a curs arta plas cl. primare recalif

8/17/2019 A Curs ARTA PLAS Cl. Primare Recalif

1/43

Metodologia realizării obiectivelor educaţiei artistico-plastice

Beneficiari: Învăţătorii claselor primare

Obiectivele trasate:Scopul A direcţiona şi motiva cadrele didactice în folosirea cît mai

eficientă a educaţiei artistico-plastice drept mijloc de formare şi dezvoltare apersonalităţii copilului.

La cursurile de formare continuă pedagogii vor:- descoperi că arta plastica are menirea de a trezi potenţele creatoare în

fiecare dintre noi.- înţelege, că realizând o imagine artistică, te reprezinţi pe tine,

modul tău de a vedea şi simţi lumea.- sesiza că rolul unui educator de artă este în posibilitatea de a-i

determina pe şcolari şi preşcolari să exprime cu ajutorul elementelor de

limbaj plastic, trăiri şi sentimente proprii.Argumentul ştiinţific !. Educaţia artistica plastică este o componentă a

educaţiei estetice, care constă în formarea aptitudinii de a percepe, judeca, şi crea frumosul în arta şi prin arta.

1. O judecată estetică obiectivă în faţa operei de arta, presupunecunoaşterea conţinuturilor teoretice ale disciplinei şi metodica predării eide către învăţători şi educatoare. ceştia trebuie să facilite!e de!voltareag"ndirii creatoare, a sensibilităţii şi gustului estetic.

#. $ontactul cu opera de artă nu poate fi imediat, ci mediat, mijlocit

treptat de către învăţător şi educatoare.Prin raportare la unităţile de învăţare, în activitatea de predare lacursuri competenţele urmărite sunt :

- familiarizarea cu elementele limbajului plastic "- însuşirea grupelor de culori "- recunoaşterea modalităţilor de organizare compoziţională "- analiza unei imagini de arta "- utilizarea corecta a metodelor didactice "- cunoaşterea caracteristicilor desenului copiilor"

- cunoaşterea tipurilor de evaluare"- elaborarea diferitelor tipuri de itemi"-- elaborarea proiectului didactic.

Testele de autoevaluare şi lucrările de evaluare conţin cerinţe care ajută laconsolidarea problematicii plastice. Analiza imaginilor de arta se impune deoarece prinacest exerciţiu se fixează noţiunile parcurse în modul, îi ajută pe studenţi la descifrareaimaginii de artă şi asigură acestui curs o valoare practică.

Remarcă: #onţinuturile fiecărei unităţi de învăţare au fost structurate peteme plastice elaborate într-o terminologie de specialitate accesibilă, au

fost explicate şi exemplificate cu lucrări ale elevilor şi lucrări din patrimonialartistic.


2/43

1. Obiectivele educaţionale generale consemnează aşteptărilesocietăţii vizînd performanţele ce urmează a fi formate.

Atît în Concepţia dezvoltării Învăţămîntului în Republica Moldova, cît şi în LegeaÎnvăţămîntului (Articolul ! "tatuează #aptul că $ Învăţămîntul e"te #ormativ -dezvoltativ%& Conţinuturile învăţămîntului #ormativ - dezvoltativ e"te determinat de

mai mulţi #actori, printre care şi de #actorul "ocial& 'nteracţiunea optimă dintretendinţele "ociale şi învăţămînt con"tituie idealul "pre care tinde "ocietatea& rinurmare proce"ul #ormativ - dezvoltativ e"te determinat de condiţiile "ocial - i"toriceconcrete, de tradiţiile naţionale şi de nivelul de cultură materială şi "pirituală a uneianumite "ocietăţi& La rîndul "ău învăţămîntul in#luenţează toate "#erele de activitateale "ocietăţii&Con#orm Legii Învăţămîntului din Republica Moldova, articolul )& (*! +$biectivul

educaţional maor al şcolii con"tă din dezvoltarea liberă, armonioa"ă a omului şi#ormarea per"onalităţii creative, care "e poate adapta la condiţiile în "c.imbare ale

vieţii%biectivele educaţionale generale con"emnează aşteptările "ocietăţii vizînd per#ormanţele ce urmează a #i #ormate& /le "e urmăre"c, atît la nivel de trepte şinivelui ale învăţămîntului, căt şi la #iecare arie curriculară&rin urmare, obiectivele generale pe di"cipline derivă din obiectivele de pe arii

curriculare&În baza cercetărilor e#ectuate în pedagogie, cît şi a activităţilor practice în ace"t

domeniu putem con"tata+/01CA2'A AR3'43'C 5 LA43'C6 A3/ 7' 3R/81'/ 46 0/9':6+

MIJLOC DE CERCETARE I DE!"OLTARE A C#LT#RII $A%IO$ALE I#$I"ER&ALE

Om'l pe parc'rs'l e(istenţei sale a tins să )m*ine fr'mos'l c' folos'l &;iecare popor şi-a cizelat şi şi-a #ormat o cultură naţională cu elemente "peci#ice&

9eacuri la rînd "trămoşi noştri au creat, pă"trat şi dezvoltat cu mare griă culturanoa"tră, culegînd şi tran"miţînd generaţiilor următoare cele mai #rumoa"e perleleale ei&

Au trec't poate +eci ,i s'te -e ani p)nă c)n-. cineva a creat 'n ornament. ote/nică -e l'cr'. o piesă 'n sim*ol. at)t -e perfect. )nc)t cei care a' 'rmat. l0a')n-ră1it. l0a' folosit. l0a' păstrat ,i recoman-at ,i 'rma,ilor2 Iar valoarea l'iartistică. sim*olică a fost c/e+ă,ia -ăin'irii2 Ac'm. c' mare re1ret. aceste valori

s'nt scoase -in '+. pre-omină material'l 3În loc -e prosop 0 ,ter1ar. căma,ă ,2a24. pse'-o 0 c'lt'ri străine 3e'ro0 -esi1n plin -e c/ici'ri inventate ,2 2a4 2

Ce am făc't c' c'lt'ra naţională5 De ce n' mai pre+intă valoare5 De cenepăsători pă,im peste acest te+a'r strămo,esc5 C'm ne vom menţine ca neam.ca i-entitate naţională5

Cine tre*'ia să c'ltive valorile naţionale a'tentice5 C'm )i )nvăţăm pe copii să le rec'noască. să le selecte+e5 Ce facem c' această +estre a strămo,ilor. pe ce

cio*'ri le0am sc/im*at fără a le cerceta valoarea. mesa6'l. ne mai vor*in- -e fr'm'seţe5


3/43

C)n- vom reali+a. că -acă ne0am l'at ni,te o*li1aţi'ni care ţin -e viitor'lacestei naţi'ni -e a mai e(ista ca neam sa' n'. -epin-e -e responsa*ilitatea.aport'l fiecăr'ia )n parte5

&trămo,ii ne0a' selectat ,i ne0a' transmis valori. iar noi le ne1li6ăm ,i ne-e+icem nepăsători -e ele2 De noi pedagogii depinde acest tezaur al

neamului : ne vom infiltra r',inos )n alte c'lt'ri sa' mai *ine +is. -'păten-inţele o*servate. pse'-o 0 c'lt'ri ,i vom pier-e tot ca a fost sf)nt ,i a-evărat. sa' ne vom ri-ica fr'ntea c' -emnitate7

Toate acestea s'nt scrise spre a con,tienti+a. c)t )ncă se mai poate222 Tot )nacest scop invoc vers'rile remarca*il'l'i poet cre,tin Traian Dor+:2. Spiritul de observaţie - o forţă revelatoare ce stimulează unitatea

gîndirii&pirit'l -e o*servaţie este o forţă revelatoare ce stim'lea+ă 'nitatea 1)n-irii

copil'l'i )m*in)n-'0i acţi'nea c' intele1enţa ,i acestea c' e(perienţa l'i artistico0

plastică2 Ima1inaţia invocă. an1a6ea+ă afecţi'nea ,i sensi*litatea estetică2 Ea are'n rol /otăr)tor )n -e+voltarea plenară ,i armonioasă a personalităţii lor2 8entr' reali+ări re',ite copil'l va fi orientat să ca'te. să o*serve 'nitatea ,i

varietatea o*iect'l'i. fiinţei. fenomen'l'i ce -ore,te să0l repre+inte2 Mi6loace -ee(presivitate artistică folosite -e plasticieni. la fel ,i mi6loace proprii -e e(primareartistică pornin- -e la etapele repro-'ctive. apoi c' 'nele mo-elări tranformări.'rm)n- )ncercări. că'tări ,i -escoperi c/i*+'ite 9 -e materiale te/nolo1ii ,imi6loace proprii -e e(primare artistică2

CEL MAI EFECTIV MIJLOC DE DEZVOLTARE A IMAGINAŢIEI

În 'ltim'l timp se simte o ten-inţă -e a lăsa copil'l li*er să facă -iversem)+1)leli spontane 'rm)n- ca apoi să ca'te c' ce s0ar potrivi 'nele elemente ,i )n*a+a acestora să iniţie+e 'n s'*iect2 C' alte c'vinte să n' c/i*+'iască ce face.c'm ,i -e ce an'me a,a. ci )nt)i să strice ,i apoi poate ceva s0a primi săcorecte+e2 &a' c'm se mai sp'ne )n a,a ca+'ri: 8ică pară mălăiaţă )n 1'ra l'inătăfleaţă ; 2 Cele mai recente cercetări psi/olo1ice orientea+ă spre creativitate ,icomponentele ei. )n -eose*i -espre fle(i*ilitate2


4/43

doar artele pla"tice şi educaţia te.nologică, două ore care de cele mai multe ori "enegliează & rin urmare cea mai mare parte a creierului uman rămîne $3ablăra"ă% >>> Ce "e întîmplă? oate acea"tă emi"#eră nici nu trebuie dezvoltată?

0acă urmărim activităţile maturilor, cîţi #olo"e"c în pro#e"iile lor numailimbaul şi gîndirea ab"tractă şi cîţi participă la activităţi ce a"igiră con"trucţia,

agricultura, indu"tria gîndind şi realizînd per#ormanţe creative la înbrăcat, .rănitde"ervit şi alte le a"emenea& Cum pregătim generaţia pentru ele?0in ace"t motiv totul e"te în dela"are& Cînd vom realiza o dezvoltare

armonioa"ă? 0acă la educaţia te.nologică unele mişcări devin pe parcur" automatizate, apoi

la #iecare mişcare, te.nică ,element de limba pla"ic care "e e@ecută participăactiv , "e coordonează şi "e dezvoltă integral cele trei organe importante+C'1L M':3/A MÎ:A>>>

2. Condiţii şi eficiente mijloace de dezvoltare a capacităţilorcreatore prin activităţi artistico-plasticeerioada cea mai #ructuoa"ă de dezvoltare a capacităţilor creatore e"te de la

la *B ani& Dacă ne -orim oameni -e creaţie ,i n' servi. o economie-e+voltată. cel p'ţin )n viitor. să folosim -in plin acest timp2 Toate invenţiile a'

fost reali+ate -e oameni c' )nalte capacităţi creatoare2 Copii pot crea pove"tiri, poezii, muzică, con"trui diver"e obiecte, -ar

posi*ilităţile care le oferă activitatea artistico0plastică s'nt m'lt. m'lt mai vaste&0e cum apu" mîna pe creion, pe boţul de lut copilul poate de"coperi şi crea, zi de

zi pa" cu pa", de la cea mai #ragedă vîr"tă& ;olo"ind plăcerea copilului de a "ee@prima, de a "e realiza prin miloace arti"tice, dezvoltăm ace"te capacităţi carevor -eveni comori -e mare preţ pentr' viitor2 Capacitatea -e a percepe. compara. transforma. mo-ela noi forme. mi6loacemateriale. artistice ,i spirit'ale este pro-'s'l capacităţilor creatoare2 C' a6'tor'lacestor capacităţi om'l cercetea+ă. -escoperă. proiectea+ă. ela*orea+ă. re+olvă.

