J 0 U 1,ANITIX VII.

VOIESCEV EI PUT È,

esi in bite alarii de Lunia si a dotP-qidiva Serbittórik:t;

Abonarea penlru BucurescI pe ain't 128 lei',:;ése lune 64Trel lune 32l'e lunri 11Una esemplaria 24 parI nsciintArile linia de 30 litere 1 legnsertiuni i reclame linis . 3 leI

Pentrn

POL1TICC, COMERCIALE, LITERAR1C..4

(ARTICLELE TRAMISE I NEPUBLICATE SE VOR ARDE,1

Direptorialti. titarialul: C. A. &matt. Gerantu respun4torit : M. Caludescu.

7 Fevruariù 1863.ANUL17 VII.

LUMINÉI;)*A.-TEVE1 FI,

Abonarea pentrn districte de 152 le,(5ise Inne 76

TreI lune 38Abon9mentelOnoepil la 1 i 16 ale fik-eirilEle se feed In distriete la corespondintiI (Pa

rislur 9i prin poste.La Paris la 11. Hallograin , rue d,3 l'ancionv

comédie , 5; pe trimestru 20 franc!.In Austria la dieectale postall 9i la agin-

tele de abonare, pe trimestvu 10 florin! argintuvalutti aust

abonare i reclamarl se vor adresa la Administratoriu1 cliariuluf d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13,

ERRATA. in numerula de eri,in diskursula d-lui Panu, s'a omisù&me frasi de mare insemnetate. inpag. 3 kol. III rindulti 21 de jos6,dupl kuvintele: Cumti staff p' aceleband, dacd Adunarea conspird? Se seadauge: Dard dacd Adunarea cons-spird, atunci i poporuld conspird, pen-tru cd, etc. La kolóna 4, durbrindula 32 de susii, se s'adauge :Ecd programa conspiratiunii , chidmatiProcuratoriuld spre a dresa procesu.

J10101,11,113...,1170MINM.INSTI

diskursú ale d-lui Sturza, diskursü hare an avutit total demonstratiuni de buku- mene arangiimentii: Lordulii Palmer-i dupi mirturirea tutulorn ern ft fskutit rie. Nuvelele din provinqii swan mat ston aperi qederea insulelorti ioniane,

on6re tielorn mai glorióse tribune ale satistikitAre. pentru kare konsimptimintule puterilortinatiuniloru aelorn mat qivilisate. Espri- Berlin, 11 Fevruariii. Gazeta mari si alü Ioniei aril it indispensabi-meet din non mihnirea tie simptimit, generate i Germaniei nordulul de as- le. Englitera nu va aede niqi o datiqe trebue se sirnpti 1h kare llomiiiú, tizi skrie : Evenimentele in Polonia Malta si Gibraltar.

suntii d'o naturi atitil de seri6si, agi-

LISTA DE OMEGTETR1MISE PENTRU LOTERII,

D6mna Vitoria Florenteiff, direk-triti a pensionatului de fete din Ale-sandria. O perni f6rte frumósi, ku-suti ku lini, metase, qilikuri si mirgele.

Dóinna Maria Nitesku, unnkusutil ku firù 'unii napoleone.

Dómna Eugenia Petrini, o pungis'o pereke paputii.

D-na Anika Eustrate, doue punge.Preotesa Maria a Preotului Nike-

lae de la Sf. George non., doue tiviteimpletite.

Unn anonitnit zette galbent.D6mna Elena K. G. Kantakozino,

o s'e pungi lukrate.D-nn K. G. Kantakozino, unit gal-

belie pentru unit bilete.Winne Ana Davila, done skaune

kussute.o britari, d-na Maria Popoviqi.Unit baiderit si o invelit6re de

skaunii, d-na Eliza G. Kantakuzino.Unit baiderú, domnis6ra Ana G.

Kantakuzino.o liri si unit ikosarti pentru unit

biletú, d-na Maria Konstandinesku.papuqi d-na Sm. Fun-

ditianu.1 kosiuletil de d-na Sultana de Jora.1 briaiarii.

broche, montati ku argintde Genova.

szs1 medalione ku lantti de ar-cs&tn.

1 broche de baga si butoniere.1)1 inelti

1 porte-tabak de alabastre. r=i1 perini. D-ra Ana2 legiture de damb de Stilesku.gitti de him.1 kosiuletii de atirnatti de mir-

gele, d-ra' Elena Disesku din pensio-natulti d-nei Lukasieviqi.

1 grimatiki a limbel tiganitor deVaillant.

5 ikosari unn5 sfanti unit anonimii.1 kosiuletit si 1 tiviti de mirgele

d-ra Katerina Filkoianu.1 napoleone Penh.' unit biletit de

N. Filimon.D. G. 13 napoleont pentru 2 bilete.D. G. Menu, 2 galb. pentru 1 biletn.

D-lui Traianopulos la Buseil.Konformit

ki tipografiele Statului si biuroulii. A-duniril nu s'a past' in stare a pate dapublittititii indati desbaterile Aduniriisi suferimit mai mean de Wit ori kindki adininistratiunea aqestei foie nu aremizlóaele materiali trebuitórie pentru apate da totit deuna, indati, si'n intro-gulia torn, desbaterile Adunirii.

Domnu Sturza a tratatit qestiuneainteunit alai modn d'atiela prin harea tratatu-o d. Pane. Daki emit pateesprime printr'o komparatiune opiniu-nea n6stri, emit ziae ki d. Pane ripiaauditoriule sett si--14 &lea he sineimbetatit de arn4re, kindii d. Sturzada timpti fii-kirui-a s'auzi, se kugetesi se urmeze In kunosainti prinaipieletie sustinea. I). Sturza infitisii In t6tikuvintarea sa ogee tiets le di prinai-pille aele adeverate si mart attelorit karise punit pe terimulú lorii, si sikuranta=lea mare qe di puterea ideiet, si totii

d'odati intrebuints sarkasmulit, insi lumen mesuri, Ciao greti de mintinutú,spre a n'aluneka niai leitit mukia untilkutitii, in niqi o parte, mesuri qe tre-bue o mare nrsiestrii spre a o postraTlinCy14. In aqestit diskursii , atitü devariatii, si kare provoki adesea (role

mat vine aplause, d. Sturza .domunstriqe este regimele konstitutionale si qeeste regimele de diktaturi, regimeleautokratikit ; anal, prin esemple din a-fars si din intrit, kettle twin d'inteiiidi róde si viati si twin laltii sterpi-qiune si nArte, si zisse ministrilore sdeputatilorit kart akusaii lit. Adressakontine intentiuni selireto ki nu esteniqi unit sekretit , si ki n' aü tre-buinti se konspire auei kari repro-sinti legate suveranitatea nauionale.Voimfi, zjse d. Sturza, reginiele Kon-gstitutionale in tóli ,intinderea si sin-! geritatea tut, qi voimil si puteind se

1

ve silimit se-lit urmati, kilt ve dimbirgotele, nu tulle(' se stea la guvernitde kite met kari vorit reptesinta a-qeste ideie. Voila' inks se &mini inlituri de ori 'tie respundere pe Domnulúkonstitutionale, darn sei spunemü kit-refit t6te puerile terei, si se-i spu-neme ka, voimil vindekarea lore si itisuntemn otiriti se nu mai permitemnnial unn abusit; putetidunarea i natiunea

se disolveti A-apol va

darn avemit asikurarea ici. natiunea vait Ku ku not km' ea, ha si not, nu

depesei dumitale voiesae diktatura qi regintele konsti-opritù qinqi-zetil de bilete alti kirora tutionale s'asikurarea tutoriinumern inqepe de la 1500 si se 'nkeie 101,6.ku 1549.

Sedinta Adenirii si urmarea des-baterit s'a pentru mine, Joni.

D-lut Pirsianu. Konformti 'iere-ru Mute prin telegrama de la5 Fey. ti-ain pistrate biletule No. 1471.

EvIsTA POLITICA.

BULURESC1, Feurarti.

§edinna de asti-zt inqeputi de d.Manolaki-Kostaki se termini printr'ung

a

Athena, 7 Fevruariii. Komisi-unea kamerel raporti, ki din 240,701alegitori 230,016 an votatit pentruprinttipele Alfred. Lordulti Elliot a ko-munikattz ofiqialìt respunsulu de refusii.Ku okasiunea asteptatet uniuni

tatiunea in Prussia oaidentali atitii deneodinit6re, In Wit se ivesqe qestiu-nea, tie positiune va aye a lua Prusiain proprille snle interesn4? Skopulit in-surektiunii este formarea unui state po-lonesú, prin urmare impliitìí unit atakilasupra provinqiilorit Prussiet, kari mai

Madrid, 10 Fevruariii. Dom -nu O'Donell s'afti mat bine. Delta, ka-merile se vorit disolve, atunat partite-le de opositiune se verb uni.

Leopolit, 10 Fevruariú, n6ptea.Lingi Tomaszow s'a ti.iatù komunika-tiunea unei despirtiri de insurginti Innumeril d'aprópe 130 (Solent, hare, din

'nainte craft provinqii polotiese. Sean lipsa de bent si de provisiuni alimen-multi kolonisti prusiani i multe kapi- tarie ,s'a si desolutit. Membrit iei ,

talent prusiane Iii regatulit Polonia. Ar- in mai mare parte juni din Gali-tikolulii nu se indoniesqe ki kabinetulitprusianit va lea grabniqe i energiqemesurt, daki va krestie insurektiunea.Gezeta Germaniei Nordului anemia,: Indistriktulii Kelm s'a arestuitti astizi 6etnisari din Polonia si Italia si s'aiitransportate la Graudenz. La unit pre-otit si la unit birtasii

konfiskatit mettle arose. In distrik-tulú Strasburg s'a arestatit unit propri-etarie la kare s'a gistte i konfiskatuarme i koresponditete revolutionarie.Nu inkape indouiati, ki se pregitesktiemigratiunt in Polonia. Distriktula li-mitrofú polone .d'okain dati matlinistitii. Konventiunea noue înkiiiatiku Rusia stipulezi intealtele ki sot-datil rust, ge vorti trine fruntaria pru-shun, yore pistra armele torn. Tealatiestit ziariü ziqe: Nu este adeveratinuvela, respindi in ziare striine, des-pre o liilitonli. a regelui in provinail.

