiald trebuie sd ni le predea

intr-un anume sens, Lumea Fizicd este un felde 9coal6 practicd'

de staJiune experimentala unde noi invdtam cum si lucrdm corect

in celelalte lumi Cd avem sau nu cunogtinta de existenla ior' acest

rezultat este oblinut in final, ceea ce dovedegte bine inlelepciunea

superioara a autorilor acestei metode Dacd nu am cunoagte decat

Lumile Hiperfizice, am comite numeroase gregeli care nu ardeveni

evidente decdt aduse sd supode incercarea condifiilor din Lumea

Fizic6. Sd ludm, de exemplu, cazul unui inventator care elaboreazEr

in creierul sdu planul unei magini El o construiegte mai intdi in g2rnd;

43 gi-o imagineaza intr€aga, in migcare 9i indeplinind perfect munca ce-i

este desiinatd. Apoi face un desen al proiectului saur in acelmoment

va gasi, poate, ca tuebuie sd 9i modifice prima concepfie ln sfdrsit

desenele i.au dai siguranJa cd planul lui este realizabil; elincepe sa

construiasca masina insasi cu materiale potrivite

Odatd moniajul terminat, este aproape sigur cd vor fi necesare

modificdri pentru a obline o bund func{ionare a maginii Se poate

chiar sa trebuiasci sa {ie in intregime schimbatd sau sd fie cu totul

inutilizabila in forma ei pdmitiva Va trebui deci aruncatd la rebuturi

9i stabilite noi planuri. Este bine de remarcat, 9i acesta este punctul

capital, cd aceste planuri noi vor fi studiate cu scopul de a {ace sb

dispard de{ectele constatate Daca magina nu ar fi fost constnrita

mateialmente, ceea ce a permis descopeirea deleclelor ideii primi

tive, a doua idee, mai corecta, nu ar fi putut niciodatd sd ia nagtere

Ceea ce precede se aplici in mod egal la toate conditiile vielii'

fie cd sunt sociale, comerciale sau filantropice Multe proiecte care

Desigur cuceririie gtiinfei,rr:cstea, calea cea mai bundr,,zidd atdt in inventarea der lr.cetdtorului insusi.

LUMILE VIZIBILE SI INVIZIBILE

moderne sunt uimitoare. Cu toatede a cunoaste secretele naturii nuinstrumente cdt in perfectionarea

39

par perfecte autorilor lor gi care arata bine pe hddie, esueazdadesea cdnd utilitatea lor practicd este pusd Ia incercare.

Tofusi, aceasta nu trebuie sd ne descurajeze. Este un adevdr cd"noi invdtam mai mult din gregeli decdt din su.."r"tn nou.t."J. e,trebuideci sd considerdm Lumea Fizicd ca o gcoald de exp"ri".,." a"mare valoare, in care ne sunt predate lecfii de o importanja ."oirufa.

REGIUNEA ETERICA A LUIVII FIZICE

De indatd ce pdtrundem in acest domeniu al naturii, ne gasim inlLrmea invizibild, intangibild, unde simfurile noastre ne aba"d;;";;,.rcea)lA parte a Lumiifizice este deci neexploratb. praclic. de stiinlarraterialistd.

, Aerul este invizibil; totusj gtiinta modernd stie cd el existd. intr_,rclevdr, viteza vdntului poate fi mdsuratd cu ajuiorul instrumentelor;odatd comprimat, aerui devine vizibil sub for-a a" u". fi.t tl. Cu, lcr,ul nu este asa de usor. Sliinla gbseSte ca este necesar de a, xprca rnlro manierd oarecare transmisia electricitalii. cu saul.lri fir. Ea este obligatd se admitd pentru aceasta

"*iri"n1. unni

srrbstanfe mai subtile decat toate cele pe care l" .u,rourt".-Orrrrmegte "eter". Ea nu este deloc sigurd cd acest eter existd, cdlir.rvan{ii, ln ciuda iniregii lor ingenioziid{i, nu au putut g5si pand, rici un recipient in care sa poatd aduna si izola aceasta lubsiantairrsesi.zabild dupd gustul " inteleptului din laborator,, .ur" "r;;;i;r o mbsoare, sd o cdntdreascd sau analizeze cu nici un upa.j uflai.rzi la dispozitia sa.