1ăse,te sol'ţii pentr' -iverse sit'aţii pro*lematice. 1ăse,te noi mo-alităţi -e e(primare a realităţii a sinel'i. -emonstrea+ă

virt'o+itate 'mană2

3. Gustul artistic - fenomen ce poate asigura ambianţă şi succeseconomic

='st'l artistic este capacitatea -ea reacţiona po+itiv la contact'l c' o l'crareartistică . faţă -e 'nele aspecte ale nat'rii faţă -e am*ianţa estetică -in 6'r. faţă-e relaţiile fr'moase -intre oameni ,i alte fiinţe2 Acest fenomen n' poate fi lăsat-oar la nivel -e int'iţie2 Reacţia copil'l'i faţă -e fenomen'l estetic tre*'ie-iri6ată spre folosirea intelect'l'i )n aprecierile estetice -e r)n- c' sen+aţiile2În ţările cu o economie dezvoltată "e mai ştie că circa BD din valoarea

produ"ului o con"tituie a"pectul lui e"tetic& %i învăţa pe copii să cree!e după legile frumosului constituie scopul

principal al educaţie artistico%plastice.


5/43

1:1L 0': C/L/ MA' 4/:4'8'L/ 7' /;'C'/:3/ M'


6/43

3otuşi, ab"orbiţi de conţinutul modular, al obiectivelor cadru, obiectivelor dere#erinţă, pedagogii uită "ă le orienteze "pre realizarea obiectivelor generale mai "u""peci#icate&

4. precierile estetice de rînd cu senzaţiile din perceperea unor

opere de performanţă artistică. Arta este modalitatea prin care se realizează relaţia estetică dintreom si realitate ea îndeplinind funcţia de cunoaştere si de comunicare.

$pera de artă se dezvăluie în complexitatea şi profunzimeaei doar celui ce a învăţat să o înţeleagă, să o interpreteze şi să-idescifreze mesajul.

%ucrările de verificare de tipul &analiza imaginii artistice' subforma unui eseu solicită formatorilor raportarea noţiunilor teoretice

însuşite la descifrarea înţelesurilor unei opere de artă într-o manieră

personală.&emonstrarea pre!entaţiilor cu opere artistico% plastice şi operefotografice de sen!aţie artistică

5. !ispută cu privire la metodologia organizarii şi desfăşurărăriilecţiilor artistice " plastice

%ucrare ce poate fi realizată de formator 6. Test de autoevaluare 1

7. 1. Denumiţi metodele didactice utiliate in predarea educaţiei plastice.8. !. "#plicati metodele didactice:9. ($etoda e#ercitiului10. ($etoda demonstratiei11.)entru cele doua metode didactice veti exemplifica cu cîte o problemă

plastica.

$ateriale informaive pentru cei ce n%au frecventat cursuri anterior.Obiectivele unităţii de &nvăţare

,'etoda ( ansamblu al operaţiilor ce se constituie ca instrument al acţiunii, prinintermediul căruia subiectul cunoscător abordea!ă de!văluirea esenţei )

,, 'ijloacele de învăţăm"nt ( ansamblul materialelor utili!ate în procesul deînvăţăm"nt şi

care prin valorificarea potenţialului lor pedagogic, sprijină reali!area eficienta aobiectivelor

educaţiei ) *&icţionar de pedagogie, Ed. &idactică şi +edagogică ucureşti, 1--/

'a sfarsitul unitatii de invatare formatorii vor fi capabili :

* 0să denumească metodele didactice utilizate in demersul didactic;0să explice fiecare metodă didactică;0sa coreleze metoda didactica cu timpul lectiei si cu particularitatile


7/43

de varsta ale elevilor;0sa selecteze mijloacele de invatamant adecvate diferitelor teme plastice si subiecte.(reentare generală'etodologia organi!ării şi desfăşurării activităţilor artistice ( plasticela şcolarii mici se refera la metodele de predare ( învăţare prin care se

urmăreşte e2ersarea funcţiilor intelectuale condiţionată de informaţiiletransmise şi de modul în care acestea sunt transferate *educator ( şcolar/.+n practica didactica, metoda este calea de urmat în vederea atingerii

obiectivelor instructive educative propuse de programele şcolareobiectivele cadru şi cele de referinţă precum şi scopurile sau obiectiveleoperaţionale urmărite în cadrul fiecărei activităţi.$bişnuim să spunem metode şi procedee deoarece în structurafiecărei metode sunt incluse mai multe procedee care fac ca metoda să fieeficienta şi mai interesanta./etodologia procesului de învăţământ ansamblul metodelor

trebuie să aibă un caracter dinamic, flexibil şi să duca la creativitatedidactica./etodele au funcţii în sine, adică sunt bine individualizate, au funcţiigenerale sau sunt polifuncţionale.3uncţiile cu caracter general sunt:- funcţia cognitivă organizarea şi dirijarea cunoaşterii teorieielementelor de limbaj dar şi a te0nicilor de lucru sau a modalităţilor deorganizare compoziţională"- funcţia motivaţională de trezire a interesului pentru creaţiaplastica, pentru transformarea formei, pentru descoperirea armoniilor

cromatice şi pentru domeniul plastic în general"- funcţia operaţională element de legătură intre elev şiconţinuturile specifice disciplinei plastice, intre obiectivele operaţionalepropuse şi temele plastice propuse"- funcţia formativ educativă de modelare a atitudinilor,convingerilor şi sentimentelor fata de frumosul din natura, arta şi societate,de exersare şi dezvoltare a proceselor psi0ice şi motrice, paralel cu însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor specifice activităţilor plastice"/etodele didactice folosite, trebuie să asigure realizarea sarcinilor specifice instructive formative ale educaţiei artistice plastice la şcolarimici" acestea fiind legate de dezvoltarea sensibilităţii, imaginaţiei, gândiriiartistice.1uncţiile metodelor didactice /etoda calea eficientă de organizare si dirijare a învăţării 2ncepând cu

şcolaritatea mică se urmăreşte- dezvoltarea acuităţii vizuale prin exerciţii joc de observare a unor obiecte

diferite ca mărime, grosime, forma, culoare grade de intensitate ale aceleiaşiculori sau exerciţii joc de asociere a culorilor prezentate cu cele specificeelementelor din natura verde ca iarba, galben ca lămâia, albastru ca cerul etc.

- dezvoltarea gândirii creatoare artistice prin descrierea unor fenomene alenaturii ploaie, tunet, fulger, inserare pentru ca şcolarul să fie capabil să


8/43

realizeze asocieri intre obiecte, fenomene, forme, culori, să transformenoţiunile abstracte în noţiuni metaforice cu caractere individuale şi semnificative

răcoarea pădurii şi verdele frunzişului, căldura verii şi portocaliul soarelui+n didactica moderna sunt promovate metode activ participative

prin care se pune accent pe atitudinea activa, izvorâtă din interiorulşcolarului. Astfel de motivaţii curiozitatea de a cunoaşte, de a investiga şia descoperi, de a observa, explica şi reda, de a inventa sunt prezente înviata şcolarului, învăţătorul trebuie să se bizuie pe ele şi să le dezvolte.)articiparea la actul învăţării este o problema esenţială a dezvoltăriişi se refera la talentul educatorului de a stimula participarea activa şideplina, psi0ica şi fizica, individuala şi colectiva a şcolarului mic. Astfel putem spune ca metodele activ participative au un caracter formativ educativ, dezvolta gândirea, memoria, imaginaţia, voinţa,potenţialul de cunoaştere şi creaţie al şcolarilor.'etodele didactice nu trebuie să duca la un dirijism e2cesiv,dirijarea învăţării, a e2ecutării unei lucrări plastice să fie îmbinată cu muncaindependentă a şcolarului pentru ca acesta să%şi poată afirma

spontaneitatea specifică v"rstei, g"ndirea şi imaginaţia. 2n cadrul disciplinei educaţie plastică putem vorbi de metode deeducaţie estetică prin care se realizează obiectivele educaţiei estetice*(formarea priceperilor şi deprinderilor necesare înţelegerii, interpretării sau

creării artei" *(cunoaşterea şi analiza în cadrul activităţii şcolare a capodoperelor artei

plastice*(crearea ambiantei estetice în incinta şi exteriorul scolii.

3xpoziţiile de artă plastică lărgesc orizontul de creaţie al elevilor, trezescinteresul pentru arta plastică ($etoda e#erciţiului Aceasta este principala metoda în desfăşurarea activităţilor artistico plastice

şi se utilizează în scopul formării de priceperi şi deprinderi practice, dezvoltăriiunor capacităţi şi aptitudini şi stimulării potenţialului creativ al şcolarilor.

4e realizează exerciţii 5 de familiarizare cu instrumentele şi materialele de lucru5 de combinare a culorilor pentru a diversifica şi îmbogăţi paleta cromatică"

(

de a prelua şi transforma forma spontana (de a transfigura formele inspirate din natură pentru a obţine forme noi,expresive şi sugestive"

(de a structura suprafaţa de lucru după sc0eme compoziţionale adecvatetemei plastice şi subiectului"

(de a aplica principiile artei decorative în compoziţii structurate divers friza,c0enar, joc de fond"

4-a constatat că utilizând această metodă, elevii capătă o siguranţă înrealizarea lucrărilor, şi astfel se exprimă plastic cu uşurinţă şi satisfacţie.

* ($etoda e#erciţiului ) *oc

Această metodă se utilizează în special la şcolarii din clasa +, pentru ca ei să înţeleagă mai bine anumite probleme legate de culoare şi de te0nici de lucru.


9/43

)rin joc se îmbină spontanul cu imaginarul, se produce destindere, plăcere şibucurie.

3xerciţiile joc pot fi" de observare a elementelor din natură, deimaginaţie, de descoperire a diferitelor culori nuanţe, tonuri sauprocedee de colorare fuzionare, tuşare, stropire etc..6ocul ca metoda didactica nu este un mijloc de divertisment ci unmijloc de cunoaştere, de învăţare. 3xerciţiul joc pune în fata elevilor,situaţii noi de rezolvare a spaţiului plastic, de descoperire a unor efecteexpresive de forme sau culori. 6ocul trebuie să fie un mijloc de stimularea creativităţii copiilor.3xercitiul executare repetata si constienta care solicita initiativa si gandirea#reatoare. 6ocul angajează resursele intelectuale, morale, estetice* ($etoda demonstraţiei A demonstra cu ajutorul materialelor intuitive imagini artistice,planşe, materiale din natura înseamnă a asigura un suport concretactivităţii de învăţare.7colarul trebuia să vizualizeze formele din natura şi cele artistice, culorile din

natura şi cele obţinute prin diferite te0nici de marii pictori etc.8emonstraţia practică, la tablă sau pe un suport de lucru în ceeace priveşte utilizarea elementelor de limbaj plastic sau modul în care sefluidizează sau se combina culorile, reprezintă o secvenţă importantă îndesfăşurarea demersului didactic.)rin această metodă didactică, informaţiile se primesc atât prin văz cât şi prin

auz, procentul lor de asimilare creşte şi astfel se evită înţelegerea greşită aproblemelor plastice.

