apar-romania.ro · web view”organizația mondială a sănătății a încadrat virusul gripal...

Stiri 15-16 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 16.01.2020

1 EUR 4.7795

1 USD 4.2831

Prognoza meteo pe două săptămâni. Val de ger anunțat după 18 ianuarie Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2020

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță temperaturi în creștere în această săptămână, maximele zilei ajungând chiar și la 10 grade în unele regiuni ale țării. În perioada 18-26 ianuarie, temperaturile se vor apropia de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie.

PROGNOZA METEO PE REGIUNI

Vremea în Banat

Media regională a maximelor termice va fi în creștere de la 5 grade pe 13 ianuarie la 10 grade pe 15 ianuarie. În intervalul 16-18 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie, se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (2…4 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 și -2 grade, ușor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.

Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitații în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariție în intervalul 21-24 ianuarie.

1

Vremea în Crișana

La începutul intervalului de prognoză, media regională a maximelor termice va fi de 4 grade, iar până pe 15 ianuarie se estimează o creștere a acesteia spre 9 grade. Ulterior, media temperaturilor maxime va marca o scădere treptată astfel încât în perioada 18-26 ianuarie va deveni apropiată de valorile obișnuite (1…3 grade) pentru a doua parte a lunii ianuarie în această regiune. Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -4 și -2 grade, ușor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.

Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitații în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată după data de 21 ianuarie.

Vremea în Transilvania

Media regională a maximelor termice va fi în creștere de la 3 grade pe 13 ianuarie la 6 grade pe 16 ianuarie. În intervalul 17-19 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0…2 grade). Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -7 și -4 grade, ușor mai scăzute, spre -9 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.

Regimul pluviometric va fi deficitar mai ales în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitații în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariție în intervalul 21-24 ianuarie.

Vremea în Maramureș

În intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi în creștere de la 3 la 7 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În intervalul 17-19 ianuarie, această medie va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0…3 grade).

Temperaturile minime, negative de-a lungul celor două săptămâni, se vor situa, în medie, între -6 și -3 grade, ușor mai scăzute, spre -8 grade, în intervalul 24-26 ianuarie. Îndeosebi în intervalul 21-24 ianuarie probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi mai ridicată.

Vremea în Moldova

2

În intervalul 13-18 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 7 la 2 grade, devenind apropiată de normalul aceastei perioade din an. În continuare, până la sfârșitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 și 4 grade.

Media temperaturilor minime se va situa între -4 și -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă în prima săptămână, iar apoi, în unele zile, vor fi posibile precipitații în general slabe.

Vremea în Dobrogea

În intervalul 13-15 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea de la 7 la 4 grade, fiind ușor mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În continuare, până la sfârșitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 și 5 grade.

Media temperaturilor minime se va situa între -4 și -2 grade, posibil mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie. Trecător vor fi condiții pentru precipitații slabe mai ales în cea de-a doua săptămână.

Vremea în Muntenia

În intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 8 la 3 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal îndeosebi în primele zile. În continuare, până la sfârșitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 și 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 și -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitații în general slabe.

Vremea în Oltenia

În intervalul 13-17 ianuarie, media temperaturilor maxime va scădea treptat de la 7 la 2 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal îndeosebi în primele zile. În continuare, până la sfârșitul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 și 5 grade. Media

3

temperaturilor minime se va situa între -4 și -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă în prima săptămână, apoi în unele zile vor fi posibile precipitații în general slabe.

Vremea în zona de munte

În intervalul 13-16 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi în creștere de la 1 la 4 grade, fiiind mai ridicată decât în mod normal în această perioadă din an. În intervalul 17-20 ianuarie, această medie va marca o scădere, spre -2 grade, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menține apropiată de valorile obișnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (-4…-2 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -6 și -2 grade, în prima săptămână și între -12 și -8 grade, în cea de-a doua săptămână.

Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă până pe 18 ianuarie, dar începând cu data de 19 ianuarie, temporar vor fi precipitații în general slabe.

APIA si SUBVENTII

Ministrul Adrian Oros: Pregătim plata subvențiilor ANT! agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020 13:36

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT-uri), pregătite să intre în linie dreaptă. La Ministerul Agriculturii se lucrează Hotărârea de Guvern care prevede sumele pentru fiecare sector în parte, vegetal și zootehnic. Între timp la APIA se calculează cuantumurile pe hectar care potrivit informațiilor Agrointeligența-AGROINTEL.RO sunt aproape stabilite, atât pe hectar cât și pe cap de animal.

Potrit ministrului agriculturii, Adrian Oros, astăzi se lucrează la HG-ul privind sumele alocate pentru plata ANT-urilor. Acesta a postat pe pagina personală de Facebook programul pe care îl are astăzi. Agenda mea de lucru pentru astăzi:

08:00 – Discuții cu consilierii pe probleme organizatorice

09:00 – Discuții privind zona montană

10:00 – Grup de lucru privind efectele apariției gripei aviare

4

13:00 – Analiză materiale privind participarea la „Săptămâna Verde”, Berlin

16:00 – Pregătiri HG ANT – Campania 2019

18:00 – Participare la concertul extraordinar susținut de Orchestra Română de Tineret pentru a celebra „Ziua Culturii Naționale”

21:00 – Participare la emisiunea „Jurnalul de seară”, Digi 24.

Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut un calcul pentru fermierii care banii achitați din Bugetul de stat iar singura schemă pentru care putem face o estimare orientativă este ANT 1, Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil. Astfel, dacă ne raportăm la numărul de hectare anunțate de APIA la finalul campaniei de depunere a cererii unice, adică 9.711.211,43 ha și plafonul alocat acestui sprijin, adică 93.831.650 de euro rezultă un cuantum minim de 9,66 de euro pe hectar presupunând că toată suprafața declarată este eligibilă pentru plată.

De specificat că pentru Campania 2018 fermierii au primit 14,7033 euro pe hectar iar anterior, în 2017, 16,0078 euro pe hectar astfel că urmând un raționament logic am putea estima că suma pe hectar s-ar putea învârti în jurul cuantumului de circa 12 euro pe hectar. Foarte important de precizat că aceste sume sunt pur orientative și nu reprezintă o comunicare oficială a APIA.

Pentru celelalte scheme de plată cum ar fi ANT 2 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru in pentru fibră, ANT 2 și 3 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră, ANT 4 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru tutun, ANT 5 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru hamei și ANT 6 – Ajutor Național Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr nu putem face un calcul deoarece momentan nu au fost comunicate de către APIA numărul de hectare eligibile. Ceea ce vă putem spune concret este că în privința plafoanelor alocate pentru aceste sume se înregistrează scăderi comparativ cu 2018 astfel:

ANT 1 – Culturi amplasate pe teren arabil: 102.361,800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 93.831,650 euro adică fermierii pierd 8.530,3 euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT1 a avut un cuantum de 14,7033 euro/ha!

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

5

a) cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez şi alte cereale;

b) leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole şi alte leguminoase pentru boabe;

c) rădăcinoase: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere şi alte rădăcinoase;

d) plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale: tutun, plante medicinale şi aromatice;

e) legume: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni şi alte legume;

f) furaje verzi în teren arabil: furaje verzi anuale, furaje verzi perene (lucernă, trifoi) şi alte furaje verzi în teren arabil;

g) căpșunerii;

h) loturi semincere;

i) alte culturi amplasate pe teren arabil, inclusiv în sere şi solarii.

ANT 2 și ANT 3, culturile de: in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 6.600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 6.050 de euro adică fermierii pierd 550 de euro din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 2 și ANT 3 au avut un cuantum de 7,6474 euro pe hectar!

ANT 4, tutun: 1.656,200 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma rămâne constantă astfel că fermierii nu pierd niciun ban din bugetul total alocat;

Pentru Campania 2018 ANT 4 a avut un cuantum de 1.487,6627 euro pe hectar!

ANT 5, hamei: 100.800 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 92.400 de euro adică fermierii pierd 8.400 de euro din bugetul total alocat;

6

Pentru Campania 2018 ANT 5 a avut un cuantum de 381,5147 euro pe hectar!

ANT 6, sfeclă de zahăr: 1.818,600 de euro este suma alocată pentru plățile din 2018. Pentru 2020, Campania de cereri 2019, suma scade la 1.667,050 de euro adică fermierii pierd 151.550 de euro din bugetul total alocat.

Pentru Campania 2018 ANT 6 a avut un cuantum de 77,8186 euro pe hectar!

Scăderi și în cazul plăților pe cap de animal

Plafoanele pentru zootehnie arată de asemenea o scădere a bugetului total alocat pentru următorii ani. Astfel:

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte – ANT 7 se alocă suma de 20.376,400 de euro, în scădere cu 1.852,4 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 22.228,800 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 7 a avut un cuantum de 16,5777 euro/tonă!

-pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne – ANT 8 se alocă suma de 85.631,700 euro, în scădere cu 7.784,7 euro față de acest an când a fost aprobată suma de 93.416,400 de euro;

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 76,0774 euro/cap!

– pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine – ANT 9 se alocă suma de 42.970,950 de euro euro în scădere cu 3.906,45 de euro față de acest an când a fost aprobată suma de 46.877,400 de euro.

Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 4,8503 euro/cap!

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel:

a) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

b) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de bovine eligibile;

c) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

7

De precizat că plata ANT-urilor este programată să înceapă dup 15 ianuarie așa cum a anunțat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

Conform acordurilor europene, plata ANT în exercițiul financiar 2014-2020 se face regresiv, de la an la an operându-se o scădere a cuantumurilor de cel puțin 5%. Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 1 octombrie 2019.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

EF APIA: CÂND ÎNCEPE PLATA SUBVENȚIILOR ANT ÎN VEGETAL ȘI ZOOTEHNIE!agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2020 17:04

Potrivit datelor oferite de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Iași, toate plățile către fermierii din județ sunt în grafic. Astfel, doar 1.000 de beneficiari din cei 21.500 de fermieri din Iași au mai rămas fără subvenții, urmând ca în această perioadă să primească banii promiși. De asemenea, fermierii care vor să primească banii pentru motorina utilizată în agricultură trebuie să se prezinte la sediul instituției, altfel riscă să piardă sume importante.

Astfel, data de 31 ianuarie e data limită pentru depunerea acestor documente.

„Acum se fac acordurile pentru motorină pentru beneficiarii care vor solicita anul acesta subvențiile la motorină. Până în prezent am încheiat 528 de acorduri. Sunt obligatorii pentru ca fermierii să primească banii. Termenul pentru semnarea acordului expiră la sfârșitul lunii. De asemenea, în perioada aceasta se continuă plățile către fermieri. Au mai rămas 1.000 de dosare de plată ale fermierilor care au solicitat subvențiile pentru schema de plată unică pe suprafață. Oricum, suntem pe final cu plățile, totul e în grafic și până la sfârșitul lunii martie are toată lumea banii în conturi”, a declarat Sergiu Jităreanu, director APIA Iași, potrivit bzi.ro.

ANT-urile, la sfârșitul lunii

Fermierii care au solicitat sprijinul cuplat vegetal pentru anul 2019 trebuie să aducă mai multe documente la APIA până la sfârșitul lunii martie. Cei care

8

au solicitat sprijinul pentru lucernă, soia sau alte culturi sunt obligați să depună la sediul instituției documentele justificative vânzării. Pentru fermierii din sectorul zootehnic au fost deja efectuate plățile, aceștia încasând subvențiile pentru ovine, bovine, caprine. În ceea ce privește ajutorul național tranzitoriu, un alt ajutor financiar important oferit fermierilor din Iași, fermierii vor încasa primii bani până la sfârșitul lunii.

„În prezent se stabilește numărul de animale eligibile și urmează să se stabilească cuantumul pe animal. Aceste sume se stabilesc la nivel național”, mai spune directorul instituției.

Ministrul Oros vrea ca subvenția la hectar să se majoreze mai repede ca până acum agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a primit-o astăzi, la sediul MADR pe doamna Michele Ramis, ambasadorul Republicii Franceze la București. Conform unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ambasadorul Franței a fost însoțită de Marie-Luce Ghib, consilier agricol regional pentru România, Bulgaria și Serbia și de Michel Cywinski, șeful misiunii economice. La întâlnire au participat secretarul de stat Emil Florian Dumitru, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR.

”Pe parcursul discuției cu ambasadorul Republicii Franceze la București, subiectele principale au vizat: poziționarea celor două state în raport cu viitoarea Politică Agricolă Comună, plafonarea, actualizarea cooperării bilaterale în cadrul parteneriatului strategic între Franţa şi România, cu o atenție deosebită pentru sectorul zootehnic, cu accent pe sectorul bovin și cel ovin, specializat pe producția de carne de calitate. Totodată, va fi consolidată componenta de cercetare a cooperării agricole, precum și cea din domeniul silviculturii.

Cele două părți au abordat în cadrul întâlnirii și măsurile de mediu și climă, fermele de familie, stimularea asocierii, învățământul agricol și cercetarea – schimburi de experiență, convergența plăților directe, invitarea României de a se alătura inițiativei lansate de Franța “4 pe 1000: sol pentru securitate

9

alimentară și climat” și stadiul la care se regăsește țara noastră cu privire la această inițiativă.

În intervenția sa, ministrul Adrian Oros a subliniat că în viitorul Program Național Strategic, fondurile din Pilonul II (dezvoltare rurală) vor fi direcționate pentru consolidarea fermelor de familie și transformarea fermelor de subzistență în ferme comerciale, ținând cont de aspectele proprii ale țării noastre: ”Am inițiat un proces de întâlniri cu țările din sud-estul Europei, cu o specificitate similară României, pentru a avea o abordare comună cu privire la acest subiect în viitoarea PAC. Referitor la problema plafonării, România consideră că fiecare stat membru ar trebui să fixeze nivelul acesteia, în funcție de particularitățile întâlnite.”

De asemenea, ministrul a precizat că dorește accelerarea procesului de convergență, astfel încât să fie reduse decalajele dintre fermierii români și cei din alte state membre în privința nivelului plăților directe. Totodată, ministrul a menționat că modelul francez al fermelor de familie reprezintă o sursă de inspirație pentru țara noastră, problema menținerii oamenilor în mediul rural și a atragerii populației tinere către sat fiind tratată cu maximă seriozitate în contextul îmbătrânirii populației care lucrează în agricultură.

La rândul său, ambasadorul Republicii Franceze la București a afirmat că domenii precum creșterea animalelor, cercetarea și învățământul sunt aspecte prioritare. Totodată, Michele Ramis și-a exprimat disponibilitatea de a identifica modalitățile pentru rezolvarea priorităților comune, și, în egală măsură, a arătat deschidere din partea colaboratorilor săi pentru a aprofunda subiectele discutate în cadrul întâlnirii de astăzi.

În finalul întâlnirii, ministrul Nechita Adrian Oros i-a asigurat pe oaspeții săi că, în ceea ce privește colaborarea tradițională dintre România și Franța și, implicit, dintre cele două Ministere ale Agriculturii, aceasta va continua, astfel încât ambele țări să își poată susține interesele comune la nivel european, în beneficiul fiecăreia”, se arată în comunicatul de presă al MADR.


SUBVENȚII APIA: ÎNCEPE PLATA SUBVENȚIILOR RESTANTE CĂTRE FERMIERI! agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2020

10

Document oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale! Pe site-ul instituției conduse de ministrul Adrian Oros a fost postat un proiect cu sumele care umrează să fie achitate către fermieri pentru ca APIA să ajungă la zi cu subvenția pentru motorina utilizată în anul 2019.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va primi 411 milioane de lei pentru a achita restul de 48% din subvenție la motorină pe trimestrul II din 2019, dar și pentru trimestrele III și chiar IV. Cu acesști bani, APIA va putea ajunge la zi cu plățile restante către fermieri.

”Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de 411.000,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020”, se arată în documentul postat pe site-ul MADR.

Plata restantă pentru motorina utilizată în agricultură în anul trecut va putea fi efectuată după aprobarea hotărârii, iar APIA va direcționa sumele către centrele județene, care efectuează plățile către fermieri pentru această schemă de sprijin.

”Schema” de la APIA care îi lasă pe fermieri fără mii de euro în conturi în fiecare an agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020

Subvenție suplimentară pe hectar, pierdută de o bună parte a fermierilo care beneficiază de plăți APIA! Schimbările făcute în anul 2015 la nivelul hărților privind zonele defavoritate au cauzat pierderi importante pentru fermierii români. Situația se resimte cel mai mult în județul Alba, unde o bună parte din cei ce își lucrează terenurile nu mai beneficiază de subvenții de la APIA.

Plățile APIA pentru zonele defavorizate fac parte din schemele sumplimentare pentru care fermierii pot obține bani în plus pe hectar. Concret este vorba despre Măsura 13 – plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice care are mai multe sub-măsuri astfel:

-sub-măsura 13.1 – plăți compensatorii în zona montană (ANC ZM) care beneficiază de 97 euro/ha/an;

-sub-măsura 13.2 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN) care beneficiază de 62 euro/ha/an;

11

-sub-măsura 13.3 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC) care beneficiază de 75 euro/ha/an.

Suprafața eligibilă este stabilită având în vedere încadrarea în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură:

Foarte importa de precizat că în cazul fermelor cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivității), valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare:

• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,

• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,

• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,

• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.

Pentru sM.13.2 și sM.13.3, în cazul în care în urma aplicării degresivității, valoarea plății compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 euro/ha, plata compensatorie acordată pe unitatea de suprafață va fi în cuantum de 25 euro/ha. Nu se poate solicita sprijinul aferent M.13 fără solicitarea SAPS.

Care este motivul pentru care se taie suprafețe de la plată

Pentru o mai bună atingere a obiectivelor propuse pentruaceastă măsura , prin PNDR 2014-2020 au fost stabilite zonele de eligibilitate în care se implementează angajamentele.

Sub-măsura 13. 1 – plăți compensatorii în zona montană (ANC ZM)

Delimitarea zonelor montane (ANC ZM) a fost realizată pentru PNDR 2007 – 2013 pe baza îndeplinirii unuia dintre următoarele criterii identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control, astfel:

altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/orașe, municipii) ≥ 600 m sau

altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 și 600m și panta medie ≥ 15%.

Întrucât criteriile pentru desemnarea zonelor montane nu au fost modificate față de precedenta perioadă de programare, lista localităților încadrate în zona montană nu a suferit modificări în perioada de programare 2014 –

12

2020, cu excepția introducerii unei comune (Solca din județul Suceava) ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale prin divizare.

Sub-măsura 13. 2 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN)

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN) se face la nivelul unităților teritoriale (LAU2) în funcție de îndeplinirea pe cel puțin 60% din suprafața agricolă a UAT a cel puțin unui criteriu biofizic prevăzut în Anexa III a Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013. De asemenea, în conformitate cu art. 32 alin. (4) din Regulament, în procesul de desemnare a acestor zone s-a aplicat și metodologia de ajustare (fine-tuning – FT) bazată pe criteriile privind utilizarea irigațiilor, ponderea culturilor permanente (vii și livezi) și producția medie pentru principalele două culturi pe teren arabil (grâu și porumb).

Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca urmare a aplicării exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale de nivel LAU2 în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiții (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare). Astfel, un număr de 757 localități au fost incluse în această categorie, suprafața agricolă fiind de 4.372.108 ha. Suprafaţa agricolă exclusă din zonele eligibile în urma procesului de ajustare este de 287.520 ha, fiind situată pe teritoriul a 45 UAT. Din aceasta, 245.903 ha sunt situate în 34 localități aflate în zone unde constrângerile naturale au fost depăşite prin irigaţii, 41.617 ha situate în 11 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi și 20.070 ha situate în 3 localități aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european.

În urma reactualizării zonelor eligibile pentru sub-măsura 13.2 începând cu anul 2019 au fost recunoscute ca fiind eligibile un număr de 11 UAT-uri şi eliminate un număr de 23 de UAT-uri faţă de perioada 2014-2018.

Au fost eliminate umătoarele UAT-uri din lista UAT-urilor eligibile pentru sub-măsura 13.2:

Au fost incluse umătoarele UAT-uri în lista UAT-urilor eligibile pentru sub-măsura 13.2:

13

Sub-măsura 13.3 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC)

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC) s-a realizat prin selectarea UAT care se suprapun total sau parțial cu Rezervația Biosferei „Delta Dunării” din cauza potențialului natural agricol mai scăzut decât în restul țării.

Potrivit directorului general adjunct al APIA din 2015, Nicolae Horumbă, harta zonelor defavorizate a fost schimbată începând cu anul de cerere 2015.

”Cererile așa au fost depuse cu noile zone. Atunci când s-au stabilit pentru prima dată zonele defavorizate, în 2008 dacă nu mă înșel, s-au hotărât pe baza unor calcule făcute de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și protecția Mediului – ICPA București și de către Academia Agricolă. Aceste calcule au pornit de la structura solului, condiții climatice, permealibitate solului, adâncimea apei freatice, accesibilitatea irigațiilor, șamd. Între timp condițiile din unele zone s-au mai modificat iar acele calcule nu mai sunt cele care erau înainte. Deci unele zone au evoluat și au fost scoase dar au intrat noi zone”, a explicat Nicolae Horumbă, potrivit www.realitatea.net.

În județul Alba 48.603 ha situate în 12 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi. Și alte 68.840 ha situate în 8 localități aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european.

Presupunem că doar 50% din suprafaţa este arabil în județul Alba şi aplicăm o subvenţie de zona defavorizată de 80 Euro/ha/an. 48.603 ha: 2 X 80 Euro/ha/an X 5 ani = 9.720.600 Euro de care nu au beneficiat fermierii din județ.