Krakovia, 11 Fevruariii. Tru-pele rusesqi att fostit bitute de insur-ginti Hugs, Balimow.

Paris, 10 Fevruariu. Ziariulii laFrance" anuntii: Raportuln donmuluiMercier asupra impresiunii tie a pro-&Ise nota dupi until a doinnului Droainde Lbuys la Washington va sosi aiqiill Itursulti septiminel. Raporturile du-

urms ale domnului Mercier spanit103 kultura bumbakulut este perduti,daki pins 'n tuna lui Martin nu va ve-

o Intrerupere a ostilititilorú. Gu-

\ nulil englese desaproirs limbagiuteau sadoriului see din Brasilia la ken-fliktulit dupl. urmi.

London, 11 Fevruariu. In se-dinta de ert a kamerel lorzilorit a a-nuntiatü lordulit Nortnanby observatiuniin kontra kirtel albastre a Romet. Inkamera kornunilork a aretatit domnuHennessy dorinta d'a se infitiisia de-pesiele englesi, franuesi si austriaqein privinta Poloniel, spre a vedel de-lti. Austria, in timpulú resbelului Kri-met, a favorisatn indipendinta Poloniet

daki lordulit Klarendon a refusatiila 1856 diskusiunea polonese. DomnuPeacock kondanini qederea Ioniei , d.

Roebuck intrébi, dalvt, in privinta in-sulelorit ioniane all sositii depesie au-striaqe. Lordulit Palmerston respundeki nu sqie nimikii despre aqesta, darn

va aergeta, adiogindir ks. Austrian'a supusii nii o data, independintaPoloniet konditiunii tine! aliante In res-belulti Krimef; din kontra arti

a tonici Wü mai multi' opositiune unui ase-

tia, s'ait intorsit despirtiti la vetrelelore.

Leopolii, 11 Fevruarin. Derr,nuvele sosite aiai, trupele rusesqi Innumerti de 2000 de 6ment infanleriisi 200 de kasaal orb it intratit la 9 di-minéta la 'Sandomir, firi a gisi vr'oresistinti. Insurgintil parte an fugitiiin susulit rinlul, i parte se tinit askunsi.

Leopolit, 10 Fevruarin. Se zi-tie ki 60 de indivizi de la Leopolii,kari trekuseri In Polonia, s'ait ro'n-terse In Galitia st se chitin inapol supteskorti.

Itzehoe, 10 Fevruariii. Proiek-tale de adresi karakterisi manipulatiu-nile finanqiale din anulit trekuln si in-tokmirea guvernuiui Holsteinulut ka an-tikonstitutionale ; despre situatiunea in-terim a §lesvigultn nu MO niql o

mentiune.Berlin, 10 Fevruariii. le Ae-

dinta de astizt a kainerel deputatilorúa infitisiat ministruln de resbele adaositila legea militan.. Timpul servitiului kla-set intiiú a militiei (Landvver) va it depatru ant ; alit klasit a doua de giantant. Eserritiele kavaleriet de militia,(Landwer) vork lipsi; infariteria de mili-tui va tinea die dot In dot ant eseraitie intirapit de S pini la 14 zile. Se akordilibertatea d'a kiletori si d'a emigre tu-torn aaelorit ae nu s'afli suptii stin-darde. Timpulti servitiului va fi desepte ani, din kari patru in reservi.Totit-d'e dati se va fale o regularea marine!. get obligati pentru servi-qiulit maritimü, se yore forma pe ko-rbbie merkantill ; ministrulú de resbelatrekomandi proiektulti esaminirit patri-othe a kamerit. S'a detiisti numireaunel komisiuni, koinpusi de 20 de mein-bri. Proiektulti de lege atingit6rii dediurnele deputatileru a foste respinsn.Urmitória sedints. nu este inks fipsati.

Gazeta Germaniet Nordulat deastizi Aims lii, prin generariule Al-vensleben s'ar fi liikiitatu ku kabine-tulit Petersburgulut o invoiali atingi-t6rii de konduita Prussiel in afatierilepelt:mesh

Ber1in2 9 Fevruariti. Astizi a

sositit nuvele needinit6re din Prasiaoqidentale. Pins akumii miskarea polo-nese nu se intinsese peste fruntariaPoloniet, akumti msi. esisti o miskareInsemnati in unele tinutiti ale Prus-siet, anume in distriktulti Kulm 'nitrePolonesii mat ka semi intreproprielart. Pare hi o intervenire se

ri6si din partea guvernului a ajuissiiurginte. Gazeta kruaii anuntii : In-tinderea insurektiunif polonese a kres-kutit. intìiulü si alit sesele korpii dearmii se kontientri. Se ziqe ki bate-liunile vorit fi in numern de kite 800

Szakova , 9 Fevruariii. Res-kóla la Olkusz kresqe si se 'ntinde ne-kontenitit. Insurgintif, septa koasondalei Kurowski,brown. Din ori iii eri s'astepti unitatakil asupra orasiului Czenstochau suptkomanda let Langiewicz. Direktitmit li-!lief ferate de la Warszawa d;ttii

lukredintarea 101 nu se vóre matte ltiqi

unit fella de strikiqiuni, daki konvo-Write se vori popri dupk ordinea in-surgintilorn:

Heathen, 8 Fevruariti. Din a-propiarea de la Brinica an fugitit matmulte sute de terani, suptisv konskrip-tiunii, kit (Me avatiele lori pe terito-riulti prusiann. Proprietaril vet mail a-jai* pe insurginti lin hat i provisinnYalimentare.

Leopold, 9 Fevruariti, Ara. La8 sera Mt luatii trapele rusesat poses-siune de Zawichoat. Insurgintit s'atitrasit spre Sandomir, trupele rusesqidap dinsil. Lingi Winiary i Slupezes'a intiml)latn o lupti d'o ori, In lot-re aft fostit prinsi multi insurginti.

Leopolti, 10 Fevruariii. La 7,trupele rusestii au plekatii de la To-maszow spre Zwierzyniec, undo an in-gendiatit kastelulit komitelui Zamoyski.Plekindit d'akolo s'ait IntlInitit lie a-riere-garda insurgintilorit, a unman olupti in keels ati remain multi insur-ginti, 20 aft fostit vritli. Insurgintiis'ait retrasti i tibereskii lingb Kamionka

Petersburg, 10 Fevraartii. Zi-ariuln frautiese de la Petersburg de as-tizi anuntii din Warszawa ku data de9, Iti banda, hare okupase pidurea dolitigi ilterniewic, a fostit risipits ; 50insurgintt nui foste emeriti, 40 aft fostit

Asesta Marie anuiltide la Wilna, tote ku data de 9, kigenerariulti Maninkine a risipitit Ku to-title betide In apropiare de la Semia-ticzy. Perderea insurgintilorn este do1000 de 6meni, Rusii ati avutit12 morti intre kari 6 ofigiiri.(???) Satul Seiniaticzy a fostat ingendiat.

Paris,. 10 Fevruariii. In se-(hate de ert a Kamerei s'a kontinuatudesbaterea adresei. Asupra paragrafu-tut 5 despre Amerika s'a iviti o dis-kusiune atingitórii de amendamentulndonmulut Armen, kare se pronuntii inhontra blokadei porturilorn ststturilorii

netiinde o blohati efektivi.1). Larabure zise, tratatele nu potu fiaplikate staturilere unite, titride k i. elenu rekuneskuri deklaratiunea parisiani.Doman Armen a retrasti amendarnentulnsue. Viqe--komitele Lemercier se pro-nuntii in kontra despIrtirii Nordului siSudului, delis atiesta se adopti § 5.La § 6 atingitoriù de uestiunea ttalianise ivesae o diskusiune asupra amenda-mantulut doinnului Jules Fevre. Komi-tele de la Tour 'Jere ka komisinnea sede deslusiri asupra sensului tie-lb diaqestui paragrafii. Domnu O'Guin dsati este deslusiri si Frangia nu es tedatórii Italianilorit Roma ; unü inierestimire o obligi a pistra Roma Sintulut

Imperatulit st-a indeplinitù...tÓte indouita sa misiuney.de si skopulii

n'a fostii ajunsg. Domnu Jules Fevreqere Inaetarea okupatiunif romane, kareeste o klikare a drepturilorit Romani-Iorrt, kare turban, paqed lumit i karepóte konduqe la o desbinare (schismil)Iti biserila si la o revolutiune. Adageaminte ki guvernulfi franqese deklarase

Romanit 41 potit alege ei insii gu-yen-lulu bru, i Ich okupatitulea nu póte&Maui in eternitate. Aseinent deklara-tiuni nu se potit faqe, fin ka tietnzi-raa lorù se adula ku sine pedepsa ;skris4ria imperatului de la 20 Maiti silekumentele miaisteriali anteriórie zi-sesers aqelu-ast lukru. Doinnu Favre11 trela, pentru qe akumg aqésh, skim-hare ? Dupi aqósta qitézi, solutiuneamentionat-b in epistola de la 20 Maig§i nu krede ka, Papa va priimi, si vapate priimi aqésh, solutiune, :,funatn'ar ma ri suverang ordinarig.Dap aitarea dokumentelorg relative lanegotiatiunile duvb armi, ziqe domnuFavre, speditiunea lut Garibaldi skim-base totulü. Dupu, suprimereaevenimentele arù 11 trebuitg .a reluakursulit knit ; darìi politika s'a skirnbatú,

Romanil trebue aktung a se ialdinainaintea dreptului diving si a rekunóstieputerea Papel. D. Fevre deklarb kinegotiatiunt noue nu potú aye de lateunit resultatit negativit, lebqi VittorioEmmanuele nu va renuntia la unitateaitaliawb si Papa nu póte .tede vekielesale provinqie. Oratoriula psesuereformele, qe le-a promisii Papa, suntúfsn, niqi o insemnetate i, terminindtidiskursulú sett, intrelys pe guvernit 4ea dobinditit In fine, kart' sunlit aqelereforme ? Am okupatti Roma de la1849, mug keltuitii anuale 25 milióne.si dreptil liompensart ainü dolanditiio simplifikare a formalitstilorii pas-porturilorg. Politika aqésta e Jude-kati, ea e neputinqión. Ei", unu, orespingú."