3xemplu9ema plastica 9onurio 4e combină alb cu puţin roşu şi se obţine un ton foarte desc0is de roşuo 4e combină alb cu mai mult roşu şi se obţine un ton de roşu diferit de primulo 4e combină în continuare aceste culori sc0imbând progresiv cantitatea de

roşu obţinânduse scara tonală desc0isă a roşului. %a fel se procedează şi încazul obţinerii tonurilor de roşu înc0is roşu :negru în cantităţi progresive

8emonstraţia se realizează practic şi se susţine cu ajutorul planşelor didactice.*($etoda e#plicaţiei/etoda explicaţiei trebuie să aibă o pondere mai mică în desfăşurarea

activităţilor plastice deoarece capacitatea de concentrare este mai mică laaceastă vârstă. 8acă explicaţia este prelungită, apare fenomenul de oboseală.8e aceea educatorul trebuie să utilizeze alături de limbajul verbal şi limbajulnonverbal gestică, expresia feţei sau modularea vocii şi expresivitatea frazei.

3xplicaţia întotdeauna este însoţită de planşe demonstrative adecvate şi dedemonstraţii practice. /odalitatea de a materializa cele explicate efecte,armonii,

te0nici, combinatii de culori etc.3xplicatia să fie legata de experienta anterioara a elevului

($etoda conversaţiei

2n cadrul metodei conversaţiei distingemo conversaţia euristică însuşirea de noi cunoştinţe


10/43

o conversaţia de reactualizare reactualizarea şi introducerea cunoştinţelor înnoua temă plastică

o conversaţia de fixare fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor primiteo conversaţia de verificare verificarea cunoştinţelor teoretice legate de tema

plasticăo conversaţia de evaluare a lucrărilor evaluarea lucrărilor realizate de elevi

după criterii de evaluare stabilite3ste important modul în care sunt formulate întrebările. Acestea trebuie să fie

clare, concise, intr-o terminologie adecvata vârstei copilului. 4ă se evite cele curăspuns indus, cele stufoase, imprecise sau cele care presupun răspunsurimonosilabice ,,da' - ,,nu'.

)entru a oferi valoare acestei metode, conversaţia trebuie minuţios pregătită , întrebările să fie formulate cu precizie şi să solicite gândirea iar răspunsurile săfie corecte şi originale.

* ($etoda dialogului diri*at3ste o metoda didactica apropiata metodei conversaţiei şi se adresează cu

precădere vârstelor mici. 3ste o cale prin care se înlătură învăţarea mecanică decătre elevi a unor conţinuturi teoretice sau a unor procedee practice. 2ntrebarea '#e se întâmplă dacă' în cazul combinării unei culori cu alb sau negru în cantităţi diferite îi ajută pe elevi să observe că acestea se desc0id sau se înc0id progresiv.

/etoda dialogului dirijat include mai multe procedee prin care se deplaseazăcentrul de greutate de la întrebările de orientare învăţător elev la cele deinvestigare elev învăţător. 3a conferă o anumita autonomie în abordareaproblemelor plastice.

3forturile intelectuale ale şcolarilor sunt îndrumate în direcţii divergente, ceeace face ca problema plastică să poată fi rezolvată prin mai multe procedee. Astfel se dezvoltă imaginaţia, priceperea de a culege informaţii şi implicitgândirea creatoare.

2n activitatea plastică, alături de metodele specifice prezentate mai pot fiutilizate şi altele cum ar fi o metoda ;rainstorming asaltul de idei care permite

elevilor să propună mai multe idei de rezolvare a unei probleme plastice"o metoda sinectică vizează de asemenea dezvoltarea gândirii divergente şi

constă în apropierea prin analogii şi metafore de problema plastica.#onversatia stimuleaza gandirea pentru a elabora raspunsuri prin efort

propriu8ialogul dirijat incita curiozitatea, dezvolta gandirea.Alte metode didactice/etode didactice şi mijloace de invatamant utilizate în predarea educatiei

plastice sînt problematizarea prin care se stârneşte curiozitatea, dorinţa derezolvare pe baza experienţei anterioare şi a elementului nou care apare înrezolvarea unei teme plastice sau a unei te0nici de lucru.


11/43

Descrieti un *oc didactic prin care scolarii sau prescolarii sa realieeamestecuri fiice de culoare si indicati mi*loacele de invatamantfolosite.

6ocul didactic este un mijloc de cunoastere de invatare, de aceea trebuie săurmariti

- varsta copiilor"- tema plastica- materialele de lucru

- organizarea- situatii de invatare- initiativa si fantezie- corectitudinea selectarii metodelor didactice

Alături de metode, materialele didactice şi mijloacele de învăţământ ajută laatingerea obiectivelor propuse în cadrul unei activităţi şi constituie strategia

didactică a activităţii.)rin mijloace de învăţământ înţelegem un ansamblu de instrumente materialeşi te0nice care sunt folosite în procesul de predare-învăţare.

$aterialul didactic este o categorie de material intuitiv cu ajutorulcăruia se pot realiza cerinţele principiului intuiţiei./aterialul demonstrativ este integrat demersului didactic pentru a lămuri

problemele cromatice armonie, contrast, degrade, griuri colorate sc0emele deorganizare compoziţională compoziţie înc0isă, desc0isă şi diferite te0nici delucru.

/ijloacele de învăţământ sunt instrumente de acţiune purtătoare de informaţie

care intervin în procesul de instruire, sprijinind învăţătorul în activitatea depredare şi elevul în efortul de învăţare./ijloacele de învăţământ pot fi grupate astfel- mijloace informativ demonstrative materiale intuitiv naturale, obiecte

confecţionate, ilustraţii, albume de arta, tablouri, desene la tabla, planşedemonstrative etc.

- mijloace de exersare a deprinderilor- mijloace de evaluare a rezultatelor 2n activitatea plastică sunt utilizate mai mult materiale şi mijloaceinformativ - demonstrative care reprezintă surse de informaţie, ajuta la

transmiterea noilor cunoştinţe şi la exemplificarea unor noţiuni plastice.3xemple (+ercul cromatic al lui 6o0annes +tten sau cercul celor != culori care

permite explicarea unor legi ale culorii necesare încă de la clasele mici.>oţiunile teoretice se vor prezenta treptat, în funcţie de particularităţile devârstă şi într-o terminologie adecvată. )e baza cercului cromatic, eleviivor observa raporturile de- cald-rece"- culoare primară şi culoare obţinută prin amestec fizic"- culori opuse sau diametral opuse"

- culori vecine"- culori înrudite semene/ijloace de învăţământ categorie importantă a bazei te0nico - materiale


12/43

/etode didactice şi mijloace de invatamant utilizate în predarea educatieiplastice

+ercul cromatic al lui ,o-annes tten4teaua culorilor în care se disting culorile fundamentale şi cele binare./etode didactice şi mijloace de invatamant utilizate în predarea educatiei

plastice (,etoane colorate se pot confecţiona din cartoane de diferite forme

cerc, pătrat, dreptung0i etc. # aceste jetoane se pot explica şi demonstra- tipurile de culori culori primare, binare, calde, reci etc.- degradeurile tonuri înc0ise şi desc0ise- monocromie tonurile înc0ise şi desc0ise ale unei culori- nuanţe amestecul dintre două culori vecine- pata de culoare picturală şi plată6etoanele colorate se pot utiliza atât la şcolarii din clasele mici cât şi la ceidin clasele mari. Aceştia vor fi puşi în situaţia de a denumi sau a recunoaştecu ajutorul jetoanelor, diferite culori. ($ateriale din natură ) frunze, flori, insecte, crengi desfrunzite, vase,

legume, fructe etc.7colarii vor observa culorile şi formele naturale, vor denumi culorile şiformele observate şi vor face comparaţii de mărime, formă, culoare etc.pentru ca pe baza acestora să se poată exprima plastic într-un mod cât maipersonal. ('ucrările elevilor realizate de-a lungul anilor şi păstrate în mapa

învăţătorului. %a o activitate se pot prezenta puţine lucrări când se urmăreşterezolvarea unei probleme plastice şi multe lucrări când se urmăreşte modul

de realizare a unui subiect. 7colarul trebuie să conştientizeze progresiv căacelaşi subiect se poate realiza în mai multe feluri, într-un mod cât maipersonal.%ucrare realizata de elev (Albume de artă care vor ajuta şcolarii să pătrundă în lumea

muzeelor, a creaţiei plastice a marilor pictori.


13/43

preşcolari.#reativitatea ctivitatea plastică din grădiniţă, prin conţinuturile pe care le utili!ea!ă,

satisface şi de!voltă curio!itatea copilului, nevoia de descoperire şi e2primare cuajutorul elementelor de limbaj plastic.

/ai mult decât alte activităţi, cea plastică constituie cadrul şi mijlocul cel mailarg de activare şi stimulare a potenţialului creativ.

#ulorile, formele plastice şi liniile sunt mijloace de exprimare şi de exteriorizarea problemelor preşcolarului. )rin arta se dezvolta sensibilitatea senzoriala dar şicea comportamentala. 4ensibilitatea artistică se construieşte pe baza afectivităţii,ntuiţiei şi fanteziei, în funcţie de priceperea metodică a educatoarei.

)ersonalitatea copilului şi implicit sensibilitatea lui artistică este rezultantaacţiunii conjugate a factorilor ereditari, de mediu şi de educaţie. 8e aceeaeducatoarea trebuie să conştientizeze că limbajul plastic este cel mai apropiatpreşcolarului şi să nu ceară să reproducă pana la identificare elementele dinnatura.

Acţiunile educative desfăşurate în vederea stimulării şi dezvoltării potenţialuluicreativ în activităţile de educaţie plastică au următoarele obiective

- îmbogăţirea reprezentărilor despre forma şi culoarea obiectelor din natură"- formarea unor deprinderi de lucru cu ajutorul materialelor specifice artei

plastice"- dezvoltarea capacităţii de exprimare cu ajutorul elementelor de limbaj plastic"- dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative"- cultivarea spiritului de observaţie, a percepţiilor vizuale, a sensibilităţii

artistice precum şi a imaginaţiei creatoare"

- utilizarea principalelor elemente ale limbajului plastic punct, linie, culoarepentru a exprima plastic subiecte simple"- recunoaşterea şi denumirea culorilor.#reativitatea didactică, în funcţie de particularităţile de vârstă ale copilului şi de

specificul educaţiei plastice, duce la descoperirea şidezvoltarea potenţialului creative al acestuia.

/n general0 predispoiţiile artistice la vrsta preşcolară sunt:- simţul culorii asocierea culorilor prezentate cu cele din mediul înconjurător

sau cu cele utilizate de copil în lucrarea proprie, precum şi interesul de a obţine

noi nuanţe prin amestecuri de culori"- simţul formei care se manifesta prin interesul de a observa cu uşurinţă formadin natură precum şi prin exprimarea cu ajutorul unor forme din imaginaţie"

- simţul ritmului se exprima prin respingerea uniformităţii şi utilizarea ritmuluiliniilor, al culorilor intr-un mod propriu care reflecta ritmul demersurilor psi0ice"

- simţul spaţiului se manifestă prin încercarea copilului de a organiza suprafaţade lucru într-un mod ec0ilibrat.