Vă reamintim care sunt condițiile generale pentru Măsură 13:

Beneficiarul:

se angajează, pe baze anuale, să își continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale.

este utilizatorul unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, încadrată în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă.

14

deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice schemei unice de plată pe suprafață, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha – pentru

vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii).

se încadrează în categoria fermierilor activi, în înțelesul art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare și prevederilor art. 6 al OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

O altă condiţie în cadrul angajamentului anual, pentru care în caz de neconformitate se aplică reduceri ale sprijinului (care pot merge în unele cazuri prevăzute de sistemul de sancţiuni până la excludere), este constituită de respectarea de către beneficiari, la nivelul întregii ferme, a standardelor de eco-condiţionalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) 1306/2013, prevăzute în legislaţia naţională.

SUBVENȚII APIA: Cuantumul ANT – 13,3202 de euro pe hectar, la plată către fermieri!agrointeligenta.ro - 16 ianuarie 2020

APIA a calculat cuantumutile pentru plata Ajutorului Național Tranzitoriu (ANT). Agrointeligența – AGROINTEL.RO, numărul 1 în informarea fermierilor, a aflat în premieră cuantumul ANT – Ajutoarelor Naționale Tranzitorii pe suprafață, sprijin ce va intra la plată în zilele următoare! Plafoanele ar putea fi aprobate astăzi de Guvernul României.

APIA va plăti un cuantum de 13,3202 euro pe hectar pentru Ajutorul Național Tranzitoriu pentru culturi agricole ANT 1, plată directă pe suprafață pe care producătorii agricoli o primesc de la bugetul de stat prin pentru anul de cerere 2019.

Plățile APIA către fermieri se fac în lei. Cursul la care se face conversia din euro în lei pentru anul de cerere 2019 este de 4,7496 lei pentru un euro, adică fermierii primesc în conturi suma de 63,2556 de lei/ha pentru ANT 1.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

15

-cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez şi alte cereale;

-leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole şi alte leguminoase pentru boabe;

-rădăcinoase: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere şi alte rădăcinoase;

-plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale: tutun, plante medicinale şi aromatice;

-legume: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni şi alte legume;

-furaje verzi în teren arabil: furaje verzi anuale, furaje verzi perene (lucernă, trifoi) şi alte furaje verzi în teren arabil;

-căpşunerii;

-loturi semincere;

-alte culturi amplasate pe teren arabil, inclusiv în sere şi solarii.

Pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii a aprobat pentru ANT 1 un plafon de 93.831.650 euro pentru culturile amplasate pe teren arabil.

Vă reamitim că ANT-ul vine în completarea schemelor directe pe suprafața pe care fermierii le-au primit atât la avans cât și la plata regulară. Acestea sunt:

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha. Plafon 987.609.000 de euro;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha. Plafon 101.799.000 euro;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha. Plafon 570.959.000 de euro;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha. Plafon 23.752.000 euro.

Pentru Campania 2018, ANT1 a avut un cuantum de 14,7033 euro/ha.

16


DIRECT DE LA APIA: ANTZ BOVINE – 69,11 EURO/CAP, ANTZ OVINE/CAPRINE – 4,71 EURO/CAP DE ANIMAL! agrointeligenta.ro -

16 ianuarie 2020 Cuantumurile subvențiilor ANTZ pe cap de animal la speciile ovine, bovine, caprine și bubaline este aproape de plată! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat calculele pentru sumele pe care urmează să le achite fermierilor, după ce plafoanele vor fi aprobate de Guvern și vor fi publicate în Monitorul Oficial.

ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 euro/tonă. În anul 2018 fermierii au primit 16,5777 euro/tonă.

-ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal. Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 76,0774 euro/cap.

-ANTZ 9 ovine/caprine, schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap de animal adică 22,397 de lei/cap de animal. Pentru Campania 2018 ANT 8 a avut un cuantum de 4,8503 euro/cap.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, astfel:

a) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile;

17

b) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de bovine eligibile;

c) prin raportarea sumei prevăzute la fiecare măsură la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

Plafoanele aferente plăţilor pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2019, se plătesc în limita sumei de 148.979,050 euro, în echivalent 707.590.895 de lei, sumă care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020, şi care se distribuie astfel:

a) 20.376.400 de euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;

b) 85.631.700 de euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;

c) 42.970.950 de euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

APIA a stabilit ce subvenții se plătesc la hectar pentru culturile speciale: sfeclă, in, hamei sau tutun agrointeligenta.ro - 16 ianuarie 2020

Ce subvenții plătește APIA la hectar pentru culturile speciale din sectorul vegetal. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a definitivat calculele privind sumele pe hectar acordate pentru Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) pentru in și cânepă pentru fibră, tutun, hamei și sfeclă de zahăr. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a aflat în premieră care sunt sumele pe care le vor primi fermierii care au depus cereri în Campania 2019 pentru culturile speciale.

Cuantum ANT 2 și 3 In pentru fibră și Cânepă pentru fibră: 8,9570 euro pe hectar adică 42,5421 de lei pe hectar;

Cuantum ANT 4 Tutun: 1.569,4413 de euro pe hectar adică 7.454,218 de lei pe hectar;

Cuantum ANT 5 Hamei: 400,2599 euro pe hectar adică 1.901,074 de lei pe hectar;

18

Cuantum ANT 6 Sfeclă de zahăr: 73,8219 de euro pe hectar adică 350,6244 de lei pe hectar.

Plăţile finanțate din bugetul naționale se efectuează la cursul de schimb de valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,7496 lei pentru un euro. De precizat că ANT-urile sunt ajutoare decuplate de producție deci fermierii nu trebuie să producă o cantitate minimă la hectar.

Pe lângă aceste sume fermierii care se încadrează la plata ANT-ului ”special” mai primesc și următoarele scheme:

Schema de plată unică pe suprafață: 102,6082 euro/ha, adică 487,3479 lei/ha. Plafon 987.609.000 de euro;

Plata redistributivă: a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha. Plafon 101.799.000 euro;

Plata pentru înverzire: 59,3201 euro/ha, adică 281,7467 lei/ha. Plafon 570.959.000 de euro;

Plata pentru tinerii fermieri: 31,2477 euro/ha, adică 148,4140 lei/ha. Plafon 23.752.000 euro;

ANT 1: 13,3202 euro euro/ha, adică 63,2556 de lei/ha. Plafon 93.831.650 euro.

DNA: Președinte de asociație, trimis în judecată că a încasat subvenții pentru animale cu acte false agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020 18:21

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a mai multor inculpați pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Astfel, potrivit unei informări a DNA, au fost trimise în judecată următorii inculpați:

Persoană fizică, la data faptei reprezentant legal al Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu, jud. Vrancea, pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

19

Persoană fizică, la data faptei președinte al Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu – pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene,

Asociația comunală a crescătorilor de taurine Tătăranu, pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

Pavel Nicolae la data faptelor primar al comunei Tătăranu, jud. Vrancea, pentru comiterea infracțiunilor de:

– complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

– instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

– fals intelectual în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 2011-2014, prima persoană fizică, în calitate de reprezentant legal al Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu ar fi depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (contracte de concesionare, tabel cu deținătorii de bovine, declarații de eligibilitate, etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, pentru suprafețe de pășune pe care nu le deținea în realitate. O parte din aceste documente, respectiv cele două contracte, ar fi fost puse la dispoziție de către inculpatul Pavel Nicolae. Prin aceste demersuri, inculpatul reprezentant legal al Asociației ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 728.219 lei. Într-un context asemănător, în cursul anului 2015, celălalt inculpat, președinte al Asociației, la instigarea primarului, ar fi depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (act adițional la un contract de concesiune, centralizator privind membrii asociației, etc.) demersuri în urma cărora ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 127.089 lei.

Și de această dată o parte din documentele respective au fost puse la dispoziție de către inculpatul Pavel Nicolae.

20

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 855.307 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile prevăzute de legislația în vigoare.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Pavel Nicolae, Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu și a unuia dintre reprezentanții acesteia. Aceeași persoană a pus la dispoziția DNA suma de 127.089 lei, asupra căreia s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.


AJUTOARE PENTRU APICULTORII ROMÂNI (II). BANI pentru COMBATEREA BOLILOR STUPILOR! Agroinfo 15 ianuarie 2020 CAMPANIA AGROINFO DE INFORMARE A APICULTORILOR. AGROINFO continuă, așa cum v-a promis, să vă pună la dispoziție toate informațiile de care aveți nevoie pentru a obține ajutoarele din apicultură în perioada 2020-2022. Astăzi, publicăm toate detaliile despre ajutoarele pentru combaterea agresorilor și bolilor specifice stupilor, în special a varoozei. Documentul ne-a fost furnizat de Comisia Europeană.

B. COMBATEREA AGRESORILOR ŞI A BOLILOR SPECIFICE STUPILOR, ÎN SPECIAL A VAROOZEI:

B.1) Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică:

Condiţii de eligibilitate:

1.Apicultorul trebuie să aibă pregătire în domeniul apiculturii.2.Medicamentele și suplimentele nutritive achiziționate trebuie să fie autorizate prin procedură naţională sau proceduri comunitare de către ICPBMV sau prin procedura centralizată de către Agenţia Europeană a Medicamentelor "EMA".3.Medicamentele folosite în apicultura ecologică trebuie să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea

21

mailto:[email protected]

produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul.4.Medicamentele pentru tratarea varoozei se achiziţionează obligatoriu pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor.5.Prin Programul Apicol 2020-2022 se decontează maximum 3 medicamente diferite pentru tratarea varoozei și maximum 3 medicamente diferite pentru tratarea nosemozei, în limita cantităților/dozelor menționate în prospectul acestora pentru un stup cu familie de albine, până la unități întregi în funcție de forma de prezentare

Cheltuieli eligibile:

În cazul apiculturii convenţionale:a) preţul fără TVA al medicamentelor și suplimentelor nutritive achiziționate pînă la data depunerii cererii de plată inclusiv, de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, ANSVSA, pentru comercializare, conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor, conform adeverinţei eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;b) preţul fără TVA al medicamentelorși suplimentelor nutritive biostimulatorilor şi suplimentelor nutritive achiziţionate înainte până la depunerii cererii de plată de la furnizori autorizaţi sanitar – veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru comercializare, conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea nosemozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor, conform adeverinţei eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;

În cazul apiculturii ecologice:a) preţul fără TVA al medicamentelor și suplimentelor nutritive achiziționate până la data depunerii cererii de plată, inclusiv, de la furnizori autorizaţi sanitar-veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA)pentru comercializare, conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultor, conform adeverinţei eliberate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) din care să reiasă numărul familiilor deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor;b) preţul fără TVA al medicamentelor și suplimentelor nutritive achiziționate până la data depunerii cererii de plată, inclusiv, de la furnizori autorizaţi sanitar – veterinar de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentrucomercializare, conform legislaţiei în domeniu utilizate pentru tratarea

22

nosemozei, conform adeverinţei eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor deţinute, emisă înainte de efectuarea achiziţiilor.

Suma solicitată pentru anul 2020:3.400.000 € / 2 = 1.700.000 euro din fonduri UE şi 1.700.000 euro RO, din bugetul de stat al României

Suma solicitată pentru anul 2021:3.500.000 € / 2 = 1.755.000 euro UE şi 1.750.000 euro RO

Suma solicitată pentru anul 2022:3.550.000 € / 2 = 1.775.000 euro UE şi 1.775.000 euro RO

Măsurile prevăzute în Programul naţional apicol 2020-2022 sunt monitorizate şi gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar controlul la faţa locului se realizează de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ).

DEPUNEȚI CEREREA DE PLATĂ LA APIA! Agroinfo 16 ianuarie 2020 - COMUNICAT APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie - 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri.

Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea păsărilor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, Ediția a III-a-2020, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor/pachetul-b-plati-in-favoarea-bunastarii-pasarilor.

Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind:

⦁ condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;

23


⦁ completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;⦁ angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;⦁ respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora.

AFIR si FINANTARI

ȘEFUL APIA VĂ ANUNȚĂ ASTĂZI! Agroinfo : 15 ianuarie 2020 - CALENDAR APIA CAMPANIE DE INFORMARE. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a demarat astăzi la Arad o amplă Campanie de informare în rândul fermierilor, dedicată exclusiv măsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cu scopul de a eficientiza implementarea acestora și de a crește gradul de absorbție a fondurilor aferente măsurilor de dezvoltare rurală.

Principalele obiective ale Campaniei de informare vizează creșterea gradului de vizibilitate și a conștientizării în rândul actualilor, dar și a potențialilor beneficiari, cu privire la modul de accesare a măsurilor gestionate de APIA din PNDR 2014-2020, prin diseminarea informațiilor relevante la nivelul și pe înțelesul fermierilor.

Măsurile vizate sunt Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 - Submăsura 8.1 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, Măsura 15 – Submăsura 15.1 - Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

Pornind de la convingerea că un fermier informat e un fermier puternic, am considerat că este foarte important și util să venim în întâmpinarea nevoii fermierilor de a cunoaște și înțelege cât mai bine modul de accesare a acestor forme de sprijin, de a fi la curent cu noutățile și oportunitățile de finanțare și de a-și clarifica eventualele neclarități cu ajutorul lectorilor APIA prezenți la conferință, a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea, aflat astăzi la Arad.

La conferința de la Arad participă fermieri din regiunea de vest a țării, respectiv din județele Arad, Timiș, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin.

24


Campania de informare va cuprinde 7 sesiuni derulate la nivel regional cu ajutorul lectorilor proprii, în perioada 15 ianuarie – 1 martie 2020, după următorul calendar: 15 ianuarie – Arad, 22 ianuarie – Sălaj, 29 ianuarie – Sibiu, 05 februarie – Tulcea, 12 februarie – Suceava, 19 februarie – Prahova, 26 februarie – Vâlcea.

UN AJUTOR DE 200 MILIOANE DE EURO pentru FERMELE din ROMÂNIA! Agroinfo: 15 ianuarie 2020 - VEȘTI BUNE! Europarlamentarul Carmen Avram (S&D), membru în Comisia AGRI din Parlamentul European anunță că fermierii români, producătorii din țară de produse tradiționale beneficiază de ajutor financiar acordat de Uniunea Europeană pentru a-și promova produsele chiar și în Japonia. Suma alocată este 200 de milioane de euro.

Avem o şansă mare: Comisia Europeană a lansat azi un apel pentru o campanie de promovare a produselor agroalimentare din țările UE. Sunt alocate 200 de milioane de euro pentru ca produsele noastre să fie popularizate în UE, dar şi în SUA, Canada, China, Japonia etc. Se pot înscrie asociații de producători sau grupuri care promovează produse tradiționale. Termen limită pentru aplicații: 16 aprilie 2020. O şedință informativă pentru interesați va avea loc la Bruxelles, pe 30 ianuarie. Să nu lăsăm să treacă acest tren! A anunțat europarlamentarul român Carmen Avram, pe pagina sa oficială Facebook.

AGROINFO va reveni cu detalii despre condițiile depunerii aplicațiilor pentru fermierii/producătorii români, asociațiile fermierilor care vor să acceseze acest ajutor.

ALTELE

Măsură anunțată de ministrul Oros! Ce categorie de tineri fermieri va primi terenuri de la ADS! Ramona Dascălu - 13 ianuarie 2020

Terenuri de la ADS pentru tinerii fermieri care nu dețin niciun hectar de pământ! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat ieri, duminică – 12 ianuarie, într-o conferință de

25


presă la Cluj-Napoca, că începând din acest an tinerii fermieri vor beneficia, în premieră, de terenuri concesionate de la ADS în suprafață de 50 de hectare. Există însă și o condiție, și anume aceea ca tinerii care pretind terenuri să nu aibă în posesie niciun hectar de pământ.

Ministrul Adrian Oros a spus că măsura va fi luată în contextul fenomenului de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură.

”Pentru prima dată, în 2020, pentru tinerii fermieri (…), vom încerca să alocăm şi câte 50 de hectare de teren agricol, hectare pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră în anul acesta și care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze şi cei care se încadrează în această categorie tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Agenția Domeniilor Statului (ADS) gestionează o suprafață de 319.390 ha, terenul statului român, din care 111.640 ha cadastrată. De asemenea, avem o suprafață de 230.000 de ha suprafață concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri”, a declarat Adrian Oros, într-o conferință de presă la Cluj.

Ministrul Agriculturii a mai spus că se vor modifica și redevențele obținute de pe aceste terenuri concesionare, care la momentul actual sunt „ridicole”, fiind cuprinse între 300 și 800 kg grâu/ ha în condițiile în care se obțin 10.000 -12.000 de kg de grâu la hectar.

”Sunt terenuri concesionate către firme din țări UE și extra UE, care sunt și beneficiare de subvenții”, a explicat ministrul Agriculturii.

AUDIT LA ANSVSA! PATRU EXPERȚI STRĂINI FAC VERIFICĂRI INCLUSIV ÎN FERME ȘI ABATOARE! Agroinfo16 ianuarie 2020 -

OFICIAL. În perioada 20 – 23 ianuarie, o misiune formată din 4 experți ai Organizației Mondiale pentru Sănatate Animală (OIE), se va afla în România pentru a evalua modul în care țara noastră respectă prevederile relevante ale Codului terestru de sănătate animală pentru menținerea statutului de țară liberă de pestă porcină clasică (PPC). Experții vor verifica inclusiv ferme, abatoare, anunță un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), transmis pentru AGROINFO.

Scopul misiunii este de a evalua modul în care au fost implementate recomandările misiunii OIE anterioare, din luna mai a anului 2017, în urma

26


căreia România a fost recunoscută oficial ca țară liberă de pestă porcină clasică (PPC).

Misiunea de audit va începe la sediul ANSVSA, ulterior experții internaționali se vor deplasa în județele Vaslui, Buzău și Tulcea.

Experții misiunii vor evalua sistemul de supraveghere existent pentru PPC fiind vizate mai multe aspecte, dintre care menționăm: sistemul de detecție timpurie, nivelul de biosecuritate și măsurile de control aplicate pentru depistarea prezenței virusului și prevenția răspândirii virusului în caz de suspiciune sau confirmare a pestei porcine clasice în exploatațiile nonprofesionale.De asemenea, experții OIE vor efectua vizite pe teren, la exploatații comerciale și în special exploatații nonprofesionale, abatoare, posturi de inspecție la frontiere și fonduri de vânătoare, pentru a evalua modul în care sunt aplicate normele de biosecuritate și gestionarea procedurilor de informare, supraveghere și inspecție.

Echipa de experți OIE va fi însoţită de reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pe toată perioada misiunii.

Ioan Alexandru Zarug,Numit Vicepreședinte Al ANSVSA De Redactia Financiarul Data ian. 15, 2020 156

Ioan Alexandru Zarug a fost numit miercuri, printr-o decizie a premierului, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, informează ANSVSA printr-un comunicat remis AGERPRES.

„Primul-ministru, domnul Ludovic Orban, prin decizie, a numit astăzi în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu rang de subsecretar de stat, pe domnul Ioan Alexandru Zarug”, se menţionează în comunicat.

Cum trăiește un român cu salariul minim pe economie (Adevărul) Magda Prelipceanu 15 IANUARIE 2020

Creşterea salariului minim din România a întrecut creşterea preţurilor, însă un coş de cumpărături „mănâncă“ în continuare până aproape de un sfert din leafa unui român.

Compania internaţională de e-commerce Picodi a realizat o analiză. Studiul a cuprins 54 de ţări, în care există salariu minim pe economie stabilit de legislaţie. Din analiză a reieşit că povara fiscală diferă foarte mult de la ţară la ţară. De exemplu, în Insulele Filipine şi Hong Kong salariul minim pe

27

https://www.rfi.ro/autori/magda-prelipceanu

economie nu este impozitat deloc, în schimb în alte ţări, diferenţa dintre salariul net şi cel brut ajunge până la 40% (România). De aceea, în scopul unor comparaţii adecvate, a fost luat în considerare salariul net, adică banii pe care orice salariat care lucrează pe salariul minim pe economie în primeşte pe contul său sau în mână.

28

În clasamentul ţărilor cu creşteri ale salariului minim pe economie, România s-a clasat pe locul 30 din 54 de ţări luate în considerare. În 2020 salariul net este mai mare cu 6,6% faţă de anul trecut (1.346 lei, respectiv 1.263 lei). La vecinii noştri moldoveni, salariul a crescut cu 6,3%, în Ungaria cu 8,1%, Bulgaria cu 8,8%, în Ucraina cu 13,2%, în Serbia cu 15,5%.

De asemenea, au fost confruntate preţurile alimentelor cu salariul minim. Pentru acest demers, a fost creat un coş de cumpărături, care cuprinde 8 alimente: pâine, lapte, ouă, orez, brânză, carne, fructe şi legume. Şi, deşi această listă este foarte săracă, produsele din ea sunt în stare să acopere necesarul zilnic de produse nutritive ale unui adult.

Preţul produselor din acest coş la începutul anului 2020: Lapte (10 litri) – 43,80 lei Pâine (10 bucăţi a câte 500 g) – 25,50 lei Orez (1,5 kg) – 6,9 lei Ouă (20 bucăţi) – 15,72 lei Brânză (1 kg) – 23,26 lei Carne de pasăre şi de viţel (6 kg) – 146,73 lei Fructe (6 kg) – 27,06 lei Legume (8 kg) – 25,91 lei

Picodi a comparat preţurile aceloraşi produse în alte ţări şi a verificat cât la sută din salariul minim ar trebui să cheltuie un salariat pentru a-şi asigura nevoile de bază în materie de alimente. În această clasificare, România s-a clasat pe locul 25. Cel mai bun raport dintre preţurile alimentelor şi salariul minim pe economie s-a înregistrat în Australia, Marea Britanie şi Irlanda. Acolo, coşul unor cumpărături de bază, este echivalentul a 7–7,3% din salariul minim local.