Torino, 9 Fevruarig. la ka-mera deputatilorit este la ordinea zilet

a lordului Seymour, la Greqii s'attmsrginitil phrb akumg la alegerea Prinqi-ifelni Alfred. Mesta s'a komunikatiitokmai eri de ambasadoriulit greqeskiiLordulut Russell , In urma auestei ko-munilari se va trimite indati unú respunstikonformil ku mesagiulit tronului. Du-'idle de Koburg a refusatii definitivg.Domnulit Hennessy Intrèlyb pe LorduluPalmerston, data Austria , in timpulúresbelulut Krimei, a figidnitii a se uniku aliatii, dalia, se va deklara indepen-dinta Poloniel.? Pahnerston akusase peRussia In mat matte rIndurt de rup-tura tratatelorit In privinta Poloniei sika tóte aqestea refu sase kooperatiu-nea Engliteret, land(' In anulg 1851Fratetia si Austria voirb a apira drep-tulul Domnula Hennessyvoiesae a propune o adresi kitre ko-róta kit skopii d'a sili pe Russia sep-bzeski, tratatele latre nenoroaita Po-loniet nialtrah, intr'ung modú febr5 e-semplu. Presedintele intreziqe dis-kusiunea fiindit kontrarh, formelorit.

Kassel, 10 Fevruarifi. Minis-trulti Stiernberg a datil eri sera , inkomisiunea pentru konstitutiune asiku-rarea ki proielitele de lege atinga,tó-ra de kurtea apelatirs , de relatiunilefunktionarilorti, de presa, , de asoqia-tiunt si de intokinirt de tat ferate voriiii infitisiate in skurtit timpuí. Legeade viustóril, legea de rekrutare i altes'afts in preptire. qei1ali ministrinu s'ait aflatú fati. Ministerial(' in-tregit a respullsù negativit la adresakomishwit de konstitutiune.

Berlin, 9 Fevruarig. Sedintakamerei senioriale. Deputatitmea adre-set a raportatit asupra primirii Maiesta,tit sale regelui. in respunsult" regeluieste zisit : In deplina konkordanta, a

adresei leale ka kugetwile regelui fasebine Inimet sale. Tinta guvernulni vafi d'a rbsi ku trh pe kalea apukats,insa, d'a retinae akqesibile unei apro-puri implanuitórie, kare rin perde din

interpelatiunea domnului Petrueelli asu- t vedere puteree Prussiet." In sedintapra aestiunil polonese. Ministruln de kameret deputatilorit s'za diskutatit le-esterne róg-b pe kamers a nu inaepedesbaterea. Guvernulit nu are informa-tiuntle neqesarie spre a pgtè apretuievenimentele. Va da represintantelul

gea diurnelorg. D. Vincke a osservatiilipsa ministrilorg la diskusiunea until'proiektú de lege kontrasemnatú de in-tregulg ministerig si a uerutil a ¡meta

Italiei la Petersburgú instruktiuni d'a diskusiunè si a persiste ka ministril sefavorisa interesele si amiqitia am- fi.b presinti, konformg artiklulut 60 alitbeloril State suptit 1paza prinaipilorü It- Konstitutiunit. Propunerea a psitit unitberalt. D. Petracelli krede k'ar lì orusine pentru Italia d'a iniltura disku-siunea, de óre qe parlamentele Frangei,Engliteret si Suediel au venial manifes-ta,ri de simplitit pentru Polonia. D omitKrispi si Brofferio sprijine pe d. Petru-celli. Domnu Miuelli se plinge liT) ministeriulg popresqe manifestarea unornsimtiminte popularie in favórea Poloniei.Domaula Farini invita, kamera a nu uitaprudinta neqesaria, in kestiuni strsinesi krede ka, desbaterea róte fi periku-

.

, la sfirsitula lui Fevrnaritt, dart' la Ma-lisl,. Domnil Giorgini si Lamza deklanresialele terei a fipsatii sedinta viit6ria,la maioritatea are aaelest simptiminte, ka la 2 Martig. Sedinta ue era se sesi minoritatea, in favórea Poloniet; dart", ash,zi, nu s'a tinutii ; deputatii se in-maioritatea este pentru inh,turarea dos-torkii la kasele lorit.bated!, fiindit la krede la unit votti

Madrid, 9 Fevruarig. Domansterpg nu este korespuuntoritt kit de- Pedro Aurioles a fostit numitti miaistrumnitate parlamentulut. Kamera, soko, de justith,, doman Ulloa ministru detindú la nu este oportung a da urmare . write', Disolverea kamerelorit esteIn momentulú aktualit interpelatiunilorriprobabile.donenulut Petracelli, treue la ordina

Alessandria, 3 Fevruariit. Viue-zilei. Domnu Musolino a interpelatii regele a sositit ert aiat, si a datti kon-miuisteriulg asupra sgomotului atingi- sulului franqese o eklatante satisfaktiunetorig de uederea insulei Elba Frangel.pentru maltratarea funktionarilorú ka-Ministrulti de esterne deminte positivit nalelui de la Suez si a unlit supustiauestti sgomotil.franqese de Intr.', nisqe soldati egiptiani.London, 9 Fevruarie. Se asikurs,

Trieste, 10 Fevruarig. Vapórèku tag refusulit duaelui de Koburg, la se f "Pluto a kompaniel Lloyd a sosit astlztmintine kandidatura lut la tronuht Gre-.aiqt si a adusti nuvele de la Kalkutta,vie! si se operém, d'o kamii dah, 1111 1 de la Singapore si de la Hongkong dinsentulfi la adunarea national'', se anulezeyi 8 Ianuarili si de la Batavia din 31 De-alegerea Prinqipelui Alfred

i si' aIëgl';: qembre. 0 skadrs rusésla, kompusa,

i

de rege pe duvele de Koburg. Atunail! de 12 korsbie, In qea mai mare partese vorit pate invepe din nog negotia-i, vapori, s'afh, la Nangasaki. S'a Fes-iunile.'I pIndit skomotulit despre un tratat de ko-- London, 10 jFevrarte. in sedintal

merlin inkeiat intre Russia si Kina ; Ru-de eri a kameret komunilorn a respunsti ! -sat se vorg obliga a smulge, din ill-lordulú Palmerston la o interpelatiune ' nele rebelilorti, Nanking qi alte orasie

fi

Ionia, le priimimil prin korespondintepartikularie si prin ziarie, anuntii in panie de infanterie, 3 eskadróne de ste obiekte de armne de kari aveati

INSURECTIUNEA IN POLONIA.

Nuvelele vele mai noue din Po-

rata in unanimitate la s i m p t o m e l e a il i z a w a til l

provenita din Atropin, w a fostú a- tru int-sta orb de 14 zile.mestekatil intro alimente. De efekteleveninului ail suferitil mai multi', fliula arü fi trekutil fruntariele prusiani,

servitori. S'a 'ntrebuintatil indati, ni-

gel(' mai june alil markisului $i patru aouskt,rtilakkabre, dainfruknotrarit.ii.eai dsi'napa'rritteiamyrus.)

sge antidote si starea slni,t-btil este siei. 0 patruib prusiarrb de girmiakurnú multbmitórib. liei bbnuiti s'a- meni, kari la rbudulil !orb avea se atiozr,flb arestati si gergetarea s'a km- lokurile Myslowitz, Ca ttowitz si Moren'.puttl. 0 telegram'', ofigiale de klia droethBesue

Suwalk, ku datb de 4, anuntibtrupele rusesni ail prinsú o bandb de pe teritoriula polo'', se; akolo au fkAk.

insurginti aprópe de la Pilwiszek. La prinn de insurginti, kari le a0 luati3 trupele rusesnl aii luatil Wegrowl kaii, armele si munitiunile si leduly', o resistintb opiniatrb: 5 korn- -,datii drumu multl.mindil pentru age.

thveendesi "a

j'aunIrsiritltdliitna

plal6

_

genere evenimente favorabili pentru "'sari si 6 tunuri ail forrnatú kolóna nevoi.b.insurektiune si se vede kb telegrama de atakil. Insurgintii ail fostil ku to-de la LeopolO, kare arbtb la armiainsurgintiloril a fostil bitutb $i risipi- 9 vulnerati, gei lalti ail fugitil in pb- neatb ling', Wonchozk, n'a fostil fórte

tulú WO, li,smida 15'0 de morti $i stirilorii $i biserigiloril suntil la ordi._

dure, unde ii goneskil trupele. Din kunse, prese tipografige, daril nu p.