Activitatea plastică constituie mijlocul de stimulare a potenţialului creativ lacopil

3xperienţa didactică a arătat că încă de la vârsta preşcolară,copilul are unfond creativ şi că acesta se poate dezvolta prin întrepătrunderea şiinteracţionarea unor condiţii cum ar fi


14/43

- climatul de creativitate în care educatoarea stimulează curiozitatea copiilor şicurajul de a utiliza sau combina culorile, prin crearea unei atmosfere de activitatelibera sau de colaborare prin realizarea unor lucrări colective, precum şi prinaprecieri pozitive privind rezultatele obţinute"

- dobândirea unor cunoştinţe privind elementele limbajului plastic şi a te0nicilor de lucru la activităţile de desen, pictură sau modelaj"

- dezvoltarea gândirii artistice plastice începând cu grupa mijlocie când copiiisunt îndrumaţi să gândească în imagini antrenând afectivitatea, memoriavizuala, senzaţiile şi percepţiile.

?ândirea artistică plastică acţionează mai mult în emoţional şi presupunecuraj, încercări, libertate în exprimare, încurajare, informaţie şi exerciţiu.

#reativitatea ca dimensiune a personalităţii copilului presupune următoarelefuncţii

- fluiditatea care presupune o mobilitate a gândirii copiilor începând cupreşcolaritatea în utilizarea numărului de culori şi de forme plastice fluiditateapresupune bogăţia, uşurinţa şi rapiditatea asociaţiilor de imagini sau idei, iarpentru a determina aceasta calitate a copilului se cere acestuia să găsească catmai

multe forme şi culori ale unui obiect- flexibilitatea se manifesta prin o modalitate spontana de a asocia culori şi

forme la tema prezentata de educatoare, presupune modificarea rapida amersului gândirii, atunci când educatoarea, de exemplu, propune copiilor săgăsească şi alte

nuanţe prin combinaţii de culori sau să redea şi alte forme copaci, flori,obiecte.

- originalitatea care presupune noutate, imaginaţie, inventivitate, se manifestă încă de la vârsta preşcolară.+n urma unor experimente realizate la diferite nivele de vârstă s-a constatat că

preşcolarii prezintă o fluiditate mai mare în lucrările cu temă dată şi cu elementesugerate în compoziţie, flexibilitatea este mai mare în lucrările cu elementesugerate şi originalitatea este mai vizibila în lucrările cu teme libere.

1uncţiile creativităţii se amplifică odată cu lărgirea experienţei cognitive cutransformările în planul gândirii, al percepţiei, al reprezentării şi cu consolidareafuncţiilor memoriei.

Devoltarea spiritului de observaţie şi a imaginaţiei prima etapă acreativităţii+maginaţia este un proces psi0ic de creare a unor imagini noi pe baza

experienţei cognitive anterior formate. )reşcolarul este capabil să creeze imagininoi, el îşi poate reprezenta ceea ce nu există în realitate.

4enzaţiile, percepţiile, memoria furnizează imaginaţiei materialul necesar, careeste supus unei prelucrări analitico-sintetice. )rin analiză se desprind uneletrăsături şi însuşiri ale obiectelor percepute iar prin sinteză aceste trăsături şi însuşiri sunt recombinate într-o formă nouă.

4e disting două tipuri de imaginaţie

- imaginaţie involuntară care reprezintă forma iniţială şi cea mai simplă ce semanifestă prin apariţia ideilor sau imaginilor noi fără nici o intenţie specială. 8e


15/43

exemplu, copilul îşi poate imagina un nor având diferite forme flori, animale,figuri umane etc.

- imaginaţie voluntară care apare ca rezultat al unei intenţii speciale de a creeaceva nou. 2n funcţie de prezenţa sau absenţa elementelor noi şi originale, sedisting

- imaginaţia reproductivă reprezentarea unui obiect sau fenomen nou pebaza descrierii verbale. )entru a realiza reprezentări noi este important cadescrierea să fie expresiva şi imaginile prezentate să fie adecvate. 8e exemplu, în activitatea

plastica în care educatoarea descrie diferite forme ale copacilor, ea trebuie săutilizeze în descriere şi limbajul nonverbal gestica, expresia fetei etc. pentru capreşcolarul să-şi poată imagina diverse forme de copaci.

- imaginaţia creatoare care se deosebeşte de cea reproductive prin creareaunor imagini fără suportul unor descrieri amănunţite. Apariţia imaginaţiei estestrâns legată de dezvoltarea psi0ică generală a copilului. 3a funcţionează înstrânsă unitate cu gândirea, limbajul şi procesele afective. +maginaţia şi gândireasunt două procese psi0ice care se întrepătrund şi se intercondiţionează reciproc. 2n procesul imaginaţiei apar idei şi imagini noi. +maginaţia este cu atât mai bogatacu cat

memoria furnizează material pentru imaginaţie. 8acă volumul de cunoştinţeeste bogat, este uşor de combinat şi recombinat elemente de limbaj pentru aproduce imagini artistice noi.

@ârsta preşcolară este considerată drept perioada imaginaţieifanteziei, visării şi jocului. +maginaţia copiilor nu trebuie considerata ca o

evadare din viata concreta. 3a trebuie înţeleasă ca pe o reală cale cu ajutorul

căreia lumea lor interioară devine mai largă şi mai bogată, înlesnindu-leomunicarea. %a vârsta preşcolară imaginaţia este în plina dezvoltare datoritalărgirii sferei cognitive şi însuşirii unor procedee de utilizare a materialelor şite0nicilor de lucru specifice domeniului plastic.

Activitatea plastică oferă multe posibilităţi pentru dezvoltarea imaginaţiei şiimplicit a creativităţii.

6ocurile de creaţie cu subiecte din basme şi poveşti au la baza reproducereacreatoare a imaginaţiei artistice. +maginile create de fantezia copilului devin totmai bogate în conţinut de la an la an.

+maginaţia este strâns legată de dezvoltarea psi0ică generală a copilului.

Te-nici de lucru)rin utilizarea diversificata a te0nicilor de lucru în activităţile plastice, copiii îşidezvolta capacitatea de exprimare, având astfel posibilitatea de a comunica cuajutorul elementelor de limbaj plastic, propriile idei, trăiri şi sentimente.

)rin lucrările obţinute la desen sau pictura, educatoarea primeşte informaţiidespre nivelul de dezvoltare fizica, psi0ica şi sociala al copilului, în vedereastabilirii unor strategii eficiente de instruire şi educare, adaptate la potenţialulfiecăruia. Astfel, putem spune ca lucrările de desen, pictura şi modelaj constituieadevărate fişe de psi0odiagnoză.

8iversificarea te0nicilor de lucru da posibilitatea educatoarei să utilizeze în

desfăşurarea activităţilor plastice, jocul ca metodă didactică.6ocul, ca activitate principală, la preşcolari, îndeplineşte funcţiiformative esenţiale


16/43

- incită curiozitatea şi structurează interesele preşcolarilor" - extinde ariarelaţiilor psi0omatice interpersonale.

#omunicarea cu ajutorul elementelor de limbaj plastic prin joc, presupunetilizarea unei game largi de te0nici de lucru pentru ca preşcolarul să fie pus însituaţia de a alege materialele şi culorile în funcţie de preferinţele lui. %ucrărileobţinute sunt dovada ca viaţa lor interioara este bogată, ca uneori intenţiile lordepăşesc posibilităţile de care dispun, dar şi că încep să-şi însuşeascăinformaţiile primare şi te0nicile de lucru.

! . %electarea şi utilizarea celor mai dezvoltative te&nici de lucru!! 2n general, te0nicile de lucru sunt denumite în!= funcţie de materialele utilizate. Acestea sunt!B (te-nica acuarelei - acuarela se fluidizează cu apa, se utilizează pe 0ârtie

umeda sau uscata obţinându-se pete transparente şi luminoase!C (te-nica temperei şi guasei - aceste vopsele sunt opace şi dense, ele se

desc0id şi se înc0id numai în combinaţii cu alb sau negru"!D 2te-nica cola*ului - procedeu de obţinere a unei forme sau compoziţiiplastice cu ajutorul unor materiale diverse 0ârtie colorata, textile etc., tăiatesau rupte

!E (te-nica decola*ului - procedeul prin care efectele expresive se obţin prindezlipirea prin ruperea fragmentara a unor materiale suprapuse şi lipite înprealabil pe suport de 0ârtie, lemn, carton etc.

!F 2te-nica monotipiei presupune mai multe procedee !G - acoperirea suportului de lucru sticla, metal, lemn, linoleum cu tempera

sau guaşa, se desenează apoi prin zgâriere cu un vârf de creion, bat sau alt

instrument de lucru, formele propuse.!H 8easupra se aşează o coală de 0ârtie care se presează cu un alt suporttare. 4e ridică cu grija 0ârtia care va avea imprimate formele desenate prinzgâriere.

= - peste suportul acoperit cu tempera sau guaşa strat mai gros se aşează ocoală de 0ârtie albă sau colorată, apoi se desenează pe ea compoziţiaplastica propusa, prin apăsare cu un instrument cu vârf.

=! 4timularea creativităţii presupune diversificarea te0nicilor de lucru== #reativitatea la preşcolari=B - pe un suport tare se desenează cu pensula forme plastice simple, cu una

sau mai multe culori. )este desen se aşează o coală de 0ârtie şi sepresează cu un alt suport tare.

=C - se îndoaie o foaie de 0ârtie, în interior se aşează culori uşor fluidizate, sepresează uşor cu palma dirijând în acelaşi timp culoarea spre margini, apoise întinde foaia şi se observa ca sau obţinut forme spontane care se potprelucra pentru a sugera diferite elemente flori, fluturi, forme fantastice etc..

=D 2te-nica amprentei - se pot folosi frunze de diferite forme şi mărimi carese colorează pe dos în culori diferite, se aşează cu suprafaţa colorată pe ocoală de 0ârtie şi se presează cu mâna, se ridică frunzele obţinându-se ocompoziţie plastică

=E (te-nica ştampilei - stampila se confecţionează din diferite materialeplastilina, guma, cartof, pluta care se taie pentru a obţine o suprafaţă


17/43

netedă. )e ea se desenează o forma simpla. /aterialul din jur se decupeazăpentru a rămâne forma

=F respectivă în relief, se colorează şi se imprimă în mod repetat pe o coala de0ârtie obţinându-se o compoziţie plastică.

=G (dactilopictura pictura cu degetele este cel mai utilizat procedeu la grupamica şi mijlocie

=H (te-nica modela*ului - se realizează prelucrarea unor materiale maleabilelut, plastilina, coca din faină şi aracet cu ajutorul palmelor, degetelor sau aunor instrumente speciale numite eboşoare. 4e pot obţine forme în reliefaşezate orizontal sau vertical.