Ministrul Agriculturii reia tema cormoranilor, pusă de mai multe ori pe tapet de Daea 16 ianuarie 2020, 09:41de Afrodita Cicovschi

Abonare Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre problema cormoranilor, ridicată în numeroase rânduri de fostul ministru de resort Petre Daea, sugerând că este o problemă reală, aceste păsări afectând piscicultura.

„Cormoranii sunt o problemă care, alături de alte probleme, poate să participe la pierderi mari în acvacultură. Despăgubirile sunt justificate. Am înţeles de la ornitologi că cormoranii pot produce pagube foarte mari. Este o specie protejată şi nu a fost vânată în ultima perioadă, s-a înmulţit foarte mult şi şi-a schimbat arealul, pătrunzând în zone din ţară care până acum nu erau întâlniţi. Ar trebui armonizată legislaţia cu cei de la mediu, dar într-o

29

discuţie foarte amplă cu asociaţiile de protecţie a animalelor.

Sunt proceduri pentru a schimba legislaţia în acest domeniu pentru a se reveni la vânătoarea de cormorani”, a declarat Adrian Oros la Digi 24. Ministrul a adăugat că nu va plăti despăgubiri pentru cei care au declarat ferme piscicole mai extinse şi cantităţi de peşte mai mari decât în realitate.

„Au venit la plată pentru despăgubiri dosare cu nişte semne de întrebare. Am început verificări pentru ca se spunea că în ferme cantitatea de peşte nu era cea reală. Nu vom da drumul la aceste plăţi pentru că sunt ilegale, dacă se declară o cantitate de două ori mai mare de luciu de apă”, a explicat ministrul.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Adrian Oros a mai anunţat luni, că din fondurile europene alocate operaţiunilor de piscicultură, fosta conducere a Ministerului a absorbit doar 26%. Însă, pe vremea ministrului Daea, ministerul a acumulat foarte multe cereri de despăgubiri „suspicioase”.

Cormoranii au reprezentat o temă de interes şi pentru fostul ministrul al Agriculturii, social-democratul Petre Daea, iar parlamentari PSD au propus anul trecut ca vânarea cormoranilor să fie permisă. Printre argumentele lor s-au aflat şi inteligenţa păsărilor, care nu se mai sperie de metodele folosite împotriva lor şi instalarea stresului la peşti. Daea spunea atunci că este o problemă importantă la nivelul Uniunii Europene şi că mai mulţi miniştri din statele UE sunt îngrijoraţi.

”Este o problemă extrem de importantă la nivelul Uniunii Europene şi pentru care ministrul Agriculturii din România, alături de încă 19 miniştrii din ţările din UE sunt îngrijoraţi datorită faptului că este o presiune formidabilă pe acest sector, iar piscicultorii solicită de mult timp şi lucrul acesta a fost auzit de Parlamentul European pentru că în noiembrie 2008, în

30

Parlamentul European a fost o rezoluţie care spunea foarte clar că trebuie să se intervină întrucât la nivelul UE pagubele produse de cormorani se ridică la peste 300.000 de tone de peşte, ceea ce înseamnă echivalentul producţiei de acvacultură din Franţa, Germania, Cehia şi Ungaria. Iar în România este o situaţie deosebită. Iată că şi parlamentarii din România au purces pe acest drum al legiferării, cum au făcut şi alte ţări până acum”, a declarat Daea. De asemenea, ministrul social-democrat susţinea că mai multe ţări au solciitat Comisiei Europene derogări pentru a putea rezolva problema cormoranilor.

”Toate ţările din Uniunea Europeană au solicitat la Comisie cel puţin o dată derogări pentru a regla efectivele de păsări în aşa fel încât piscicultorii să poată să aducă producţia pe care o realizează cu mare efort pe masa consumatorului, în aşa fel încât lumea să mănânce peşte bun, proaspăt şiprodus de piscicultorii noştri”, preciza el.

ADRIAN OROS: CORMORANII SUNT O PROBLEMA SI VOR FI VANATI : Agroromania.ro 16 Ian. 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a spus in cadrul unei emisiuni televizate ca problema cormoranilor este una reala si cunoscuta. Aceste pasari afecteaza piscicultura, asadar se va permite din nou vanatoarea lor.

"Cormoranii sunt o problema care, alaturi de alte probleme, poate sa participe la pierderi mari in acvacultura. Despagubirile sunt justificate. Am inteles de la ornitologi ca cormoranii pot produce pagube foarte mari. Este o specie protejata si nu a fost vanata in ultima perioada, s-a inmultit foarte mult si si-a schimbat arealul, patrunzand in zone din tara care pana acum nu erau intalniti. Ar trebui armonizata legislatia cu cei de la mediu, dar intr-o discutie foarte ampla cu asociatiile de protectie a animalelor. Sunt proceduri pentru a schimba legislatia in acest domeniu pentru a se reveni la vanatoarea de cormorani", a declarat Adrian Oros.

Pe langa asta, Oros a mai adaugat ca nu va despagubi persoanele juridice care au depus cereri in acest sens pentru cantitati mai mari de peste fata de

31

https://agroromania.manager.ro/tags/agroromania.ro/

pierderile inregistrate in realitate. Ministrul a aratat ca la plata au venit "dosare cu semne de intrebare".

"Au venit la plata pentru despagubiri dosare cu niste semne de intrebare. Am inceput verificari pentru ca se spunea ca in ferme cantitatea de peste nu era cea reala. Nu vom da drumul la aceste plati pentru ca sunt ilegale, daca se declara o cantitate de doua ori mai mare de luciu de apa", a explicat ministrul.

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale, Adrian Oros a mai anuntat luni, ca din fondurile europene alocate operatiunilor de piscicultura, fosta conducere a Ministerului a absorbit doar 26%. Insa, pe vremea ministrului Daea, ministerul a acumulat foarte multe cereri de despagubiri "suspicioase".

Fostul ministru Daea spunea ca aceste pasari reprezinta o problema reala, avand in vedere ca pagubele produse de cormorani se ridica intr-un an la intreaga capacitate de productie a Frantei din domeniu.

Legea vânătorii modificată în 2019 a intrat în vigoare cu schimbări pentru proprietarii de terenuri agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2020

Modificări la Legea Vânătorii pe care trebuie să le știe orice fermier! Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat pe 9 ianuarie, Legea votată în luna decembrie de parlamentari iar noile reglementări au fost publicate în Monitorul Oficial. Acestea sunt în legătură directă cu fermierii care dețin terenuri agricole.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă informează care sunt toate modificările aduse Legii Vânătorii așa cum apar în Monitorul Oficial:

Art. I. – Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

32

1. La articolul 1, literele ad) și ae) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„ad) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate; nu constituie acțiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora, precum și îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora ori imobilizarea animalelor a căror viaţă ori integritate corporală este pusă în pericol în urma unei intervenţii umane realizate cu orice mijloace legale de protecţie şi imobilizare, de către personalul autorizat al Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

ae) vânător – persoană fizică, membră a unei organizaţii vânătoreşti gestionare de faună cinegetică, posesoare a unui permis de

vânătoare, care ocroteşte, îngrijeşte şi extrage fauna cinegetică în condiţiile legii;”

2. La articolul 6 alin. (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins: „f1) acordă nivel de intervenție si prevenție anual, pentru prevenirea pagubelor și accidentelor la speciile din anexa nr. 2; nivelul prevenției se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.”

3. La articolul 6 alin. (1), după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins:

„w) stabilește modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic și unitățile administrativ-teritoriale de pe raza fondului cinegetic. Acest acord-cadru conține în mod obligatoriu prevederi clare de colaborare și informare periodică a unităților administrativ teritoriale de către gestionari cu privire la obligațiile ce-i revin privind evaluarea populațiilor din speciile de mamifere prevăzute în anexa nr.2, realizarea cotei de recoltă, asigurarea hranei complementare, acțiunile de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenurilor agricole, cât și asupra situațiilor în care se pot produce pagube proprietarilor de terenuri agricole sau animale domestice.”

4. La articolul 9, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Gestionarii fondului cinegetic, cu excepția regiilor publice de stat, care au în gestiune fonduri cinegetice, pot face, de comun acord, schimb de gestiuni ori cesionări de contracte de gestionare către alţi gestionari

33

licenţiaţi, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional. Schimbul sau cesionarea se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele iniţiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiţionale încheiate între administrator şi gestionarii în cauză.”

5. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. – (1) Pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

(2) Despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care gestionarul şi-a realizat cota de recoltă pe sezonul încheiat, a asigurat hrana complementară, apa după caz, şi a efectuat 3 acţiuni de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenului agricol, iar proprietarul a recoltat cultura agricolă până pe 15 decembrie a anului în curs, cu excepţia pachetelor de agro-mediu, despăgubirile pentru pagubele produse de exemplare din speciile de faună cinegetică cuprinse în anexa nr. 1, se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin structurile teritoriale de specialitate, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(4) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturile agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.

(5) Despăgubirile pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean.

34

(6) Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin în baza derogării acordate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în vederea relocării unui exemplar din speciile de faună cuprinse în anexa nr. 2 vor primi despăgubiri ce vor fi suportate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Dacă există un protocol interinstituțional cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, plata se poate face și prin intermediul consiliului județean. Modalitatea de calcul a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

(7) Despăgubirile pentru pagubele produse în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 se suportă de către administratorul drumului, dacă nu sunt montate indicatoare «atenţie animale» sau de către conducătorul autovehiculului în cazul existenţei acestui indicator.

(8) Constatarea pagubelor, evaluarea acestora şi stabilirea răspunderii civile se realizează de către comisia de constatare în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căreia s-a produs paguba şi/sau dauna.

(9) Plăţile despăgubirilor către beneficiari se fac în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării deciziei de plată de către conducătorul structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare sau ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în funcţie de domeniul de competenţă. Decizia de plată se emite în termen de 10 zile lucrătoare de la constatarea pagubelor şi/sau daunelor.”

6. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131 cu următorul cuprins:

(1) În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 și 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale.

(2) Daunele morale prevăzute la alin. (1) vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate.

35

(3) În cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării.”

7. La articolul 14, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului numeric al faunei cinegetice față de efectivul optim şi se calculează de experţi tehnici judiciari în vânătoare, conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.”

8. La articolul 15 alineatul (1), literele a), b) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) 72% din tarif, proprietarilor terenurilor;

b) 25% din tarif, bugetului de stat;

d) unităţile de învăţământ de stat cu profil cinegetic şi unităţile de cercetare ştiinţifică de stat cu profil cinegetic care gestionează fonduri cinegetice sunt scutite de la plata tarifului de gestionare pentru cotele de 25% şi 3%.”


„(2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor sedentare admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică, angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.”


„Art. 18. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure protecția faunei cinegetice din fondurile cinegetice contractate cu personal cu atribuţii specifice, pe fiecare fond cinegetic, care îndeplineşte condiţiile legii şi ale reglementărilor administratorului.”


„(21) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar împreună cu structurile teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, cu anunţarea prealabilă a reprezentanţilor administratorului faunei cinegetice şi administratorilor sau custozilor ariilor naturale protejate, după caz.”

36

12. La articolul 19, după alineatul (21) se introduce un noualineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:

„(22) În activitatea de evaluare a populațiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 pot participa, după anunțarea prealabilă cu minimum 30 de zile înainte și reprezentanții județeni ai autorității publice centrale care răspunde de agricultură, reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se află fondurile cinegetice și un reprezentant al proprietarilor de terenuri.”

13. La articolul 23 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie, cu excepţia cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren agricol pe care se păşunează şi care este înregistrat la unitatea administrativ-teritorială;”


„Art. 34. – (1) În interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, pe suprafeţele din perimetrul intravilan construit sau împrejmuit, aeroporturi, gări, unităţi militare, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică, a pisicilor şi a câinilor hoinari se realizează în condiţiile prezentei legi şi ale cotelor de recoltă sau ale derogărilor aprobate de gestionarul fondului cinegetic limitrof, pe baza unui contract de prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei suprafeţei împrejmuite, după caz, şi cu acordul prealabil al proprietarului de teren.”

15. Articolul 39 alineatul (1), litera ad) se modifică și va avea următorul cuprins:

„ad) utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcționează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroșu și a dispozitivelor cu termoviziune, cu excepția utilizării dispozitivelor de iluminare a țintelor pentru vânarea speciilor mistreț, șacal și vulpe, cu derogare de la autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.”

37

16. La articolul 42 alineatul (1), literele m) si o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,m) vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, cu excepţia situaţiilor de urgenţă stabilite prin derogări acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu pentru recoltarea exemplarelor din specia mistreţ în vederea prevenirii pagubelor sau pentru combaterea epizootiilor, şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad);

Este interzisă:

o) utilizarea, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 1 lit. ad);”


„Art. 43. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f1) și art. 39 lit. g) şi z).”

Art. II. – Modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru pagubele sau daunele produse de speciile de faună cinegetică din anexele nr. 1 şi 2 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Reactualizarea delimitării fondurilor cinegetice şi stabilirea suprafeţelor acestora pe categorii de proprietari şi de folosinţă se face în condiţiile Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, de către administrator, în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi/sau ori de câte ori este necesar ca urmare a modificării condiţiilor de mediu sau a structurii suprafeţelor fondurilor cinegetice.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 ,

38

http://lege5.ro/App/Document/geydamjsgq/legea-vanatorii-si-a-protectiei-fondului-cinegetic-nr-407-2006?newsletter=1

Parlamentul României Modificat de L 13/2020 la 13.01.2020

Norma privind suplimentele alimentare din 19.06.2007 , Ministerul Sănătăţii Publice Modificat de Ordin 2134/2019 la 14.01.2020

Ordinul nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare, Ministerul Sănătăţii Publice Modificat de Ordin 2134/2019 la 14.01.2020

Ordinul nr. 1126/2006 privind aprobarea Procedurilor de emitere a certificatelor de sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a modelelor declaraţiei de conformitate şi certificatului de sănătate pentru materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele destinate exportului în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, Ministerul Sănătăţii Publice Modificat de Ordin 2134/2019 la 14.01.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 157/2019 la 13.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 24/2020 de autorizare a unei prelungiri a utilizării seminţelor de chia (Salvia hispanica) ca aliment nou şi a modificării condiţiilor de utilizare şi a cerinţelor specifice de etichetare pentru seminţele de chia (Salvia hispanica), în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 8 din 14.01.2020. A intrat în vigoare la 14.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 25/2020 de modificare şi rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 8 din 14.01.2020. A intrat în vigoare la 14.01.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 157/2019 la 13.01.2020

39

http://lege5.ro/App/Document/gm2tonbwgeyq/ordinul-nr-157-2019-pentru-completarea-anexei-nr-2-la-ordinul-presedintelui-autoritatii-nationale-sanitare-veterinare-si-pentru-siguranta-alimentelor-nr-96-2014-privind-aprobarea-tarifelor-aplicabile-?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gqydgnzwgi?type=1&by=gm2tonbwgeyq&d=13.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gqydgnzwgi/ordinul-nr-96-2014-privind-aprobarea-tarifelor-aplicabile-in-domeniul-sanitar-veterinar-si-pentru-siguranta-alimentelor?newsletter=1



http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgq2dcmjsgeya/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-8-14-01-2020?numar=8&d=14-01-2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm2tonrtg43a/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-25-2020-de-modificare-si-rectificare-a-regulamentului-ce-nr-1235-2008-de-stabilire-a-normelor-de-aplicare-a-regulamentului-ce-nr-834-2007-al-consiliului-in-ceea-c?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm2tonrtgiza/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-24-2020-de-autorizare-a-unei-prelungiri-a-utilizarii-semintelor-de-chia-salvia-hispanica-ca-aliment-nou-si-a-modificarii-conditiilor-de-utilizare-si-a-cerintelor-?newsletter=1




http://lege5.ro/App/TrackChanges/gqydgnzwgi?type=1&by=gm2tonbwgeyq&d=13.01.2020&newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm2tonjzge3q/ordinul-nr-2134-2019-privind-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative-din-domeniul-sanatatii-pentru-aplicarea-art-5-din-hotararea-guvernului-nr-922-2010-privind-organizarea-si-functionarea-punct?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/geydcmrxgy?type=1&by=gm2tonjzge3q&d=14.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydcmrxgy/ordinul-nr-1126-2006-privind-aprobarea-procedurilor-de-emitere-a-certificatelor-de-sanatate-pentru-materialele-si-obiectele-care-vin-in-contact-cu-alimentele-destinate-exportului-in-state-care-nu-sunt?newsletter=1




http://lege5.ro/App/TrackChanges/geydqmjxha?type=1&by=gm2tonjzge3q&d=14.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydqmjxha/ordinul-nr-1069-2007-pentru-aprobarea-normelor-privind-suplimentele-alimentare?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydqmjxha/ordinul-nr-1069-2007-pentru-aprobarea-normelor-privind-suplimentele-alimentare?newsletter=1


http://lege5.ro/App/TrackChanges/geydomztg4?type=1&by=gm2tonjzge3q&d=14.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydomztg4/norma-privind-suplimentele-alimentare-din-19062007?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydomztg4/norma-privind-suplimentele-alimentare-din-19062007?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm2tomzugiza/legea-nr-13-2020-pentru-modificarea-si-completarea-legii-vanatorii-si-a-protectiei-fondului-cinegetic-nr-407-2006?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/geydamjsgq?type=1&by=gm2tomzugiza&d=13.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/geydamjsgq/legea-vanatorii-si-a-protectiei-fondului-cinegetic-nr-407-2006?newsletter=1

Anexele nr. 1-6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor din 22.07.2014, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 157/2019 la 13.01.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce priveşte controalele oficiale (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 325 din 16.12.2019. A intrat în vigoare la 16.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 2148/2019 privind normele specifice referitoare la eliberarea plantelor, a produselor vegetale şi a altor obiecte din staţiile de carantină şi instalaţiile de izolare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 325 din 16.12.2019. A intrat în vigoare la 16.12.2019

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/628 al Comisiei din 8 aprilie 2019 privind modelele de certificate oficiale pentru anumite animale şi mărfuri şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/759 cu privire la aceste modele de certificate (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 325 din 16.12.2019. A intrat în vigoare la 16.12.2019

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalităţi practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce priveşte controalele oficiale (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat

40

http://lege5.ro/App/Document/gm2tonbqgq2a/rectificare-la-regulamentul-de-punere-in-aplicare-ue-2019-627-al-comisiei-din-15-martie-2019-de-stabilire-a-unor-modalitati-practice-uniforme-pentru-efectuarea-controalelor-oficiale-asupra-produselor-?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm2tonbqgqzq/rectificare-la-regulamentul-de-punere-in-aplicare-ue-2019-628-al-comisiei-din-8-aprilie-2019-privind-modelele-de-certificate-oficiale-pentru-anumite-animale-si-marfuri-si-de-modificare-a-regulamentulu?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm2tonbqgqza/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-2148-2019-privind-normele-specifice-referitoare-la-eliberarea-plantelor-a-produselor-vegetale-si-a-altor-obiecte-din-statiile-de-carantina-si-instalatiile-de-izol?newsletter=1








http://lege5.ro/App/TrackChanges/gqydgobqhe?type=1&by=gm2tonbwgeyq&d=13.01.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gqydgobqhe/anexele-nr-1-6-la-ordinul-presedintelui-autoritatii-nationale-sanitare-veterinare-si-pentru-siguranta-alimentelor-nr-96-2014-privind-aprobarea-tarifelor-aplicabile-in-domeniul-sanitar-veterinar-si-pen?newsletter=1



în JOCE nr. 325 din 16.12.2019. A intrat în vigoare la 16.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 16/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a clorurii de ribozid-nicotinamidă ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 7 din 13.01.2020. A intrat în vigoare la 13.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 24/2020 de autorizare a unei prelungiri a utilizării seminţelor de chia (Salvia hispanica) ca aliment nou şi a modificării condiţiilor de utilizare şi a cerinţelor specifice de etichetare pentru seminţele de chia (Salvia hispanica), în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 8 din 14.01.2020. A intrat în vigoare la 14.01.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 25/2020 de modificare şi rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1235/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de import al produselor ecologice din ţări terţe (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 8 din 14.01.2020. A intrat în vigoare la 14.01.2020

………………….

INTERNE

Gripă aviară în România! Primul focar, confirmat de ANSVSA la o fermă din județul Maramureș agrointeligenta.ro - 14 ianuarie 2020 Gripa aviară a ajuns și în România. După mai multe cazuri confirmate în Polonia și Ungaria, ANSVSA a anunță, printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că și la noi în țară s-a confirmat temutul virus!

În baza Legii nr. 1/2008, a HG nr.1189/2009 și

41










http://lege5.ro/App/Document/gm2tonbuguya/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-16-2020-de-autorizare-a-introducerii-pe-piata-a-clorurii-de-ribozid-nicotinamida-ca-aliment-nou-in-temeiul-regulamentului-ue-2015-2283-al-parlamentului-european-s?newsletter=1




conform solicitării ANSVSA, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost convocată ședința Centrului Național de Combatere a Bolilor, în videoconferință cu Prefecții din Maramureș și județele limitrofe.

”S-a avut în vedere gestionarea situației provocate de diagnosticarea, într-o exploatație comercială de găini ouătoare din judetul Maramureș, a gripei aviare, boală care evoluează la această dată în mai multe țări europene.

Pentru izolarea focarului se vor aplica măsurile specifice, care vor fi gestionate de Centrele Locale de Combatere a Bolilor din județul Maramures și județele limitrofe.