in Warszawa visitatiunile

rnoarrrnmeiritealse

knrektfi. Insurgintil nu s'aflb inkb in sestre Di

kosqiugurile si pavagiul6 biseriuiloriistare d'a kuteza o bitidib regulatb

partea rusiloril n'a remasil nini un5

kurnil se'ntimplb ¡titre doue arme, i

mortii si numal 4 o vulnerati. --Despre lupta de hp Temaszovv a- se deskidil, nigi until ungiû nu mum-

s

ail evitatil pini akumil ku mare gri- própe de fruntaria Galiti i psirnú in ne nevisitatO, neprofanatú. Trei u-jb o asemenea inifinire. Din prevede- gazeta ofiniale de la Warszawa done rori de karitate kari voiail se mérglrea ire tai desvoltatil pmni, akumii insur- huletinurf lakoniqe, kari se komplek- in tabera insurgintiloril pentru kbuta-gintii, putemil prezige h voril urma tézb reniprokil. Lokotenintele Kolo rea vulneratilorii fun prinse

skopil a deprinde pe insurginti la res- la Tomaszow a intilnitil-o, a atakatn-o, si suptù presupunerea k'aril fii ds i' an tit rie

Intrb latil-va limp planulû urmatii nelü Emanovv a plekatú ku 260 de akumil la inkisórit. Despre kruzime.pirm- akumú fi vorii evita korpurf mai ómeni de infanterie, 220 de Kasani le rusilor5 se povestesk5 istoril karimari de trupe. So'ntimplb firesge mi- si unú tun(' de la Zamosc spre a gb- fakil se se rbdige perula de grózi.ge lupte si skarmugibri, kari ail de si o bandb de insurgintr. Aprópe de La Piotekow soldatii infblnirt un5 owl,belil si a-i obiginui ku disuiplini ; $i a destruitu-o ku totulil; 7 insurginti insurgin0 ilú legan, de kóda unul kali)este fórte naturale, kb organele ofi- ail fostil prinsi; din partea liusiloril $i-la tirin ash-I-relit pireb-si dete ulti-niali dail agestortl intilniri numire de nini unil singuril omil n'a fostil vul ma resuflare.nisue bbtblie regularic. La aWsta se neratil. Anestui raportil kare la nea Foiele polonest demintil presintapotil redline tóte luptele komunikate d'Intinl privire s'ariti fórte neproba- generarilora Türr si Mieroslawski inprin telegrafil ; lavi altú-felii, kumil ar bile, putemil impotrivi deklaratiunile Volhynia; asemenea nuvela, $i mai pu-fi ku putintb, ka insurgintii se se imul- unoril Polonesi din Tomaszow ire s'aú ninfi probabile, kb Sadik pasa (Czaj-testa $i ka tétrulil de resbehl se se refugit5 in Galitia $i kari ail fostil kowski) dimprourn ku maf multi e-'ntinzb din zi in zi ? marturi okulari af luptef. Kruzimea migranti polonesi din pringipatele du-Din distriktul5 Augu tow, la Nord- trupelorú rusesui, kiar de n'aril fi de rariane ar fi intratù in Basarabia kuOst, unde rusii ail Muhl 4ele mai littú in palte adevbrati,, trebue se 'n- shopü d'a petrunde pinb la teatrulilmain silinte spre a restabili gehl puqinü spire ori larui sufletú simptitoriii grá- de resbelil. -- Nuvela despre invinge-komunikatiunea drumului de feril a- zb. Lokotenintele Kolonehl Emanovv rea insurgintiloril hp Wonchok set'btú de ,importante pentru inlesnirea a venitú k'unil bataliune intrégil de konfirmb. La Sandörnir autoritatea na-transportului trupelorú, nuvelele tóte infanterie, 6 tnnuri $i 400 de kasali tionale a suspensil funktiunile sale,suntil in favórea insurektiunif. Polo- inainte de Tamaszovv, unde s'aflail a- flindil la astéptb pe tot(' irinutulil so-nesit s'ariti larldil ini Lando kolo, a- própe 100 insurginti. gea mai ma- sirea trupeloril rusesui.bia s'a restabilita kalea feral la unil re parte a isbutitO, dupb okuparea o- Korespondintele frannese alú zia-lokil, si o strila la altal lokú ; Main- rasiuluf, a slapa in pbdurile inveni- riulul Times" zine : Am aflat5 o altbtea unorii korpuri mari se retragil si nate. Kasalii l-ail persekutatil, dart" nuvelI, pe kare, de nu ml'ar fi par-atala numai akolo ku energib uncle fokul5 insurgintiloril i-a tinutil in res- venitü din o sorginte sikurb, n'asiùsuntil ei mai tari. in Lithuania instu pektil pini, le auesti-a ail isbutitii a kuteza s'o reprodukú ; $i kiaril re-rektiunea oktipb distriktele Bialystoch, s'askunde. Multii mai reil aú mersú produkindu-o, o fakil ku speranta kb,Brzese, si spre Nord se'ntinde pira lokuitorilorú orasiului, 20 ail fosta o- dala nu este intemeiaa, va fi demin-dinkolo de riulir Niemen. hi Podia- moriti de kasagi, duty& agésta a Mu- tit', : Guvernulil rusesk5, ziw, ar fi 'le-chia insurgintif urmézb ale* taktikb, putt*" o ibfuire si pridare si 'n kase- rutil la Paris mail om5 kapabile, ka-d'a neodini pe inamikii din tóte pbr- le din kari s'a fostii date foka asu- re se 'ntroduk-b in Warszawa o po-tile, d'a ilia $i intrerupe komunika- pra trepeloril s'ail komis0 tóte kruzi- liti-b sekretb durb modelulil franuese;tiunea, d'a ataka, landil seriosil, landü mele putinqiósa si apoi .spre a !tom- guvernul5 franlese ar fi akordatti ge-rminal in aparintb trupele rusesni, du- na operea lorú afi ingendiatü awle rerea si ar fi $i pornitú indatb, suntüpi) kumil le pseskil in mai mare sail kase. Kasa doktoriului Zelkovvski s'a akumil zege zile, unit aginte sikuriimai mikû numeril, si d'a se retrage aprinsil Intiiii si toti lokuitoril air gb- alú politiei sekrete parisiane la War-fbrb a se ssie direktiunea in kare ail sitú mórtea in flahri. Zelkovvski, ka- szaWa, lui misiunea d'a organisa ako-apukatii. in sudulil Poloniel, este in- re gala a fugi, fu prinsil de kasani lo wrest', institutiune.surektiunea mai bine si mai regulatil $i arunkatù in fok5. Se povestesueorganisatb ; ani tóte orasiele, in kari o multime de kruzimi ge ail sevirsitil .1....salm......15

trupele rusesur nu s'aflb predominanti, soldatir rusesni si ora$iulú 'ai kb--s'ail deklaratù pentru kausa nationalo rui lokuitori ail fugitil in mare nu- ISTORICU.si aú rekunoskutil guvernulil proviso- merit la Galitia, s'aflb redusù in 'le- Unit istorikii alg romlnilorit ro-riú. in distriktulil Stassow s'ail de- nuse. Ku drepta kuvintil intrebil zia- stia unit mare adeverit landii ziaea lo,kiaratü fi teranii pentru insurektiune; riele po!onesi, dakb wrote kruzirni lorg, rominilorg, mat multi" le an staff'la Sandomir armia nationale este in) auntil semnele indulgintei guvernului la -balm, a faqe lukruei mari, de Witnumerú de 10,000 &ilea in dis-i ruseskil ?.ale skrie. Mesta se dovedesqe si dintriktulú Block (la Nord-vest) din kon- Din Polonia meridionale undo aqeea ki, not n'avetnit niui run, astbzi,tra iwurchtiunea n'a pututil faue pro- guVernulil nationale este rekuhoskutil, o seria, komplerb de kronikarf, o isto-

grese ; ku tóte anestea se 'ntirnplb si Aura, k'akolo domnesne gea mai bu- HI sistematila. insi, ku Ow aqeste,akolo skarmunibri ; a fostil una hp, tyb ordine; proprietatea partikularib e Rombnil se fib finisniti, altit priveghé-Cieehanowiee intro kasaui $i o des- respektatb, nigi un5 felii de ems(' nup'brtire do insurginti, 27 kasaur ail re- se komite si lokuitoril kontribueskil7,1 pentru dinsii: Pe lanai noi niiii

literatura nóstri,gIndimit la istoriasailmasil morti pe lampula bltbliei. Din fbrb impotrivire pentrir trebuintele ar-'

pe landg noi, nu name! laWarszawa afl-bmil kb din kasarma Sie- miei nationale. La intrarea lora innu fau6mg

i ponitatfapte mart, darn atnit itrakow ail desertatil 11 soldati si 2 Sosnawice Polonesii a8 psitú in ka- pin'' , ssubofigibri ; la -térb ageste desertiuni sa guvernarnentale 65,000 de ruble.

avel qe le-ait fikutù In trekutit, altii,

riului ofigiale Dziennik Powszechny" furilor0 in Prussia, $i Hind(' la Polo-geografia si topografia nóstrs. Darn,

se okups desi Inka, qine ? Imperatt 1

suntil si mai numeróse.Agestil orasiti domin-h tóte komunika-Termitamil ku buletinurile zia- tiunea postale $i de transportulil raw-

istoria nóstrt, de faptele erotlorn, de

putemit se ne lintrefede la 5 Fevruariu. gelii d'Intbiii s'a- nesil tina okupati §i linia ferati, ka-bmh insine, ku 'to

skopittinge de o gerkare de inveninare in re impreun-b kalca foratb a Warsza-? Negresitú ku unù skopit 6re

kontra markisului Wielopolski. in timpil wiei ku drumulú de feril alil Nordu.kare. 8i vine este aqestit nog perso-de trei zile, zinc, s'a frkutil repetite lui, se 'ntelege kb Ott, komunikatiu-nagiu, '10 vine se mireski, sirultt kro-

qerhri de veninarc in kontra marki- nea s'afk, in m-bnela insurgentilorü.nikarilorii patriot n6stre ? Maiestatea

sului, familiet sale si o parte a kasei Konstatbmil Ins-b la astbzi la 9 Fe-sa tiesaro-regesla apostolila, Fruit'.

vruariu, gazetele §i skrisorile din Wars-Iosef I Imperatoriultt Austriel, regelesale. 'Frei mediql ki.brnati afi dekla- ,

Ungariel, etc. etc. etc. AVa daril 01

d'a lungulu kanalelui qelut mare si vorúprimi in Lontra grupa de insule Tschusana. Amiralele ruseshit Pepoff ami-

ralele englese Kuper aü avutit o kon-ferinti, la Honkong. Agintele telegra-fikii Bishop , venita din Siberia la Pe-king, asteph, akumü la Shanghai in-struktiunt noue. Se ziae la la Miakaart' fi isbuknitg turburbri si la Mikadoar disprutú.

consimptiminta unanimg. 8edinta s'a a-

- Pest, 10 Fevruaritt. O kores-pondinti, vienese a ziariului Siirgöny"deklarb skomotele respIndite, atingl-tórie de formarea unui ministerig un-gureskU, ku totulg ne'ntemeiate.