B stropire0 diri*area culorii, etc.B! Obţineţi forme spontane prin te0nica suprapunerii culorilor şi prelucraţi

formaB= spontană obţinutăBB )ata picturala obţinută prin nuanţareBC )ata picturală obţinută prin fuzionareBD )ata picturală obţinută prin metoda Iton in ton'BE mozaic, colaj etcBF 9uşuri (#arioca ()ix

BG - punctul plastic se poate obţineBH - prin atingerea suprafeţei cu diferite instrumente de lucru"C - prin stropire"C! - prin construcţia unor forme geometrice de dimensiuni mici"- prin construcţia unor forme de dimensiuni mici inspirate din natur a

flori, copaci, case etc."+riterii de evaluare

!. +dentificarea tipului de compoziţieJJJJJJJJJJJJJJJJJJ! p.=. Kecunoaşterea elementelor de limbaj plasticJJJJJJJJJJJJJ= p.B. +dentificarea te0nicii de lucruJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ! p.C. )recizarea gamei cromaticeJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.! p.D. )recizarea tonurilor şi nuanţelorJJJJJJJJJJJJ.....JJJJ.,D p.E. +dentificarea contrastelor cromaticeJJJJJJJJJJ....JJJJJ!,D p.F. $riginalitate în interpretarea lucrăriiJJJJJJJJJJ....JJJJJ,D p.

G. 1olosirea corecta a normelor de ortografie şi punctuaţieJJJ....JJ...!,D p.%ucrare realizata de elev!. Analiati lucrarea de mai *os si preciati punctual :- genul lucrariiJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.,D p.- elemente de limbaj plasticJJJJJJJJJ.JJJJJJ,FD p.- gama cromaticaJJJJJJJJJJJJJJ.JJJJJ..! p.- tonuri si nuanteJJJJJJJJJJJJJJ.J.JJJJ..! p.- tipul petei de culoareJJJJJJJJJJJJJ.JJJJ..,D p.- contraste cromaticeJJJJJJJJJJJJJ.JJJJJ!,D p.4e acorda ! p. din oficiu.

9$9A% !:= ! p.


18/43

12. 'roiectele didactice cerinţe şi sugestii de îmbunătăţire. $;+3#9+@3%3

)rograma activităţilor plastice propune obiective de referinţă care o ajută

pe educatoare să îşi planifice realizarea unor te0nici de lucru noi îndesen, pictura şi modelaj care să ajute dezvoltarea creativităţii lapreşcolari.Tema plastică este cea propusă în planificarea calendaristică şirespectiv în proiectarea unităţilor de învăţare.Subiectul este pretextul prin care se realizează tema plastică şi poate fipropus de învăţător sau elevi.#ompetenţele se preiau din curriculumul disciplinei integrat din fiecarecompetenţă specifică în corespundere cu tipul lecţiei. 3le au un caractermai general, mai cuprinzător şi vizează latura informativă, formativa şi

educativa a demersului didactic.Obiectivele operaţionale au un caracter concret, măsurabil şi dirijează îndeaproape Ipaşii' instruirii. 3le urmăresc performanţelecomportamentale în plan cognitiv, afectiv şi psi0omotor realizate în spaţiulunei lecţii.%a educaţie plastică, obiectivele operaţionale vizează atât aspectul însuşirii teoretice a unor noţiuni, informaţii să denumească, sărecunoască, să observe, să descrie etc. indicate de programa şcolară,cât şi aspectul practic de formare a unor priceperi şi deprinderi specificeactivităţii de creaţie plastică să utilizeze, să combine, să armonizeze, să

obţină, să structureze etc.Activitatea de predare%&nvăţare presupune şi stabilirea tipurilor de învăţare, a tipurilor de interacţiune expozitiv, dialogat sau bazat peactivitatea practică a elevilor şi a mijloacelor de învăţământ ce vor fiutilizate.Secvenţele sunt etapele cuprinse în desfăşurarea lecţiei, sunt

alese în funcţie de tipul lecţiei şi au rolul de a ordona strategia didactică.4ecvenţe didactice

!. (/oment organizatoric=. (#aptarea atenţiei

B. (

Keactualizarea cunoştinţelor anterioareC. ( Anunţarea temei plastice şi a subiectului la clasele +-++D. se anunţă numai subiectul, iar tema plastică se dă sub formă deE. sarcină de lucruF. (8irijarea învăţării şi stimularea imaginaţieiG. ($bţinerea performanţei activitatea practicăH. (3valuarea analiza lucrărilor după criterii de evaluare.!. Anticiparea demersului unei lecţii prin proiectul didactic presupune

cunoaşterea conţinuturilor şi metodica disciplinei.

)roiectul didactic nu trebuie să constituie un şablon în desfăşurarea lecţiei. Adaptarea optimă la situaţii noi prin restructurarea sau recombinareaconţinuturilor şi metodelor, demonstrează capacitatea învăţătorului de a


19/43

opera prompt, adecvat şi eficient, adică flexibilitatea şi creativitateadidactică.$ptimizarea demersului didactic este o cerinţă a unui învăţământmodern şi presupune crearea de condiţii adecvate unei situaţii specificedomeniului plastic prin care să se asigure eficienţă şi atitudinecreatoare. 2n spaţiul de mai jos se va exemplifica cu un proiect de lactie.(roiect de lecţie

#lasa a-++-a$biectul 3ducaţie )lasticăTema plastica: 'inia ca element de limba* plastic4ubiectul #opac desfrunzit9ipul 1ormare de priceperi şi deprinderi#ompetenţe (1ormarea priceperilor şi deprinderilor de a utiliza elementele limbajului

plastic intr-o compoziţie" (8ezvoltarea capacităţii de a analiza o imagine artistica utilizând o

terminologie adecvata" (3ducarea voinţei, a spiritului de ordine şi disciplina"

$biective operaţionale)e parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor vii capabili ($!. să recunoască diferite tipuri de linii în natură şi în imagini de artă" ($= să utilizeze diferite tipuri de linii pentru a reda copacul desfrunzit" ($B să realizeze armonia cromatică cu ajutorul culorilor semnificative

pentru acest subiect"

(

$C să organizeze spaţiul dat într-o compoziţie plastică, unitară şiec0ilibrată" ($D să evalueze şi să autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de

evaluare"8ocumente curriculare

$etode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, etc./aterial didactic planşe didactice, materiale din natură, albume de artă, etc.

;ibliografie Album metodic, 3d. Arta ?afică, !HGF"

#onstantin )., 4ă vorbim despre culori, 3d. +on #ranga, !HHGE"/anolecu /., 3valuarea clară, ;ucureşti, ==/oment organizatoric #aptarea atenţiei Keactualizarea cunoştinţelor

!. Anunţarea temei plastice şi a subiectului=. 8irijarea învăţării şi stimularea imaginaţieiB. $bţinerea performanţei

/etode didactice conversaţia, explicaţia)regătirea celor necesare desfăşurării lecţiei/etode didactice conversaţia, explicaţia8escrierea copacilor în diferite anotimpuri

/etode didactice conversaţia, explicaţia, demonstraţia8iferite feluri de linii verticale, orizontale, oblice, groase, subţiri, curbe frânte"4e demonstrează la tabla aceste tipuri de linii.


20/43

4e recunosc diferite linii în spaţiul clasei3valuare frontalaTema plastica: linia ca element de limba* plastic4ubiectul pom desfrunzit

/etode didactice demonstraţia, conversaţia, explicaţia, descrierea/ulţi pictori au folosit în creaţia lor ca element principal de limbaj linia îndiferite poziţii, de diferite grosimi şi culori pentru a reda forme plasticeKolul liniilor (8e construcţie conturează, acoperă suprafeţele (8e expresie sugerează, exprimă

(8ecorativ ornamentează, înfrumuseţează. #u ajutorul diferitelor linii veţireda forma cat mai expresiva a unui copac desfrunzit aflat în una dinipostazele copac bătut de vânt sau liniştit, tânăr sau bătrân"

@eţi alege culori semnificative acestui subiect )aralele cu explicaţia şidescrierea se vor face demonstraţii la tabla şi se vor prezenta planşedemonstrative sau lucrări de arta3valuare frontala

% $=, $!, $C, $D3valuarea. #riterii de evaluare

- realizarea temei plastice şi a subiectului"- diversitatea şi expresivitatea liniilor"- semnificaţia culorilor"- mesajul lucrării"- finalizarea lucrării 2nc0eierea activităţii

/etode didactice e2erciţiul, demonstraţia, e2plicaţia 4n timp ce elevii pictea!ă, învăţătorul va îndruma individual fiecare elev, îl va evalua sau îi vademonstra problema neînţeleasă3valuare individuala/etode didactice conversaţia, explicaţia, analiza"4e realizează o expoziţie cu lucrările elevilor care se vor evalua dupăcriteriile stabilite +temii de evaluare se vor elabora cu ajutorul criteriilor deevaluare#âteva exemple

!. #e temă plastică aţi realizatL

=. 8enumiţi tipurile de linii utilizate în aceasta lucrareB. #e semnifică gama de culori utilizată în această lucrare3valuare frontala şi individuala 4curta apreciere asupra desfăşurăriilecţiei şicomportamentului elevilor.

13. (valuarea activităţii artstico-plastice a elevilor)Obiectivele unităţii de &nvăţare

,, Evaluarea constituie o activitate de colectare, organi!are şi interpretare adatelor

obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei

judecăţi de valoare asupra re!ultatelor adoptării unei deci!ii educaţionale,fundamentate pe conclu!iile desprinse din interpretarea şi aprecierea re!ultatelor )


21/43

*'anolescu, '. Evaluarea şcolară, #55#, p.#56/'a sfarsitul unitatii de evaluare studentii vor fi capabili: (să definească fiecare tip de evaluare3 (sa elaboree criterii de evaluare pe teme plastice in concordanta cu

tipul evaluarii si a particularitatilor de varsta3 (sa elaboree itemi de evaluare raportati la teme plastice3 (să evaluee practic o lucrare realiată de elevi după criterii de

evaluare.

.!. (articularităţi ale evaluării3valuarea este o componentă importantă a demersului didactic care

furnizează informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de predare-învăţare.3a vizează atât modul de organizare a activităţii de către cadrul didactic cât şirezultatele obţinute. Astfel se creează io relaţie funcţională între constatarea şiaprecierea rezultatelor produse şi cunoaşterea factorilor, situaţiilor care aucondus la obţinerea acelor

rezultate. Această relaţie, cadru didactic-şcolar duce la diagnosticareaprocesului didactic la stabilirea interdependenţei dintre strategii, conţinuturievaluare şi obiective.

)rin evaluare putem clasifica şcolarii în funcţie de performanţele proprii, putemdescoperi aptitudini artistice, iar pentru îmbunătăţirea acestor performanţe se potstabili punctele tari şi punctele slabe ale activităţii de predare-învăţare. %ecţiileurmătoare pot fi etape cu obiective şi sarcini de rezolvare, stabilite în urma celor

constatate, pentru a obţine noi performanţe. 8eciziile ameliorative trebuie săfie raportate în permanenţă la vârsta şcolarilor, la specificul activităţii de creaţie

plastica şi la obiectivele prevăzute de curriculum.3valuarea trebuie racordata la situaţiile de învăţare, la structura fiecărui şcolar,la aptitudinile lui artistice dar şi la atitudinea lui faţa de învăţare. 7colarul nutrebuie raportat la un etalon ci la obiectivele propuse pentru o tema plastica.

3valuarea va fi justă numai în măsura în care va măsura competenţa vizată înmod precis de către învăţător.

%a educaţie plastica, evaluarea va fi subiectiva daca nu se va face după criteriicare să măsoare obiectivele propuse şi daca nu se va urmări raportul dintreaspectele informative şi cele formative.