La aceasta oră, situația este sub control, au fost luate toate măsurile de combatere în focar și nu există posibilitatea afectării sănătății populației”, se arată în comunicatul de presă al ANSVSA.

Aviară la o fermă de curcani din Ungaria

În cursul zilei de ieri, 13 ianuarie, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat informații despre cel mai apropiat focar de aviară care amenința și România. Virusul H5N8, o tulpină a virusului de gripă aviară, a fost confirmat cu o zi în urmă la o mare fermă de curcani din judeţul Komarom-Esztergom, nord-vestul Ungariei, conform informațiilor oferite de Autoritatea Sanitar Veterinară din Ungaria (NEBIH). Preşedintele NEBIH a ordonat ca toate păsările de la această fermă, adică peste 53.000 de curcani, să fie sacrificate.

Fermierii au cerut oprirea importurilor de carne și ouă din Polonia

Polonia este văzută de fermierii români ca fiind cel mai mare risc pentru răspândirea aviarei în România. Pe 7 ianuarie, Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine – ACEBOP a lansat un apel public către autorități întrucât din această țară se importă cantități mari de ouă și carne de pasăre. Pericolul este cu atât mai uriaș cu cât virusul confirmat în Polonia este unul înalt patogen, conducând rapid la extinderea gripei la nivelul acestei țări europene.

A DOUA LOVITURĂ CRUNTĂ pentru FERMELE din ROMÂNIA!Agroinfo 15 ianuarie 2020 -

NU AU REUȘIT SĂ OPREASCĂ PERICOLUL LA GRANIȚĂ. După lovitura dată fermelor din România de pesta porcină africană, care înroșește harta României, e rândul gripei aviare să lovească! Cu toate măsurile stricte, controalele aspre la graniță, anunțate în ultimele zile de

42


Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), marți seara, 14 ianuarie 2020, a fost confirmat oficial primul focar de gripă aviară în România. Anunțat tot de ANSVSA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

În baza Legii nr. 1/2008, a HG nr.1189/2009 și conform solicitării ANSVSA, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost convocată ședința Centrului Național de Combatere a Bolilor, în videoconferință cu Prefecții din Maramureș și județele limitrofe.

S-a avut în vedere gestionarea situației provocate de diagnosticarea, într-o exploatație comercială de găini ouătoare din judetul Maramureș, a gripei aviare, boală care evoluează la această dată în mai multe țări europene.

Pentru izolarea focarului se vor aplica măsurile specifice, care vor fi gestionate de Centrele Locale de Combatere a Bolilor din județul Maramures și județele limitrofe.

La aceasta oră, situația este sub control, au fost luate toate măsurile de combatere în focar și nu există posibilitatea afectării sănătății populației, anunță comunicatul ANSVSA.

Dacă pesta porcină africană a intrat în țară pe la granița cu Ucraina, gripa aviară vine din Polonia. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat luni, 13 ianuarie 2020, că reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare

43

și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au declanșat un val de controale în fermele românești care aduc păsări, ouă și alte produse din Polonia. În prezent, în Polonia, sunt active 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă. În ciuda tuturor controalelor în ferme și la graniță, a măsurilor pe care ANSVSA le anunța stricte, fermele din România sunt lovite de o altă nenorocire. Pe lângă impactul economic, această boală se poate transmite și la om, susțin medicii veterinari.

IMPORTUL DE CARNE DE PUI DIN ROMANIA NU POATE FI INTERZIS DE UE Agroromania.ro 16 Ian. 2020

Avand in vedere Directiva privind masurile comunitare de combatere a influentei aviare, nicio tara membra nu poate interzice importul de carne de pui din Romania. Acesta poate fi oprit doar pentru zona unde boala evolueaza, spune ministrul Agriculturii."Legat de interzicerea importurilor, spuneam si Asociatiei Crescatorilor de Pasari ca nicio tara nu are dreptul sa interzica importul decat conform deciziei si conform Directivei (Directiva Consiliul Europeni 94/2005, privind masurile comunitare de combatere a influentei aviare n.r). Orice tara este obligata sa notifice Comisia, sa notifice Oficiul International de Epizootii, care comunica care sunt masurile. Masurile sunt din zona afectata, cum e cazul tarii noastre, din Maramures nu se mai exporta nimic. Pentru ca, daca noi am interzice importul, in cazul de fata de pasari sau oua din alte tari in care boala nu evolueaza, la fel, in contrapondere, si celelalte tari europene ar putea sa interzica importul de pasare sau oua din restul Romaniei unde boala nu evolueaza. Asta este regula, asa functioneaza, doar din zona afectata", a explicat ministrul la Digi 24.

Acesta a precizat ca nu Ministerul Agriculturii se ocupa de astfel de cazuri, ci ANSVS care este o institutie independenta, specializata, cu oameni profesionisti.

44

https://agroromania.manager.ro/tags/agroromania.ro/

"Nu vreau sa se creada ca ma eschivez de a raspunde unor intrebari legate de combaterea sau eradicarea unor boli, dar s-a creat in timp imaginea gresita ca Ministerul Agriculturii se ocupa cu aceste aspecte. Eu sunt medic veterinar si ma pricep intr-un anumit fel, dar conduc o entitate care nu are aceste atributii. In Romania exista o entitate foarte bine specializata, puternica, cu oameni profesionisti, Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, care este independenta, nu este in subordinea Ministerului Agriculturii, si aceasta institutie se ocupa cu monitorizarea, combaterea si eradicarea bolilor. Sigur ca Ministerul Agriculturii, alaturi de celelalte ministere de forta, cei care facem parte din Centrul National de Combatere a Bolilor, Ministerul de Interne in primul rand, ajutam atunci, ca si in cazul de fata, cand se declara o boala carantinabila, grava, cum este gripa aviara. Aseara la 8:00 s-a convocat, conform unei directive a Consiliului, Directiva 94/2005, Centrul National de Combatere a Bolilor, cu reprezentantii ministerelor respective si s-au luat masuri atat in judetul Maramures, unde boala a fost diagnosticata, cat si in judetele din jur: restrictionarea circulatiei, verificarea miscarii tuturor pasarilor si oualor, in primul rand, si masuri in ferma respectiva: eutanasierea, incinerarea cadavrelor", a spus Oros.

El a reiterat ca ancheta epidemiologica este in curs si a fost identificat tipul de virus. Totodata, presedintele ANSVSA a fost miercuri in Maramures, iar in cursul serii ministrul se va intalni cu el pentru a vedea cum au evoluat lucrurile.

ANSVSA a anuntat marti seara ca a fost diagnosticat virusul gripei aviare intr-o ferma de tip comercial din judetul Maramures, cu un efectiv de 18.699 de pasari.

Începe măcelul păsărilor! Mii de găini din ferma unde s-a găsit aviară vor fi incinerate! agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020

Astăzi începe masacrul păsărilor! Autoritățile sanitar-veterinare din județul Maramureș vor începe, astăzi, miercuri – 15 ianuarie, procedura de eutanasiere și incinerare a păsărilor din ferma de găini ouătoare din Seini, în care a fost confirmată gripa aviară. Vă reamintim că ieri, ANSVSA a anunțat confirmarea virusului gripei aviare în județul Maramureș, la o fermă de găini ouătoare.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Maramureș, transmis miercuri, printre măsurile luate de autorități se numără și sistarea de la comercializare a produselor societății.

45

„Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor Maramureș s-a întrunit în ședință, după confirmarea bolii, respectiv a virusului gripei aviare H5N8 de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală din București, la o societate comercială din localitatea Seini. S-a procedat de către DSVSA Maramureș la informarea medicilor veterinari, a societăților comerciale cu același profil din zonă, a populației, dar și a personalului medical din zonă despre boală, respectiv despre măsurile specifice care trebuie respectate. A fost stabilită zona de protecție și zona de supraveghere a păsărilor, cu monitorizarea de către specialiști. Este restricționată mișcarea păsărilor din zona de protecție, în conformitate cu legislația europeană. S-au sistat de la comercializare produsele societății. După eutanasiere și curățenia mecanică se va proceda la efectuarea dezinfecției și dezinsecției, conform manualului operațional”, se arată în comunicat.

Potrivit Mediafax.ro, refectul județului Maramureș, Nicolae-Silviu Ungur, a subliniat că s-a aprobat planul de măsuri pentru combaterea focarului de gripă aviară, situația fiind gestionată de către specialiști.

„S-au luat măsurile necesare de prevenție pentru răspândirea bolii, respectiv măsurile de biosecuritate. Păsările bolnave vor fi eutanasiate, incinerate. S-a procedat la distrugerea furajelor și a celorlalte materiale purtătoare de virus”, a spus Ungur.

Reprezentanții DSVSA Maramureș au declarat că începând de miercuri va începe procedura de incinerarea a mii de păsări de la ferma de la Seini.

„Ferma de găini ouătoare este una de mărime medie, situația este sub control, s-au luat toate măsurile pentru lichidarea focarului”, au spus reprezentanții DSVSA Maramureș.

Autoritățile județene din Maramureș roagă populația să nu intre în panică și să respecte măsurile de profilaxie recomandate de către medici, precizând că virusul H5N8 nu afectează sănătatea oamenilor.

Puiu Ilisei, fermier: ”Gripa aviară a venit cu țintă spre România? Se vrea să nu mai producem, ci să consumăm de la alții!” agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020

46

”Gripa aviară a avut drept țintă România?” Este întrebarea pe care și-o pune un fermier român care a investit în ultimii ani în dezvoltarea unei afaceri în sectorul avicol. Puiu Ilisei, administrator al fermelor de păsări Pilis din Călărași, a dezvăluit pentru Agrointeligența – AGORINTEL.RO se teme că gripa aviară ce în prezent a fost depistată doar în Maramureș va pune stăpânire pe întreaga țară, la fel cum s-a întâmplat și în cazul pestei porcine.

Crescătorul de păsări din Călărași nu înțelege cum virusul gripei aviare, descoperit la începutul acestui an în Polonia, a luat-o direct spre Europa de Est, fără să se răspândească și la vecinii polonezilor: ”Sunt foarte îngrijorat și uitați-vă la o chestie care mie mi se pare suspectă și cred că ar trebui discutată. În urmă cu 1-2 săptămâni au fost declarate focarele în Polonia, la câteva zile Ungaria și imediat România. Dar gripa asta are un traseu stabilit, vine cu trenul și merge din fermă în fermă? E prea ciudat că nu s-a dus în țările de lângă Polonia, a venit direcția România și următoarea victimă va fi Bulgaria. Noi suntem foarte îngrijorați, ne este teamă ca nu cumva să fim o țintă”.

Puiu Ilisei crede că apariția gripei aviare în România nu este deloc întâmplătoare: ”Noi suntem producători de carne de pasăre în România, nu suntem cine știe ce exportatori, deci nu ar trebui să îngrijorăm pe alții ca exportatori. În schimb, suntem o piață foarte mare de consum (…). Noi cred că va trebui să nu mai producem ca să putem să mâncăm stocurile de congelate din alte țări (…) Gripa asta aviară prea vine cu viteză și cu ținta spre noi. De ce nu s-a dus în partea cealaltă și a luat-o spre Europa de Est? Și văd că lovește direct în fermele comerciale, deci țintește direct în punctele mari. Ceva se întâmplă și eu mă îngrijorez foarte tare pentru că această gripă aviară va veni ca un tsunami asupra industriei”.

Fermierul a sporit măsurile de biosecuritate

Încă din primele zile ale anului, de când a fost anunțat primul caz de gripă aviară în Polonia, fermierul Puiu Ilisei și-a sporit măsurile de biosecuritate în fermă: ”Noi la fermele noastre am sporit condițiile de biosecuritate. Am mărit dozele de dezinfectant, schimbăm dezinfectantul mai des, am instruit

47

personalul, nu intră oricine în curte, asta putem noi să facem, altceva nu putem să facem în afară de măsurile astea de biosecuritate”.

Acesta spune însă că și ANSVSA-ul trebuie să-și facă treaba pentru ca acest virus să nu se răspândească în mai multe zone din țară: „Uniunea Crescătorilor de Păsări din România a trimis adrese, chiar atunci când a apărut primul focar în Polonia, către ministerul Agriculturii și ANSVSA și a solicitat oprirea importurilor de carne și de ouă din această țară. Ce ar trebui să facă ANSVSA-ul? Păi, în primul rând să nu mai permită importurile de carne de pasăre, de ouă, precum și de compost, care conține gunoi de pasăre. Deci, toate ar trebui controlate și toate care au legătură cu țările unde este gripă aviară să nu mai fie lăsate să intre în țară. În cazul în care controalele nu vor fi foarte stricte, se va distruge și industria aceasta”.

Potrivit lui Puiu Ilisei, scenariul apariției gripei aviare în fermele mari de păsări din România este unul sumbru.

„Ne rugăm să nu ajungă gripa aviară în fermele mari. Gândiți-vă ce dezastru va fi dacă va lovi fermele de reproducție pentru că noi cumpărăm pui de o zi. Dacă gripa aviară lovește fermele de reproducție, noi nu vom mai putem popula și este la fel ca și cum ne-ar închide (…). Eu sunt la 800 de kilometri de Maramureș, dar la ce viteză a avut virusul ăsta, nu m-ar mira săptămâna viitoare să vină în sudul țării. Gândiți-vă ce dezastru ar fi. Noi la nivel de grup, cu tot cu abator, avem undeva la 600 de angajați. Vom mai putea noi să-i mai ținem dacă nu vom mai avea activitate? Cu ce să-i plătim? Este dezastru tocmai pentru că este vorba de un lanț întreg, e reproducție, incubație, creștere, producătorii de furaje – FNC-urile, care ne vând furajele ca să hrănim puii, abatoarele și în final supermarketurile. Va fi ca la porc, vom cumpără carne mai scumpă de pui, dar nu românească”, a declarat fermierul din Călărași pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Vă reamintim că ieri, marți – 14 ianuarie, ANSVSA a anunțat diagnosticarea primului focar de gripă aviară din ultimii peste doi ani. Este vorba despre o fermă de găini ouătoare din Seini, județul Maramureș, iar măsura de urgență pentru stingerea focarului a fost de eutanasiere și incinerare a întregului efectiv de păsări din exploatația agricolă maramureșeană.

Virusul de gripă aviară depistat în România, același ca în Polonia! ”Nu s-au semnalat îmbolnăviri la om!” Ramona Dascălu - 15 ianuarie 2020

Florica Bărbuceanu, directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că virusul gripei aviare decoperit ieri, luni – 14 ianuarie, la o fermă de

48

găini ouătoare din Maramureș, și anume subtipul H5N8, este același ca cel din Polonia. Aceeași tulpină a fost identificată și în Ungaria.

”Vorbim despre subtipul H5N8, același subtip care evoluează în acest moment în țările din Europa și același subtip care a circulat în România și în perioada noiembrie 2016 – martie 2017”, ne-a declarat Florica Bărbuceanu.

Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală a precizat că subtipul H5N8, decoperit la ferma din Maramureș, nu se transmite la om.

”Organizația Mondială a Sănătății a încadrat virusul gripal aviar în categoria agenților patogeni clasificați în grupa 4 de izolare a OIE-ului pentru că este cunoscut faptul că este un virus patogen, că există mutații, reasortări, combinări cu alte virusuri ale influenței aviare de tip uman, suin, care pot avea risc zoonotic. Dar, datele științifice realizate până în acest moment, nu au semnalat îmbolnăviri la om. Acest subtip nu are un risc zoonotic, deci nu ar trebui să există motive de îngrijorare suplimentare pentru că acest virus, subtipul H5N8 nu schimbă absolut nimic în epidemiologia bolii gripale la om”, a spus Florica Bărbuceanu, directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

Florica Bărbuceanu, directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ne-a dezvăluit și faptul că s-a luat decizia ca păsările din ferma de la Maramureș să fie ucise și incinerate în regim de urgență: ”În acest moment există o echipă de la ANSVSA și de la IDSA care împreună cu experții de la Direcția Sanitară Veterinară Maramureș participă la ancheta epidemiologică și supraveghează aplicarea măsurilor procedurale. Până în acest moment, s-a decis uciderea păsărilor, incinerarea acestora, urmând, evident, despăgubirea și toate celelalte măsuri care sunt stabilite clar prin deciziile și regulamentele europene transpuse în legislația românească”.

Autoritățile sanitar-veterinare din județul Maramureș au anunțat că vor începe chiar astăzi, miercuri – 15 ianuarie, procedura de eutanasiere și incinerare a păsărilor din ferma de găini ouătoare din Seini, în care a fost confirmată gripa aviară.

De asemenea, printre măsurile luate de autorități se numără și sistarea de la comercializare a produselor societății.

”Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor Maramureș s-a întrunit în ședință, după confirmarea bolii, respectiv a virusului gripei aviare H5N8 de către Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală din București, la o societate comercială din localitatea Seini. S-a procedat de către DSVSA Maramureș la informarea medicilor veterinari, a societăților comerciale cu

49

același profil din zonă, a populației, dar și a personalului medical din zonă despre boală, respectiv despre măsurile specifice care trebuie respectate. A fost stabilită zona de protecție și zona de supraveghere a păsărilor, cu monitorizarea de către specialiști. Este restricționată mișcarea păsărilor din zona de protecție, în conformitate cu legislația europeană. S-au sistat de la comercializare produsele societății. După eutanasiere și curățenia mecanică se va proceda la efectuarea dezinfecției și dezinsecției, conform manualului operațional”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Maramureș.

ANALIZĂ ACEBOP: Activitatea gripei aviare începând cu vara anului 2017 și până la focarul din Maramureș agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020

Apariția gripei aviare în România reprezintă un eveniment care tulbură, din nou, liniștea fermierilor români.

Prima organizație care a semnalat pericolul ce se apropie de România a fost Asociația Crescătorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP), structură din care fac parte și crescători de animale care au investit în exploatații avicole, unele dintre ele chiar ferme mari. În urma evenimentelor recente – depistarea primului focar de gripă aviară în România, la o fermă de găini ouătoare din Seini, Maramurel, dar și a măsurilor imediate luate de ANSVSA pentru izolarea și stingerea focarului, președintele ACEBOP, medicul veterinar Mary Pană a realizat o analiză cu privire la modul în care a evoluat gripa aviară până la momentul de acum, când virusul a ajuns și la noi în țară.

Iată, integral, analiza ACEBOP care vine în sprijinul fermierilor și tuturor celor care vor să aibă și o viziune mai largă asupra epizootiei care amenință sectorul avicol din România:

Există perioade mari de “liniște” epidemiologică în urma unor epizootii mari – probabil datorate imunității dobândite de păsările sălbatice, introducerii vaccinurilor pentru controlul influenței aviare ( în China, Iran) și măsurilor de biosecuritate sporite luate de crescătorii de păsări, inclusiv în România.

În timpul iernii 2016/2017, un virus H5N8 puternic și-a făcut apariția în Europa.

50

Spre deosebire de epidemiile anterioare de H5N8, care au afectat atât Coreea de Sud, cât și America de Nord în anii 2014 și 2015 și care s-au remarcat prin lipsa virulenței la păsarile migratoare, acest H5N8, recent pătruns în Europa, a provocat o mortalitate ridicată la păsările sălbatice.

După o absență de aproape 3 ani, în ultima lună ne confruntăm, după o revenire a virusului HPAI H5N8, cu mai multe focare în Polonia, urmate recent de două focare în Slovacia, unul în Ungaria și unul în România (hărți OIE atașate).

Focar de gripă aviară în Slovacia

Focar de gripă aviară în Ungaria

Global, în ultimele luni, au apărut alte tipuri de virus: H5N6 în Nigeria și în China și H5N1 în India.

Ca activitate virală, experții susțin ca aceasta este mult mai redusă decât acum trei ani, iar răspândirea este facută, cel mai probabil, cu precadere prin păsări migratoare.

51

Aceste date în nici un caz nu trebuie să excludă măsurile de control la destinație, atât la carne cât și la ouă, informarea prin toate mijloacele a consumatorilor – să consume carne și ouă din spații autorizate sanitar veterinar și preparate la peste 70 de grade Celsius.

Nouă focare de HPAI H5N8 au fost raportate de Polonia în 2020. Acesta este primul raport H5N8 al Europei din aceasta iarnă, înaintea căruia ultimul focar raportat la OIE a fost al Bulgariei, în luna aprilie a anului trecut (OIE, 2019).

Au fost implementate măsuri în conformitate cu Directiva 2005/94 /CE a Consiliului, inclusiv uciderea păsărilor și eliminarea carcaselor prin incinerare. Au fost stabilite zone de protecție și supraveghere în jurul focarelor, așa cum se întâmplă și la noi, astăzi, în Maramureș.

Cu toate acestea, se pare că nivelul de supraveghere la păsările sălbatice este mai scăzut în Europa de Est decât în Europa de Vest și de aici, creșterea riscului.

Ca exemplu, în 2018, Polonia a testat numai 36 de păsări sălbatice (prin supraveghere pasivă), comparativ cu 1.711 în Germania și 1.282 în Marea Britanie (conform EFSA, 2019).

Acest lucru a reprezentat un risc în cazul achizițiilor de carne de pasăre și de ouă din Polonia încă din 2018!

România a achiziționat în 2019 ouă din Polonia în valoare de aproximativ 4,5 milioane euro, iar din Ungaria și mai mult, în valoare de 6,5 milioane euro. În plus, Ungaria este principalul furnizor de pui de o zi pentru ferme și gospodării, pui zburați, livrând anual spre România milioane de capete care ajung în exploatații comerciale și necomerciale.

Principiul precautiei se va aplica, sperăm, în continuare și cu siguranță serviciile veterinare vor implementa un plan de control la destinație, pentru a reduce cât mai mult riscul.