Leopolti, 9 Fevruarig. Unit su-plementg alit ziariului ."Goniek anuntil

Dieta a fostú annnah, printr' unitinalta reskriptfi de la 7 Fevruaritt

IMPERATORULU FRANCISCU IOSEV

Ha/mkt earteta 119 VLHIUAHIU.

si ala doile membru an] saute! aliante., re Mira, de la anulú 1849 pentru apla-nun n aidarea 'min insignia propriú de Vera.protiadu-se asupra oeiginii ro-

Ka parte din Daaia vekia téraavesta sub guvernula prinaipilora Mol-Nu voril fi uitata romanil In ladoviel se adnumera la alia !lumina té-1S48, unit fieril argil ati trekutil pre-- ra de mil," mai tarzia se insemna kuate pelea lora ; voimfi a vorbi despre numele Arboresa Plonina i pe mein

renunlita airkularla a komitelui Nesel-rode, preludiula invasiunii din 1848,reflesulit kugetlrilore lui Nikola 1-ill a-supra trekutului viitoriuluiNikolae I era kapulti mernbrula velamai ku influinta alti nntel aliante. Ea-

akuma vine ai se pronunna aialú doilo membru elf] aaelei sante a-liante, in kipula 'rent mai solemne: prin-teo diploma imperiale. Ait mai re-inasti regele Prusiei, pentru ka se sekomplete trilogia.

Ping) akuma Germania, avea o

indoión despre romanitatea nn-strb, nu din lipsa adeverului, ai dinmalitiositatea multora din istoriail iei,kari aft indusu-o in er6re. tle va ziae ian, pe timpulii emigrarei pop6relorilea akuma kandil unn lmperatil de ori-gine germani vine ai deminte taite a-legatiunile nedrepte de mai 'nainte'?

Dalai se lasamil kampii neurbrgi-niti ai spekulatiunilora ai se ne tinennpe pratiku.

Kare se fia skopula aaestui mani-festfi ? Este elil pentru a flata simpti-mintula nationale romanilora dinRomania libeler), in iprevederea unorilviitórie komplilnri polititte ? Fivepentru a desbina si a imperati in pre-vederea utter(' viit6rie fremintari inintrula imperiului? Ori kumit s'are in-terpreta alestii akte de mare inseinne-tate, konstanb, de o kern(' clan, aimai pre susii de talte, Bukovinaeste o ten drépta romaneska, ai kidiva tóte silintele s'att Muni doopta-zeai ant, pentru a kontopi ele-mentunt iei retinal, ku elementula po-lone rutianú, ail fostii peste pu-Until. Romania ail remasii tent re-tina'. Ent aft dovedita in nu se pritelanpaka, uni, kontopi dek-all r o-m n I I Ent aft doveditti ka nu vafi pentru &insulin zi mai feriaite delvataatunai va vedn asupra kftpuluisea una guverna nationaleKandii va renri aaea zi spre a nu malapune Mai o data?

Noi wrest diplonn nunumai spre a ne elite de datoria dekronikarin, ankl spre a areta ro-manilorú, skrupulositatea la hare suntain stare a se da ai imperatii vorse fain unit lukra seriosii, apstraktia-ne nakinde de skopit. atiesta doku-mentii istorika unit avertismenta politikúpentru veri e eventualitate. Fie unit in-demna pentru a ne few se ne okupamku tote dinadinsulil de frumósa nóstraistorn literatura, atatii neglen.Guvernele nústre aft alokata in buge-tele anilorti trekuti, setae enorme pen-tru literatic istoriae ,nbra ka pain akumii so ne fi ales(' kualte folosú de late ku aaela de a fi

veziutü sutnele alokate pentru unit skopasia de snanta, keltuite In alte . . .

lakruri. astbzi, anti Impera-Win Germain, din linitimea tronuluisea, vine ai ne o skitiarePara o para. Ar fi bine ka d-nuMinistrn finanaelorti se itn aka' deurniarea Imperatului Austriei , ai setrékb benellaiula wiestu-a morale ni-tre veniturile anulta 1863, kari intea-clever(' wiesta respunde de minune sis-temei d-sale finanaiaria. A twain yea-nitula imprumutaadit

tiurile skutului, ai deasupe'a mantaleffame o palario dukah de aurii, orna-ta ku pietre skumpe si de jumatateumplun ku rosiu.

Pentru mai multi 'nhrire a tu-turorú atiestora amt."' subsemnatil diplo-ma de fah KU numele Nostru împi-

dupa fagetulti dintre Cent:imp si Wiz rateskil ku mina proprie i me de-nitz Bukovina. kretatil a se atirna sigiliului Meiesta-

,5Pe ka,nda inalnte de Stefan 'relitmare o miln parte a tierei de dinkolode Prunt se three cla Gentle, iar une-le tinuturi muntesai de Transilvania,marginile Moldaviei, prin urmare ai ale Bukoviniel prin invingerile eluptatede prinaipele numitú in kontra poloni-lore i ungurilora se determurira printraktate ht urrna learora de In-tre apuse si mézi nópte formed me-

til Nóstre imperatestn.Dan, si edate, prin iubitula i kre-

dinaiosultinostra Antonia kavalerude S chme r lin g, Mare kruaeria alitordinelui Nostra imp. austriakti Leo-

alü mare dukatului badene-su pentru kredintil, konsiliarula Nos-tru ninth(' aktuale i ministrant de statii,doktorti de drepturi etc. in aetatea n6-stra, si resiedintiala Viena in

ziunea Nistrulei, vaile Serafeleati, Ko-. ziva a noua a lei Devembre, anulti du-laainulti si riulli Ceremusia, apoi de pi, nasaerea lui Christosa omie opta sutekare meza-zi isvórele attOtui din nr- aaizeai si doi, a imperielorü Nóstre aiúnn, ale Suazavei, ale Bistritei ai ale ainaisprezieaelea.Trotaaiului pain la MilkoVii. Tel-a a- Francisc Josif. m. p.trésta, lokuita la inaepute de Deal, a- Ministru de steal :poi impotiorata de keIoniele lui Tra- , Antoniu kava !ere de Schmer-

lingú ni. p.La p. n. demandare propria

Sele c. r. Aeotoliee:Karol a kavalera deReich nap.

konsiliarü miaisteriala."

DIPLOMA IMPERATEASCA.

in privinp, ducatului Bu-covina ; care pentru insemnetatea ceamare o aicea traductiu-

ne fidela din cuvinici in mina

fu aeraetah de Goti, Gepidi, Hunni,Avari, Unguri, Tatari i alte senentii,hare hsarba dupi sine numm urine degroz-bvii i pustiiri.

in etas." impregiurart grele, aetinutt mai la o mile de ani, poporultiindigena fa oprita In kalea sea karbtrepte mat -inalte de kultura si trebuese th nuti1mitü a-si skuti viéa, da-tinele si Iinìba prin in intunerekulii

duin ae ka annele 'n Minnu mal putu lupta in kontra barbarilor

Numai dura Lie, in urma impre-un-bri intr'unú state a singuritelorit tine-taint' foste d'abia legate prin Prinap el e Dragosi , puterea populatiuniiprin ainrarea ae pop6rele voyine kres- Ikuse In lata-va, ajunse statute wiestasuptii eroula Stefan gent Marefaima mareta prin invingerile lui aelestraluaite asupra kreatiin-tatif si ai aivilisatiunei, de kare vor-beska pîui 'n ziva de astieezi nume-r6sele biseriai ai monastiri Putna, Vo-lovetiu, Radautiu , Sukaeava , Solka ,

Moldovita, Sukaevita, Dragomirna, Pri-saka, ai mai multe altele.

Din momentala avela, In kare Be-kovina prin traktatula din 7 Maiu 1775,fa uninb ku kortina nóstra" inaepu arespire teara sub bine-kuvantarile unuiregima blindil de duamniile, ae o tur-burssera pam'atunai nekurmatil, ai a sebukura de o trepta de kultura maiWalla. Se khdire drumuri, tie 'nles-niter, komeraiulii, agrikultura ai indus-tria luarb sboru, In tóte partite se 'n-flintara slatle si asia se puse temeliaunni venitoria mai bull* spre karo ku-ta Buk o vine ku inkredere veseh.Dupi le se uni teara ku saeptralin Nos-tru, se puse mai intîiiî subt adminis-tratiune militate!" apol la anula 1788,se uni ku Galitia 1790, fa proknmatade provinaie autononn, ku tribunalelokale proprii; 1804, se preveziuku line Forum nobilium ; 1807 iarú se

unft aerkú alù Galitiei ai remasein kalitalea aaesta subordinah gave r-n u tut galitianil parra la anuld 1848.