+n practica didactica distingem trei tipuri de evaluare iniţială, cumulative

sumativă şi continuă formativă.4. "valuarea iniţială Acest tip de evaluare se realizează pentru a stabili nivelul de pregătire al

elevilor. 2n funcţie de aceasta, cadrul didactic îşi stabileşte obiectivele şi îşistructurează conţinuturile.

%a educaţia plastică se va stabili la început de ciclu cl. + dacă şcolarii au unvocabular specific artelor plastice minim, dacă au deprinderi de a utilizamaterialele şi instrumentele de lucru. 7colarii vor fi puşi în situaţie de arecunoaşte, a denumi culori, forme din mediul înconjurător sau din planşedidactice şi de a realiza practic o lucrare cu un subiect uşor şi atractiv. %ucrările

vor fi apreciate pozitiv de către învăţător, în faţa clasei, iar individual, în afaraorei, se vor evalua după criterii de evaluare şi descriptori de performanţă. )rinacest tip de evaluare învăţătorul va stabili dacă şcolarii stăpânesc acele


22/43

cunoştinţe şi abilităţi necesare înţelegerii conţinuturilor prevăzute de programaşcolară pentru clasa +.

3valuarea expresie a necesităţii asigurării unei activităţi instrumentiv educative de calitate

3valuarea initiala se efectuează la inceputul anului şcolar )ata picturala obţinută prin nuanţare)ata picturală obţinută prin fuzionare)ata picturală obţinută prin metoda Iton in ton'5. (roiectarea unităţilor de &nvăţare 2nvăţătorul îşi proiectează unităţile de învăţare temele plastice pe parcursul

unui an şcolar într-o succesiune logică cu următoarea structură#onţinuturi $b. de referinţă Activităţi de învăţare, Kesurse , 3valuare,


23/43

compoziţie simplă fără ajutorul învăţătorului ($bţine forme spontane sugestive şi organizează o compoziţie plastică,

unitară şi expresivă (6nitatea de &nvăţare: (unctul plastic

>umăr de ore C#asa a-+@-a#onţinuturi$biective de referinţă Activităţi de învăţareKesurse3valuare)unctul cu rol de construcţie)unctul cu rol decorativB.!.C.!. (3xerciţii de observare a punctului în natura pe imagini de arta şi planşe

didactice (3xerciţii de obţinere a punctelor de diferite forme mărimi şi culori (Kealizarea unor compoziţii figurative şi non figurative în care punctul să aibă

rol de construcţie sau decorativ (#ulori de apa ()ensule (#oli de 0ârtie (9uşuri (#arioca

(

)ix)roba practica(robe de evaluare!. Kealizaţi o compoziţie plastică cu subiectul I)eisaj' în care punctul plastic

să aibă rol de construcţie.=. Kealizaţi o compoziţie decorativă în care punctul să aibă rol de ornamentareDescriptori de performanta% 4uficient" ;ine" 1oarte ;ine (


24/43

7.9. (roiectul de lecţie@arietatea şi multitudinea proceselor şi acţiunilor cuprinse în activitatea de

instruire şi educare, fac necesară pregătirea şi proiectarea desfăşurării lecţiilorde creaţie plastică.

)refigurarea cât mai amănunţită a demersului ce urmează să se desfăşoare încadrul lecţiei de către învăţătorii debutanţi şi sub formă sintetică de către învăţătorii cu experienţă, presupune stabilirea scopurilor, obiectivelor concreteoperaţionale, metodelor şi mijloacelor adecvate precum şi structura secvenţială alecţiei.

Anticiparea demersului lecţiei presupune asigurarea succesuluişi ameliorarea raportului dintre certitudine şi aleatoriu.8ocumente curriculare )roiectul pentru 2nvăţământul Kural GB"#emplu:$biectul 9ema plastica4ubiectul9ipul lecţiei4copuri$biective operaţionale

14. 'entru consiliere metodică noţiuni artistico plastice şimetodologia predării acestora

. $,'OA+"'" ('AST+"

,, rta îl formea!ă pe om, învăţ"ndu(l să (şi lărgească ori!ontul7îl educă pentru a deveni o fiinţă cu adevărat umană8 * 1isc0er, 3rnest, >ecesitatea artei, p.=B

'a sfrşitul unităţii de &nvăţare0 studenţii vor fi capabili:*(să recunoască elementele limba*ului plastic &n imagini artistice3*(să identifice diferite modalităţi prin care se pot obţine e#presivităţiplastice cu a*utorul elementelor de limba*3*(să utiliee &n mod creativ elementele de limba* plastic pentru arealia compoiţii cu diferite subiecte3*(să analiee lucrări de artă plastică0 identificnd mesa*ul lor artistic

3lemente de limbaj plastic. (unctul plasticSă evidenţiee următoarele aspecte ale punctului plastic: modalităţile de obţinere a punctului plastic rolul punctului plastic &ntr%o compoiţie posibilitatea de obţinere a unor efecte plastice &ntr%o compoiţie

)unctul plastic este o formă plană sau spaţială ale cărei dimensiuni suntreduse în raport cu suprafaţa sau spaţial în care se află.

4ă devină ,, plastic' punctul trebuie transfigurat pentru a putea transmite idei şi

sentimente. 3l se poate constitui în forme abstracte sau figurative.)unctul plastic are diferite forme5 pete obţinute prin atingerea suprafeţei cu un instrument de lucru, prin


25/43

stropire sau prin alte procedee"5 forme geometrice diverse triung0i, cerc, pătrat5 forme abstracte"5 forme inspirate din natură frunze, flori, insecte etc.8upă scopul în care este utilizat punctul poate fi5 cu rol de construcţie construieşte forma, acoperă suprafaţa ca înarta neoimpresionistă5 cu rol de expresie exprimă, sugerează ,,flori pe câmp', ,,stele pecer', ,,spectatori', ,,fructe', ,,flori' etc.5 cu rol decorativ decorează, ornamentează)utem spune că punctul plastic poate avea rol în sine ca semn plastic, rol

secundar, subordonat unei forme pointillism, mozaic, colaj etc. şi rolul de a înfrumuseţa alături de alte elemente de limbaj, unele

suprafeţe decorative. 2ntr-o compoziţie plastică, cu ajutorul punctului se pot obţine uneleefecte cu caracter expresiv determinate de mărime, culoare, poziţie5 puncte de mărimi diferite pot da impresia de spaţiu mare aproape, mic - departe5 puncte realizate în culori calde sau reci cald aproape, rece departe5 puncte realizate în culori desc0ise sau înc0ise desc0is uşor, înc0is greu M6oan /iro #ompoziţeMN1ormele punctului plasticKolul punctului plastic într-o compoziţie3fecte cu caracter expresiv

5 marime 5 pozitie 5 culoare.3lemente de limbaj plastic

)unctul se poate integra suprafeţei în mod armonios sau contrastant. /ărimeapunctului este corelată implicit şi cu efectul de distanţă, efectul de sugerare aspaţiului prin modificarea dimensiunilor punctele mărite sugerează apropierea,iar cele micşorate depărtarea.

3fectul de spaţialitate al punctelor poate fi mărit prin realizarea contrastuluicald rece. )entru a obţine acest efect se vor asocia puncte mici cu cromaticarece şi cele mari cu cea caldă.

3fectul greu uşor al punctelor are la bază legătura senzorială dintre alb Odesc0is, sus, uşor şi negru O înc0is, jos, greu. )entru obţinerea unor efectedecorative, punctele se pot grupa în diferite poziţii

5 şiruri de puncte orizontale, verticale sau oblice cu alternanţă sau repetare demărime sau culoare"

5 şiruri de puncte cu aceeaşi mărime doar de culori diferite"5 şiruri de puncte în direcţii diferite/otivele decorative obţinute prin repetare, alternanţă, simetrie cu ajutorul

punctului şi a altor elemente geometrice sunt de mare efect în ornamentaţie.Test de autoevaluare 1:

- punctul plastic se poate obţine- prin atingerea suprafeţei cu diferite instrumente de lucru"- prin stropire"


26/43

- prin construcţia unor forme geometrice de dimensiuni mici"- prin construcţia unor forme de dimensiuni mici inspirate din naturaflori, copaci, case etc."- rolul punctului plastic- de construcţie"- de expresie"- decorativ- posibilităţi de obţinere a unor efecte plastice- mărimi diferite"- culori calde şi reci"- culori înc0ise şi desc0ise.

: !. 'inia ) element al limba*ului plastic 2n artele plastice şi decorative, linia constituie una dintre cele maiimportante elemente ale limbajului plastic. )ractic linia este creata prindeplasarea unui instrument creion, pix, peniţă, cărbune, pensulă pe osuprafaţă. 4tructura, aspectul şi grosimea liniilor sunt determinate de natura

instrumentului care o creează.8upă formă, aspect şi lungime liniile pot fi drepte, frânte, întrerupte, curbe,

şerpuite, spiralate, scurte, lungi, în duc continuu, subţiri, groase, modulate.8upă poziţia pe o suprafaţă, liniile pot fi orizontale, verticale, oblice.8upă scopul în care sunt utilizate, liniile pot fi- cu rol de construcţie conturează sau acoperă creând forme şi volume- cu rol de expresie, de semn plastic sugerează elemente din natură, mişcare,

exprimă o stare sufletească etc.- cu rol decorativ creează motive decorative care ornamentează spaţiile cucaracter decorativ după principiile alternanţă, repetiţie, simetrie.

%iniile pot avea expresivităţi şi semnificaţii- spaţialitate, când sunt mai groase în primul plan"- monotonie, când orizontalele se succed într-un ritmlent, odi0nitor "- dezordine când sunt utilizate liniile oblice întretăiate şigrupate diferit"

- entuziasm şi exuberanta prin linii spiralate"- mişcare şi dinamism prin oblice şi curbe ferme"- moliciune prin curbe line"- ec0ilibru, măreţie, monumentalitate prin verticale.)atras 3ugen, 8ans%inia are potenţialitatea de a sugera mişcare, formă, spaţiu.3xpresivităţi şi semnificaţii

5 Acoperiţi suprafeţele unor forme cu ajutorul punctelor de diferiteculori, nuanţe sau tonuri frunze, flori, forme geometrice

5 Keprezentaţi cu ajutorul punctelor de mărimi şi culori diferitefrunzele sau florile din coroana unui pom, spectatorii din tribune, stelelede pe cer, covorul frunzelor de toamna etc.


27/43

5 Kealizaţi o compoziţie în care să folosiţi punctul cu rol decorativ,prin împărţirea suprafeţei de lucru în forme geometrice, aplicând apoipuncte de culori diferite ordonate după relaţiile mare mic, aglomerat aerat, cald rece etc.5 8ecoraţi un vas popular cu motive decorative obţinute cu ajutorulpunctului organizat după principiile artei decorative.5 Kealizaţi un proiect pentru un covor popular decorând cu motiveobţinute prin alternanţa de culoare şi mărime.5 #onfecţionaţi un semn de carte din carton şi decoraţi suprafaţa luicu ornamente geometrice.5 8ecoraţi cu motive populare obţinute din linii şi puncte o suprafaţăcare să sugereze un covor popular.#aracterul decorative al punctului obţinut prin aplicarea principiilor arteidecorative Aplicaţii practice pentru elevi3xpresivitatea liniei este determinata de traiectorie, structura, lungime,

grosime, poziţie, valoare, culoare şi ritm. 3a are un rol de sine stătător, poate fisubordonată suprafeţei, poate contura o formă şi poate creea un spaţiu sugestiv încărcat de semnificaţii prin puterea ei de expresie.