44

Omul posedd chiar in el facultdli care suprimd distanta si,rrrrpenseazd micimea dimensiunilor la un aga grad c6 ele depd;escrrr putere telescopul si microscopul cu atat cu cat acestea din urmAr kpdgesc in putere ochiulliber. EIe constifuie mijloacele de cercetare

40 COSMOGONIA ROZICRUCIANA

ale ocultistului 9i sunt pentru elun "Sesam deschide-te!" in cdutarea

adev6rului.Pe,ltru clarvazAtorul experimentat, Eterul este la felde tangibil

ne cAL suni solidele, lichidele 9i gazele din Regiunea Chimica penlru

["i"t'i"i". muritorilor' El vede cb forle]e vitale care dau vialS

ior-"io, -ittntutn , vegefale' animale 9i umane circuld prin aceste

i.,-" pri" tt""""air-rl-a patru stari ale eierului Denumirile 9i funcfiile

,p""ifian uln acestor patru eteruri sunt urmdtoarele:

1. Eter Chimic - Acest eter este in acela9i timp pozitiv si.negativ

in manifesidrile sale. El constituie campulde acJiune al forfelor care

n"""-""ru asimilatia 9i eliminarea Asimilalia este opentia prin

lare diversele elemente nutritive ale alimentelor sunt incolporate in

ni""t". J."f *" .m. Ea se indeplinesle datorit; unorlorle pe^care

ie vom srudla mai tarziu si care aclioneaza prin poluJ pozitiv al elerulur

chimic; ele alrag elemenrele necesare si le aranjeazd in l"T" l11nu oDeredza nici orbeite. nici mecanic' ci de o maniera selecllva

il;;;;;,;;tsavanti prin etectele sale): ele isiindeplinesc asllel

iunclia care este de a asigura cregterea 9i intre{inerea corpdui-- Eliminarea se efectueazd prin {o(e de o naturd asemanatoare'

.ur" u.tio.tnura prin polul negativ al eterului chimic Ele aruncd

il;;ttrl;;;rticulele inultilizabile din alimente' ca 9i pe cele

;,;;;i;;;^:e ebmentele lor utile lesuturilor' trebuie sd fie

nfi-inut" di,', ansamblu Aceasra operatie' ca toate cele care sunl

independente de vointa omului se efpctueaza de o manier6 selectlvd'

t"LrL".ia, + ", ptr 9i simplu mecanic Un exemplu frapant ne este

lioriia".u,r" rinichi. Atesre organe c6nd subiechll esTe sanblos'

nu elimind decat urina: in anumite ctari de boalS din contra ele

iura ta..upn ufUr-ina prelioasa odatd cu urina' cdci datoriid unor

.onditii unor-uln, seleclia necesard nu se mai face'

2. Eter Vitot. -Lafelcum eterulchimic este cdmpul de acliune

d f;;; avdnd ca obiect men{inerea formei individuale' tot a9a

orerul vital este campul de acfiune al celor care asigurd menlinerea

speciei - adica al forJelor de reproducere'

LUMILE VIZIBILE SI INVIZIBILE 47

Ca si elerul chimic. eterul vilal are un poi pozidv si un poj neaativ.Forlele care dctioneaza prin poluJ poziliv sunt cele care.unt a"ciiveIa femeld in timpul perioadei de gestalte; ele ii permit de a indeplinirrunca concretd si activd de aducere pe lume a unei noi fiinte. Celecare aclioneazd pfin polul negativ fac masculul in stare sd producdlichidul seminal.

. Prin ac{iunea lor asupra ovuluiui fecundat sau asupra seminleiplantei, for{ele pozitive produc plante si corpuri de sex masculin;r:ele care aclioneazd prin intermediul polului negativ produc, din,1,nlra. pidnte si corpuri de sex feminin.

3. Eter Lumind. - Acest eter posedd de asemenea doi poli.lbrtele actiondnd prin polul pozitiv sunt cauza cdldurii sangelui laorn si la animalele superioare, {acdndule astfel surse individJale der'iildurd. Fortple care lucreazd prin polul negativ al eteruiuilumindsrrr.ri cele care opereazA prin simlud, manifestdndu-se ca functiipasive ale vederii, auzului, pipditului, gustului si mirosului. Ele maironstruiesc si hrdnesc ochiul.

La animalele cu sdngele rece, Iorlele pozitive guverneazA(:irculatia sangelui, pe cdnd for{ele negative au, fafd de oJhi, aceleasilrrnc{ii ca la om 9i ca la animalele superioare. Cdni ochii lipsesc, esterk: presupus cd aceste fo{e construiesc si alimenteazd ultn orgu,,r"r lc simt,. a9a cum o fac peste tot unde existd organe de sim!.

^ .ln plante, forJele pozitive aclioneazd asupra tirculaliei sucurilor.

Astfel iarna, cdnd eterul nu esle incdrcat dalumina soiard ca vara,:,cva inceteazi sd curgA pand cdnd soarele verii impregneazd dinr xru elerul-lumind cu fo(a sa. Fo{ele negative lucreazi la-d epuoerearJrrrofilei, substanla verde din frunze, si Ia colorarea florilor . De altlelloate coloriturile, ln toate regiunile, sunt datorate ac{iunii poluluirrcgativ al eterului iumind. Animalele au blana coloraid pe spate;r'rrlorile florilor sunt intoldeauna mai vii, mai intense, pe pi4ile,'xpuse la soare. in regiunile polare, unde razele soarelui sunt mai.,lrbe, culorile sunt mai deschise; in anumite cazuri. elaborarea lor, \t. dproape nuld pand inlr alat cd. iarna. ele nu se mai manifesta, krloc; animalele sunt atunci complat albe.

46