Celelalte instituții responsabile ar trebui să realizeze controale sporite în trafic, care vor scădea difuzarea virusului, dar vor și descuraja comerțul la negru.

Mișcarea păsărilor migratoare este influențată de perioade cu vreme rece și noi suntem exact în perioada când vigilența trebuie manifestată atât în interiorul țării, la gospodari și fermieri, dar și la produsele intrate în țară.

52

Directiile sanitar-veterinare au un rol deosebit de important, de a informa primariile și acestea, la rândul lor, cetățenii, pentru a evita contactul păsărilor din curte cu păsările sălbatice.

Cetățenii trebuie să înțeleagă că mișcarea păsărilor din curte crește atât riscul personal, cât și al întregii comunități în infecția cu virusul H5N8.

Este necesar să fim toți vigilenți, să consumam carne și ouă numai din unități autorizate – pentru ca aici produsele sunt controlate, să colaborăm cu autoritățile și să nu repetăm greșelile fcute cu pesta porcină africană, mai ales privind circulația liberă din gospodarii.

Gripa aviară în România: primele semne, căi de transmitere și cum vă protejați de virus Ramona Dascălu - 15 ianuarie 2020 16:06

Gripa aviară a ajuns din nou în România, cu un prim focar confirmat la o fermă din Seini, județul Maramureș.

Virusul de gripă aviară depistat luni, 14 ianuarie, la ferma de găini ouătoare din Seini este același care face ravagii și în restul Europei, inclusiv în Polonia și în Ungaria: virusul fiind anunțat ca fiind un virus înalt patogen, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu Florica Durlea, șef serviciu în cadrul Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru a afla din surse oficiale care sunt informațiile pe care trebuie să le cunoască orice fermier sau crescător de păsări în legătură cu gripa aviară.

Gripa aviară în România în 2020

Ce este gripa aviară

Cum se transmite gripa aviară la păsări

Cum a ajuns gripa aviară în România

53

Cum se transmite gripa aviară

Primele semne ale gripei aviare la păsări

Cum arată păsările cu gripă aviară

Ce trebuie să facă crescătorii dacă observă semne de aviară

Vaccinul pentru gripa aviară nu este permis

Tratament pentru gripă aviară nu se administrează

Transmiterea gripei aviare la om

Ce este gripa aviară

Conform site-ului ANSVSA, gripa aviară este o boală produsă de un virus, care îmbolnăveşte curcile, găinile, fazanii, potârnichile, raţele, gâştele, păsările acvatice şi migratoare. Boala se răspândeşte foarte repede şi afectează un număr mare de păsări.

Cum se transmite gripa aviară la păsări

Transmiterea gripei aviare se face mai ales prin intermediul păsările migratoare, în special a celor acvatice, care sunt considerate rezervorul natural de virus pentru gripa aviară. Virusul de gripă aviară se transmite de la păsările migratoare, de la păsările bolnave, cadavrele, secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate, apa, furajele, echipamentele, adăposturile şi mijloacele de transport care au fost în contact cu virusul.

Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare şi cele receptive este mai strâns, cu atât mai uşor se poate transmite infecţia direct.

Cum a ajuns gripa aviară în România

Potrivit Floricăi Durlea, șef serviciu în cadrul ANSVSA, cel mai probabil virusul gripei aviare a fost adus la noi în țară de păsările migratoare.

”Este foarte important de știut că păsările sălbatice, păsările migratoare sunt cel mai adesea cele care răspândesc virusul pentru că oamenii de știință au descoperit că în corpul acestor păsări virusul se multiplică și fără a ucide aceste păsări, virusul se răspândește odată cu materiile fecale, ajunge în apă, pe sol și în felul acesta ajunge în contact cu păsările domestice”, a explicat aceasta.

54

Primele semne ale gripei aviare la păsări

Primele semne ale gripei aviare sunt dificil de identificat dacă în fermă sau în gospodărie nu se acordă o atenție deosebită stării de sănătate și mai ales schimbărilor de comportament manifestate de păsări. În cazul fermei de la Seini, din Maramureș, mortalitatea crescută la nivelul efectivului de păsări a condus imediat la identificarea focarului. Până se se ajungă însă la moartea păsărilor, gripa aviară este semnalată de simptome precum apatie, păsările nu mai au poftă de mâncare, nu mai beau apă, pot avea probleme respiratorii sau digestive.

”Sunt semne clinice, nu neapărat specifice, ele pot fi atribuite și altor boli, dar se efectuează diagnosticul diferențiat și se confirmă boala prin teste de laborator, în conformitate cu Manualul de Diagnostic pentru gripa aviară. Principalele semne ale bolii sunt: păsările sunt abătute, apatice, nu mai consumă harnă, nu mai beau apă, pot avea și semne respiratorii, precum și semne digestive, mortalitatea este crescută, peste limitele tehnologice admise și scade procentul de ouat în fermele de profil. În cazul fermei din Maramureș, mortalitatea crescută a fost primul semn de alarmă”, a declarat Florica Durlea, șef serviciu în cadrul ANSVSA.

Cum arată păsările cu gripă aviară

Păsările bolnave de gripă aviară au un comportament, dar și un aspect specific: nu mai mănâncă, stau ghemuite cu aripile căzute, au creasta şi bărbiţele umflate, de culoare roşu închis, au pete vinete pe picioare şi scurgeri de secreţii din cioc şi nări.

La păsările infectate cu virusul aviar, capul şi gâtul sunt umflate, colorate violet, pasărea nu poate să respire, are diaree şi pot apărea tremurături ale capului, răsucirea gâtului şi paralizii.

Ce trebuie să facă crescătorii dacă observă semnele bolii la păsări

Crescătorii de păsări sunt rugați ca după ce observă unul sau mai multe semne de boală, să anunțe de urgență cel mai apropiat medic veterinar sau direcție sanitară. ”După ce crescătorii de păsări sau deținătorii de ferme au observat unul dintre aceste semne, aceștia urgent trebuie să alerteze serviciile sanitare veterinare, cel mai apropiat medic veterinar, cea mai apropiată direcție sanitară veterinară. Toți deținătorii de păsări au această responsabilitate, de a anunța astfel de situații pentru a se putea interveni urgent și pentru a limita boala, pentru a evita răspândirea bolii”, a spus Florica Durlea pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

55

Până la venirea medicului veterinar, crescătorii trebuie să nu pună mâna goală pe cadavrele păsărilor, să țină restul efectivului de păsări închis și mai ales să supravegheze copiii să nu se joace în acel loc.

În cazul fermelor de păsări, crescătorii trebuie să respecte normele de biosecuritate şi să acorde tot sprijinul medicilor veterinari şi autorităţilor statului.

Vaccinul contra gripei aviare este interzis!

Vaccinul care să imunizeze păsările contra virusului de gripă aviară nu este disponibil fermierilor din Uniunea Europeană. Mai exact, păsările cu gripa aviară nu se vaccinează conform legislației europene, ne explică Florica Durlea: ”Gripa aviară nu beneficiază de un vaccin, ba chiar prin legislația europeană se interzice vaccinarea. Europa a respins ideea vaccinării pentru că păsările vaccinate nu ar mai fi avut voie să circule, ar fi fost niște restricții în privința păsărilor vaccinate și atunci s-a ajuns la concluzia că vaccinarea nu este atât de benefică și că are niște consecințe”.

Gripa aviară nu se tratează

Nu doar că păsările nu se vaccinează contra gripei aviare, dar boala nu are nici tratament ca măsură de eradicare a bolii sau de stingere a focarului. ”Gripa aviară nu se tratează. Se interzice tratamentul păsărilor la care s-a confirmat gripa aviară. Nu se tratează pentru că ar rămâne surse de infecție în continuare. Ca în cazul oricărei boli virale, medicamentele cu acțiune directă asupra virusului nu există, ci doar pentru a preveni celelalte infecții secundare, bacteriene”.

Măsuri de prevenire a gripei aviare

Pentru a preveni apariția focarelor de gripă aviară, crescătorii români trebuie să își țină păsările închise. Este cea mai bună metodă pentru a proteja păsările domestice de a nu intra în contact cu păsările sălbatice purtătoare ale virusului aviar.

”Cei din gospodăriile populației, în primul și în primul rând trebuie să își țină păsările închise. Ideal ar fi ca acestea să nu intre nici în contact cu păsările sălbatice de pe lângă casă, cum sunt porumbeii, vrăbiile. Foarte important este să nu lase palmidele, rațele, gâștile, la luciu de apă. De asemenea, trebuie să notifice rapid semnele de îmbolnăvire. Intervenția rapidă în focar este una dintre cele mai importante măsuri. Cu cât intervii mai rapid, cu atât limitezi. În exploatațiile comerciale, sunt foarte importante

56

măsurile de biosecuritate, controlul circulației păsărilor”, a spus Florica Durlea, din cadrul ANSVSA.

Gripa aviară la om, risc de transmitere

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și specii de mamifere, inclusiv omul, însă pentru fiecare subtip al acestui virus există o specificitate.

Directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Florica Bărbuceanu, a precizat pentru Agrointeligența – AGORINTEL.RO că subtipul H5N8, descoperit la ferma din Maramureș, nu se transmite la om.

”Organizația Mondială a Sănătății a încadrat virusul gripal aviar în categoria agenților patogeni clasificați în grupa 4 de izolare a OIE-ului pentru că este cunoscut faptul că este un virus patogen, că există mutații, reasortări, combinări cu alte virusuri ale influenței aviare de tip uman, suin, care pot avea risc zoonotic. Dar, datele științifice realizate până în acest moment, nu au semnalat îmbolnăviri la om. Acest subtip nu are un risc zoonotic, deci nu ar trebui să există motive de îngrijorare suplimentare pentru că acest virus, subtipul H5N8 nu schimbă absolut nimic în epidemiologia bolii gripale la om”, a spus Florica Bărbuceanu, directorul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală.

Astfel, pentru virusul H5N8 depistat în România în acest an, nu există studii care să semnaleze transmiterea gripei aviare de la pasăre la om.

În trecut, pentru tulpina de virus H5N1 care a ajuns și în România în 2005, au existat cazuri de contaminări prin contact direct pasăre-om, primul astfel de caz fiind semnalat în Hong Kong în 1997.

În cazul transmiterii gripei aviare la om, rata mortalității poate fi foarte ridicată întrucât organismul uman nu are un sistem imunitar pregătit să țină piept infecției cu acest virus. Neavând o istorie de contact cu virusul, riscul de expunere și de deces este foarte ridicat în cazul omului.

Transmiterea virului de gripă aviară de la păsări la om se face prin contact direct cu lichidele biologice sau prin inhalarea prafului materiilor fecale ale păsărilor bolnave. Pare să fie sigură informația conform căreia virusul nu se transmite prin intermediul preparatelor (gătite sau fierte corespunzător) pregătite din pasăre. Autoritățile recomandă celor care se pregătesc pentru călătorii în țările afectate să evite piețele în care se face comerț cu păsări.

57

Ca măsuri pentru a vă proteja contra gripei aviare este să cumpăraţi carne de pasăre, ouă şi produse din carne de pasăre numai din magazinele autorizate. Este lipsit de pericol consumul de carne de pasăre şi ouă bine preparate termic.

Spălaţi-vă pe mâini cu apă şi săpun de câte ori intraţi în contact cu carnea, ouăle şi produsele din carne de pasăre! Spălaţi ustensilele de bucătărie cu detergent după folosire.

Gripa aviară, foarte agresivă: La ferma din Seini, virusul a ucis 11.190 de păsări dintr-un efectiv total de 18.699 de păsări Ramona Dascălu - 16 ianuarie 2020

Ouăle de la ferma de găini din Seini, Maramureș, nu au ajuns în comerț! Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) susțin că ouăle din ferma de găini ouătoare, unde a fost diagnosticat un focar de gripă aviară, au fost sechestrate încă din faza de suspiciune, în vederea incinerării.

Potrivit președintelui UCPR Ilie Van, în acest moment piața ouălor de consum din România nu este afectată.

”Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară și pentru Siguranţa Alimentelor ne-a informat că, încă din faza de suspiciune, au fost luate măsurile legale, inclusiv cele comerciale, ouăle aflate în stoc fiind sechestrate în vederea incinerării. Din punct de vedere al pieţei ouălor de consum, aceasta nu poate fi afectată întrucât numărul păsărilor aflate în focare şi în zonele de protecţie şi supraveghere este foarte mic”, a declarat Ilie Van.

Președintele UCPR crede că focarul de gripă aviară descoperit la ferma de găini ouătoare din Seini, județul Maramureș, va fi stins în maximum 3o de zile. ”În prezent, autorităţile statului sunt mobilizate pentru izolarea focarului şi aplicarea măsurilor specifice pentru a opri extinderea bolii şi la alte ferme. Dacă lucrurile decurg normal, în circa 21-30 de zile focarul de gripă aviară se va stinge şi lucrurile vor reveni la normal”, menţionează preşedintele UCPR, Ilie Van, într-un comunicat de presă.

România a raportat ieri, miercuri – 15 ianuarie, Organizaţiei mondiale pentru sănătate animală (OIE) descoperirea unui focar de gripă aviară H5N8 la o fermă de păsări din Maramureş, acesta fiind primul caz de gripă aviară H5N8 descoperit în țara noastră în ultimii trei ani.

58

Virusul H5N8, o tulpină a virusului de gripă aviară, a ucis în ferma din Maramureș 11.190 de păsări dintr-un efectiv total de 18.699 de păsări. Restul păsărilor au fost eutanasiate de autorități.

Oros, despre gripa aviară: Importul poate fi interzis doar din zona în care evoluează boala SIMONA DAN16 IANUARIE 2020Nicio ţară din Uniunea Europeană nu are dreptul să interzică importurile decât din zona afectată, în conformitate cu directiva europeană privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare, a afirmat, miercuri seara, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, citat de Agerpres.

„Legat de interzicerea importurilor, spuneam şi Asociaţiei Crescătorilor de Păsări că nicio ţară nu are dreptul să interzică importul decât conform deciziei şi conform Directivei (Directiva Consiliul Europeni 94/2005, privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare n.r). Orice ţara este obligată să notifice Comisia, să notifice Oficiul Internaţional de Epizootii, care comunică care sunt măsurile. Măsurile sunt din zona afectată, cum e cazul ţării noastre, din Maramureş nu se mai exportă nimic. Pentru că, dacă noi am interzice importul, în cazul de faţă de păsări sau ouă din alte ţări în care boala nu evoluează, la fel, în contrapondere, şi celelalte ţări europene ar putea să interzică importul de pasăre sau ouă din restul României unde boala nu evoluează. Asta este regula, aşa funcţionează, doar din zona afectată”, a explicat ministrul la Digi 24.

Acesta a precizat că nu Ministerul Agriculturii se ocupă de astfel de cazuri, ci ANSVS care este o instituţie independentă, specializată, cu oameni profesionişti.

Impozitul pe teren în 2020: cum se calculează, termene plată, scutiri agrointeligenta.ro - 11 ianuarie 2020

Impozitul pe terenuri se calculează și în 2020 cu ajutorul unor coeficienți prevăzuți de Codul Fiscal

Impozitul pe teren se achită și în 2020 atât pentru suprafețele din extravilan, cât și pentru cele din intravilan. Cei care trebuie să plătească impozitul pentru terenuri în 2020 sunt proprietarii, iar în cazul achizițiilor noi, termenul de referință este 31 decembrie 2019. Adică, impozitul pentru un teren se plătește de către persoana care, la data de 31 decembrie 2019, figura ca proprietar al respectivului teren, chiar dacă între timp suprafața a fost înstrăinată. Există însă și unele categorii de proprietari de terenuri scutiți de plata impozitului.

59

https://wwwb.agerpres.ro/economic-intern/2020/01/15/oros-despre-gripa-aviara-importul-poate-fi-interzis-doar-din-zona-unde-boala-evolueaza--432942

https://fermierinromania.ro/author/lidia/

Impozit teren 2020. Termene de plată pentru proprietari

Cum se calculează impozitul pe teren în extravilan

Cum se calculează impozitul pe teren în intravilan

Cine este scutit de plata impozitului pe teren în 2020

Cum se pot obține scutiri sau reduceri la impozitul pe terenuri

Impozit teren 2020. Termene de plată pentru proprietari

Termenele de plată pentru impozitul pe teren în 2020 sunt stabilite de Codul Fiscal. Astfel, conform actului normativ, proprietarii au de plătit acest impozit în două rate egale – prima cu termen până pe 31 martie, al doilea termen este de 30 septembrie, inclusiv.

Proprietarii care achită până la 31 martie inclusiv impozitul integral pe teren beneficiază de o reducere de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.

Impozit teren 2020. Cum se calculează impozitul în extravilan

Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local – CODUL FISCAL

Terenurile agricole se află, cele mai multe, în extravilanul localităților. Așadar, pentru fermieri, cea mai utilă formulă de calcul este cea prin care ei pot să afle ce sumă au de achitat pentru suprafața agricolă.

În cazul unui teren extravilan, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare

60

prevăzută în următorul tabel, în funcție de categoria de folosință.

Suma astfel obținută se înmulțește cu coeficientul de corecție, în funcție de rangul localității, din tabelul următor:

De precizat că rangul localității este stabilit de legislația în vigoare astfel:

a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană;

b) rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;

c) rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;

d) rangul III – oraşe;

61

e) rangul IV – sate reşedinţă de comună;

f) rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Model de calcul pentru 2 hectare de teren arabil în extravilan, localizat pe raza unui sat reședință de comună (localitate cu rangul IV):

2 (hectare) X 42 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1,10 (rangul) = 92,4 lei

Model de calcul pentru 5 hectare de pășune localizate pe raza unui sat

5 (hectare) X 28 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1 (rangul localității) = 140 lei

*Notă: Puteți solicita primăriei de care aparțineți sau funcționarului de la ghișeu să vă pună la dispoziție sumele adoptate de Consiliul Local pentru fiecare categorie de folosință a terenurilor. Unele autorități locale au afișate aceste informații chiar și pe site.

În cazul în care încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Impozit teren 2020. Cum se calculează impozitul în intravilan

Potrivit Codului Fiscal, impozitul se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma

62

corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren. Taxa pe teren este plătită de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare/folosință, în condiții similare impozitului pe teren, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale.

Cel care are un teren în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului cu anumiți coeficienți, în funcție de zonă și de cateogoria de folosință (teren arabil, vie, livadă, teren neproductiv etc).

La suma astfel obținută se mai aplică și coeficientul de corecție, în funcție de rangul localității, menționat mai sus în articol.

63

Cine este scutit de plata impozitului pe teren în 2020

Anumite categorii de persoane sunt scutite de plata impozitului pe teren. Confom Codului Fiscal, nu se plătește impozitul pe teren pentru:

a) terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice sau agrement;

b) terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) terenurile fundațiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;

d) terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;

e) terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor;

f) terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora, precum și clădirile utilizate de către creșe, astfel cum sunt definite și funcționează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările și completările ulterioare;

g) terenurile unităților sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;

h) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigație, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele și stațiile de pompare aferente acestora, precum și terenurile aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosință a terenului, emis de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară;

i) terenurile folosite pentru activitățile de apărare împotriva inundațiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea

64

resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecție definite în lege, precum și terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeței solului;

j) terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;

k) terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;

l) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naționale, drumuri principale administrate de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., zonele de siguranță a acestora, precum și terenurile ocupate de piste și terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranță;

m) terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum și cele ale metroului;

n) terenurile din parcurile industriale, parcurile științifice și tehnologice, precum și cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

o) terenurile aferente capacităților de producție care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat;

p) terenurile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;

q) terenurile instituțiilor sau unităților care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice sau a Ministerului Tineretului și Sportului, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;

r) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război și a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

s) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu

65

modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii către copiii acestor categorii de beneficiari;

t) terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanților legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate;

u) terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) – e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006, cu modificările și completările ulterioare;

v) terenurile destinate serviciului de apostilă și supralegalizare, cele destinate depozitării și administrării arhivei, precum și terenurile afectate funcționării Centrului Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale;

w) suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;

x) terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție;

y) terenurile aflate în proprietatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, cu statut de utilitate publică, precum și cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție sau o autoritate publică, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice.

z) suprafețele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 456 alin. (1) lit. x), indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice.

Cum se pot obține scutiri sau reduceri la impozitul pe terenuri

Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorate pentru:

a) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;

66

b) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;

c) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999, republicată, pe durata pentru care proprietarul menține afectațiunea de interes public;

d) terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

e) terenurile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;

f) terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ;

g) terenurile afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;

h) terenurile aferente clădirii de domiciliu și/sau alte terenuri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;

i) terenurile, inclusiv zonele de protecție instituite, ocupate de clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la art. 456 alin. (1) lit. x), cu excepția terenurilor care sunt folosite pentru activități economice;

j) terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară ori constau în exclusivitate din indemnizație de șomaj sau ajutor social;

k) terenurile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condițiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislația în domeniul ajutorului de stat;

l) terenurile din extravilan situate în situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național folosite pentru pășunat;

67

m) terenurile persoanelor care domiciliază și locuiesc efectiv în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare;

n) terenurile extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricții de utilizare;

o) terenul situat în extravilanul localităților, pe o perioadă de 5 ani ulteriori celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie;

p) suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric și protejate;

q) terenurile, situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice și în zonele protejate;

r) suprafețele terenurilor afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării cercetărilor.

s) potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe suprafețele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric, în funcție de suprafața afectată și de perioada punerii monumentelor istorice la dispoziția publicului pentru vizitare, precum și instituțiilor specializate pentru cercetare.

Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Impozitul pe terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50% . Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție.