#u linii de diferite tipuri se pot obţine motive care decorează suprafeţele unorobiecte. #reatorii populari folosesc linia în decorarea ceramicii, ţesăturilor,costumelor populare, lemnului, etc.

?ruparea şi multiplicarea liniilor, alternarea de grosime, poziţie sau culoare,repetarea sau simetria faţă de o axă, sunt procedee prin care se obţin motivedecorative. Alături de punct, linia îmbogăţeşte expresia artistică a ornamentelor

decorative. %inia şi punctul ca elemente decorative au şi valenţe expresivecare alături de ritm, contrast, mişcare, armonie, ec0ilibru etc. constituiemijloace de expresie.3levii pot realiza exerciţii de utilizare a liniei în ipostaze diferite,precum şi compoziţii cu subiecte care să-i atragă.*(3xerciţii de utilizare a liniilor de grosimi, forme şi culori diferite juxtapuse.*(3xerciţii de realizare a liniei în duct continuu în te0nici diferite pe suport

umed, cu ceară, cu carioca*(3xerciţii de obţinere a unor forme cu ajutorul liniei modulate gros subţire*(Kealizaţi compoziţia cu subiectul ,,@alurile mării' utilizând linia curbă în

tonalităţi de albastru*(4ugeraţi cu ajutorul liniilor verticale de diferite grosimi blocurile unui oraş*(Kealizaţi cu ajutorul diferitelor tipuri de linii crengile din coroana unui pom

desfrunzit*(Kealizaţi cu ajutorul diferitelor tipuri de linii străzile unui oraş%ucrare realizata de elevKolul liniei în arta decorativă Aplicaţii practice pentru elevi.3lemente de limbaj plasticTest de autoevaluare !

@erificaţi-vă, consultând sugestiile de la pag. GG-H 2n spaţiile de mai josrealizaţi exerciţii prin trasarea diferitelor linii poziţii, grosimi pentru a obţineexpresivităţi


28/43

plastice Test de autoevaluare ! ;sugestii


29/43

P 4e îndoaie o foaie de 0ârtie simetric şi se aşează culori numaipe una din jumătăţile ei. #u cealaltă jumătate se acoperă culoarea, sepresează, se dirijează obţinându-se astfel o formă spontană dispusăsimetric ce cele două jumătăţi ale foii.5 4e umezeşte o foaie de 0ârtie cu apă, şi se desenează cupensula înmuiată în culoare, linii, forme simple, puncte. 4e producefuzionarea culorilor şi astfel iau naştere diferite forme spontane.1orma, aspectul exterior, înfăţişarea elementelor Aplicaţii practice pentru elevi.

Test de autoevaluare 41. "#plicati deosebirea dintre: forma naturala si forma plastica forma spontana si forma elaborata!. Desenati forme elaborate

;pomi0 flori0 fluturi0 pasari


30/43

- nuanţe- modularea culorii- monocromie sau ,, ton in ton & tonurile înc0ise şi desc0ise ale unei singure

culori- stropire- tuşare scurtă- grizare. 'ucrarea de verificare nr. 11. +omentaţi una din cele două imagini preentate &n paginaanterioară şi preciaţi modul &n care au fost utiliate elementelelimba*ului plastic.(reciări privind redactarea ;analia lucrării<#omentarea unei lucrari de arta se refera la analiza ei din punct de vedereplastic - autor"- denumirea lucrării" Test de autoevaluare 1: - culori binare

4ubiecte - 1ructe, 1lori de primăvară, )ădurea etc. - culori calde4ubiecte - Kazele soarelui, 1loarea-soarelui, )ortret de copil vesel etc.- culori reci

4


31/43

- denumirea lucrării"- elemente de limbaj plastic utilizateJJJJJJJJJJ..B p./odalitati specifice de exprimare plastica raportate la- tipuri de linii drepte, curbe, orizontale, verticale, oblice, groase,subtiri, de contur, de expresie etc.JJJJJJJJJJJJJJJ= p.- pete de culoare vibrate, plate, mixteJJJJJJJJJ! p.- tuse urme lasate de pensula spontane, vibrate, oblice, agitate,domoaleJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ..! p.- forma plastică sugestivă, spontană, plană, ec0ilibrată, simetrică,asimetrică etc.JJJJJJJJJJJJJJJJJJJ.= p.4e acorda ! p din oficiu.9$9A% ! p. Analiza lucrării se va realiza in maxim o pagină. 2n înc0eiere, veţi specifica de ce consideraţi că lucrarea aleasă are o valoareartistică.Kedactarea trebuie să aibă coerenţă in exprimare.Kespectaţi normele ortografice si de punctuaţieR4crieţi vizibil şi utilizaţi o terminologie din domeniul plastic+riterii de evaluare!. +dentificarea elementelor de limbaj plastic utilizate de pictorJJJ.B p.=. 9ipuri de linii ca elemente ale limbajului plastic................................,DpB. )recizarea te0nicii prin care s-a realizat pata de culoareJ =p.C. +dentificarea expresivităţii formei plasticeJJJJJJJJJJJ...=p.D. 4tilul literar de comunicareJJJJJJJJJJJJJJ..JJJ!,D p

. ?RA$AT+A "D6+A@" ARTST+O%('AST+"1. +6'OAR"AObiectivele unităţii de &nvăţare,,Lumea este colorata 9 O lume fără culori n%ar fi numai tristă, ci ar părea

moartă. "ndiţi%vă, doar la marea deosebire dintre o !i de vară însorită,scăldată de cerul albastru, de flori, frun!e şi o !i de toamnă t"r!ie, ploioasă,mo;or"tă, c"nd totul este dominat de cenuşiu sau la trista înfăţişare a naturii cese pregăteşte de iarnă, e2istă culori, c;iar dacă reduse la o gamă.


32/43

sau artificiale.1izicianul englez +saac >ePton !EC= !F=F a demonstrat pentruprima dată că lumina este culoare, că lumina solară se descompune înşapte culori atunci când este trecută printr-o prismă de cristal triung0iulară5 #ulorile spectrale sunt roşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo şi violet

K$?@+A@. #urcubeul este un fenomen natural în care se poate observadescompunerea luminii solare în cele şapte culori.

5 #ulorile pigmentare vopsele sunt obţinute pe cale c0imică din pulbericolorate combinate cu diferiţi lianţi. 2n funcţie de liantul folosit sunt vopsele pebază de apă acuarele, tempera, grase şi vopsele pe bază de ulei.

8intre teoreticienii şi pictorii care s-au ocupat cu studiul culorilor aufost $tto Kunge, )aul Slee şi 6o0annes +tten.6o0annes +tten a realizat cercul cromatic al celor != culori B primare,B binare de gradul + siE binare de gradul ++ sau terţiare- culorile primare K roşu, ? galben, A albastru numitefundamentale sau de bază. 3le nu se pot obţine din combinareaaltor culori pigment ci numai pe cale c0imică" 2nsemnătatea culorii este atestată prin dominaţia ei in ansamblul percepţiilor vizuale, iar omul primeşte aproximativ HT din totalul informaţiilor despre

mediul înconjurător, prin vedere si numai !T prin simţuri. #uloarea este deci

principalulelement prin care aparatul senzorial receptează semnalele emise de lumeaexterioară.#lasificarea culorilor pigmentare #ulori spectrale K$?@A+@

- culorile binare de gradul ;O ) oran*0 e ) verde0 i ) violet seobţin din amestecul fizic a două culori primare astfel $ O K : ?"@e O A : ?" @i O K : A- culorile binare de gradul terţiare se obţin din amestecul fizicdintre o culoare primară şi o culoare binară de gradul + astfel ? : $ O galben oranj ?.$.K : $ O roşu oranj K.$.K : @i O roşu violet K.@i. A : @i O albastru violet A.@e A : @e O albastru verde A.@e

? : @e O galben verde ?.@e8upă efectul pe care îl produc culorile pot fi calde şi reci. 2n cerculcromatic al lui 6o0annes +tten se disting în partea dreaptă culorile calde ?,?.o, $. K. v iar în partea stângă culorile reci @i, A.vi, A, A.ve, @e, ?.vi culori calde - ne dau senzaţia de căldură" - ne duc cu gândul la soare, foc, vară etc.- ne ajuta să coloram soarele, focul , vara etc.- sugerează bucuria, sărbătoarea, exuberanţa etc.- ne dau impresia de apropiere în spaţiu.5

c- culori reci- ne dau senzaţia de rece"


33/43

- ne duc cu gândul la răcoarea pădurilor, a apelor, la iarnă etc.- ne ajută să colorăm iarna, ploaia, înserarea etc.- sugerează tristeţea, dar şi calmul, liniştea"- ne dau impresia de depărtare în spaţiu.$ranjul este culoarea cea mai caldă deoarece rezultă din amesteculfizic dintre două culori calde K : ?3fecte cromatice culori calde, culori reci Albastrul pur este culoarea cea mai rece deoarece celelalte culori reciconţin şi culori calde @e O A : ?" @i O A : K.9ot în cercul cromatic a lui 6o0annes +tten se poate observa căfiecărei culori primare îi corespunde, în partea diametral opusă, o culoarebinară. #ulorile diametral opuse în cercul cromatic se numesc culoricomplementare.)erec0ile de culori complementare suntKoşu cu verde ?alben cu violet Albastru cu oranj#aracteristici - una este primară iar cealaltă binară"- una este caldă iar cealaltă este rece" - din amestecul fizic a două

complementare se obţine griul - alăturate se exaltă reciproc producând uncontrast puternic.

)entru pictor, culoarea si legile utilizării ei reprezintă baza experimentăriiplastice a unor idei si sentimente in funcţie de personalitatea lui.#urentele artistice ale secolului al UU lea sunt relevante pentru multipleleposibilităţi de a folosi si armoniza culorile.1ovismul, expresionismul, cubismul, arta abstracta etc sunt exemple,edificatoare in ceea ce priveşte te0nicile de lucru si posibilităţile expresive ale

culorilor in diferite ipostaze. 8aca fovismul a promovat exaltarea culorii pure,expresionismul a folosit accente violente de culoare in tuse nervoase si tonurisumbre pentru a reda climatul dramatic, neliniştitor.

1. (ropuneţi cate trei subiecte pentru fiecare din temele plastice:*(00culori binare BB*(00culori calde BB*(00culori reci BB*(00culori complementareBB*(00contrast cald ) receBBKăspunsul va putea fi încadrat in spaţiul rezervat in continuare.

!uloarea )roiectul pentru 2nvăţământul Kural !H!.5. Conculorile Albul şi negrul sunt considerate nonculori întrucât ele nu conţinpigmenţi cromatici. Albul reprezintă lumina iar negrul reprezintă întunericul. Amestecând fizic, alb şi negru în proporţii diferite se obţinopiniile acromatice sau neutre. #ând amestecul cantitativ esteprogresiv se obţine scara valorică a griului neutru.#a pigmenţi acromatici, albul şi negrul au un rol important îndesc0iderea sau înc0iderea culorii.

Albul ajută la obţinerea tonurilor desc0ise ale culorii degradeuri desc0ise. >egrul ajuta la obţinerea tonurilor înc0ise aleunei culori degradeuri înc0ise.