Resultanda mnsi din esperienta ki-s'1igatb, ka diferinta limbel, a define-lore i obiaeiurilora nu produka (lo-in* de kontopire ku Galitia de a-aeia la anent 1848, Ne ame induratita radika Bukovina la rangu de dukata

&fauna autonemia administra-tive, kare dram ae aerkarea Mat.).1860, de a o uni ku Galiaiu, nu reu-sise, kurinde dup'aueea se restabili kustatorniana Prin legea fundamentah destatil din 26 Feb r. 1861, wrest'', r e-stituire a aatonomiei kredinL.aiosulun nostril dukate ale Bu-k o vi n ei prin kare i se dedu rep r e-sentatiunea de tiera) si se kianna lua parto la sena tale imperiala,o am garantata si prin imperbteska n6-she!) resolutiune din 26 Auguste 1861.Ne amû aflata indemnati a-i damn unninsignia propria alit tierce

Konaedemit in deosebl, 10, re-presen tatiunea tierei a kredinaiosuluinostru dukata alû Bukovinei ai orga-nele ei n se serves1c i. de wrestii in-signia dukalti lukrata ku kolorile arti-fiviale ai deskrise in aele urmin6re.Pe skuta impartite de alungula in alba

rosiu, pusa ku fate nainte un kapti na-turalti de bouura si komitate de trei stelelii triunggia vertikala. Skutulu-lii inkun-giurb o manta esie Ovine ku frandiede aura, kaptuaiti ku ermelinü ai ri-dikata lin aiukuri de aura preste lcd-

Nol FRANCISCO TOSIF iNT1IULO, dinmila lui Dumnezeti Imperatula Austriei,regele Ungariei etc. etc. etc. mini in-telesti phaere, dietaiaredinaiosa

nostru dukate alu Bukovinei a in-noitti preumilita sea rugare, subster-natl. din 'partea komisiunei deinkrede-

113

Panaite Varnali, Nikolae Balaban, Ma- Jjunii aetitnni la anevointele vietei so.aiale sine) a-i deprinde Ku difikultatifeaederii.

Duri, as all ¡reliant anil sk6lei,vine sederea praktiln, skaunulii Mu-

skaunulti komptoriului, skaunulakanaelariei. Mesta skatuni nu prè estekomoda, darii este adesea instrumen-tent pe hare omulii petreae aea maimare parte a vietei sale. Este tra ma-re diferinta in maniera d'a aedè karevarier!) ai dupl. insirumentulú ae se:-vesge la atiesta operatiune: Suveraniisedü kit demnitatte pe tronunt lora, deai so lattirra late in, data); magistra-tula ande fur) aiovbire pe fotolialii seasi tine kumpena dreptatii In minelesale ; daleb kite ua data kumpena e-theri prea multa intetn, parte sail Inaea-lalta, kausa nu este alti, de InaIn nu sede bine. Deputatula Lame-

represintantele poporalui, sécle, satIn drepta, saii in stanga, sail la yen-tru si dap) lokula aederii sale diferesi In opiniunile saie. Presedintele par-lamentultri britanika sédc p'unti sakade lirra ai Ode bine. Sultanulii ai bo-hriulú seda pe divana ai nu prea sediibine. Profesoriulii Ode pe katedra ;

medikuni linga patulamorbosulni; sgir-qitulú pe lade sa ka barn; femeile sedaku gratie pe kanapea trasura nu-mai Krinolina este und opstakle la flea-m6sa aedere. Din toti órnenif solda-tii seda mai Mina: bunulfi ostaaiii sta,pe lampula Intaliei sea la lukru pen-tra ibframusetarea, sanifikarea í faai-litarea komunilearilore itt ter , lavaaelti nesubordinata aude la aresta.

Ilea mai phkunt, aedere este ',leala man, mai ku semi, kinda bekatelesunte bane ai beuturile alese; wiesta,pIikuti aedere n'are de Inta o sin-garb nekuviinta daki. se prelungesteplan multil se termini) Inte odati kuInderea suptil ninn. ea mai neph-kuti, sedere este awe la Inkis6rh.Phkuta sedere p6te inspire ideiele aelemai ingenióse, neplakuta aedere dinkontra a inspirata adesea ideie de si-nuaidere. Elegantii nostri aú inventataartea d'a sedea d'o dah pe doue, trei,patru pina la aese skaune. Se lntimphkale ()data se aéza aineva pe pamintaIntro doue skeane, fiindii In nu s'amultainita ku unulti si a krezutil k vaaedea mai bine pe doue.

Dintre toti 6menii ziariatii atmlúmat moltü, ei petrekii mai OLT, vietalora aezinde inaintea skriitoriuluiNiel se intimpli de staii inaintea pro-kuratoriului i Inaintea tribunalului ko-rektionale sail ala kurtii kriminaleaelésnb skert-b stare este urmata, érsid'o aedere la inkisórn. Starea lorii es-te nemat Una aka' transitoria intre do-ue aederi, lui singura diferinta, ac-derea d'autaiú este valuntaria i aede-rea (loin arm nevoluntaria.

Tóte guvernele, t6te autorititileail inkuragiatù i inkuragia nekontenitilaederea, fiindit kB nu le plave ka po-porula se se skóle, d'aeleaa esista 'gatede multo ai diferite instrumente pan-tie' aedere: banka, skaunnla, fotolialfi

kanapeaoa, taburetula i ae-le lalte diferitele born variatiuni.Ktb diferinta intro skauuula arhiere-ului si banka sholariului, intre fotoli-ula magistratulin at banka akusatului,ai ko Ike auestea, intrebuintarea tutorwiestora instrumlnte este identika, tó-te serveskil pentru sedere ; dar ai fe-lulu aederii difera f6rte mite, estehande alakuta, kanda neplakutti ; lundgloriosü Inn-dt" ruainosn ; kinda min-dru, kandii =nail ; gratiose si disgra-tiosa ; resent ai tristu ; avantagieandesavantagiosn, voluntariii ai nevolun-tarin ; legale sail arbitrariii. ,5edereapare a lì kontrariula progresultri, dart'astafela pare numai, lciqi progresulanu este ka putinta fara bane asteza-minte, i unit lukru bino aaezatil, andebine ai frumosii.

noilú Ikonomu, Krisoveloni, Fanaiote,Prasin, Dimitrie Kordali, Biga, StamateApostolidi, Dobroviai, Apostolake Mur-topuIo, Vasile Stoikoviai, Dimake Ba-

Kostake Gionia, Antake lord&ke, Aleku Franga, N. Akatu, Valsaina-ke, lane Ghiorghiu, Iane Vlahopulo, P.Uipuras, D. Mandagiosu, Topalis, Folta,Giorgie Saraiane, Kosmiade, Sala, Bo-hos Navasart, Giuroviai, Lurioti, Dal-vekio, A. Karavia, K. Loize, TeodosieDimitriu, Vangali Kostandinidi, L Kum-bari, I. Kalamari, Konbuni, M. Plati,P. Teologu, P. Kolunbi, D. Peridi, A.Gioegiadi, Tavaliote, Stoikoviti, Var-sam Kondokuri, Aleksie Giorgiu, Mi-hail Dimitriu, Kriso Mavromati, ArtinIosef, Navarsat Bedros, Pauli Vaka,Krisofi Mastrapa, A. Etateresku, Spiri-don Rusoviari, lordake Ioan KostakeGrigoriu, Ienake Mitake, Ioninb Apo-stela, Kretoesku ai Minku, Nikolae I-vanaiu, V. Frigatoru, Giorgie Marino-

Nikolae Kivaiunhan, K. Teodorti,N. H. Nikola, Iakomi loan, Giorgie Ku-tava, F. Monferato, Pavela Konduri,lordake Florea, Kosti Giorgiu, Ion Se-

,10.711.1-Yeara

Galati, 1863 Ion. 24. kelaru, Steria Petroviai, Andoni Kum-Donmule Redaktor ! bari, Teodor Volaru, Giorgio Plun,

Vi Iona Markoviai, Dumitru Grigoriu, .Ni-rogii bine vroiti a insera inkolae Habagieru, Pantazi:Dumitru, ga-stimabilubi d- v. ziarit Romanula" a--haria Ioan, Dumitru Giorgin, Davidahtura aiaea kopie, tree depe tam su-Ariton, Nikolae Budea, Panaite I6n,phial. a komunitati orasiului Galati ,Ión Popoviai, Stefan Vasiliu, Ión Ni-trimin pria telegrani onorabilului nil-kol Serban Marin Iordake Mirzeanister de Agrikulturb, komerte ai lu- ae a,

Kostake loan, Stoian ialiku D. Ra-Makriri

publiae , in kontra inembrilore qdovitn, Ioan Andoniu, Ion Dedru, Jekuuniipalitati aktuali D. George Di-Dimitrin Stoian Martinoviai Giorgiomitriu, V. Vioriln, ai K. Kovalai, pen-

Ivanaiu Martinoviai, TeodorAntake, Grigorie Kostea.

tra darie In liaitatie a lokurilore dopetermulii Dunari, destinate din vekimepentru debarkaderale ai depozitaria dekeresteli produkta alQ tarn', kalkandelegile rostite in kodulil aivilil § 381.,lokurile ae se Iasi, pienantenilorit nu-mai spre intrebuintare , prekuma sant

drumurile, riurile eele marlai RIM, Si a bru maluri, limanurile,

termuri, se numesk lukruri publiae,sae avere publieti."

Priimiti domnule redaktoril inkre-dintarea osebitei mele konsideratiuni.

Longuaianu.

Avesta Ant fiindù konformú kuoriginalu ae saú transmisa la Buku-resai, sub No. 1141 se atestara dekitre wrest(' ofiaialit.

Galati in 28 Ianuarie 1863.