Lipsa ciobanilor bagă crescătorii în faliment! Oierii, la Bucureşti: ”Ni s-au promis angajați din străinătate!” agrointeligenta.ro - 13 ianuarie 2020

68

Crescătorii de animale se confruntă cu o criză a forței de muncă fără procedent. Lipsa angajaților din domeniul zootehnic ar putea fi rezolvată însă cu ajutorul angajaților din afara țării chiar în viitorul apropiat. Fermierii au primit promisiuni de la oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale că problema va fi soluționată curând.

„De la București ne-au zis că vor aduce străini care ne vor ajuta în ferme”, spune un fermier din județul Iași, potrivit www.bzi.ro. Asta speră și fermierii care spun că din cauza lipsei de personal au vândut o parte din animale și vor continua să facă asta dacă nu primesc ajutoare.

Problemele privind angajații din domeniul zootehnic din Iași, dar și din țară au fost discutate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către cei care se confruntă cu această situație. Cei mai afectați sunt crescătorii de animale care susțin că au nevoie de ciobani, angajați necalificați sau chiar și ingineri. Lipsa personalului i-a determinat să facă presiuni pentru a fi ajutați de autoritățile centrale sau locale.

„Noi am discutat mai întâi despre programul cu lâna. Pentru că mulți alți colegi din țară au probleme, nu găsesc angajați, am pus pe masă și problema asta. De la București ni s-a promis că în martie-aprilie cel târziu vom avea angajați străini în ferme. Pentru cei care au oi ar fi nevoie de vreo o mie de persoane. Mai sunt și ceilalți fermieri, cu ferme de vaci sau capre, care au nevoie”, susține Mihai Apreotesei, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din Iași.

Tot mai multe produse pentru agricultura ecologică Agrointeligența12 ianuarie 2020

69

https://bio.agrointel.ro/author/agrointeligenta/

Agricultura ecologică pune pe masă alimente sănătoase, gustoase, dar pentru asta fermerii trebuie să respecte reguli stricte. Astfel, un produs care este folosit în acest domeniu nu trebuie să aibă reziduuri de pesticide. Este condiția esențială. Pentru acest lucru, companiile mari de produse de protecție a plantelor alocă sume importante pentru cercetarea și dezvoltarea de substanțe care să fie prietenoase cu mediul înconjurător. Provocarea este cu atât mai mare cu cât în următorii ani vor dispărea substanțe folosite în acest moment în agricultură.

Companiile din agribusiness au soluții pentru fermieri. “Nu credeam că o să avem erbicide ecologice, dar ne așteptam să avem așa ceva, pentru că cercetarea nu stă pe loc. Deja au fost găsite erbicide ecologice pe bază de extract de plante. Primul erbicid ecologic a fost extras din mușcate. Acum au apărut, spre surprinderea noastră, niște extracte din porumb, rapiță, care au astfel de efecte”, a dezvăluit Ion Toncea, șeful Centrului de Cercetare, Inovare și Transfer tehnologic de la Institutul Fundulea.Nu toate erbicidele au fost omologate până în acest moment. Însă munca din cadrul marilor companii va aduce pe piață produse compatibile cu agricultura ecologică. Înainte să ajungă pe piață, toate produsele sunt testate pe loturi demonstrative, dezvoltate de companiile producătoare de input-uri. Aceste produse sunt folosite în diverse tehnologii, care pot fi făcute și cu echipamente speciale pentru agricultura ecologică. După ce trec prin toate etapele de validare și certificare, produsele ajung la fermieri.

Agro-Est Muntenia este o companie prezentă deja pe piața produselor destinate agriculturii ecologice. Detalii despre produsele din ofertă puteți afla prin intermediul echipei Agro-Est. http://agroest.ro/echipa/

70

http://agroest.ro/echipa/

HTTPS://YOUTU.BE/ITEVXGRFCW0

Bursa de pește din Tulcea, ultima speranță: „Ofer cherhanaua mea gratis dacă cineva reușește să facă profit de 1 leu pe lună” agrointeligenta.ro - 16 ianuarie 2020

Bursa de pește din Tulcea rămâne pentru procesatorii români de pește o barcă de salvare chiar dacă până la momentul actual nu a avut rezultate scontate! În cadrul unei şedinţe organizată, luni – 13 ianuarie, de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la care au participat atât pescari, preşedinţi ai asociaţiilor de pescari, cât şi secretarul de stat din MADR Gheorghe Ştefan şi preşedintele ANPA, Marian Lixandru, s-a discutat despre situația pisciculturii românești, punându-se accent pe dezvoltarea Bursei de pește de la Tulcea.

Pentru a prezenta într-o lumină cât mai clară, autorităților prezente la întâlnire, situația dezastruoasă din piscicultura românească, proprietarul unei cherhanale din comuna Jurilovca, Radu Manolache, a anunţat că renunţă la proprietate în favoarea oricărei persoane care poate să facă profit de un leu pe lună în condiţiile legislaţiei actuale din acest sector.

„Eu ofer cherhanaua Jurilovca gratis, şi vorbim de proprietate pe teren şi pe active, dacă cineva de aici este în stare să facă profit de un leu pe lună. Bursa trebuie să aibă sucursale în Deltă, să preia şi tot peştele de aici să aibă ştampila bursei„, a declarat Radu Manolache, potrivit Agerpres.

Acesta a propus modificarea legislaţiei astfel încât pescarii să nu mai plătească impozit şi să fie încurajaţi să vândă legal peştele capturat:

71

„Această funcţionare a pescarilor prin pfa-uri este cea mai proastă variantă, iar problema este aceeaşi de 20 de ani – nu se mai prinde acelaşi peşte. Mie pescarii îmi aruncă la cherhana şase tone de babuşcă şi plătică, iar peştele bun îl vând prin sat. Mie îmi spun că le pot da banii când îi am. Aşa se face acum piaţa peştelui”.

De asemenea, și proprietarii unităţilor de primă vânzare a peştelui din judeţ prezenţi la întâlnire au susţinut dezvoltarea Bursei de pește de la Tulcea și au atras atenţia asupra faptului că peştele capturat în Deltă trebuie transportat în gheaţă şi ambalat corespunzător până la Tulcea.

În acelaşi timp, unii procesatori au susţinut că dacă centrul din Tulcea va prelua tot peştele din Deltă, imobilul de pe malul Dunării va fi prea mic. De asemenea, ei au insistat ca centrul din Tulcea, sucursală a Casei Unirea, să devină un mecanism transparent de formare a preţului de vânzare a peştelui.

„Odată cu transformarea centrului în bursă, vom accesa cele două fonduri de intervenţii de la Uniunea Europeană, cel pentru depozitare şi cel pentru supraproducţie. Pentru că nu am reuşit să facem dovada unui mecanism transparent de formare preţurilor, nu putem accesa fondurile europene şi asta în timp ce în perioada verii avem blocaje mari pe piaţă din cauza cantităţilor capturate de pescari în Deltă”, a declarat preşedintele organizaţiei Ro-Pescador, Dan Buhai.

Gheorghe Ştefan, secretar de stat în MADR și unul dintre iniţiatorii Bursei de peşte din Tulcea, i-a susţinut pe procesatori.

„Trebuie găsită soluţia de folosinţă eficientă a acestei investiţii. Cred că dacă vă uniţi toţi eforturile, această locaţie poate funcţiona perfect, să fie singurul şi cel mai mare furnizor de peşte pentru supermarketurile din România. (…) Există un semn de întrebare dacă România va restitui finanţarea spre Bruxelles. Sper să găsesc argumentele necesare că această bursă există şi, fiind prima din ţară, să nu dăm banii înapoi Uniunii Europene”, a menţionat secretarul de stat.

De asemenea, reprezentanţii Autorităţii de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) au anunţat că au solicitat Comisiei Europene un audit suplimentar pe tema bursei de peşte pentru ca România să nu returneze fondurile primite de la Uniune.

„Dialogul cu CE este de ordinul lunilor de zile, dacă nu mai mult de un an, aşa că nu aş putea preciza când se vor finaliza discuţiile pe subiectul închiderii programelor operaţionale 2007-2013. Există premise ca noi să demonstrăm că aici se fac tranzacţii cu peşte fizic sau online”, a declarat

72

directorul din cadrul Autorităţii de Management a POPAM, Gheorghe Văcaru.

Până în momentul de faţă, sucursala Tulcea a Casei Unirea a încheiat contracte cu 18 societăţi, iar în aproape trei luni a tranzacţionat circa 90 de tone de peşte.

MADR: Tema producerii de sămânță în sectorul legumicol în atenția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Marți, 14 Ianuarie 2020

La solicitarea secretarului de stat Emil Dumitru, marți, 14 ianuarie 2020, în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire de lucru pe tema producerii de sămânță autohtonă în sectorul legumicol, cu reprezentanții stațiunilor de cercetare de la ICDLF Vidra,SCDL Buzău, SCDL Bacău și SCDL Iernut. De asemenea, au participat și reprezentanții OIPA Legume-Fructe.

Pentru a avea o imagine în ceea ce privește cantitatea de sămânță de legume din soiuri autohtone care se produce în România, secretarul de stat Emil Dumitru a solicitat reprezentanților stațiunilor de cercetare prezente la întâlnire, să elaboreze un material cu potențialul de producție al fiecărei specii legumicole în parte. Solicitarea vine din necesitatea de a acoperi cererea fermierilor interesați. Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale promovează politici pentru susținerea produselor agricole, inclusiv a produselor legumicole în vederea asigurării pieței interne cu produse de calitate românești.

În egală măsură, Emil Dumitru și-a exprimat dorința de a avea un dialog constant cu producătorii din marile bazine legumicole astfel încât să putem îmbunătăți programele derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și,în timp, să se realizeze o multiplicare a semințelor autohtone pentru soiurile de legume.

73

https://www.madr.ro/media/k2/items/cache/49c566115423921361dc6e5cf2abd265_XL.jpg

MADR: Participarea României la expoziția internațională “Săptămâna verde 2020” Miercuri, 15 Ianuarie 2020 09:19

În perioada 17-26 ianuarie 2020, se desfășoară la Berlin, Germania, expoziția „Săptămâna Verde 2020” (Grüne Woche). Anual, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă la această expoziție cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în cadrul căruia experți din MADR promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european. Ministrul Nechita-Adrian Oros, alături de secretarul de stat Aurel Simion vor participa la deschiderea oficială a expoziției, a cărei ţară parteneră în acest an este Croația.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își propune să promoveze și să ofere spre degustare mostre din produse înregistrate pe scheme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Ţara Bârsei –IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap - STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

De asemenea, printre produsele româneşti ce vor fi expuse la ediția 2020 a expoziției ”Săptămâna Verde” se vor regăsi sloi/tocan de oaie, pastramă de oaie, babic, ghiudem, brânza de burduf în coajă de brad și în membrană, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, sardeluțe, scrumbie marinată, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri, gemuri sau dulcețuri de fructe din fructe, produselor de panificație și patiserie (cozonaci, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.). Din categoria băuturilor spirtoase, România va oferi spre degustare pălincă și țuică precum şi vin alb şi roşu. Merele de Voineşti vor putea fi, de asemenea, degustate de vizitatori.

Expoziția „Săptămâna Verde 2020” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic

74

https://www.madr.ro/media/k2/items/cache/cc8167bb5c8ade3fe89e8c729df5d102_XL.jpg

de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial. În anul 2019, peste 400.000 de vizitatori au trecut pragul expoziției.

Totodată, în cadrul Expoziției Internaționale Săptămâna Verde 2020 vor fi promovate obiective turistice, obiceiuri și datini străvechi bine conservate din județe precum Bacău, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Mureș, Neamț, Sălaj, Sibiu, Suceava, Tulcea prin diverse materiale de promovare (pliante, flyere, clipuri video).

***

În marja expoziției Săptămâna Verde, în perioada 16-18 ianuarie 2020 are loc Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură organizat de către Ministerul Federal al Agriculturii și Alimentației din R.F. Germania la Berlin, ce are ca invitați, delegați la nivel înalt – miniștri, secretari de stat, precum și ambasadori, reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură (GFFA) este o conferință internațională privind problemele politicii agroalimentare, în cadrul căreia, în cea de-a treia zi are loc cea mai mare conferință informală a miniștrilor agriculturii din lume. Tema Forumului și a Conferinței Miniștrilor Agriculturii din cadrul Expoziției Săptămâna Verde de la Berlin de anul acesta propusă spre dezbatere este "Alimente pentru toți – Comerț pentru securitate, diversitate și nutriție durabilă". Scopul conferinței este acela de a găsi poziții politice comune, de a iniția și de a monitoriza un proces internațional și de a promova schimbul dintre factorii politici, operatorii economici, comunitatea științifică și societatea civilă.

Rolul evenimentului este acela de a sensibiliza publicul despre importanța comerțului pentru asigurarea securității alimentare globale. GFFA își propune să abordeze următoarele subiecte: relevanța comerțului în securitatea alimentară, crearea de reguli corecte pentru comerțul agricol, posibilitatea ca lanțurile de aprovizionare globale să fie incluse, durabile și sigure, proiectarea comerțului pentru promovarea dezvoltării agricole.

Totodată, în data de 17 ianuarie 2020, ministrul Adrian Oros va participa la Conferința privind ”Viitorul producției globale de carne de porc sub amenințarea pestei porcine africane”, ce este organizată de Comisia Europeană, la Berlin și la care sunt invitați să participe reprezentanții Guvernelor și instituțiilor cu responsabilități, precum și actori importanți pe domeniu.

O NOUĂ PIAȚĂ PENTRU EXPORTUL DE ANIMALE VII! agrointeligenta.ro - 16 ianuarie 2020

75

O nouă piață pentru exportul animalelor vii! În data de 15 ianuarie, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, l-a primit la sediul instituției pe ambasadorul Republicii Kazahstan în România, ES Nurbakh Rustemov. La întâlnire au participat secretarul de stat Emil Florian Dumitru precum și directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR.

Scopul întâlnirii a fost de a discuta subiecte ce vizează dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterală, intensificarea schimburilor comerciale între cele două țări, colaborarea în domeniul agricol și învățământul universitar agricol, exportul de animale în Kazahstan, cooperarea pentru transferul de tehnologie agrară și posibilitatea inițierii unor parteneriate între oamenii de afaceri interesați de potențialul pe care îl oferă Kazahstanul în domeniul agricol.

În cadrul discuțiilor, ministrul Nechita-Adrian Oros a apreciat că Republica Kazahstan este un partener important al României în sectorul industrial și energetic și și-a exprimat speranța că împreună să fie identificate soluții pentru dinamizarea schimburilor comerciale și inițierea unor proiecte de cooperare în domeniul agriculturii și al zootehniei, pentru a pune bazele unei colaborări durabile și reciproc avantajoase.

Totodată, ministrul Oros a transmis că Ministerul va sprijini parteneriatele inițiate de universitățile cu profil agricol pentru a face posibile schimburile de experiență între studenții din cele două țări.

În urma întâlnirii s-a stabilit semnarea cât mai rapidă a Acordului de cooperare în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Agriculturii al Republicii Kazahstan, inițiat de MADR în anul 2019, de către cei doi miniștri ai Agriculturii.

Astfel, se analizează oportunitatea ca în perioada următoare să aibă loc o vizită în Kazahstan a ministrului Adrian Oros, pentru a avea o întâlnire cu omologul său, alături de fermieri/agenți economici români cu scopul de a identifica acțiuni concrete de colaborare dintre România și Kazahstan.

76

În intervenția sa, ambasadorul Republicii Kazahstan a afirmat că România este principalul partner comercial din regiune, iar Kazahstan dorește diversificarea sferei de cooperare, fiind interesată de domenii precum creșterea animalelor – bovinele de carne, cercetarea și învățământul.

Totodată, Nurbakh Rustemov și-a exprimat deschiderea pentru identificarea căilor de rezolvare a priorităților comune, afirmând că țara sa are un teritoriu foarte vast, iar posibilitățile de colaborare sunt variate.

De asemenea, ambasadorul Kazahstanului a declarat că au fost inițiate discuții cu o companie românească pentru exportul de bovine Angus, manifestându-și convingerea că această inițiativă se va bucura de un interes crescut în Kazahstan.

EXPORT DE ANIMALE ÎN KAZAHSTAN! Agroinfo 16 ianuarie 2020 OFICIAL! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, și o delegație formată din fermieri români și agenți economici va efectua, în perioada următoare, o vizită în Kazahstan pentru a perfecta exportul de animale vii din fermele românești în Kazahstan precum și alte oportunități de cooperare în domeniul agriculturii, zootehniei. Este negociat deja cu o companie românească exportul de bovine Angus din România, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, l-a primit, miercuri, la sediul instituției pe ambasadorul Republicii Kazahstan în România, ES Nurbakh Rustemov. La întâlnire au participat secretarul de stat Emil Florian Dumitru precum și directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR.

Scopul întâlnirii a fost de a discuta subiecte ce vizează dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterală, intensificarea schimburilor comerciale între cele două țări, colaborarea în domeniul agricol și învățământul universitar agricol, exportul de animale în Kazahstan, cooperarea pentru transferul de tehnologie agrară și posibilitatea inițierii unor parteneriate între oamenii de afaceri interesați de potențialul pe care îl oferă Kazahstanul în domeniul agricol.

77


În cadrul discuțiilor, ministrul Nechita-Adrian Oros a apreciat că Republica Kazahstan este un partener important al României în sectorul industrial și energetic și și-a exprimat speranța că împreună să fie identificate soluții pentru dinamizarea schimburilor comerciale și inițierea unor proiecte de cooperare în domeniul agriculturii și al zootehniei, pentru a pune bazele unei colaborări durabile și reciproc avantajoase.

Totodată, ministrul Oros a transmis că ministerul va sprijini parteneriatele inițiate de universitățile cu profil agricol pentru a face posibile schimburile de experiență între studenții din cele două țări.

În urma întâlnirii s-a stabilit semnarea cât mai rapidă a Acordului de cooperare în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Agriculturii al Republicii Kazahstan, inițiat de MADR în anul 2019, de către cei doi miniștri ai Agriculturii.

Astfel, se analizează oportunitatea ca în perioada următoare să aibă loc o vizită în Kazahstan a ministrului Adrian Oros, pentru a avea o întâlnire cu omologul său, alături de fermieri/agenți economici români cu scopul de a identifica acțiuni concrete de colaborare dintre România și Kazahstan.

În intervenția sa, ambasadorul Republicii Kazahstan a afirmat că România este principalul partener comercial din regiune, iar Kazahstan dorește diversificarea sferei de cooperare, fiind interesată de domenii precum creșterea animalelor – bovinele de carne, cercetarea și învățământul.

Totodată, Nurbakh Rustemov și-a exprimat deschiderea pentru identificarea căilor de rezolvare a priorităților comune, afirmând că țara sa are un teritoriu foarte vast, iar posibilitățile de colaborare sunt variate.

78

De asemenea, ambasadorul Kazahstanului a declarat că au fost inițiate discuții cu o companie românească pentru exportul de bovine Angus, manifestându-și convingerea că această inițiativă se va bucura de un interes crescut în Kazahstan.

Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii…Revista Sanatatea Plantelor<[email protected]>

Sanatatea Plantelor iti aduce rezumatul saptamanii…Inceputul de an vine cu noutati!

1. TOPGUARD 25 SC este un fungicid iscusit din portofoliul ALCEDO. Are actiune sistemica, un spectru larg de combatere si efect de pana la 6 saptamani. Mai multe detalii, aici.

2. In conformitate cu decizia Comisiei Nationale pentru Omologarea Produselor de Protectie a Plantelor (CNOPPP) din data de 20.11.2019, este retrasa omologarea produsului ACTARA® 25 WG, cu acordarea unei perioade de gratie. Detalii, aici.

3. Compania Corteva Agriscience a observat care sunt preferintele fermierilor in ceea ce priveste hibrizii pe care ii aleg pentru propriile ferme. Aflati aici ce hibrizi de porumb s-au pretat in fermele agricultorilor care au obtinut cele mai bune rezultate din zona lor, dar si ce au ales pentru acest sezon fermierii campioni.

4. Specialistii ALCEDO au ales cu grija cei 7 hibrizi de floarea soarelui din portofoliul iscusit, pentru ca fermierii iscusiti sa fie pe plus. Care sunt aceia? Aflati aici.

Modalitatea inedită prin care doi antreprenori vând la oraș produsele de la sat Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2020

Modalitate inedită de vînzare la oraș a produselor obținute de producătorii de la sat! O familie de români, care a lucrat peste 10 ani de zile în Germania, în domeniul promovării produselor locale, s-a întors în România și a pus în practică ce a învățat de la străini. Originari din Cluj,

79

https://sanatateaplantelor.us20.list-manage.com/track/click?u=ffcbf8ac3038adbfc473c0674&id=8eaba17b6d&e=efe9cb7f56

https://upcmail.upc.ro/appsuite/

https://sanatateaplantelor.us20.list-manage.com/track/click?u=ffcbf8ac3038adbfc473c0674&id=d6c1f00200&e=efe9cb7f56

https://sanatateaplantelor.us20.list-manage.com/track/click?u=ffcbf8ac3038adbfc473c0674&id=25b0544db8&e=efe9cb7f56

https://sanatateaplantelor.us20.list-manage.com/track/click?u=ffcbf8ac3038adbfc473c0674&id=6deab32bee&e=efe9cb7f56

aceștia au pus bazele unei mici afaceri care se ocupă cu colectarea produselor locale din sate din întreg județul Cluj, produse ce sunt apoi vândute în mai multe locuri din oraș prin intermediul unui magazin mobil.