34/43

8acă într-o lucrare se utilizează o singură culoareamestecată fizic cu alb şi negru în cantităţi diferite se obţine temaplastică V monocromia W8+#9+$>AK*(acromatic lipsit de culoare*(monoculoare alb, negru, gri*(gri neutru rezultatul amestecului dintre alb si negru*(ton grad de strălucire a unei culori*(degradarea culorii modificarea culorii in amestec cu alb@alenţeexpresivealenonculorilor #uloareaAmestecul fiic al culorilor şi nonculorilor Amestecul fizic este combinarea materiala dintre culori. )rin acesttip de amestec se pot obţine aproximativ nouă sute de tente distinctepentru retină.)rin amestecul fizic dintre culori şi nonculori se pot obţine practicnuanţe, tonuri, griuri, degradeuri etc.4unt mai multe posibilităţi de amestec fizic Amestecul fizic dintre alb şi negru)rin amestecul fizic dintre alb şi negru se obţine griul neutru. #ândcele două nonculori sunt amestecate în cantităţi progresive se obţinescara valorică a girurilor neutre.

Amestecul fizic al culorilor cu alb sau negru)rin amestecul fizic cu negru, culorile îşi pierd luminozitatea şi se înc0id.)rin amestecul unei culori cu alb sau negru se obţin tonuriledesc0ise şi înc0ise, iar când amestecul este progresiv se obţine scaratonală a culorii respective. Amestecul fizic dintre culori vecine în cercul cromatic)rin amestecul dintre culorile vecine semene, una fiind luată încantitate mai mare se vor obţine diferite nuanţe.K : $ O nuanţe de la roşu la oranj

A : @i O nuanţe de la albastru la violet? : @e O nuanţe de la galben la verde Amestecul fizic dintre culorile opuse în cercul cromatic a lui +ttenculori complementare8in acest amestec de complementare se obţin griurile colorate, iar procedeul se numeşte grizare. Amestecul fizic dintre o culoare şi griul neutru8in acest amestec se obţin cele mai rafinate griuri colorateo 4e structurează suprafaţa foii de 0ârtie cu ajutorul unor liniiorizontale, verticale şi oblice, trasate direct cu pensula. 4uprafeţele

obţinute, de diferite forme şi mărimi, se vor colora cu griuri neutreobţinute din amestecul fizic dintre alb şi negru luate în cantităţidiferite.


35/43

o 4e realizează un peisaj utilizând tonurile înc0ise şi desc0ise aleunei singure culori. 9ema plastică va fi V monocromie W iar subiectul va fi stabilit de elev în funcţie de culoarea utilizată şi dece îi sugerează lucrarea obţinută.)osibilităţi de amestecuri fizice Aplicaţii practice pentru elevi)rin metoda didactică exerciţiu joc obţineţi griuri colorateutilizând cele două procedee *(amestecul fizic dintre doua complementare şi alb sau negru*(amestecul fizic dintre o culoare şi griul neutruo 8acă se acoperă toată suprafaţa cu tente de griuri colorate,aceasta poate constitui fondul unei alte teme, cu personaje saualte elemente inspirate din natură.?riuri colorateAtenţie +ele mai frumoase griuri colorate reultă din amestecul fiic dintre

culorile complementare plus alb ;poate fi folosit şi negrul &n cantităţireduse<%ucrare realizata de elev@erificaţi-vă, consultând răspunsurile de la pag. GG-H1. +um se obţin nuanţeleEîncercuiţi litera corespunzătoare variantei corecte A. roşu : oranj;. albastru : galben#. albastru : violet8. galben : roşu

!. +um se obţin tonurile &nc-ise si desc-ise ale unei culori Eînscrieţi in spaţiul din stînga numerelor de ordine din prima coloana, literacorespunzătoare grupei de culori

- !. ton desc0is de roşu A. roşu : negru- =. ton înc0is de roşu ;. roşu : alb- B. ton înc0is de albastru #. albastru : alb- C. ton desc0is de albastru 8. albastru : negru4. +e se obţine din amestecul fiic de alb si negru E8. +e se obţine din amestecul fiic dintre o culoare si griul neutru E+ontraste cromatice

#ontrastul presupune existenţa a două elemente opuse zi noapte, vară iarnă, mare mic, uşor greu, etc.#ontrastele cromatice sunt determinate de strălucirea unei culori, cantitatea

ei, luminozitatea şi puritatea ei.#ontrastul cromatic se obţine când între culori sunt diferenţe puternice.6o0annes +tten a fundamentat teoria culorilor şi a stabilit şapte contraste

cromatice 1. +ontrastul culorilor &n sine se obţine prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare, de primare şi binare.)uterea acestui contrast scade cu cât culorile folosite se îndepărtează de

culorile primare.)rezenţa albului şi negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoareceintervin efectele caracteristice de creştere a luminozităţii şi strălucirii culorilor.


36/43

Acest contrast transmite un sentiment de optimism, de bucurie.!. +ontrastul &nc-is ) desc-is0 sau clar ) obscur se obţine prin alăturarea

unei culori cu valori tonale diferite luminozităţi diferite. Acest contrast generează unele efecte de uşor greu şi aproape departe.#ontrastele cromatice sunt determinate de stralucire, luminoziate, puritate,

intindere ca suprafata, valente expresive, etc.#uloarea=C )roiectul pentru 2nvăţământul Kural4. +ontrastul cald % rece se realizează prin alăturarea culorilor caldeşi reci.)entru a obţine efectul maxim de cald rece se juxtapuneculoarea cea mai rece albastrul cu cea mai caldă oranjul. 2ntr-o compoziţie culorile calde dau impresia de aproape iar celereci impresia de departe.5. +ontrastul complementar se obţine prin alăturarea culorilor complementare. 2ntr-o compoziţie plastică se pot dezvolta două sautrei perec0i de complementare care prin juxtapunere îşi mărescstrălucirea.8. +ontrastul de calitate rezulta din alăturarea culorilor strălucitoarecu cele stinse, amestecate, tulburate.)rin calitatea unei culori se înţelege gradul ei de puritate. Acest contrast este cel mai subtil, mai rafinat în contextul unei armonii

cromatice.#uloarea9. +ontrastul de cantitate se referă la raportul de mărime a două

sau mai multe suprafeţe colorate. 3ste contrastul mult puţin saude proporţie.7. +ontrastul simultan şi succesiv are la bază legeacomplementarelor şi se produce atunci când o culoare pură solicităcomplementara ei.8acă complementara lipseşte din context atunci oc0iul o produce.3ste un efect optic simultan. Astfel când privim mai mult timp o pată de culoare verde şi apoi înc0idem oc0ii aceeaşi pată ne apare în roşu.>u se poate vorbi de armonizare cromatică fără să te

raportezi la contraste cromatice pentru că armonia nu înseamnăani0ilarea contrastelor ci acordarea lor.)entru a crea acel ec0ilibru armonic, pe care îl presupuneorice lucrare de artă autentică este necesară stăpânirea cupricepere cu te0nică a contrastelor cromaticeo 2n te0nica colajului, se vor tăia forme diferite din 0ârtiecolorată roşu, galben, albastru şi se vor lipi pe o suprafaţăpentru a realiza tema plastică V contrastul culorilor în sine W.%ucrarea poate fi un proiect pentru vitraliu.o suprafaţa de 0ârtie se împarte în suprafeţe mai mici cu

ajutorul unei linii trasată cu negru. 4uprafeţele obţinute secolorează cu roşu galben şi albastru obţinându-se astfelcontrastul culorilor în sine.


37/43

o 4e realizează un fond din diferite nuanţe şi tonuri dealbastru apoi se pictează deasupra peştişori de acvariu înculori calde pentru a se obţine un contrast cald rece.o 4e obţine un fond din tonuri de albastru peste care se lipescforme diferite colorate în culori calde te0nica colajului şi seobţine contrastul cald rece.4tăpânirea contrastelor in creaţia plastică Aplicaţii practice pentru elevi#uloarea o Kealizaţi pe suprafaţa foii de 0ârtie un element inspirat dinnatura pom, floare, casa, personaj, animal colorat în culoricat mai strălucitoare iar celelalte elemente şi fondul lucrăriivor fi colorate în tonuri sau griuri colorate. @eţi observa castrălucirea culorilor creste când sunt înconjurate de amestecuri cromatice.o Kealizaţi un peisaj de vara în care formele plastice vor ficolorate în nuanţe şi tonuri de verde iar fondul lucrării înnuanţele şi tonurile altor culori.o Kealizaţi o compoziţie nonfigurativa utilizând o dominanta de roşu. 4tabiliţi

pentru compoziţia plastică obţinută un subiect.o 8ecupaţi din 0ârtii colorate în culorile complementare, triung0iuri de mărimi

diferite şi lipiţi-le pe un fond de gri neutru. @eţi obţine contrastul culorilorcomplementare.

o Kealizaţi subiectul V inserare W utilizând perec0ea de complementare oranj albastru cu tonurile şi nuanţele provenite din aceste culori.

o Kealizaţi subiectul V câmpul cu flori W utilizând grupa de complementare roşu verde cu tonurile şi nuanţele provenite din cele doua culori.

8+#9+$>AK#olaj procedeu artistic care constă in lipirea pe suportul de lucru a unorforme

tăiatesau rupte din 0ârtii colorate sau din alte materiale.@itraliu te0nică de artă monumentală, decorativă, care constă in

ansamblarea unor bucăţi de sticlă colorată.A. Realiaţi in te-nica cola*ului patru compoiţii aplicndurmătoarele contraste:

1. +ontrastul cald ) rece!. +ontrastul culorilor in sine4. +ontrastul &nc-is ) desc-is5. +ontrastul culorilor complementare1ormele obţinute prin tăierea sau ruperea 0îrtiei pot fiabstracte, geometrice sau pot sugera diferite forme din natura.1iecare spaţiu delimitat de c0enar va constitui o compoziţieplastica.F. Analiaţi lucrarea G?aroafeleH a pictorului Itefan 'uc-ian si e#plicaţimodul in care au fost utiliate culorile pentru a obţine e#presivitate si

armonie cromatică.(reciări privind analia lucrării:- autor"


38/43

- denumirea lucrării"- genul lucrării natura statica, peisaj, compoziţie figurativa sau abstracta etc."- te0nica de lucru pictura, grafica"- modul cum s-a realizat armonizarea cromatica dominanta, gama cromatica,nuanţe, contraste etc. "- tipul petei de culoare picturala, plata, strălucitoare, terna, desc0isa, înc0isaetc. "- formele plastice expresive, sugestive, figurative, contrastante etc+n înc0eiere precizaţi mesajul lucrării I?aroafe' raportîndu-vă la semnificaţia

gameicromatice utilizate


39/43

Test de autoevaluare !:!. A, #=. ;.! , A.=, 8.B, #.CB. gri neutruC. scara valorica a culorilor neutreTest de autoevaluare 4: A !. se taie forme de 0ârtie triung0i, pătrat etc. colorate în roşu, galben,

oranj, verde,albastru şi se lipesc în spaţiul ! pentru a obţine un proiect de vitraliu"=. se procedează ca mai sus, dar se utilizează numai culorile roşu, galben,

albastru"B. se decupează forme geometrice de mărimi diferite în tonuri desc0isecare

se vor lipi în partea de sus a suprafeţei şi înc0ise care se vor lipi în partea de jos"C. se lipesc pe toată suprafaţa forme neregulate obţinute prin ruperea 0ârtieicolorate în

a curs arta plas cl. primare recalif

Documents