Domnuluì Ministru

Muniaipalitatea Galati aü kalkatitlegile ai driturile publiae, liana dupenistie afiseri pieta, malurile Duna-rei kare '.ka i leagurile, ai plutireaIn Oft lumea slujeska ai la noi, Ininteresuln negotului, de intrebuintarepublikl in operatiele portului, i karestint(' konsiderate de legile internatio-nal° ai aivile, de avere

Iski!iii aetateni, reklatwb in ki-pea aelil mat staruitorii an (Alien',anularea unei asemene nepilduita aiskandalós fapti, kare ne aü redusala estremitatea neagteptan, de a ve-dea monopolisata ai tratikatb komuni-katia portului si din kare aa resultattio esageratie de preaiuri, t6te arti-kolele de konsumatie publiki i maialesú in meta a lemnului de fokii aide konstruktie anti"' de nealearata.

Saimit ku inkredintare 1c aseme-ne fapti nu pima guvernulul, flinch-1 denaturi a provoka neltuiate, ai tokinalde agent kredeme de trebuinta a vapreveni; domnule Ministre, ai a tore innumele prea innitatalui Dozniiü, reinte-grarea maluriloril in driturile rekinne-skate do legile terei, In a karuia spri-jinu pe ungi Domnia-vóstra este ve-nite aehtianule nostru doinnula Gior-one P. Manta.

16 Ianuariti 1863, Galati.Ianku Fotea, Pandeli .Avramovitf,

Ianku Nikolaide, &stake Sakomana,Haralamb Maori, Mihail Avramoviai,

SEDEREA.ederea esto okupatiunea

pale , este semnulii karakteristike alúementrii. Din t6te animalile mimai o-mull' singurti antic; tóte aele- lalte ani-mali state, Imbh, alergb, se kulln, nu-mai omule aecle; d'aaeia marea insem-notate a aederii este rekunoskuta, det6te pop6rele aivilisate, inn nitii unitpoperil In lame n'a ajansn in artea d'aaedè la o perfektionare atata de mareka poporulil romaanil , d'aai resultadupa logiki, ki noi ronnnii suntemitpoporaln aela mai aivilisatii , poporulakare a aduse aederea la virtuositate.Intrebe aineva : qe fae domnulú ku-tare , saa kok6na kutare ? ai respun-sun"' va fi de noue ori din zette: Séde!Ann mersa mai departesitú mizloka d'a ne da ajutoria in se-dero. Ve indouit-t, ? ve pare lea attestanu este hu putinta ? permiteti-mi dariia ve povesti o anekdot-b la kare amafosta martura. Scene se petreae introunit- stapinit i servitorinlü sea :Ioane! Auzú! lo fatif ? Datiajutoriti lui Steal. &Ile Steal?Séde !

Sederea este intliula aktii ala vi-intiia manifestare de otnenire.

inainte d'a sta i d'ainveta a aeclò: Vezi kumii adde I" zi-=re mama hit mindria Innda prunkula aajunsil la wiesta intita grade alil des-voltaril sale in vieta soaiale. Aanstbintiie aedere a kopilului este kanda ali-tivi) Wide pasiva.: sede pe unu ska-until pe o man, in patent sea, saa es-te aezatti pe mesa, skanue sau pe al.te oblekte. Duin, ainsta vine ant doui-

._

le gradü de aedere, aederea po bìi-ele skólei. Banaele sknlei sunte unu

instrumenta de torturi pe hare kepi-lute hivetib, pe iíngb alto saiinte, or.tea d'a aedea, adesea aimike mai matede Wit awe arte. Este o enigun ne-deslegan 1ukb pentru banaele skó-lei sunlit fakuto atIte de nekomode,trait d'auna pré inguste i pre 'nalte,astafela înktíÍ piatórele koptilore nupota ajunge pinn la pamintu i alune-ha nekontenita dupa ele. P6te ka a-'role batten sunta konstruite inteadinsaastüfela spre a pregai de timpurid pe Iernesku,

inseiin(are public/ed.Laurentii gradinnre frantrese,

.1 fskNtk o sk,als de Ilonae [row sf. Elefterie, enroana deMerile Vlaclike,1 are onoare a inseiin-ga ne lesmnarstori a ski zete tire-nele arborilor skoniel salde.

Hera, Hriii, Merit, mi GtiiT, kelioame marl din Ilortogalia, lei natta;Kaisse, Ilereing mi Hersike, lei 4 nar. 20.Hersoanele kare yore Isoa na ssta seyore Wilma de o skadere de

Koaksze rotnil sae albe, lei 32 beta.Akr:me snege mare, lei 32 seta.Smesra de lans, lei 32 sate.Frage de lens lei 15 seta.Kflimene, rods mare, lel 5 Bata.D87.1 ks franze marl, lei 54 seta.Konseei ks fiori sure aimnodobi geedini. lei 54 ssta.

Ifeetalna ks flori marl, lei 4Hlatans aele mai fremosearbore hare krewse istelui imnodobemue toategradinile Insemnate dinstrlInstate. ht 4 nar. 20

Salkime altoite, lel 6No. 66. 4 ism

La Libraia Balaceanu §i Varta.se vinde avragisle

Les Miserables 10.volume in 8° nemai ka L e i 160.

Atom kind navigagienea e redes-ori komissioane leargl fran-

11080 se yore esekata nrorente wi kanregieri foarto moderate.

BlL'iean Wi Varta.No. 68. 3 4z,

Ufa pofesor Frenaese karenoate nreeinta destele bene rekoman-dagienT se offers, nentra a da lekgieninartikolare; e va assenta mi nosigisneade areeentore in vre o famillie. Do aritoirii se vorg adresa nentre inigi-atele A. B. la bieroul aaesisi ziart.

No. 67. 3 2z.

de inkirkfl Kasa d- nei &Da-na Met lee chine nodel Mogomoae No.204 ke doe, etge kc grajdie mi we-nr,)n de zid se da ka kirie dela sf.Geoigie 1863; sae lokalel intregg horn-1136 do 20 karnere sae narte dinteia-se!. Done rii se vor adrasa la nrouri-etara se laleaentte In ksrtia asemtit

3 3z.kase. No. 68.

De arendalMoqia Tinteitti

Buz6:1 are wase mil uogoane din kare3,200 invoi!- kb hkeitoril din elan.1a, adiks 800 nogoane ss Iskreazs

fen, kielteiala. 101 narui gris sna no-mad) sanat de dos orI dela arstersulna la transaort in rezlgazil,werninga mi treeratale nronrietaralsi.Osebit de invoeli, are dos mamine delamerit grits orze mi rarigs, trel dam-brsal de iernat vite, 50 nogoane deBalls neetra stef, 800 nogoaiie iziaz,sex it de 150 nogoane date lee in-vole--la, dos kiraiem1 ana la jenestetea 'tom-tit alai in eat, deearte de &mat snaone mi de mile no dram sari tuante,la kanal momii ana Bszaelea, lokeride finege, magasie de 300 kile gris.fiorsait,ar indoit he wonron l mijlokueñtuj batala a 800 kile norarnb, arieinkise k gard, kess de arendauel, mikolibe raseuiti fientra instrare de tiro-dakte.

Doritoril ss vor adresa la d. loanle, egeana neste (Fein de nalatel Dom-e, sk, diminee:ua II -12 ore, seara 5-7se [tot teuelege uil kc d. Kanitan B-

lu 13ez be, Sae Star la ageas-ts

N. 57. 2 2z.

DOUE PREMTURI SI MEDALIEaù fostil date D-loril

Ransomes & SimsLa esposiffa inlernaponalet dela 1802

peniru luerulil Lori] superiorifi i succesulti tort" practicitD-nii Ransomes si Sims, melgsmincle amiailore lore din Romsuia, nantrs koI1kurs518 lore trekate, a onoare a-I ureveni ks

eintrodese in timusle ane1s1 trekate mai matte imbanetsairi maminele de treierate ks *Mee, in moarele mi ulagarile lore. Ilrin sueriingia ae a dobinditg

slgemits ranortorilore nersonali ale ingenierilore lore selore meI 1)8111 Its d-nif HronrietarI wi 'nowise din Romaine, ei sante akzeng la stare a urokera Ina-

;line sneviale amtentate trebaingielore lokall. Et ag akordate asemene malte ingrijirl tni studio la ekonotnia kombastibilelsI in lokowobilile lore, ini santa a-kame nreuaraut a treiera o kits de grsn ks o konsamagiene de lenane matte mat miks. D-niI RANSOMES e t SIMS, vezInde estrema difikeltate qe esiste d'akeltiva bine nsrn antal In Romainia, elide nlagsrile de lemne, intrebeluulate akarn8, iter8 o aline, de mere natere de tragere, tni wade ns s'ajange o adiesime niaimare de 10 nine la 15 nentimetre (ilea a se este foarte tutainn [mitre a aye o bane rekolta), a inventate itn rIhtg sueeiale adontate namintalsi fertile aleagesteI uere.- Aeresta alsga' hare dela 2 la 3 narekie de bol, este konstrsite anroane intrege de fern mi de legate mi, nrin armare este negine esnase a sefrainge s'ag a se strike. De sane, o brasds de 45 de aentimetre Isrginie lui de 1.5 nins la 20 C. adingime, Lai intrebeiniliarea sa este deja foarte resnanOite inRussia meridionale.

D-nii Ransomes si Sims, kiams atengianea amiailore lore asenra moarelore de masinate piste s'ag norumbisle, ka s'ah fan aernetoarie, din kartmho fankgioneart deja tn Hrinainate. Aseste mori formeaza zing auksiliers esuelinte mi nrofitabile lokomobililore witreierstoarielor8 lore, uti note fi nase in teis-kare de lokomobilea in timnsle toatel iernel mi urimsverel, ksnd tiwu1l treierataleI este terminate.