Ideea colectării produselor locale din sate și apoi valorificarea acestora la oraș prin intermediul unui magazin mobil este unică la noi în țară. Antreprenorii din Cluj care au venit cu o astfel de inițiativă spun că la acest moment procură din satele situate împrejurul orașului peste 100 de tipuri de produse – fructe, legume sau preparate culinare, pe care le vând apoi în inima orașului.

„Am învățat mai multe despre partea de promovare a produselor locale timp de 13 ani de zile în Germania, unde noi am lucrat. Încercăm să reproducem acele idei aici și să aducem mai aproape de clujeni produse de foarte bună calitate. Produsele pe care încercăm să le promovăm provin de pe o rază de 40, 50 de kilometri din jurul Clujului și acoperă o mare parte din categoriile alimetare, de la brânzeturi la salamuri, legume, fructe, dulcețuri, siropuri, și uleiuri presate la rece”, a declarat pentru EBS Radio Sorin Coroi, inițiatorul acestui proiect.

Produsele colectate din sate sunt vândute în diferite puncte de interes din oraș, precum în fața clădirilor de birouri sau în noile cartiere, unde oamenii sunt dispuși să cumpere și totodată și să afle povestea fiecărui produs în parte.

„Noi încercăm să aducem povestea fiecărui producător și a fiecărui produs aproape de consumatori, să aducem satul la oraș. Mergem în principiu la clădirile mari de birouri și în zonele rezidențiale cu o populație să zicem tânără și orientată spre produse de bună calitate. Ei sunt foarte plăcut surprinși, mulți au ocazia să își facă cumpărăturile cât timp sunt la lucru și astfel scutesc o grămadă de timp”, a mai spus Sorin Coroi.

80

Mica afacere are și o pagină de Facebook care se cheamă Sat pentru Oraș. Cei interesați pot afla dinainte, de pe această pagină, unde urmează să poposească magazinul mobil, precum și cu ce delicatețuri vor fi întâmpinați.

Magazinul mobil cu produse locale vinde deocamdată în Cluj-Napoca și Gherla, însă antreprenorii au în plan dezvoltarea acestui proiect și în alte orașe.

Curs pentru tăierea pomilor fructiferi, organizat de o stațiune pomicolă luna viitoare Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2020

Curs de tăieri în pomicultură! Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița organizează un curs de iniţiere pentru executarea tăierilor de rărire şi fructificare la pomii fructiferi, precum și a tăierilor de formare a coroanelor la pomii tineri.

Potrivit directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, dr. ing. Ioan Zagrai, cursul pentru tăieri se va desfășura în luna februarie, scrie timponline.ro.

Cursul se organizează în modul de 10 persoane/serie şi se desfăşoară la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa.

Costul cursului este de 100 lei per persoană. Suma trebuie achitată înainte de începerea cursului.

Doritorii se pot înscrie la numărul de telefon 0722.896.901.

81

Iarnă cu probleme în stupine. Apicultorii anunță pierderi de 20-30% din întreg efectivul de albine Ramona Dascălu - 14 ianuarie

Început de an cu probleme pentru apicultorii români! După temperaturile ridicate din lunile noiembrie și decembrie ale anului trecut, urmate de valul de frig de la începutul acestui an, viața albinelor este serios pusă în pericol.

Apicultorii susțin că albinele, bulversate de temperaturile ridicate au depus deja ouăle, cu aproape două luni mai repede decât ar fi trebuit. Din această cauză, există riscul ca valul de frig să afecteze serios stupii. Aceștia estimează pierderi de 20-30% din întreaga populaţie de albine din România.

”Fiind variaţiile între zi şi noapte foarte ridicate, pe timp de zi undeva la 12-15 grade, iar noaptea undeva la 3-4 grade, cele care au fost mai bune au început ponta. Această pontă trebuia să se facă după 1 febuarie. Pot să spun că la stup foarte bun, de 8-9 rame iernate, s-a ajuns la 4-5 rame”, a declarat Ionel Pușcașu, un apicultor de pe Valea Feneșului, din judeţul Alba, potrivit stirileprotv.ro.

Un alt apicultor, tot din județul Alba, care are în jur de 300 de stupi, susține că albinele au fost date peste cap de vreme și se așteaptă la pierderi de 20-30%. ”Au fost afectate de vremea din decembrie. Cele care au depus puiet nu mai stau în ghem şi se mută de pe puiet şi mor de foame. Piederi vor fi la 20-30%, vremea caldă le-a dat peste cap”, a declarat Teodor Tomuş.

Apicultorul Ioan Bada spune că a rămas fără o parte din albine după ce acestea au ieșit din stup și au murit înghețate la umbră: „Au fost şi 12-14 grade şi le-a bulversat. Ieşeau că vedeau că e cald. Au ajuns la umbră au îngheţat şi nu s-au mai întors”.

82

Nici la Iași lucrurile nu stau altfel. Și aici apicultorii încearcă să-și salveze albinele pe toate căile posibile, chiar și hrănindu-le suplimentar.

”Niciodată n-am dat hrană la albine în ianuarie, anul acesta o să o fac”, a spus Doru Sănsuleanu.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Importuri mai mici de lapte, dar mai mari de produse procesate, în special unt și brânzeturi DE REDACȚIA FIR 16 IANUARIE 2020Cantitatea de lapte de vacă achiziționată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut în luna noiembrie 2019 cu 6,8%, faţă de luna octombrie 2019, și cu 1,2% faţă de luna noiembrie 2018, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). S-a redus, de asemenea, și volumul de produse lactate obținute în noiembrie 2019 comparativ cu luna anterioară, astfel: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%), brânzeturi cu 306 tone (-4,0%).

Producția românească de unt a înregistrat o cădere atât la nivelul primelor 11 luni din 2019, comparativ cu perioada similară de anul trecut (cu 219 tone), dar și în noiembrie 2019 față de aceeași lună din 2018.

Pe parcursul primelor 11 luni din 2019, cantitatea de lapte de vacă achiziționată de unităţile procesatoare a crescut, în total, cu 12.509 tone comparativ cu aceeași perioadă din 2018, (+1,2%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate în primele 11 luni din 2019 la: lapte de consum cu 20.631 tone (+7,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%).

Prețul mediu în UE pentru laptele crud a fost de 35,3 euro/100 kg în noiembrie 2019, cu 1,1% mai mult decât în octombrie, conform Comisiei Europene.

Cantitatea de lapte brut importat de către unităţile procesatoare a scăzut cu 17.380 tone (-15,2%) în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2019, faţă de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2018, informează INS, dar au crescut importurile de produse procesate în afara țării.

83

https://fermierinromania.ro/author/admin/

În primele nouă luni din 2019, România a importat din spațiul Uniunii Europene cu 21% mai mult unt decât în urmă cu un an, până la 7.239 tone, și a exportat cu 88% mai puțin (34 de tone exportate în țări UE, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019), potrivit Comisiei Europene. A importat, de asemenea, un volum mai mare cu 8% de brânzeturi, până la 55.834 tone, în timp ce exporturile, deși într-o ușoară creștere (1%), nu au depășit 9.500 tone în aceași perioadă.

În prima săptămână din acest an, prețul mediu pentru unt în UE a fost de 372 euro/100 kg, cu 0,8% peste media celor patru săptămâni anterioare.

Se închide o cunoscută fabrică de pâine din România. În locul ei se va construi un mall! Ramona Dascălu - 14 ianuarie 2020

Una dintre cele mai cunoscute fabrici de pâine din România își va închide definitiv cuptoarele. Proprietarii spun că afacerea a devenit nerentabilă, mai ales că nu mai pot face față numeroaselor controale și cheltuielilor tot mai mari. În locul unde s-a produs pâine timp de zeci de ani se vor ridica spații comerciale.

Fabrica de pâine Aluta, din Slatina, județul Olt, recunoscută drept una dintre cele mai vechi fabrici de pâine și produse de panificație de la noi din țară, se închide. Clădirea în care a funcționat timp de zeci de ani fabrica de pâine urmează să fie demolată, iar în locul ei vor fi construite spații comerciale, cel mai probabil un mall.

Proprietarii au decis să închidă fabrica deoarece, spun ei, nu mai era profitabilă. ”Săptămâna aceasta va mai fi livrată pâinea rămasă pe stoc şi se va încheia toată activitatea. Mai avem trei paznici care păzesc utilajele, după aceea o lichidăm. Contractul de vânzare se va semna la sfârşitul lunii ianuarie, iar în acea zonă vor fi construite galerii comerciale. Nu mai puteam suporta cheltuielile. Am avut şi numeroase controale, nu era rentabil să o

84

mai ţinem. Întreg personalul este aproape de pensionare”, a declarat pentru Gazeta Nouă, Ionel Văduva, asociat al societăţii Aluta.

Potrivit presei locale, în urma închiderii fabricii de pâine, 37 de muncitori vor rămâne fără locuri de muncă, chiar acum la început de an.

DIVERSE

DOSAR PENAL pentru UN FERMIER CARE DEPOZITA ILEGAL AZOTAT DE AMONIU! agrointeligenta.ro - 15 ianuarie 2020 17:27

Dosar penal pentru un fermier care depozita ilegal îngrășămintele pe care urma să le folosească în câmp. Polițiștii din județul Alba, împreună cu reprezentanți ai altor instituții, au percheziționat mai multe locuri în care un bărbat din comuna Cergău avea depozitate aproximativ 50 de tone de azotat, folosit drept îngrășământ în agricultură. O parte dintre aceste substanțe periculoase erau depozitate la parterul unui bloc, iar o altă parte într-o gospodărie.

La data de 14 ianuarie 2020, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, sprijiniți de polițiștii Serviciului Arme, Explozivi Substanțe Periculoase și specialiști din cadrul Gărzii de Mediu Alba, au făcut două percheziții, pe raza comunei Cergău, în două locații (într-un spațiu situat la parterul unui bloc de locuințe și la o gospodărie din localitate), unde au identificat cantitatea totală de 54.450 de kilograme de îngrășăminte chimice, pe bază de azot, potrivit www.alba24.ro.

Deținătorul, un bărbat de 37 de ani, din comuna Cergău, nu a putut prezenta documente legale de proveniență a îngrășămintelor și nici nu era autorizat să depoziteze astfel de substanțe.

Polițiștii au deschis un dosar penal în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de “nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate” și continuă cercetările, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, pentru a stabili dacă îngrășămintele chimice provin sau nu din activități infracționale, întrucât există suspiciunea că acestea ar fi fost furate.

85

Întreaga cantitate de îngrășăminte, în valoare de 108.900 lei, a fost indisponibilizată și depozitată în condiții de siguranță.

De ce sunt periculoase îngrășămintele chimice

Chimiștii consideră că azotatul de amoniu, de exemplu, nu reprezintă decât un îngrășământ chimic destinat agriculturii și utilizat pentru creșterea culturilor de păioase. Asta dacă este depozitat și utilizat conform normelor. La temperatura de peste 160 de grade Celsius, azotatul de amoniu se descompune, iar la 210 grade Celsius, poate exploda.

În condițiile în care vine în contact cu motorină și ia foc, devine și mai periculos.

PRIMARUL și PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE FERMIERI, SUBVENȚII APIA ILEGALE pentru PĂȘUNE!Agroinfo 15 ianuarie 2020 -

ANCHETA DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE. Primarul comunei Tătăranu, județul Vrancea, și președintele Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu sunt acuzați că au încasat ilegal de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) subvențiile pentru pășunea comunei, informează un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție transmis media.

În rechizitoriul întocmit, procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2011-2014, prima persoană fizică, în calitate de reprezentant legal al Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu ar fi depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (contracte de concesionare, tabel cu deținătorii de bovine, declarații de eligibilitate, etc.) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică pe suprafață, pentru suprafețe de pășune pe care nu le deținea în realitate.

O parte din aceste documente, respectiv cele două contracte, ar fi fost puse la dispoziție de către primarul comunei Tătăranu Pavel Nicolae.

Prin aceste demersuri, reprezentantul legal al Asociației ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 728.219 lei.

Într-un context asemănător, în cursul anului 2015, președintele Asociației, la instigarea primarului, ar fi depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (act

86


adițional la un contract de concesiune, centralizator privind membrii asociației, etc.) demersuri în urma cărora ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 127.089 lei.

Și de această dată o parte din documentele respective au fost puse la dispoziție de către primarul Pavel Nicolae.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 855.307 lei, la care se adaugă dobânzile și penalitățile prevăzute de legislația în vigoare.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin primarului Pavel Nicolae, Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu și unuia dintre reprezentanții acesteia. Aceeași persoană a pus la dispoziția DNA suma de 127.089 lei, asupra căreia s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului.

Reprezentantul legal al Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu, jud. Vrancea este acuzat de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Președintele Asociației comunale a crescătorilor de taurine Tătăranu este acuzat de comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene.

Asociația comunală a crescătorilor de taurine Tătăranu este acuzată de comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Primarul comunei Tătăranu, jud. Vrancea, Pavel Nicolae este acuzat de comiterea infracțiunilor de:- complicitate la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,- instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente sau declarații false în scopul obținerii pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,- fals intelectual în formă continuată.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

87

MEDIC VETERINAR, CONDAMNAT! CROTALIILE, ÎN SERTAR! ANIMALELE, NICĂIERI! Agroinfo 15 ianuarie 2020 - ANCHETA DNA. Medicul veterinar Mihai Macri, județul Vrancea, a recunoscut în fața procurorilor anticorupție că a folosit crotalii vechi de un an ca să înregistreze în evidență animale care, în realitate, nu existau. Fermierul pentru care medicul veterinar a făcut falsul a obținut pentru animalele fictive un ajutor de 57.067 de lei din fonduri europene. Medicul veterinar a fost condamnat la un an și 9 luni de închisoare cu suspendare, susține Direcția Națională Anticorupție într-un comunicat transmis media.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupție, în cursul anului 2011, în contextul solicitării unui sprijin financiar pentru Măsura 112 - Instalarea Tinerilor Fermieri, un crescător de animale ar fi depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurala și Pescuit (A.P.D.R.P.) mai multe documente false sau inexacte prin care atesta că îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege pentru accesarea fondurilor nerambursabile.

Aceste demersuri ar fi avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile în cuantum de 57.067 lei (prima tranșă).

În același context, în cursul lunii iunie 2014, fermierul l-ar fi determinat pe medicul veterinar Macri Mihai să întocmească în fals mai multe înscrisuri prin care a atestat în mod nereal faptul că crescătorul ar deține 80 de capete porcine de o anumită vârstă și greutate, deși realitatea era alta. Pentru 70 dintre acestea, medicul a utilizat niște crotalii folosite cu un an în urmă.

Ulterior, în urma vizitei în teren a comisiei din cadrul A.P.D.R.P Vrancea, după depunerea documentelor în vederea obținerii celei de-a doua tranșe de bani, s-a constatat faptul că exploatația economică nu îndeplinea condițiile impuse prin contract, prin urmare dosarul cererii de plată a fost respins.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cauză cu 47.306 lei, inculpata achitând suma de 10.031 lei din prejudiciu. În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a două autoturisme ce aparțin crescătorului de animale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.Anterior, la data de 11 decembrie 2019, Macri Mihai a încheiat cu procurorii anticorupție un acord de recunoaștere a vinovăției.

În prezența avocatului ales, Macri Mihai a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și

88


cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv- 1 an și 9 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 1 an, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, și fals intelectual în formă continuată,

Dosarul de urmărire penală privindu-l pe Macri Mihai împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Vrancea.

Crescătorul de animale a fost trimis în judecată sub acuzațiile:- folosire sau prezentare cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,- tentativă la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,-instigare la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată.

UNIUNEA EUROPEANA

NEWS17 December 2019Brussels, BelgiumAgriculture and Rural Development

EU agri-food trade surplus hits record levels in September 2019

September 2019 saw the EU record its largest ever monthly surplus in agri-food trade, coming to a total value of €3.7 billion. The surplus was recorded following a rise in both the monthly export and import values of agri-food products. The EU’s agri-food exports rose to €13.06 billion in September 2019, an increase of 18% compared to the previous year, while the value of imports rose by 6% to €9.32 billion. These are amongst the principal

89

findings of the monthly trade report for September 2019, published by the European Commission.

The highest increases in monthly export values were recorded for China (a rise of €509 million), the USA (an increase of €305 million), and Japan (up by €162 million). However, there were falls in the EU’s exports to Hong Kong (down by €37 million), Algeria (a reduction of €19 million) and Egypt (down €14 million).

There was an increase in the value of the EU’s agri-food imports from Ukraine (up by €108 million), South Africa (rising by €72 million), and Chile (a rise of €48 million). Conversely, there was a decline in the value of imports from the USA (down by €106 million), Russia (a decrease of €17 million), and Ghana (a fall of €15 million).

A number of product categories experienced a rise in export values, such as pork meat (up €269 million), spirits and liqueurs (a jump of €260 million), wheat (up by €149 million), and wine (rising by €149 million). However, there was a decrease in the value of exports for non-edible products (down €43 million), sugar (falling by €30 million), fatty acids and waxes (a reduction of €18 million), and vegetable oils (excluding palm and olive oil) (down by €16 million).

Increases in imports were recorded for tropical fruit (up €128 million), oilseeds (other than soyabeans) (a rise of €109 million), and vegetables (an increase of €54 million). Import values fell for a number of products, including cereals (other than wheat and rice) (down by €55 million), wheat (a drop of €46 million), raw tobacco (a decline of €30 million).

Source: EUROSTAT - COMEXT

90

https://ec.europa.eu/info/news/eu-agri-food-trade-surplus-hits-record-levels-september-2019-2019-dec-17_en#moreinfo

Europarlamentarul Siegfried Mureșan cere ca Pactul ecologic să nu influențeze programele finanțate din fonduri europene REDACȚIA FIR16 IANUARIE 2020Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa asupra Pactului ecologic european, prezentat de către Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în dezbaterea plenară din decembrie. Eurodeputații sprijină Pactul ecologic european, însă îi subliniază provocările, inclusiv asigurarea unei tranziții echitabile și necesitatea unor obiective intermediare mai ambițioase, informează comunicatul emis de Parlamentul European.

„Agricultura, comerțul și guvernanța economică, precum și alte domenii politice, trebuie acum privite și analizate în contextul Pactului ecologic”, a declarat Pascal Canfin, președintele Comisiei pentru mediu.

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a solicitat Comisiei garantarea resurselor suficiente pentru atenuarea efectelor tranziției. „Nu ar trebui să afecteze politicile existente – nici coeziunea, nici agricultura, nici cercetarea, nici inovarea. Este o prioritate suplimentară și ar trebui finanțată separat”, a arătat Siegfried Mureșan, potrivit informării publice a Parlamentului European.

Comisia Europeană a prezentat o propunere privind modul de finanțare a Pactului ecologic european, proiectat să atragă investiții publice și private de cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu. Aproximativ jumătate din bani ar trebui să provină de la bugetul UE prin diferite programe care contribuie la proiectele climatice și de mediu, de exemplu prin fonduri agricole, Fondul de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Orizont Europe, LIFE.

Parlamentul European dorește ca viitorul act legislativ privind clima să fie mai ambițios în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a emisiilor până în 2030 (55% până în 2030) și vizează o țintă intermediară pentru 2040, pentru a se asigura că Uniunea este pe drumul cel bun în vederea atingerii neutralității climatice în 2050.

Transformarea UE într-o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 va necesita investiții masive în tehnologii de energie curată. Numai atingerea unui obiectiv intermediar de reducere a gazelor cu efect de seră cu 40% până în 2030 ar necesita investiții suplimentare anuale de 260 de miliarde de euro, conform estimărilor Comisiei Europene.

91


Siegfried Mureșan: Pactul Ecologic European este un proiect necesar, dar va trebui să negociem în așa fel încât să fie benefic României și să primim sprijin financiar Financial Intelligence 16 ianuarie 2020,

*”Vor urma negocieri dificile pentru a ne impune, pe acest subiect, care e foarte important pentru România” “Așa cum a fost adoptat, textul pe energie nucleară și pe gaz nu este foarte grav pentru România, însă ar fi putut fi mai bun”“Ieșim întâi din cărbune, care e cel mai poluant, și avem nevoie de gaz, ca sursă de tranziție pentru câțiva ani”Pactul Ecologic European este un proiect necesar, dar va trebui să negociem în așa fel încât să fie benefic României și să primim sprijin financiar, ne-a spus europarlamentarul Siegfried Mureșan. Domnia sa a comentat, pentru Financialintelligence.ro, rezoluția prin care Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european. Potrivit acestuia, Comisia Europeană trebuie să vină cu proiecte legislative, în următoarele săptămâni, ce vor fi negociate în următoarele luni.

Parlamentul dorește ca viitorul act legislativ privind clima să fie mai ambițios în ceea ce privește obiectivul UE de reducere a emisiilor până în 2030 (55% până în 2030 față de nivelul din 1990, în loc de „cel puțin 50%, cu țintă către 55%”, așa cum a fost propus de Comisie). La 11 decembrie 2019, Comisia a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic.

În privinţa finanţării, se doreşte mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiţii durabile.

***

92

https://financialintelligence.ro/comisia-europeana-a-prezentat-planul-de-investitii-pentru-pactul-ecologic-european/



https://financialintelligence.ro/parlamentul-european-sprijina-pactul-ecologic-european-si-solicita-obiective-si-mai-ambitioase/

https://financialintelligence.ro/siegfried-muresan-pactul-ecologic-european-este-un-proiect-necesar-dar-va-trebui-sa-negociem-in-asa-fel-incat-sa-fie-benefic-romaniei-si-sa-primim-sprijin-financiar/

https://financialintelligence.ro/author/financial_2018/

https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:b828d165-1c22-11ea-8c1f-01aa75ed71a1.0002.02/DOC_1&format=PDF

https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:b828d165-1c22-11ea-8c1f-01aa75ed71a1.0002.02/DOC_1&format=PDF

Deputații europeni sprijină Pactul Ecologic European. Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a propus, în decembrie, un Pact Ecologic European, pentru protecția mediului, îmbunătățirea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon, combaterea schimbărilor climatice. Este o idee bună, însă nu știm încă toate detaliile. Foarte importantă va fi finanțarea acestui Pact Ecologic European. Regiunile care vor trebui să facă cele mai mari sacrificii, cum este de exemplu Valea Jiului sau zona Olteniei, unde este minerit, vor trebui ajutate de la nivel european, și nu avem încă detaliile acestui ajutor financiar. Ne aflăm la început de drum. Vreau să susținem acest proiect, este un proiect necesar, dar va trebui să negociem în așa fel încât să fie benefic României și să primim sprijin financiar. Comisia Europeană a prezentat, săptămâna aceasta, primele detalii ale fondurilor alocate în acest domeniu. Cele 7,5 miliarde de euro pentru zonele cele mai afectate, pentru 7 ani, reprezintă o sumă destul de mică pentru toate statele membre. Va trebui să vedem ce proiecte vor fi finanțate, în ce condiții, și să ne asigurăm că vor fi suficienți bani și, mai ales, că banii vor merge în dezvoltare economică, și nu vor fi cheltuiți doar pe focuri de paie, ca, de pildă, pe măsuri de reconversie profesională, pe care le-am tot văzut în trecut și care nu au avut prea mare succes.

Ce propuneri ați avea, în loc de reconversia profesională?

Siegfried Mureșan: Banii trebuie să meargă în noi surse de energie. Dacă ieșim din producția de energie pe bază de cărbune, gazul este o sursă de energie de tranziție spre energia verde. Pentru următorii ani, trebuie să investim în energie curată, solară, eoliană. în general, în zonele afectate, trebuie să investim în dezvoltare economică, să sprijinim IMM-uri, întreprinzătorii tineri, pentru ca oamenii să rămână în aceste zone ce vor fi afectate, cum este de exemplu Valea Jiului sau zona Olteniei. Trebuie să fie cât mai multe credite nerambursabile pentru oamenii afectați, iar creditele rambursabile trebuie să vină în condiții accesibile pentru companiile din România. Fiindcă, dacă sunt sub forma unor instrumente financiare complicate, nu vom putea să le accesăm. Cu astfel de instrumente, se pot descurca întreprinderi din Olanda sau Germania, unde piețele financiare sunt dezvoltate și oamenii au experiență cu instrumente financiare, dar noi, Bulgaria, Cehia, ne vom descurca foarte greu. Deci, avem nevoie de sprijin consistent, în condiții în care putem atrage acești bani, și de proiecte care să creeze locuri de muncă și dezvoltare economică.

93

Ne puteți explica ce s–a întâmplat legat de respingerea amendamentelor la rezoluția votată în Parlamentul European cu privire la faptul că gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde?

Siegfried Mureșan: Așa cum a fost adoptat, textul pe energie nucleară și pe gaz nu este foarte grav pentru România, însă ar fi putut fi mai bun. Noi am depus amendamente pentru a-l îmbunătăți, care au fost respinse.

Ce am propus noi și care e situația?

Pe energia nucleară, nu e menționat nimic în textul adoptat. Noi ne-am fi dorit ca energia nucleară să fie recunoscută ca energie verde, căci nu poluează, nu produce emisii de dioxid de carbon. Am venit cu un amendament, în acest sens, care a fost respins. Astfel, în prezent, rezoluția este mai rea decât ne-am fi dorit noi, dar e mai bună decât dacă energia nucleară ar fi fost menționată în sens negativ, așa cum și-ar fi dorit unii colegi din grupul Verzilor. Textul actual, în care nu e menționată energia nucleară, e un compromis – era mai bine să fie menționată în sens pozitiv, dar putea fi mai rău, dacă era menționată negativ.

Pe gaz, este o formulare foarte restrictivă care spune că gazul poate fi folosit doar ca tehnologie de tranziție. Noi ne-am fi dorit o formulare mai generoasă și mai precisă – să se spună că dacă vrei să faci o conversie de la o centrală pe cărbune la o termocentrală pe gaz să poți folosi fonduri europene, ne-am fi dorit ca rolul gazului ca tehnologie de tranzție să fie recunoscut într-un mod mai clar. Nu e cazul. Dacă ieșim din producția pe cărbune, nu putem ieși în paralel și din cea din gaz. Ne-am tăia doi din cei trei piloni principali ai producției de energie electrică, de azi pe mîine. Nu se poate. De aceea, ieșim întâi din cărbune, care e cel mai poluant, și avem nevoie de gaz, ca sursă de tranziție pentru câțiva ani. Amendamentele pentru formulări mai precise pe gaz au fost respinse, dar, în general, rolul gazului ca sursă de tranziție este recunoscut. Ne aflăm la începutul drumului și vor fi negocieri dificile pentru a ne impune, pe acest subiect, care e foarte important pentru România.

Rezoluția nu are putere de lege. Care sunt pașii următori?

94

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a prezentat proiectul, în luna decembrie, dar nu a venit cu inițiative legislative. A fost doar o prezentare politică, a principalilor piloni. Comisia trebuie să lucreze la detalii, să vină cu inițiative legislative, vor fi foarte multe – în jur de 40 – pe finanțare, pe condițiile de mediu. Propunerile vor veni în câteva săptămâni și consultarea va dura câteva luni. Încă nu a fost prezentată nicio inițiativă legislativă.

Cum vedeți necesitatea demarării exploatării gazelor din Marea Neagră, în contextul Pactului ecologic european?

Siegfried Mureșan: Pentru investițiile în energie pe termen lung, e nevoie de predictibilitate. Trebuie să clarificăm atât rolul gazului, cât și rolul energiei nucleare, pentru ca potențialii investitori, și mai ales cei din Marea Neagră, să-și poată face planurile de investiții. Este nevoie de clarificare la nivel european.

***

România se numără printre principalii beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie justă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene care au fost prezentate statelor membre UE, susţine Bloomberg, potrivit Agerpres.

Potrivit estimărilor preliminare, Polonia ar urma să fie principalul beneficiar al Mecanismului pentru o tranziţie justă, în condiţiile în care ar urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro. Urmează Germania, cu investiţii de 13,4 miliarde de euro, România cu 10,1 miliarde de euro şi Cehia cu 7,8 miliarde de euro, scrie Bloomberg News. .........................................................................................................

UNGARIA

GRIPĂ AVIARĂ LÂNGĂ ROMÂNIA! 53.000 DE PĂSĂRI DINTR-O FERMĂ, SACRIFICATE DE URGENȚĂ!agrointeligenta.ro - 13 ianuarie 2020

Virusul H5N8, o tulpină a virusului de gripă aviară, a fost descoperit la o mare fermă de curcani din judeţul Komarom-Esztergom, nord-vestul Ungariei, a anunţat luni Autoritatea Sanitar Veterinară din Ungaria

95

https://financialintelligence.ro/romania-ar-urma-sa-beneficieze-de-investitii-in-valoare-de-101-miliarde-euro-in-cadrul-pactului-ecologic-european/



(NEBIH). Preşedintele NEBIH a ordonat ca toate păsările de la această fermă, adică peste 53.000 de curcani, să fie sacrificate.

Reuters, citat de Agerpres, informează că vor fi implementare şi alte măsuri preventive, precum ţinerea păsărilor domestice în spaţii închise pe întreg teritoriul Ungariei, pentru a evita răspândirea virusului.

Vineri, autorităţile din Slovacia au raportat şi ele descoperirea unui focar de gripă aviară H5N8 la o fermă de păsări din vestul ţării, acesta fiind primul focar de gripă aviară descoperit în Slovacia în ultimii trei ani.

În România, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus vineri aplicarea, la nivel naţional, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în România, după ce Comisia Europeană a informat despre evoluţia unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, în Polonia.

ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

–trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;

–documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;

–respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

Instituţia monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene, apariţia şi evoluţia focarelor, precum şi neconformităţile apărute în comerţul intracomunitar cu produse şi subproduse de pasăre (RASFF), precum şi transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinaţie România, în cadrul comerţului intracomunitar.

Foarte important de precizat că până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre.

96

Al doilea focar de gripă aviară raportat de Ungaria REDACȚIA FIR16 IANUARIE 2020Ungaria a raportat miercuri, 15 ianuarie a.c., un nou focar de gripă aviară înalt patogenă de tip H5N8, la o fermă cu 115.548 păsări din Létavértes, județul Hajdu-Bihar. Focarul a izbucnit săptămâna trecută, vineri, 10 ianuarie, și a fost confirmat de autoritățile veterinare locale marți, în această săptămână.

Acesta este al doilea focar raportat de Ungaria la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) și a izbucnit la doar o zi după cel diagnosticat la ferma de păsări din regiunea Komarom-Esztergom.

SANATATE si GASTRONOMIE

Vinul băut cu măsură este favorabil sănătății14 ianuarie 2020

Beți unul sau douã pahare cu vin zilnic și efectul este favorabil sãnãtãtii!

Este îndemnul oficialului guvernamental, Daniel Botănoiu, postat pe pagina sa de socializare. Nu este suficient însă. Pentru a preveni bolile, trebuie sã urmãrim în primul rând sã mâncãm sãnãtos si echilibrat, sã practicăm activități fizice și sã nu fumãm.

97


https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/01/5B8820A6-A51A-4B67-90D6-85AF44CFF501.jpeg

“Beneficiile aduse de consumul moderat de alcool nu sunt exclusiv trecute în dreptul vinului, mai ales al celui rosu, desi este considerat a fi un aliment si nu o bãuturã alcoolicã, evident depinzând de cantitatea ingeratã. Existã studii care ne aratã cã vinul rosu consumat este superior altor tipuri de alcool. Nu trebuie sã uitãm cã si antioxidantii continuti de vinul alb au efect cardioprotector. Efectul benefic al vinului rosu a fost constatat în zonele în care se consumã traditional fructe si legume, peste si grãsimi nesaturate. Toate aceste produse sunt excelente pentru sãnãtatea inimii”, mai spune Daniel Botănoiu.

Oficialul guvernamental detaliază subiectul și vorbește și despre substanțele antioxidante pe care le conține alcoolul. “Doua substante sunt des mentionate ca fiind la originea efectului benefic al consumului de vin rosu pentru combaterea bolilor de inimã si anume: alcoolul în sine si substantele antioxidante cunoscute sub numele de polifenoli. În cazul vinului rosu antioxidantul responsabil de efectul antiinflamator care diminueazã riscul bolilor cardio-vasculare este resveratrolul. Similar, tirosolul si hidroxitirosol sunt polifenolii continuti de vinul alb care au efecte cardioprotectoare. Unul sau douã pahare cu vin rosu sau alb consumate în fiecare zi pot avea efecte favorabile asupra sãnãtãtii, însa ele nu pot combate efectul negativ al fumatului, al consumului excesiv de alimente grase, al consumului redus de legume si fructe sau a lipsei de activitãti fizice”, continuă acesta.

98

Așadar, 14 pahare cu vin pentru bărbați și 9 pahare pentru femei, într-o săptămână este recomandarea oficialului guvernamental din Ministerul Agriculturii. Consumul în exces al alcoolului provoacã riscuri si dauneazã grav sãnãtãtii. “Un pahar este echivalentul a 150 ml cu vin cu un continut de alcool de 12%; 350 ml bere cu un continut de alcool de 5%; 45 ml tãrie cu un continut de alcool de 80%. Sã nu credeti cã este indicat sã beti cele 14/9 pahare doar la sfârsit de sãptãmânã! Organismul riscã sã fie perturbat existând nesansa sã faci rãu inimii si nu sã o ajuti asa cum este normal!

Consumul moderat de vin rosu poate duce la reducerea riscului aparitiei bolilor cardio-vasculare cu circa 30%, iar, dupã unele studii, efectul benefic se extide si asupra stãrii de spirit, dar si a igienei buco-dentare”, a mai menționat Daniel Botănoiu.

DOSAR

Planeta arde între incendii şi furia războaielor politice. Criza alimentară e iminentă 16 ianuarie 2020, 06:21de Afrodita Cicovschi

Cele mai multe dintre riscurile majore pe termen lung semnalate de Global Risks Report au legătură cu ameninţările majore la adresa mediului, care, alături de confruntările economice, vor duce la o criză alimentară.

99

Ediţia din acest an a Global Risks Report anticipează un an în care disensiunile interne şi cele internaţionale se vor acutiza, context completat de încetinirea economiei. Tulburările geopolitice conduc către un context global instabil marcat de rivalităţile dintre marile puteri. Totuşi, în prezent, prioritatea este considerată a fi cooperarea organizaţiilor şi a decidenţilor pentru a combate riscurile globale comune.

Peste 750 de experţi au ierarhizat cele mai mari riscuri în funcţie de probabilitatea acestora de a se produce şi de impactul lor. Pentru 2020, 78% dintre respondenţi anticipează creşterea în intensitate a confruntărilor economice dintre ţări şi accentuarea polarizării politice în interiorul statelor. Efectele ar fi catastrofale, mai ales, întrucât încetinesc găsirea soluţiilor de rezolvare a provocărilor urgente la nivel global precum: criza climatică, afectarea bio-diversităţii şi declinul speciilor ameninţate.

Global Risks Report, publicaţie realizată cu sprijinul Marsh & McLennan Companies şi Zurich Insurance Group, indică necesitatea ca decidenţii să armonizeze obiectivele de a proteja planeta cu cele care vizează creşterea economică. Potrivit raportului, pentru a evita riscurile unor pierderi potenţial dezastroase, companiile trebuie să se orienteze către obiective de dezvoltare bazate pe ştiinţă. Pentru prima oară, perspectivele pentru următorii 10 ani concluzionate în Global Risks Report, TOP 5 riscuri în funcţie de probabilitate au toate legătură cu mediul. Raportul atrage atenţia asupra:

1. Fenomenelor meteo extreme care pot provoca daune majore proprietăţilor, infrastructurii şi pierderi de vieţi.

2. Eşecul măsurilor de reducere a efectelor schimbărilor climatice

3. Dezastrele de mediu şi degradarea provocate de om, inclusiv prin infracţiuni împotriva mediului precum deversările de petrol sau contaminarea radioactivă.

4. Pierderile mari în ceea ce priveşte biodiversitatea şi colapsul ecosistemelor (terestru sau marin) cu consecinţe ireversibile pentru mediu, având ca rezultat epuizarea resurselor naturale.

5. Dezastre naturale majore precum: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică sau furtună geomagnetică. Aşadar, în condiţiile în care părţile implicate nu se vor adapta schimbărilor din prezent şi tulburărilor geopolitice, pregătindu-se pentru viitor, nu va rămâne timp pentru rezolvarea celor mai presante provocări economice, de mediu sau tehnologice.

100

“Peisajul politic este puternic polarizat, nivelul mării este în creştere iar incendiile produse de schimbările climatice cresc în intensitate. Acesta este anul în care liderii globali trebuie să lucreze cu toate sectoarele societăţii pentru a repara şi revigora sistemele de cooperare pe termen lung pentru a face faţă riscurilor” afirmă Børge Brende, Preşedinte, World Economic Forum.

Global Risks Report este parte a Global Risks Initiative, demers care aduce la aceeşi masă toate părţile implicate în dezvoltarea de soluţii durabile integrate pentru cele mai importante provocări globale.

Abordarea Systems-Level Thinking este necesară pentru a adresa riscurile geopolitice şi de mediu precum şi a altor ameninţări care, cu o altă abordare, ar putea scăpa din vedere. Raportul din acest an se concentrează în mod explicit pe impactul generat de creşterea inechităţii, decalajelor din guvernanţa tehnologiei şi presiunea sub care se află sistemele de sănătate.

John Drzik, Chairman Marsh & McLennan Insights, afirmă: “Investitorii, autorităţile de reglementare, clienţii şi angajaţii exercită o presiune în creştere asupra companiilor pentru ca acestea să dmonstreze capacitatea lor de a face faţă volatilităţii climatice. Progresele ştiinţei ne oferă soluţii pentru modelarea cu o acurateţe mai mare a riscurilor climatice care pot fi incluse în planurile de afaceri şi cele de management al riscurilor. Evenimente cu impact mare, precum incendiile recente din Australia şi California, adaugă presiune asupra companiior pentru a acţiona asupra riscurilor climatice într-un context în care se confruntau deja cu provocări geopolitice şi cibernetice mai mari.”

Generaţiile tinere percep starea planetei ca fiind mult mai îngrijorătoare. Global Risks Report evidenţiază modul în care sunt percepute riscurile de către cei născuţi după anul 1980. Aceştia au încadrat riscurile legate de mediu ca având un impact mult mai mare decât ceilalţi respondenţi. Aproape 90% din categoria respondenţilor amintiţi consideră că „valurile de căldură extremă”, „distrugerea ecosistemelor” şi „sănătatea afectată de poluare” vor fi agravate în 2020; comparativ cu 77%, 76% şi 67% pentru alte generaţii. De asemenea, tânăra generaţie este de părere că impactul provenit din riscurile de mediu va avea o probabilitate ridicată cu accentuarea efectelor catastrofale până în 2030.

Activitatea oamenilor a provocat deja pierderea a 83% dintre toate speciile de mamifere sălbatice şi jumătate dintre cele de plante care stau la baza sistemelor noastre de nutriţie şi de sănătate. Peter Giger, Group Chief Risk Officer, Zurich Insurance Group, avertizează cu privire la necesitatea urgentă de a accelera procesul de adaptare pentru a evita impactul ireversibil

101

produs de schimbările climatice şi pentru a grăbi eforturile de salvare a biodiversităţii planetei: „Ecosistemele diverse din punct de vedere biologic captează cantităţi mari de carbon şi oferă beneficii economice masive, care sunt estimate la 33 de miliarde de dolari pe an - echivalentul PIB al SUA şi al Chinei. Este esenţial ca organizaţiile şi factorii de decizie să accelereze tranziţia către o economie bazată pe emisii reduse de carbon şi pe modele durabile de business.

Vedem deja companii distruse pentru că nu au aliniat strategiile la schimbările în politică şi preferinţele clienţilor. Riscurile tranziţiei sunt reale şi fiecare trebuie să se implice pentru a le atenua. Nu este doar un imperativ economic, ci este pur şi simplu abordarea potrivită”, a precizat Giger. Global Risks Report 2020 este realizat cu sprijinul Global Risks Advisory Board al World Economic Forum în colaborare cu Marsh&McLennan Companies şi Zurich Insurance Group

. La realizarea publicaţiei, au contribuit şi consilierii din mediul academic, reprezentanţi ai: Oxford Martin School (University of Oxford), National University of Singapore şi Wharton Risk Management and Decision Processes Center (University of Pennsylvania). Participanţii au fost rugaţi să evalueze (1) probabilitatea apariţiei unui risc global pe parcursul următorilor 10 ani şi (2) severitatea impactului global în situaţia producerii riscului. TOP 5 Riscuri în funcţie de probabilitate în următorii 10 ani : 1. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 2. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 3. Dezastre naturale majore (ex.: cutremur, tsunami, erupţie vulcanică, furtună geomagnetică) 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 5. Dezastre şi degradarea mediului provocate de omenire/ acţiunile umane

TOP 5 Riscuri în funcţie de impact în următorii 10 ani 1. Eşecul diminuării efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 2. Arme de distrugere în masă 3. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului 4. Fenomene meteo extreme (ex.: inundaţii, uragane, etc.) 5. Criză de apă Riscurile globale nu sunt izolate, aşadar participanţii au fost rugaţi să stabilească conexiunile dintre grupele de riscuri globale.

TOP 5 riscuri în funcţie de conexiunile dintre ele: 1. Fenomene meteo extreme + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări.

102

2. Atacuri cibernetice la scară largă + Prăbuşirea infrastructurilor critice şi reţelelor 3. Şomaj structural ridicat sau sub-ocuparea forţei de muncă + Efecte negative ale progresului tehnologic 4. Reducerea majoră a biodiversităţii şi colapsul ecosistemului + Eşecul în diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau neadaptarea la aceste schimbări. 5. Criză alimentară + Fenomene meteo extreme

Riscuri pe termen scurt: procentajul respondenţilor care consideră că unul dintre riscuri va creşte in 2020: 1. Confruntări economice = 78,5 % 2. Polarizarea politicii interne = 78,4% 3. Valuri de căldură extremă = 77,1% 4. Distrugerea ecosistemelor resurselor naturale = 76,2% 5. Atacuri cibernetice : infrastructură = 76,1%

* * *

Vinul de azi: Negru de Drăgășani 2018 Profit.ro scris astăzi, 09:05

Cu o tradiție de 26 de generații, Familia Antinori produce vin de mai bine de 600 de ani, compania fiind acum condusă de către Marchizul Piero Antinori și cele trei fete ale sale, Albiera, Allegra și Alessia. Colaborarea dintre aceștia și Fiortenzo Rista, vinificator celebru, a dus la începerea proiectului de succes Vitis Metamorfosis.

Din această gamă vine și recomandarea noastră de astăzi. Negru de Drăgășani 2018 este un vin roșu sec, realizat din soiul de struguri Negru de Drăgășani, din podgoria Dealu Mare. Roșu-violet, vinul prezintă note olfactive de smochine, ciocolată și ceva tente vanilate. Gustul este proaspăt și aromat, cu tanini bogați și un final persistent. Serviți acest vin la 17-18 grade Celsius, în diverse combinații culinare, de la brânzeturi, paște și risotto până la roastbeef sau orice preparat din carne.

103

* * *

104

apar-romania.ro · web view”organizația mondială a sănătății a încadrat virusul gripal...

Documents