Toate aererile nears informaaieni, nianuri s'ae devisari, adresate D-lore E. GRANT MI Comp. la Baksremtil, yore avea tine renede resnanse, mi toatekornandele yore fi eseketate ks gee mai mare grije.

D-nii GRANT Mt Comp. ag stabilite Edit dortosite de marine agrikole mi de biskagi de reserve, el organiseaza asemene sue teliaria de renaraglareBride lekrsri de a- ts nature yore fi eseketate Banta nrivegiareanersonale a snore ingineri mekanail de mare saerilegia. D-nil Grant mi Comp. ae s3nte tirtarigsun kataloge ilastrat, in limba romsna, ks nreuirile aretate nears toate maminele fabrikate de ssaskrimiI.

12 Iansaria 1863. No. 51 10 2z.Ransomes el Sims.Ipswich. Engliterra.

de inkirial. Lola 23 Muffleviitor in anartameut Its mai nit:ate ka-mere, grajd mortroane mi kiteva nrs-valii dela nroaietatea mea din 'liegeeniskonii kale Mogomoae sent de dat

kirie, amatori sent ragael a se In-gelege lea sent skrissl nronietar eelabate psi In toate zilele la kasa da-misale anroare de bariera Mogowoae.

Ioan Hetrs Manov.No. 63. 5 3z.

de twendal Molina Dimitremtidin distriktel Olte, nronrietate ssb sem-natslai se de ha wends rie termeng deainaI alai dela 23 Aurilie analai ko -

rente, are ne dmnsa ks Ena satszest loksitorl kiriami mi deos sate uin-zeel nogoane semsnate ks grse detoanma Its destela intiudere de naansntaii k toate trebeineioeeele akareterI.DoritoriI se yore ingelege ka sub skri-sal nientra Dread mi

Mixail Ksanto.No. 64. 2 4z.

de inkiriat ela sf. George ka-sae mele se slut in 'lame& vis-a-vide bel-vse, avind zese odai, ass mijos, grajdi de natra kal, mi mouron dedos trasarti. doritoriI se not arsta lasent skies-a meade alstari, in toatezilele. Eleni Karamzslea.

No. 65 2 2z.-de vimpre o mawinb de tre-erat ks LoSomobila din fabrika SalClayton ii;tatlevortii k rezervele el.Doritoril s& yen adresa in strada Lin-skunilor No. 52, la Sewns D gibe 1.

No. 20. 21 4z.

aiE %1AZ ittE iffirEespeduire tie Marfa.La topi Libretti din Bakereuttl.

:1_617. all NIL ilk Mil. -11LJILHistoriei universale a Kulturel, de

Konstautin A. Kreolesku.1. Volem in 12 de 500 nagine.

flreuiol 10 Sfaliaexi.NB. Neneateisiee gremeli de tim.r,

karc s'ah strekerat in aaeasts kart ,tiled in mare narte nearitabtoare deinseranat fotr'e &Tat); auellea eare ns-tee8 s dill+ lokg neineellesurs s'aein reetat k Deana.

No. 42. 7 2z.1111111111111

Subt-semnauit awm onoarea da in kunomtiinua P. T. Hu-blikuluf k nrimim a esnedui kitkare nronrie or, se fel de marfsdela Giurgiu la Bakuremtf [Ili de-la Bukuremtl la Giurgiu de donsorl ne sentsmsns kit nreuur1 foar-te moderate. Kantoral nos ruafls la Bakuremtl, uliva Nemmeas

Xanu German, la Giurgiu, Hia-ua Orlogiulut.

B. Label et Comp.No. 58. 4 2z.

de arendal Dela sf. Georgeviiter .1863 momia Resimniai-Movilean-ka din jsclegal Wove; de vinzare oxa-vnik 811 xang ke 12 anartamente inMax: Verge; de vinzare oxavnik ita lokde kass in max: Lakaut de 8 stinjinifags lid 25 lunge. Doritorii de a aren-da sae a kenmsra sole mal sae am-tate, se vor adresa la familia Xeri-wesks, max: sf. Vinerl Ne., 13.

No. 28. 1 2z.

MAGAZINUL LUCASIEVIV.skimbat loksinga in fosta

kass a d-neI Elena Kantakozino miasts-zi a d-lai Bagdat, in fana Teatralal, Se rekomands nentra deosebiteartikale ka inept.] foarte moderate.

No. 1738. 5 2.

de arendal. MomiileBratiea tuiblemti de jos din jadegal Ialomiga sluta se arendei ne kars de sinal anl. nre-km usdie ea dane mowiea Bratiease cla sure taere, nentre kare arstln-dale mai malgi. amatorl, am determinatita sorok ka nins la 10 Fevrsarie ko-ala, or kare doritor sa bine voiaskaa veni 81) se ingeleags ka mine IanksNedeireta nrourietarel aaelor Monti!.

No. 54 1 2z.

de Einzare. Kasele ka lokslore ku grajde de zid neetra 6 kal midoss trassri, Gradina mi [lug in kar-te, se afia in strada Ksteneane ko-loarea kleastts, doritoril de ale km -nara se vor adressa la Hronrietara lorse made in kasele d. Skarlat Stravol-ka kalea Kraiovi.

No. 56. 1

de arendat Momiile Itioteintika Koteana din Distriktele Olt3 uilBrankoveni din Romanaui, arourietsgiale Hrinsinels1 Bibesks B. Brankovano,sent de arendat no termine de 5 anilineettind de Anrilie viitor. Doritori scvor adresa la sub semnatale ae este inssrginat a le arenda.

Hoenara.Kota Schveigert, nod5 Mogomoi

vis-a-vis de Bisertka Kregelesko No. 52.No. 45. 1 2z.

roe

COMPANIE lei AUG ,EVSNIVULJN.

ENGLESA DE ASSIGERARE 10 i aGELIStlNorth British and Mercantile

Din Londra si Edinburg.incorporatil cu decret regesc,autorizatii de Partament prin act

Direotoe la Londra.Prgedinte Dr. lohn White Cater.Vice Prefedinte Charles Morrison.D-nu Anselmo de Arroyave.

Eduard Cohen.

kalea Mogoinoaie vis-a-vi de nalatel

Domuesk (in Kolg)Anangs kb itag sosit erneetoarile

artikole ueuesare kasei in timn de ix-hT (uentrs mese).

Conserve Alimentare.Petits pis très fins, Aricots verts,

Champinons, Asperges entièree, Arti-chants entieres, et Trees.

Mezeliouril de tot felul. Pa-tes de fois gras, Salem de Verona de

lames du Buisson. Sibin mi de jamban, galantine de nePascoe du Pré

-

ssril, tuanuii fierte tui nefierte,

Adolphus Klockmann. §8Nq1 DE G'bSKI.tnainki kaiser, wi do

Iunius Spencer Morgan. Rimstorii, sardela franeszetuti in katil,

Iohn Mollett. sardele raseatti ke okaoa, Anchois eu

George Gurden Nicol. l'huile, Thon en huile, Harengs et malquerea ux al'huile Batok de Moran 1-lohn Henry William Schröder. lire negro teskatte, Mssline

Georg Young. matt de stridiä , 1111 MARINATIDirektoril ks onoare a feu DE XEL. IKRE NEGRE PROASPETE

nosket tetalor de oblute k serge lii ; Casuri de Gorgonzola, Chester, Har-stare mi gate a nriimi ort tie fel du mazan, Strachino, Rokfor, Etnentale,nronimeri nentra asigereri de oroarietsnl Bann de xolanda, Brinza uil örda dede orl ee rattan', uni in orl tie narte a lama. Braineve, ail Zint8 nroastiste.

Komuania, se va de osebi orli, j altele diferite Articolegrabuikel mi generos31 mod lie kare ve ilokolat Menier, Vignon ke mixotari ori se serere. Skonal de assie Vanilie, PESMEL1,1 englizeuni Iles-prare find akam bine itigeles mi nre- mewl de ilresbarg WI de Bramove, Bs-UEit, este de datoria eineI konmanil lion raseske, Makaroane tut fidea Nee-kare se Indatoreazs a nIsti negeibile nolitane.intimnlate ruin inaendli de a da netz Zahar de Hamburg. Cia

lurid diferite kalitagi in tswelks okaoa, Rowe Jamaika, RoliuAIM, I,ì bittilqi wi ku okaoa, Kauere,Minter, Maratari, 8nta de lemne, O-ast de tarxon, etc, etc,

ir bogat Assortiment de L6M1N1dilDE STEARIN de 4, 5, 6 tui 8, la fantaLaminsrl transparente, Zarntars de fikauid .epoterloyin,vasui A sserd)e. keragata obrasg

Ilromit tot de ()date, Onorebilor8Visitatori al malgatni ks serviadele Intel solide mi lti nasrfari de 'lea

gsdsite dovezI desnre nosigia in harese aft sure a indenlini datoriile Belle.Sure a demonstra dar, nosigia matte1srmnanii se deslimiamte kanitalal05 nrin sab-skringii este de.

Doâ Milloane LivreStelling din care sumadej a ineasatit se ure4 lit1,354,000. Livre Sterling, se

91,395,000. lei.Doritorii de a asigara averih d-Ite

la aaeasts Homnanie sent ragaei a seadresa la Agental sebsemnat in Kanto.ral, BnqiI Ottomane, dimineaua deli,10 ore nine la 3 due amiazi.

Bakaresel la 28 lansarin 1863. _-Agent la Bakst-ewe. .500 galbent Slate (It dat810

Kontrolor Thincii Ottoman& dobinds. Strata Ferikid No. 5.No. 1862. 15 rd. No. 53. 1 31.

mal benaloan

No, 1831.Angelescu.

1 2.

UltiAF=UA.1ilitza 01 rtun N o. 1 5